luni 19 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

podcast

40 articole
Politică

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre șocul birocrației din TVR: dosarele veneau la semnat cu căruțul de la Carrefour

Fostul președinte director general 9PDG) al televiziunii publice, Adrian Săftoiu, a explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce birocrație uriașă s-a ciocnit și pe ce se cheltuie suma pe care instituția o primește de la buget.  Citește și: Conducerea aeroportului cu zero pasageri pe lună și-a majorat cu 120% „pachetul de remunerare” Ea a vorbit și despre suma uriașă pe care radioul și televiziunea publică le plătesc societății de radiocomunicații, o companie de stat, pentru ca semnalul să ajungă la cei care nu au cablu sau satelit.  Discuția a început cu întrebarea ce i-a spus lui Ilie Bolojan când a discutat cu acesta despre preluarea conducerii TVR.  81% din bugetul TVR se duce pe salarii „Săftoiu: Știu sigur că i-am spus că, din tot ceea ce știam și eu,una  din discuțiile pe care le-am avut, una dintre marile probleme la televiziuni era presiunea politică, faptul că ți se cerea să faci lucruri, să angajezi pe filieră politică, să faci anumite lucruri, anumite mesaje și am spus că aș vrea ca acest lucru să nu se întâmple. Mi-a spus: «Dacă vi se întâmplă, închideți telefonul, indiferent cine vă sună, nu trebuie să faceți nimic de genul acesta». Și nici nu mi s-a întâmplat, sincer.  Q: Legat de bani ați discutat atunci? Săftoiu: Nu în acel moment, dar la puțin timp după ce am preluat instituția, am avut o discuție în care îi spuneam că în mod evident televiziunea va intra într-un colaps financiar pentru că erau două probleme mari, dintre care una rămâne constantă, relația cu SNR ul, Societatea Națională de Radiocomunicații. Eu preluând instituția cu o anvelopă salarială foarte mare, adică oricine știe că dacă depășești 35-40% anvelopa salarială poți să te declari în faliment. Q: Și la TVR cât e?  Saftoiu: 81% din bugetul TVR ul sunt salarii.  Q: La câți angajați? Săftoiu: Salarii și sporuri între 2000-2025, dar între timp au mai ieșit la pensie. Q: Și câți colaboratori în afară de ăștia? Săftoiu: Nu, nu știu să zic exact câți sunt, că-s foarte mulți. Adică, totuși, ai șapte canale. E greu să-ți spun câți colaboratori sunt, dar anvelopa cu...însemnând salarii, sporuri undeva la 81, iar restul era o datorie, e o datorie foarte mare către SNR, în jur de 152 de milioane (...) de roni, care cred că s-a mai mărit între timp pentru că pe anul 2026 nu am semnat contract cu SNR-ul. Da. Trebuie renegociată clar relația cu SNR ul, dar asta nu se va putea întâmpla oricât de genial ar fi un președinte director general dacă nu intervine politicul. Aici e o relație clar care trebuie reglementată prin... Q: Adică SNR-ul, care e o companie de stat, de fapt căpușează TVR-ul și radioul vânzându-vă vouă releele lor. Săftoiu: Să ne înțelegem, tu ai nevoie de SNR, nu-l poți desființa. Adică nu e ca și cum spui nu am nevoie de SNR. Deci în jur de 17.000 de gospodării se uită la televizor prin semnalul SNR. Q: 17.000? Atât? Și pentru asta plătim 30 de milioane de euro?  Săftoiu: Șapte milioane pe lună. Exact. Și tocmai de aceea am spus că noi nu mai suntem în anul 2000 când nu aveai piața digitală dezvoltată. Acum cei mai mulți primesc semnalul prin cablu. Da, sigur că trebuie să-l păstrezi. Sigur că e o instituție strategică. Sigur că, dacă mâine, Doamne ferește, cade o dronă, se întrerupe totul, tu vei afla informația, o vei primi prin TVR. TVR care dă semnalul prin SNR. Radioul când îl asculți în mașină e prin SNR. Ideea nu e să-l desființezi, ideea e să reglezi această relație comercială, mai ales că banii vin de la buget. Să ne înțelegem, guvernul îmi dă mie niște bani care sunt, nu, bugetar, eu îi dau SNR-ului. SNR-ul îmi și taie factură cu TVA, adică mai îmi ia niște bani în plus. E o discuție pe care am avut-o cu premierul, e o discuție pe care am avut o cu domnul Darău, domnul Miruță cred că și el știa. Adică nu e ca și cum n-ai făcut nimic. M-am dus să le explic. Haideți să discutăm corect această sumă. Nu pot să vă mai dau ăapte milioane eu ca televiziune. Haideți să vedem care-i suma corectă. Ajunsesem  la o înțelegere, dar și la SNR se s a schimbat, cred că pe mandatul meu, de două ori președintele CA și o dată directorul tehnic. Deci, orice pas făcut înainte vine cineva, zice: «Stop, stați să mă și eu puțin, stați să văd și eu puțin». Q: Venirea în TVR. Întâmplarea face că am avut o experiență TVR, ca șef la știri, și am constatat că hățișul birocratic este uluitor. Când ai ajuns acolo, ai avut un om din interior care să-ți prezinte acest tablou? Săftoiu: Tu ai dreptate, dar nu e vorba numai de hățiș. Și-mi amintesc că veneam după...deci undeva pe 15 noiembrie fostul PDG și consiliul de administrație și-au încheiat mandatul și veneam noi. Și au durat procedurile până pe 28 noiembrie. Deci, practic în prima zi când am ajuns acolo a fost ca un... cu căruțul de la Carrefour dosarele. Deci într-adevăr e un hățiș...nu numai hățiș. Un număr de dosare...dacă spui cuiva că semnai și câte 300 pe zi de dosare și Q: 300 de semnături pe zi? Săftoiu: Da.  Q: Eu confirm pentru că, într-o vreme când PDG ul era în concediu, semnam, aveam o oră pe zi în care semnam”. 

VIDEO Adriana Săftoiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre șocul birocrației din TVR: dosarele veneau la semnat cu căruțul de la Carrefour
VIDEO Prisacariu și Marian, la podcastul „Cum e de fapt”, despre miraculoasa ascensiune a lui Nazare
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian, la podcastul „Cum e de fapt”, despre miraculoasa ascensiune a lui Nazare

Jurnalistul de investigație Cătălin Prisacariu a prezentat, la podcastul „Cum e, de fapt?” câteva din afacerile stranii ale ministrului de Finanțe Alexandru Nazare. De exemplu, cum a devenit acest proprietar peste două apartamente, printr-o firmă în care era asociat cu soția unui personaj dubios.  Citește și: Conducerea aeroportului cu zero pasageri pe lună și-a majorat cu 120% „pachetul de remunerare” Nazare a fost constant pe lista scurtă a celor pe care Nicușor Dan i-ar fi putut propune premier, au arătat surse politice. Recent, șeful statului a participat la nunta acestuia. Două apartamente, pe firmă, aproape pe gratis „Prisacariu: Are o carieră de afaceri interesantă și o să vorbim despre o parte din ea, pentru că despre o altă parte nu am scris încă, dar o să facem în perioada următoare. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis E un e un fir roșu al afacerilor lui Alexandru Nazare. S-a asociat întotdeauna cu persoane extrem de influente, controversate și cu bani. Da, deci pare să fie un un tipar, da, al acestor asocieri. De exemplu, la un moment dat, Alexandru Nazare s-a asociat cu soția unui fost client al DNA. Un domn care se numește Semenescu, un om de afaceri care gravita în jurul grupării Chiliman de la Sectorul 1. A scăpat de dosarul DNA în cele din urmă, de care era acuzat. Are și o poveste foarte rocambolescă, cum să-i spun, a fost cercetată la un moment dat inclusiv în Bulgaria pentru niște chestiuni foarte sulfuroase. Ei bine, fix cu soția acestui domn s-a asociat la un moment dat Alexandru Nazare. Foarte interesant este cum din această asociere Alexandru Nazare s-a ales cu două apartamente în București. Un mecanism extrem de simplu. Deși are 90 și ceva la sută din firmă, Alexandru Nazare a pus probabil trei lei la un moment dat în firmă, în timp ce doamna asociată a dus aproape un milion de lei, bani din care firma a cumpărat două apartamente... Marian: Care i-au rămas lui Nazare.. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Prisacariu: Care rămân sigur, da, acționarului majoritar, da, celui care are majoritatea părților sociale. E o schemă foarte simplă prin care un politician, cum e cazul... Marian: Face rost de casă. Prisacariu: Da. Adună niște bunuri fără ca acelea să figureze vreodată în declarația de avere. Acuma știm, nici nu mai e cazul, nu mai sunt publice declarațiile de avere. Da, poate spune tot timpul că sunt ale firmei și nu sunt proprii, ceea ce tehnic este corect. Dar în același timp este inexplicabil de ce un asociat minoritar care avea sub 4% cred, da, din această firmă ar băga aproape un milion RON într-o firmă, pentru ca firma să cumpere două apartamente. Marian: Sunt apartamente de locuit, nu sediu de firmaă... Prisacariu: Evident, de locuit. N-au nicio legătură cu activitatea... Marian: Nu făceau șuruburi sau așa ceva. Prisacariu: Nu, apartamentele nu sunt folosite ca să producă bani pentru firmă. Da. Așadar, e destul de streveziu că e practic o modalitate de a primi niște bani fără să-i declari”. 

