marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

catalin stoica

15 articole
Politică

Sociologul Cătălin Stoica: mai-marii ciobanilor ar trebui întrebați cum au vândut oile despre care știau că sunt infectate unor amărâți

Sociologul Cătălin Stoica, care are un doctorat la Stanford și predă la SNSPA, a scris, pe Facebook, după protestele de marți ale ciobanilor: „Poate mai-marii ciobanilor, patronii lor, ar trebui întrebați cum de au vîndut oile despre care știau că sunt infectate unor amărîți (cu 2-3 lei mai puțin pe kg)”. Stoica spune că foștii proprietari au păstrat crotalele pentru subvenții și despăgubiri. Citește și: Românii