VIDEO Sever Voinescu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că Bolojan e „om de ispravă”, dar...
Politică

VIDEO Sever Voinescu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că Bolojan e „om de ispravă”, dar...

Redactorul-șef al Dilemei Vechi, Sever Voinescu, discută la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre prestația lui Ilie Bolojan: „E un om de ispravă, în zona lui face ce poate, dar...”. Citește și: Informația că un primar PSD i-a spus lui Grindeanu că nu sunt bani de pomeni, cenzurată masiv: lipsește de pe site-urile sponsorizate de partide Voinescu contestă realitatea valului de simpatie pro-Bolojan de pe rețelele sociale și-i reproșează premierului că a rămas la Palatul Victoria după ce a fost demis. Pe de altă parte, el spune despre Nicușor Dan că „stă pe ouă ca cloșca, nu face nimic”. Voinescu despre Bolojan: „Gândirea lui politică mi se pare complet defectă” „Sever Voinescu: Eu, sincer să fiu, dacă el a avut cu adevărat la un moment dat planul să spună «plec în opoziție, las PSD-ul», ceea ce mi s-a părut politicește o iresponsabilitate, ăsta iarăși un motiv pentru care îl critic. Gândirea lui politică mi se pare complet defectă. Să facă asta și vine PSD-AUR, ne lămurim cu ăia și crește Bolojan. N-a fost ideea asta la un moment dat? Eu nu înțeleg de ce n-a făcut o. Q: Adică să demisioneze chiar și el de la guvern. Sever Voinescu: Da, da, domnule, m-ați dat jos. La revedere, am plecat. Pune, domnule, un interimar (...). Acuma brusc e erou și zice: «Nu părăsesc țara». Foarte bine. Nici nu vreau s-o părăsească. E un om de ispravă în zona lui face ce poate, dar adică nu e unul dintre cei pe care aș alunga din România mâine. Doamne ferește. Dar ce vreau să spun este că nu și-a dus nici planul ăsta politic până la capăt. Și mai e ceva ce nu mi-a plăcut la el. Domnule, am simțit că tot valul ăsta de susținere de pe rețelele sociale nu mărturisește neapărat un val de susținere în realitatea socială și cred că deja în sondaje ne-am cam lămurit cu asta și atunci stau să mă întreb dacă nu reflectă neapărat...E o problemă de bulă sau e o problemă de boți? (...) Știi că adversarii lui acuză că toată campania campania de pe sau mare parte din campania asta... de hating Nicușor mai ales... este o creație să spun de tipul cum a făcut în alt plan și după altă rețea Georgescu”.  Sever Voinescu a criticat și măsurile pe care Bolojan intenționa să le ia în Educație și Sănătate:  „Eu m-aș fi așteptat sincer la reforme care sau la măsuri care se concentrează, să zic așa, în principal pe marile găuri, pe marile cauze care duc la situația în care suntem. Ori, o concentrare pe scăderea cheltuielilor directe ale statului pornind de la învățământ... Bun, am înțeles că era luna martie, că în septembrie începea școala și că au trebuit să înceapă cu educația, că nu mai putea aștepta până la sfârșitul anului, nu știu ce povești de genul ăsta. Deși simpla idee că începi cu educația, în această țară (...) nu e în regulă. Da, da, nu e în regulă. Cu majorările de norme, cu tăierile de posturi, cu tot ce s-a întâmplat în într o primă fază, nu? Nu e chiar o chestie foarte inteligentă (...) Eu l-am mai auzit și pe domnul Boloan vorbind despre sănătate, de pildă, în termen de gradul de ocupare al spital. Vă zic că dacă avem 600 de paturi și se ocupa, ziceai că-i hotelier... și sunt ocupate numai 40%, vă zic că trebuie să tăiem vreo 40% din spitale. Sigur că sunt lucruri care trebuie făcute, dar nu logica e asta. I-a răspuns cineva foarte bine. I-a spus povestea asta, știi, cu cu spitalele, a spus: «Domnule, e ca și cum suntem o comunitate și aveam un serviciu de pompieri din șapte pompieri și un singur incendiu într-un an și atunci vine primarul și zice: Bă, la un incendiu șapte pompieri de dăm patru afară că trei se descurcă». Nu-i așa! În sănătate, medicii ăia trebuie să stea acolo și ei așteaptă să...Slavă Domnului că nu vin bolnavi, dar și când or veni, că după aia ajungi în situații ca în pandemie că nu mai știai de unde să-i scoți”. 

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre soluția ideală a crizei politice
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre soluția ideală a crizei politice

Mircea Marian a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, care ar fi, după opinia sa, soluția ideală a acestei crize politice și „cel mai bun lucru pentru România”: „Nicușor Dan și Bolojan să se împace și să facă un tandem”. Citește și: Nicușor Dan spulberă un guvern PSD-AUR: „Nu au majoritate” Cătălin Prisacariu i-a amintit că toți cei cu care am discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre chimia dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan, au spus același lucru: sunt încăpățânați. „Nicușor Dan și Bolojan să se împace și să facă un tandem” „Mircea Marian: Eu, ca simplu cetățean, cred că cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla pentru România acum din perspectiva reformelor ar fi ca Nicușor Dan și Bolojan să se împace și să facă un tandem și în acest fel ar putea chiar să meargă în anticipate cu șanse mult mai mari să se bată și să aibă speranța că vor forma o majoritate în viitorul legislativ care să facă reforme. Eu asta visez. E un vis. Nu am niciun fel de temei să spun că s-ar întâmpla, dar habar n-am care-i chimia între ei. De câte ori îi întrebi: care e relația matale cu primul ministru? Care e relația cu...Îți dau:«e instituțională». Prisacariu: Câți oameni care au fost aici la noi la interviu, Mircea, nu ne-au spus...și ultimul care a spus-o chiar pe cameră a fost Sever Voinescu, care ne a spus că ambii sunt încăpățânați și au personalități din punctul acesta de vedere incompatibile. Marian: Chiar și așa chiar și așa...Cătălin, noi doi suntem personalități complet diferite și ne-am dat seama că trebuie să cooperăm. Suntem în aceeași barcă, vâslim împreună. Asta cooperarea. Prisacariu: Da, dar noi cooperăm într-un kibutz. Mircea, Nicușor Dan e președintele României, unde mizele sunt uriașe, iar Ilie Bolojan este premierul României. Adică poate că de la un nivel, poate după ce se iese din kibutz, din sărăcie, nu mai nu mai funcționează. Marian: Ei, ar trebui să funcționeze, după părerea asta. Sunt studii care arată că întotdeauna cooperarea și încrederea între parteneri duce la rezultate de business bune. Ei ar trebui...Să să le spună cineva lucrul ăsta. Prisacariu: Să-i trimită la un curs de zen”. 

VIDEO Prisacariu și Marian îi numără voturile lui Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian îi numără voturile lui Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”

Catalin Prisacariu și Mircea Marian au discutat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce șanse are guvernul Siegfried Mureșan: scenariul dezastruos pentru acesta, în care nu strânge nici măcar voturile taberei sale, fiind abandonat de tabăra anti-Bolojan din PNL, sau cel optimist, în care anticipatele sperie parlamentarii care nu au șanse să fie realeși.  Citește și: Mesajul scandalos al lui George Simion, în scris, către invitații la aniversarea sa: cere bani direct în cont, pentru fiul său În acest ultim scenariu, nici Simion, nici Grindeanu, nu vor putea să controleze situația. „Hai să luăm puțin cazul Alinei Gheorghiu” „Marian: Președintele Nicușor Dan a fost întrebat și de anticipate și n-a mai recitat piesa pe care o tot spunea el: sunt de evitat, nu vreau. A zis vom vedea la sfârșit. Deci, a schimbat discursul. El de obicei spunea: ar fi de evitat anticipatele. Nu vreau anticipate. Acuma a lăsat-o să planeze. Ceea ce iarăși este în favoarea lui Mureșan, pentru că acolo nu votează partidele în Parlament, votează persoane individuale, oameni care au prins ei un mandat de deputat, iau între 11 și 13.000 lei salariu pentru trei semnături date pe săptămână. Nu vor să plece acasă Prisacariu: Hai să-i luăm ca în Carageale, două la primărie, două la școala de fete și așa mai departe. Să spunem că nu se va întâmpla asta sau poate se va întâmpla, dar să spunem că votează în bloc PNL, USR, UDMR. Da...  Marian: Nici asta nu se va întâmpla, pentru că probabil că din PNL...(...) Worst case scenario este nici măcar peneliștii nu-l votează pe Mureșan. Rămâne cu o parte din PNL, fără disidenții anti-Bolojan, cu USR ul și cu UDMR-ul. Atât și pică nasol de tot. Prisacariu: Și atunci cum își face majoritatea? Marian: Sau avem alt scenariu, în care intră frica în ei că merg în anticipate și nu mai prind încă un mandat, în acest caz, și încep să-l voteze. Prisacariu: Dar în cine intră frica? În PSD-iști? Vor fi PSD-iști sau auriști? (...)  Marian: Tabăra POT dispare, dacă se merge în anticipate. Tot ce a băgat Ana Maria Gavrilă, inclusiv ea personal, dispare. Tabăra SOS, tot ce a băgat Șoșoacă în Parlament dispare. Nici nu se apropie de 5%. Niciunul din aceste două partide n-au nicio șansă. Oamenii ăștia, te uiți ce a adus Ana Maria Gavrilă, niște cetățeni de pe stradă efectiv care s-au trezit brusc parlamentari cu 10-12000 lei numai indemnizația netă, în mână, plus zeci de mii de lei pe lună, bani forfetari, pentru o parte nu răspund. Să-i dai afară, ce fac? Se întorc înapoi pe stradă. Nu mai au niciun job. Prisacariu: Dar nu sunt suficienți. Câți adună? 20-30, câți să fie?  Marian: Mai avem, după părerea mea, cel puțin 10% din PSD. Dacă se ajunge la anticipate își pierd locurile. Sunt cei care sunt certați cu Grindeanu, sunt cei care au făcut parte din diferite tabere și ar pierde și, pe de altă parte se uită la sondaje. PSD-ul a avut undeva la 20 și ceva la sută, dacă nu mă înșel eu, în 2024. Acuma va pierde cel puțin 1-2%, nu scoate rezultatul de atunci.  Prisacariu: Deci tu spui că vor fi pe lângă cele trei partide, PNL, USR, UDMR, care... Marian: O grămadă de desperados... Prisacariu:...în principiu vor vota probabil în bloc (...) și pe lângă ei vor fi parlamentari de la suveraniștii de strânsură AUR, SOS și PSD și AUR.  Marian: Simion așa își ține partidul sub control. Am fost la 20%, ne ducem în 30%. Eu vă pot garanta că rămâneți. Deputat sau senator. Nu va funcționa nici asta pentru că sunt foarte mulți care acolo s-au dus cu sacoșa ca să-și păstreze, să primească, un loc pe liste. Aveau tot felul de probleme penale, erau interesați în diferite chestiuni, ca să ajungă parlamentari. Nu sunt sigur că vor mai prinde încă un mandat și de acolo pot să fugă.  Prisacariu: Adică vor fi mai mulți probabil ai AUR într un viitor rezultat Parlament rezultat din anticipate, dar nu aceeași. Marian: Dar nu neapărat aceeași. Exact. Exact. Hai să luăm puțin cazul Alinei Gheorghiu. Este parlamentar din 2012. Alina Gorghiu de la PNL. Are cred că vreo 16 ani de când e parlamentar, dar are vreo 50 și ceva. Ce face dacă rămâne șomer și pierde mandatul de parlamentar? Se duce mămică, la copii. Îi convine? (...) Deci la 50 de ani, ea va sta acasă cu copiii. Nu cred că se va apuca de avocatură sau să fie notar. Va sta ani întregi și se va plictisi. Nimeni n-o s-o mai bage în seamă”. 

VIDEO Prisacariu și Marian arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR a dat TVR Sorinei Matei
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce AUR a dat TVR Sorinei Matei

Rolul Sorinei Matei, în fruntea TVR, este să controleze mesajele televiziunii publice, în caz de alegeri anticipate, au arătat Mircea Marian și Cătălin Prisacariu la podcastul „Cum e, de fapt?”. Iar dacă nu se ajunge la alegeri aniticipate, PSD și AUR vor să blocheze numirea unui consiliu de administrație până când se instalează un guvern favorabil. Citește și: Cum funcționează propaganda PSD: atac identic în Gândul și Realitatea împotriva Bloomberg, după ce a scris că Fitch amenință România cu retrogradarea la junk Guvernul are dreptul la o nominalizare în consiliul de administrație al TVR, iar PSD și AUR nu vor ca Ilie Bolojan să poată desemna pe cineva apropiat. Arta de a manipula știrile „Prisacariu: Celor care aud de TVR le spune știri sau nu știu ce...folclor sau... Dar nu, acolo sunt mii de oameni.  Marian: Este un Sidex... Prisacariu: Este un buget uriaș. Sunt niște proceduri extrem de stufoase. Îți trebuie ani de zile, da, să le înveți cum spui, fără nicio..., fără experiență de management, fără experiență în TVR. Adică în primul rând nu știu cât va înțelege ea din ce se întâmplă acolo. Ceea ce mă face să cred că de fapt rolul ei acolo este să aibă un nu știu dacă control, dar o influență asupra știrilor (...) Prisacariu: Deci suntem de acord că rolul ei acolo este să se infiltreze la știri? Marian: Dacă ea prinde alegeri anticipate în postul ăsta (...) atunci sigur nu e timp s-o schimbe și atunci va fi foarte interesant ce va face acolo. Nu neapărat știrile, cât dezbaterile în prime time, nu știu, și vor transforma TVR-ul cu siguranță într-o goarnă AUR și PSD. Prisacariu: De ce spun că rolul ei acolo este de cal troian la știri? Pentru că altfel ar fi putut pune pe oricine, nu? Dar aveau nevoie de cineva cu experiență care să știe jurnaliștii, care să știe agenda, care să poată manipula eventual agenda.  Marian: Asta știe, Sorina. Vede știrea care este favorabilă taberei ei și știe ce să împingă în față (...) Aici sunt niște chestii de fine tuning și îmi dau seama, ai dreptate cu ce sugerai. Sorina știe cum să manipuleze știrile, atentă. Asta e o artă totuși și trebuie cineva care știe cum să manipuleze știrile în interesul AUR și PSD, fără ca lumea din exterior să se prindă prea ușor de lucrurile acestea”.  „După opinia mea, trebuie să ne pregătim de o guvernare AUR-PS Și aici vedem un prim pas. AUR va prelua toată propaganda de stat”, a mai apreciat Mircea Marian. 

VIDEO Sever Voinescu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, secretul succesului electoral al lui Bolojan
Politică

VIDEO Sever Voinescu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, secretul succesului electoral al lui Bolojan

Redactorul-șef al publicației Dilema Veche, Sever Voinescu, a fost invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, iar prima parte a discuției a fost, inevitabil, despre ascensiunea lui Ilie Bolojan: de ce PNL l-a acceptat până la urmă, de ce un procent semnificativ din electorat îl susține? Citește și: De ce atâta ură în tabăra PNL-USR pentru că Siegfried Mureșan a fost nominalizat premier „Este pur și simplu genul de gospodar care are o treabă de făcut”, spune Sever Voinescu, care arată și contribuția involuntară a lui Sorin Grindeanu la ascensiunea lui Bolojan.  Voinescu: „El a reușit să proiecteze ideea luptătorului cu PSD, ceea ce sigur că e amuzant” „Q: E Bolojan acel lider providențial pentru că nu e nimeni mai răsărit decât el sau e cel care poate într-adevăr fi o soluție pe termen lung în PNL? Voinescu: E bună întrebarea. În orice caz, nu e nimeni mai răsărit decât el. Adică aicea și sigur ca să te impui probabil ai nevoie și de o conjunctură de genul ăsta. Pe de altă parte eu cred că el nu este un... Eu nu cred că el este animat de vreo vreun atașament foarte serios la o doctrină fie și liberală. Este pur și simplu genul de gospodar care are o treabă de făcut, de făcut un pod, de reparat un dig, de nu știu.. și o face cu seriozitate. O face ca un bun gospodar atent la costuri, atent la ce cât costă și ce cumpără și așa mai departe. Q: Și poate ține asta loc de doctrină, electoral vorbind?  Voinescu: Nu, evident, dar întrebarea de fapt pe care îndrăznesc s-o extind e mai complicată. Mai e nevoie de doctrina azi? Mai înseamnă ceva astăzi doctrina? Setul de credințe politice care animă un om politic, un lider politic mai înseamnă ceva? Și asta înseamnă ceva numai dacă acel set de credințe spune ceva electoratului. Dacă electoratul este unul care a evoluat spre o formulă de asta, să spun non-ideologică în care nu mai interesat de discuții, de idei și nu mai e atașat de idei, ci are nevoie de soluții. Dă-mi salariul, ai grijă mai mult de mine, alții spun mai degrabă lasă-mă în pace. În fine, lucruri de genul ăsta. Q: Ceea ce știm că se întâmplă, nu? Adică știm că în momentul ăsta electoratul din România își dorește mai degrabă un om de acțiune care să vorbească mai puțin. Voinescu: Da, da, da, da. Și atunci el se potrivește perfect”.  Însă Sever Voinescu își păstrează distanța critică față de Bolojan și nu uită să arate că a ajuns liderul taberei anti-PSD „mulțumită” lui Sorin Grindeanu.  „Q: Și în vederea unei confruntări cu lideri precum George Simion sau chiar nu știu, un PSD-ist foarte popular, ce șanse are Bolojan? Voinescu: Bolojan are un electorat, pentru că electoratul lui Bolojan nu este un electorat liberal, este electoratul anti-PSD. El a reușit și aici trebuie, între ghilimele, să-i mulțumească lui Grindeanu pentru ticăloșia moțiunii. El a reușit să proiecteze ideea luptătorului cu PSD, ceea ce sigur că e amuzant pentru noi, care știm trecutul lui politic, și pentru noi, care știm că strict până în momentul moțiunii el a făcut tot ce a putut ca să rămână cu prietenii lui vechi de la PSD împreună. Numai că ăia au făcut prostia politică, ticăloșia mai mult decât prostia, moțiunii și asta brusc l-a aruncat în partea aialaltă și oamenii au fost deodată atașați, că oamenii aveau, pare-se că grupul anti-PSD din societate avea nevoie de cineva să se lupte cu PSD-ul, dar altul decât Simion. Și el a prins conjunctura asta și acuma deodată el este regele antipesedismului, deși până acum trei luni de zile, vreme de vreo 20 de ani, a fost prieten cu ei. Dar așa se scrie politica și totul se poate întâmpla într o secundă, totul se schimbă. Probabil că de asta vă și place dumneavoastră, jurnaliștilor de politică, să vă ocupați de politică, că e mereu ceva epic în ea”. 

VIDEO Fritz, la podcastul „Cum e, de fapt?”: ce va face când nu va mai fi primar, din ce va trăi
Politică

VIDEO Fritz, la podcastul „Cum e, de fapt?”: ce va face când nu va mai fi primar, din ce va trăi

Președintele USR, Dominic Fritz, a fost invitat la podcastul de DeFapt.ro și a explicat ce planuri are dacă nu va mai fi primar și care va fi sursa sa de venit. „Echipa mea la primărie rămâne. O să preia un viceprimar USR, am doi viceprimari USR (...) Ruben Lațcău o să preia atribuțiile de primar. Deci nu, în managementul de zi cu zi nu se schimbă nimic și viziunea mea merge mai departe”, a precizat el.  Citește și: Peiu imploră partidul lui Grindeanu să guverneze cu Simion: „ AUR este un partid la fel ca și PSD” Însă Fritz a arătat că va rămâne președinte USR, va cutreiera România ca să consolideze organizațiile locale și va avea salariul de primar, dar plătit de partid.  Fritz: „Nu vreau să existe vreo suspiciune că aș fi dependent de alții” Ce a spus liderul USR despre viitorul să de imediat după ce va fi nevoit să părăsească primăria Timișoarei: „Q: Ce o să faceți după ce n-o să mai fiți primar? Fritz: Tocmai am vrut să zic încă primarul Timișoarei.  Q: Mai aveți vreo 25 de zile (...) Fritz: În primul rând trebuie să spun că o să rămân primarul ales de timișoreni. În 2024 m-au ales pentru un mandat de patru ani și cum să spun, această alegere rămâne chiar dacă printr-un abuz acuma cel mai probabil mi se va înceta mandatul de primar. În primul rând și asta pentru mine și pentru timișorenii mei să zicem e cel mai important.: echipa mea la primărie rămâne. O să preia un viceprimar USR, am doi viceprimari USR. O să preia atribuțiile Ruben Lațcău, o să preia atribuțiile de primar. Deci nu, în managementul de zi cu zi nu se schimbă nimic și viziunea mea merge mai departe. Eu rămân timișorean, voi rămâne implicat inclusiv în politica locală, bineînțeles, și cu siguranță și din când în când o să mă mai sune colegii ă și să-mi ceară sfaturi. Și de aceea nu am, cum să spun, nu mi-e teamă pentru primărie sau pentru Timișoara. Și în al doilea rând, evident că rămân președintele partidului. Cred că aicea cei care au făcut calcule nu s-ar fi așteptat în primul rând ca partidul să rămână unit în spatele meu, dar și ca eu să îmi doresc să continui această luptă. Pentru că este o luptă și cred că acuma toată lumea vede miza mult mai clar. Q: Rămâneți deși președinte la USR, dar vă mutați la București sau rămâneți în Timișoara? Fritz: Nu, rămân în Timișoara. Rămân în Timișoara, mai ales pentru că în viitor eu cred că una din principalele mele task-uri va fi să merg în țară. Deci nici la București, nici la Timișoara, ci peste tot în România trebuie să mergem, la firul ierbii și să vorbim cu oamenii despre ce înseamnă. Q:  Eu știu că asta e o întrebare la care o să fugiți un pic de un răspuns, dar în general să fii președinte de partid fără să ai nicio funcție în statul român e complicat. Și îți cam lipsește din autoritate. Fritz: Depinde cum definești acest rol și evident dacă rolul este să fii la cât mai multe recepții și să dai posturi la colegi de partid poate nu. Unu la mână, la USR niciodată nu am putut să împărțim foarte multe posturi pentru că de obicei momentul în care am intrat la guvernare ne-au și dat afară pentru că au văzut că chiar vrem, adică ei, sistemul, că chiar vrem să facem reforme și chiar livrăm pentru cetățeni. Și de aceea eu cred că un președinte de partid în primul rând trebuie să organizeze partidul, trebuie să comunice mesajele partidului, dar trebuie și să fie foarte aproape de cetățeni și de cetățenii întregii României și de aceea, cum să spun, eu cred că anii de primar chiar m-au învățat cum să ascult mai bine, cum să fiu un om politic mai aproape de cetățeni și asta voi face ca președinte partid.  Q: Și mai am o întrebare sensibilă. Veți primi salariu, din ce veți trăi, veți primi salariul la partid?  Fritz: Da, cel mai probabil așa va fi. O să fiu angajat, să zicem, la partid, o să primesc salariul meu de primar nu mai mult, nu mai puțin acolo. Și cred că este corect așa pentru că evident că să zicem foarte populist aș putea spune acuma gata, nu iau bani de la partid. Dar în al doilea podcast o să mă întrebați: «Domnule Friz, din ce trăiți?» Și nu vreau să existe vreo suspiciune că nu știu, aș fi dependent de alții”. 

VIDEO Ex-vicepremierul Dragoș Anastasiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum trebuia lăsat PSD fără cașcaval
Politică

VIDEO Ex-vicepremierul Dragoș Anastasiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum trebuia lăsat PSD fără cașcaval

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul vicepremier Dragoș Anastasiu a spus că a greșit când a încercat să-i convingă pe cei care controlează companiile de stat să renunțe, brusc, la tot „cașcavalul”. El nu a pronunțat cuvântul PSD, dar discuția s-a referit la tentativa de a reforma aceste companii și la opoziția care a urmat.  Citește și: Noul ministru al Dezvoltării, clientul lui Ciolacu, cu studii superioare la Câmpina. A fost muncitor necalificat, spune primarul Toma Anastasiu a explicat și de ce a fost nevoie de majorarea TVA: finanțatorii României nu mai avea nici o încredere în guvernările României după ani de promisiuni neonorate, iar guvernul Bolojan a avut fix zece zile să treacă prin Parlament un plan de măsuri.  „Bucata aia de cașcaval nu pot s-o iau cu totul și repede că rămân flămânzi toți” Transcrierea începe la minutul 20.19: „Q: Credeți că-i convingeați omenește să renunțe? Ăia aveau așa o bucată mare de cașcaval, așa vizualizez eu, în dinți, și dumneavoastră îi convingeați cu frumosul s-o lase. Anastasiu: Cred că ar fi trebuit să-i conving să lase o parte... Q: Măcar o parte... Anastasiu: ...și încă o parte și încă o parte. Am vrut să lase tot. Q: Și ei n-au vrut să lase nimic. Anastasiu: Și când am vrut să lase tot, nu le-a prea convenit. Eu cred că aici, aici cred că e și greșeala mea.  Q: Adică trebuia să fiți mai flexibili, să-i lăsați măcar un pic.  Anastasiu: Să-mi dau seama că nu se poate schimba ca la mine la firmă, așa, pe logică, și că sunt foarte mari interese și că bucata aia de cașcaval nu pot s-o iau cu totul și repede că rămân flămânzi toți. Și atunci cred că soluția este să începem, nu știu, anul ăsta 10-15%, anul viitor 10-15%. Deși și asta discutasem și cu premierul Bolojan. Și eu, și dânsul, am vrut foarte repede cumva, dar și constrânși de ce se întâmplă cu economia României și cum se uită cei finanțatorii noștri la noi și constrânși de asta în lipsa timpului, și poate a mea cel puțin, a experienței politice am vrut prea mult. Q: Credeți că de la asta i s-a tras și lui Bolojan? Companiile de stat... Anastasiu: Și de asta, dar nu mai asta. Administrația locală, partea de magistrați. Adică noi, și după aia premierul Bolojan, am deranjat foarte multe foarte multe categorii sociale și aud acuma că spune: «Uite, nimeni nu e mulțumit cu cu Bolojan». Ok, asta e un semn bun, că dacă ar mai fi rămas cineva mulțumit, înseamnă că cineva ar fi fost avantajat. (...) Și credeți-mă că trebuiau făcute, trebuiau luate măsuri, că trăiam peste puterile noastre. Da? Deci gândiți vă că, nu știu, aveți o casă și mai cumpărați încă una și încă o mașină și vă trimiteți copiii în Londra, la... Q: Totul pe împrumut... Anastasiu:...și vine banca și spune: «Bă, băiete, te ai întins gata, nu mai merge». Și tu spui doi, trei, ani: «Am înțeles că nu mai merge și o să fac reduceri», că acolo suntem, și n-am făcut reduceri și a venit unul nou, că noi...Eu cu urechile mele și cu ochii mei am auzit chestia asta că noi tot spuneam, dar lăsați-ne puțin timp. că suntem noi și zicea: «Da, sunteți noi, dar în spatele vostru steagul este același și de trei patru ani de zile ne tot spuneți ceva. Deci aveți același steag în spate. Înțelegem că sunteți noi, dar nu mai aveți timp». Și când am ajuns la guvern, am avut 10 zile să trecem un plan de măsuri prin Parlament. 10 zile. Ce puteai să faci în alea 10 zile? Să începi cu evaziunea fiscală, cu reforma companiilor de stat? Puteai să începi cu toate astea în 10 zile? Nu! Te-ai uitat cum poți (...) Ne-am dus să nu mărim TVA-ul. Și la Comisia Europeană ne-au spus: «Bă, băieți, pe bune?» Adică...”. 

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră

La finalul discuției de la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu a părut să oasă din prudența diplomatică și a criticat lipsa unei strategii românești la Marea Neagră, strategie care să fie convenită cu statele riverane până la summit-ul NATO, de la Ankara, din 7-9 iulie. „Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot”, a spus el. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Diaconescu a vorbit și despre relația cu SUA, excluzând speculațiile că ar exista o antiteză între relația cu Washington-ul și cea cu Uniunea Europeană. „...și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte” Transcrierea începe la minutul 18.06: „Diaconescu: Se poate lucra, repet, cu un partener de la egal la egal. Nu exagerez când spun, sunt interese americane ce privesc direct, imediat și pozitiv România. Și, pe acest fundal, dacă vrei să ai o bilaterală care într-adevăr să aibă conținut și nu numai poză faci o agendă pe care o pregătești din timp, faci un efort în așa fel încât bilaterala să fie de fapt o confirmare generică a tot ce s-a stabilit pe verticală. Deci, dacă faci acest lucru atunci relația cu Statele Unite e una de profunzime. Și un singur lucru, iartă-mă, un singur lucru vreau să mai spun, nu există elemente de contrapondere...nu știu, mi s-a părut la un moment...cu europenii - exclus! Q: Spuneți că e o falsă discuție. Diaconescu: Este o falsă discuție. Este total neproductivă în ceea ce ne privește și dacă ne luăm doar de pe niște postări în legătură cu lideri europeni, într-un sens sau în altul, aflați că în profunzime se lucrează cât se poate de eficient cu partenerii. Deci nu trebuie să te disociezi pentru a deveni simpatic într-un sens sau în altul. Q: De ce nu am văzut încă o întâlnire bilaterală la Washington, Nicușor Dan-Donald Trump? Diaconescu: Nu știu să vă răspund la această întrebare. Ceea ce știu sigur este că semnalul de disponibilitate american există, dar și ei se uită concret, adică se uită într o zonă mult mai pragmatică, nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Sigur și semnalul este important. Dar apropo de cum se lucrează, vă dau exemplul pe care o să îl tot anunț din diverse perspective. În acest moment, mă rog, în urmă câteva săptămâni din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea? Q: Spuneți trebuie să pregătim relația cu SUA. A fost bună ideea contractului de consultanță? Diaconescu: Nu știu exact ce au urmărit contractul de consultanță. Îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, îți asigură, să zicem, în coridor, dar în cameră tot tu intri cu proiecte, cu agendă etc. Deci nu exonerează de nici externele, nici toți ceilalți. Q: Și pentru final, pentru că ați pomenit de interesele americane în România, care sunt acelea și de ce sunt atât de importante încât să garanteze o relație solidă? Diaconescu: Sunt de natură strategică din perspectiva americană. Se înțelege cât se poate de clar ce înseamnă România în frontieră, ce înseamnă cu frontiera cu proximitatea estică, la fel cum se înțelege ce înseamnă statele baltice, ce înseamnă Finlanda. Ceea ce se așteaptă din perspectiva americană, pentru ca ei să supraliciteze, este o strategie la Marea Neagră. Cum o stabilești, cu Turcia, cu statele riverane? Aici nu americanii vin să comande. Dar în momentul în care va exista o strategie la Marea Neagră care să se concretizeze până la Ankara - acuma legat de cum fac guvern și când lor face - adică până la summitul NATO, care se în 7-9 iulie și se lucrează enorm. Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot. Q: Păi, avem o lună până atunci. Credeți dumneavoastră că într o lună de zile...Cine trebuie să vină cu strategia asta? Diaconescu: Nu. Aici e vorba de mai multe instituții care trebuie să lucreze, trebuie să identifice, trebuie să se acomodeze cu partenerul american. Q: Dar știți să fie ceva, o bază deja? Diaconescu: O bază v-am spus, există, dar este datoria noastră să lucrăm pe această bază. Uite, de exemplu, polonezii. Iarăși că-i dau exemplu, uite și de două ori să dau exemplu pe Polonez și pe Sikorski. Dau eu numărul de telefon lui Sikorski, dacă vreți să-l sunați. Sikorski spune să facem o zonă de excludere aeriană la frontiera spre est. Hai să vedem ce ar însemna asta. Hai să vedem, să lucrăm cu el. Hai să lucrăm cu Ungaria și cu Polonia. Vor să facă grupul de la Vișegrad din nou.Hai să vedem... Q: Versus B9 de la București, înțeleg. Diaconescu: Nu știu. Hai să facem în așa fel încât să nu fie versus B9. Iartă-mă. Până la urmă dacă noi nu ne upgradăm în acest demers, asta e. Sunt elemente de gândire ca în Marea Neagră platformele de exploatare pe care le au ucrainenii, rușii, românii, turcii să fie oarecum ferite de acțiuni militare. Este o idee poate cinică, nu știu. Hai să vedem să dacă se poate lucra pe ea. Avem coridorul pentru gazul Azer și gazul lichefiat plecând din Grecia, Bulgaria în România. România e pivotală. Dacă avem acest coridor, plus exploatarea de la Neptun Deep, unde nu ne nu ne deranjează vreo dronă care plutește sau care apare... Q: Deocamdată!  Diaconescu:....hai să lucrăm de așa manieră, dar măcar să am pe un ministru la București care să aibă mandat să semneze altfel. Mă uit la voi, văd că totul e relativ și fluid, văd că nu există o majoritate care să confirme o strategie pe termen lung și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte. E atât de simplu”. 

VIDEO Diaconescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce PNL ar trebui să guverneze cu PSD
Politică

VIDEO Diaconescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce PNL ar trebui să guverneze cu PSD

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a reproșat PNL faptul că acum refuză să guverneze cu PSD, dar în 2024 nu a avut probleme să depună liste comune, la alegerile pentru Parlamentul European. Pe de altă parte, el a spus că este „intolerabil” faptul că PSD a încercat să-l schimbe pe liderul PNL.  Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” „Să facă un compromis în ceea ce privește această țară” Transcrierea începe la minutul 1.40:  „Diaconescu: Este o problemă, nu relativ la Eugen Tomac, ci relativ, iarăși o spun, la partidele politice. Nu se poate totuși să nu ai o negociere de compromis din partea partidelor politice. Și de ce spun acest lucru? Liderii partidelor politice sunt în egală măsură oameni cu responsabilități în această țară. Oameni cu responsabilități au toate informațiile. Și atunci haideți să privim la un anume tip de tablou. Nu avem capacitatea să transmitem un mesaj solidar, cu o asumare, care va fi aceea, știind care sunt mizele în ceea ce privește România. De ce mi se pare încă o dată... Q: Stați să să vă întreb dacă am înțeles bine. Dumneavoastră spuneți că ar trebui ca partidele zis pro-occidentale să se înțeleagă? Diaconescu: Da, să facă un compromis, așa așa cum o spun în ceea ce privește această țară. Q: Prima problemă e la PNL, adică ei sunt cei care spun: nu mai intrăm cu PSD-ul.  Diaconescu: Bun. Și care este soluția? Nu vreau să fac politică într-o anumită direcție. Bun, pot s-o accept. Care este soluția în condițiile în care ai un război la frontieră? Care este soluția în condițiile în care ai o critică generală în ceea ce privește acea lege a salarizării. Care ar putea trece prin Parlament doar cu două treimi! Q: Vreau să fiu Ilie Bolojan și să spun: Nu e problema mea, e problema PSD-ului care m a dat jos. Diaconescu: Ei sunt votați. Sunt votați ca să găsească soluții. Este problema tuturor. Este problema PSD-ului. Ok. Acesta este un element de comunicare publică. Dar nu relativ la Bolojan cu care am lucrat foarte bine în Administrația Prezidențială într o perioadă cumplită, dar asta este o altă problemă. Dar n-au avut o problemă când și-au făcut lista la europarlamentare PSD și PNL, venind din zone ideologice total diferite și știind că doamnele și domnii care vor accede în Parlamentul European pe niște salarii foarte frumoase vor merge în familii total opuse. Q: Siegfried Mureșan a fost aici acum câteva zile și ne-a spus că a fost cea mai mare durere a lui. Diaconescu: N-am discutat cu dânsul, dar iertați-mă. Deci atunci s-a putut face un compromis. Q: Și nu numai atunci, au mai făcut și în alte rânduri. Q: Acum însă spun mai mulți, inclusiv cei care au fost aici, nu mai vrem să repetăm greșelile trecutului. Diaconescu: Perfect. Dar legat de viitor, ce facem? Observați ceva. Iartă-mă, observați ceva. De elefantul din cameră numit AUR, nu discută nimeni. Q: Dintre ei... Diaconescu: Dintre ei, evident... Q: PSD-ul e foarte bine. Votează pe bandă rulantă cu AUR. Diaconescu: Și de ce să nu-și asume? Să-și asume și vedem ce se întâmplă.  Q: Spuneți mi dacă greșesc. Nu că aș apăra poziția PNL ului, dar spun așa: dacă se reface coaliția PSD, PNL, PSD-ul se cheamă că a câștigat, l-a putut da jos pe premier, nu discutăm acuma motivele, și trage concluzia că poate să facă asta oricând fără să fie sancționat. Reluăm coaliția 2021-2024 bis care s-a terminat așa cum s-a terminat. Țara în faliment, AUR-ul dublu la scor și apariția magnifică a lui Călin Georgescu pe care l-am oprit ca în ultima țară bananieră. Păi, riscăm asta în 2028. Asta-i temerea mea. Diaconescu: Ok. Dacă reiau o coaliție în condițiile în care dumneavoastră le menționați, în acel moment, și nu sunt în stare să ofere un alt produs pentru că este vorba aici și de compromisul din partea PSD-ului...Nu poți să mergi pe ideea că tu vei schimba șeful unui alt partid. Așa ceva intolerabil în politică. Este cât se poate de clar. Dar repet, care este ordinea de priorități? Ideea de a-ți apăra partidul. Ok, atunci asta-i situația, nu ai răspunsuri pe probleme de politică externă, dobânzi pe piețe, etc... Q: La ce partid vă referiți? Diaconescu: La toate. Că toate de fapt sunt defensive, deci vor să și apere propria identitate.”  

VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid”
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid”

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu sugerează că „adevărul” despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024 nu se va afla niciodată. Din două motive: pentru că, de fapt, nu a fost vorba despre „anularea alegerilor”, ci contracararea unui atac hibrid, iar publicarea unor informații ar vulnerabiliza aliații României. Citește și: Angajatul lui Pieleanu, sociologul Vladimir Ionaș, ex-consilier al lui Grindeanu, posibil ministru al Dezvoltării în guvernul Tomac - presă Pe de altă parte, Diaconescu vorbește, în acest context, despre atacul cu drona de la Galați și efectele sale. „A reprezentat primul atac din afara Alianței Nord Atlantice împotriva unui stat NATO, cu victime”, a arătat el, apreciind că atacul a avut succes.  „Vă doriți adevărul, cel care nu ne vulnerabilizează sau nu-i vulnerabilizează pe partenerii noștri?” Înregistrarea începe la minutul 18.41: „Q: Credeți că se va putea afla vreodată, să zic așa, adevărul despre anularea legilor? Diaconescu: Acum ar trebui să vă întreb ce înțelegeți prin adevăr. Q: Adică să vedem toate discuțiile care s-au purtat în zilele acelea, inclusiv cu judecătorii de la CCR. Diaconescu: Vă doriți adevărul, cel care nu ne vulnerabilizează sau nu-i vulnerabilizează pe partenerii noștri? Q: A, înțeleg ce spuneți. Deci, spuneți că pe termen scurt să n-are sens să nici măcar să punem presiune. Diaconescu: Se poate. Ba da, este dreptul absolut fără doar și poate. Se poate. Este într-adevăr un demers foarte complicat comunicarea în sine. Q: Iertați mă, ce parteneri ai noștri ar fi vulnerabilizați? (...)  Diaconescu: Cei cu care suntem împreună. Q: Și în ce fel ar fi vulnerabilizați de aflarea unor date despre anularea alegerilor?  Diaconescu: Știți foarte bine răspunsul la întrebare, așa că... Q: Poate cei care se uită la noi nu-l știu și atunci... Diaconescu: Nu vorbim de anularea alegerilor, vorbim de contracararea unui atac hibrid. Despre acest lucru vorbim, nu despre anularea legii. Eu, despre acest lucru știu. Contracararea unui atac hibrid. Q: Care contracărare credeți că a fost de succes sau un eșec? Diaconescu: Păi, depinde ce ne dorim astăzi. De exemplu, drona care a căzut la Galați a reprezentat primul atac din afara Alianței Nord Atlantice împotriva unui stat NATO, cu victime. Primul, din câte știu, din 1949, de la Tratatul la Washington până astăzi. După această lovitură a apărut o întreagă dezvoltare publică cu atitudini într-o formă sau alta, cum e normal, pentru că emoția a fost foarte sus. Dumneavoastră aveți o percepție mult mai elevată decât mine în legătură cu ceea ce înseamnă opinia publică. Credeți că s-a generat frică?  Q: Da.  Diaconescu: Deci, a avut un succes. Haideți să fim raționali. Nu numai discuția în sine, cât dihotomiile între atitudine, inclusiv din perspectiva politică, instituțională, a fost una privită cu foarte mare atenție în ideea bun, ok, deci cam aceasta este situația în legătură cu România. În Letonia, prim ministru și-a dat demisia, doar că a trecut o dronă. Cei din Consiliul Nordic, adică de la Germania, Polonia în sus pe statele baltice, se adună șapte zile din șapte, 24 cu 24, își fac concediile împreună miniștri de externe, miniștrii apărării ca să aibă o poziție comună. Marea Britanie a organizat în nordul Europei o forță comună pe care a numit o expediționară. Americanii au anunțat că se retrag din Europa în situații de criză. Știrea mai puțin plăcută e că deja au început retragerea”

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova

Siegfried Mureșan a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că integrarea în UE este planul A al Republicii Moldova, dar dacă aceasta nu se produce accelerat, unirea cu Românai este alternativa. Mureșan a arătat, însă, că Republica Moldova a beneficat deja de un proces de integrare mai rapid decât al României. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile Republica Moldova a beneficiat de proceduri accelerate de primire în UE Transcrierea începe la minutul 14.40: „Q: Credeți într-o unire cu Republica Moldova, este realistă? Siegfried Mureșan: În ultimii ani, proiectul important al Republicii Moldova a fost integrarea europeană. Iar Uniunea Europeană a dat mesaje foarte clare că-și dorește Republica Moldova, în rândurile sale ca stat membru, cu drepturi depline, cât mai rapid. Am reușit să facem primii pași de integrare europeană ai Republicii Moldova mai rapid decât s-au făcut pentru România sau pentru alte state din Europa Centrală și de Est: acordarea statutului de stat candidat, decizia de începerea negocierilor. Negocierile au început la nivel tehnic, însă s-au blocat la adică nu au putut începe la nivel politic fiindcă Viktor Orban nu a avut o problemă cu Republica Moldova, dar a avut o problemă cu Ucraina. Trebuie să găsim o soluție. Ce încerc să spun este următorul lucru: Maia Sandu mai are doi ani jumătate de mandat ca președintă și guvernul proeuropean din Republica Moldova mai are mai are trei ani jumătate de mandat. Nu știm ce va urma după aceea, dar e clar că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină ireversibilă în următorii în următorii doi ani și cred că Uniunea Europeană va reuși să livreze acest lucru.  Dacă Uniunea Europeană nu va reuși să livreze acest lucru, înțeleg că poate cetățenii Republicii Moldova vor vrea să-și ia acest drept alături de România în Uniunea Europeană. Nu suntem în această situație și nu mi-e teamă să folosesc cuvântul Unire. Nu suntem încă în această situație. Uniunea Europeană livrează, dar mi se pare că mesajul și dinspre Republica Moldova, spre Uniunea Europeană, este haideți să parcurgem repejor și următoarele etape pentru ca integrarea noastră să devină clară și ireversibilă în următorii doi ani jumate și, dacă nu reușim să facem asta pe drumul normal, s-ar putea să fim nevoiți să ne gândim la o scurtătură. Q: Scurtătura fiind unirea?  Siegfried Mureșan: Scurtătura fiind unirea ca plan B, nu ca plan A, ci ca plan B.”

VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL

Siegfried Mureșan a mărturisit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, când i-a fost cel mai greu, în PNL: când a fost obligat să candideze alături de pesediști. „Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD”, spune el. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Însă nucleul principal al discuției a fost despre ceea ce trebuie să facă PNL: în opoziție sau la putere.  Mureșan crede că PNL trebuie să rămână în opoziție cu PSD și AUR Transcrierea începe de la minutul 0.30: „Q: Ați avut momente în care v-ați simțit cu adevărat inconfortabil în acest partid și v-ați gândit poate aș pleca în altă parte? Siegfried Mureșan: Păi, credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună la europarlamentare? A fost...  Q: Am vrut să vă întreb asta și mie era și...  Siegfried Mureșan: N-o să numesc acum anumiți colegi de la PSD, dar cu siguranță a fost (...) cel mai dificil moment. Q: Da, eu nu voiam să vă bag cuțitul în rană.   Siegfried Mureșan: Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD, nici înainte de alegeri, nici după, nici în campaniile electorale. Q: Dar cum s-au gândit ei să vă pună sub niște oameni care erau în topul Politico cei mai mari chiulangii în Parlamentul European? Siegfried Mureșan: Păi, nu asta-i problema. Cred că problema a fost de ce Partidul Național Liberal în acea etapă a fost în principal preocupat de binele PSD-ului, fiindcă adevărul e următorul: PSD ul întotdeauna s-a temut de vot și întotdeauna PSD-ul a încercat să aranjeze scena politică înainte de vot în așa fel încât să mai decredibilizeze puțin din alte partide, să le mai viruseze un pic. Iar datoria noastră ca Partid Național Liberal nu e să facem pe plac PSD-ului. Datoria nu e să facem bine PSD-ului. Datoria noastră e să facem bine, să facem ceea ce e bine pentru PNL. Deci da, cred că în acea etapă Partidul Național Liberal a greșit în prin modul în care a acționat politic, în principal în beneficiul PSD-ului. Rezultatul a fost că au pierdut credibilitatea atât PNL-ul, cât și PSD-ul. Nu mă interesează pierderea de credibilitate a PSD-ului, dar mă interesează pierderea de credibilitate a partidului meu și vreau s-o recuperăm. Q: Dar decizia atunci a fost a lui Klaus Iohannis? Siegfried Mureșan: Nu știu acest lucru. Nu, eu am văzut deciziile luate într adevăr implementate în cadrul partidului, dar nu știu să vă spun asta. Chiar nu știu. Q: Cât ați fost europarlamentar v-ați văzut vreodată cu președintele Iohannis? E o mare discuție legată și de el. De asta vă întreb: cât de toxică a fost influența sa, cât de mare a fost influența sa. Siegrfried Mureșan: Da. Bun. Acum, eu n-am avut niciodată o funcție de conducere în Partidul Național Liberal. N-am căutat, am reușit să-mi fac treaba bine în Parlamentul European necăutând să am funcții în partid. Ca atare, dialogul meu întotdeauna a fost cu oameni, cu factori de decizie din România pe teme europene și acolo sincer nu am văzut nici la președintele Iohannis ceva ce să nu fie în regulă. Deci repet, relevanța mea era pe teme europene și e în continuare și acum și dialogul meu atunci mai degrabă era pe teme europene. Deci nu pot spune că am fost în acea etapă un mare jucător politic pe teme de politică internă. Q: Dar vreți să fiți acum un jucător politic pe teme de politică internă dacă Ilie Bolojan trece partidul în opoziție și-l reconstruiește?  Siegrfired Mureșan: Obligația mea e să-mi fac în primul rând treaba bine, să reprezint România bine în Parlamentul European, să încerc să explic oamenilor aici care sunt deciziile pe care le luăm la nivel european și de ce sunt bune. Dar mă interesează viitorul Partidului Național Liberal și cred că suntem pentru prima dată de mulți ani într-un moment în care Partidul Național Liberal poate recâștiga încrederea oamenilor. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Încrederea se pierde ușor, se recâștigă greu. Suntem într-un moment favorabil. Oamenii înțeleg că premierul Bolojan e un om politic care acționează în primul rând pe baza unor valori. Deci adesea vedem la Ilie Bolojan comunicare tehnică, despre cifre, despre deficit, dar ceea ce-l mână pe el cu adevărat e corectarea nedreptăților din societate. Și tocmai aceste nedreptăți au dus la creșterea populismului în România, la creșterea partidelor antisistem. Deci da, cred că ne aflăm într un moment interesant. Cred că Partidul Național Liberal are șansa de a recâștiga încrederea, dar trebuie să facem ce trebuie în perioada următoare și cu siguranță trebuie să stăm departe și de PSD și de AUR.  Q: Deci ați prefera să stați în opoziție. Siegrfied Mureșan: Categoric. Categoric. În primul rând vedem după moțiunea de cenzură o majoritate antireformistă în Parlamentul României și obligația noastră e să stăm departe de această majoritate. Dacă Partidul Național Liberal s-ar întoarce la braț cu PSD-ul aurizat la guvernare, sunt convins că AUR ar dospi și crește în opoziție și s-ar naște un bloc reformator. Fiindcă în România sunt mulți oameni care doresc o Românie europeană, modernă, reformatoare și dacă noi am merge la braț cu PSD, atunci: AUR-ul ar crește și ar crește un bloc reformator. PSD, PNL împreună s-ar bate pe electoratul în cel mai bun caz pe care l-au avut Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu la prezidențiale, 28%, în cel mai rău caz pe electoratul pe care l-a avut Cina Antonescu la alegerile prezidențiale 20-21%. Ca atare, n-am avea nimic de câștigat. Plus, repet, n-am face ce e bine pentru România și ne-am asocia cu un partid care, în mod evident, dorește să blocheze reformele. Pe când mergând în opoziție, lăsăm PSD și AUR să se înghesuie pe electoratul care vrea să țină România captivă și să ducă România înapoi. Electoratul cu care au pierdut alegerile prezidențiale și Adrian Năstase și Victor Ponta și Viorica Dăncilă și George Simion! Și noi ne-am concentra să facem o ofertă corectă, onestă, substanțială electoratului din România care vrea reforme, vrea modernizare și vrea o Românie proeuropoeană care e majoritară. Pe acest electorat s au câștigat toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace”. 

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție
Politică

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu poate răspunde la întrebarea dacă partidul său va rămâne sau nu în opoziție. Emisiunea a fost înregistrată luni, 25 mai. Între timp, a apărut declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, numit în această funcție cu susținerea PNL, că ar putea face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare: „Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi”.  Pe de altă parte, surse politice susțin că o parte din miniștrii USR ar dori să rămână în Guvern, ignorându-l pe președintele USR, Dominic Fritz. Acesta va ști pe 5 iunie dacă pierde sau nu procesul de incompatibilitate cu ANI. Dacă pierde, el va trebui să plece din funcția de primar al Timișoarei, iar autoritatea sa în USR se va prăbuși. Miruță spune că USR a crescut fiind la guvernare, pin ceea ce au făcut miniștrii săi Înregistrarea discuției cu Radu Miruță începe la minutul 18.45: „Q: Unde se va termina pentru USR această criză? În opoziție sau la putere? Radu Miruță: Este o întrebare la care nu am să vă dau un răspuns, având în vedere dinamica politică din ultimele săptămâni. Însă, atunci când nu ai chestii cuantificabile despre a spune rămânem în guvern pentru că se va întâmpla asta, nu rămânem pentru că se va întâmpla asta, trebuie să ne uităm la ce a făcut USR în guvern. Pentru că, la urma urmei, oamenii în funcție de asta judecă. USR era acuzat, domnule, fac scandal, nu se poate lucra cu ei. Uite, am intrat în guvern, scandalul n-a fost de USR făcut deloc. Q: Dar vedeți că vă ia Bolojan voturi în ultimul sondaj din INSCOP. V-a luat vreo 2%, s-au mutat la PNL. Radu Miruță: Domnul Bolojan a făcut, în analiza mea, lucruri sănătoase pentru România în acest guvern. (...) Pe datele pe care le avem noi, pentru cum am făcut noi, bine, rău, lucruri și USR a crescut în urma participării în acest guvern. Faptul că oamenii văd că deciziile astea de a da la o parte tot felul de amiciții, de a face tot felul de combinații pe banul public, se suprapun și la USR, și la domnul Bolojan, nu-i ceva rău din asta. Eu îmi doresc să existe pe piață, pe piața politică, mai mulți decidenți care să meargă în direcția asta, că atunci creșc șansele ca România să ajungă pe o zonă, zic eu, mai bună. Adică eu nu văd nimic rău.  Dacă domnul Bojan a crescut, a crescut pentru modul în care a condus acest guvern. Dacă USR a crescut, a crescut pentru modul în care miniștrii s-au manifestat și au decis în acest guvern. Dacă a scăzut, de asemenea din motivele astea.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră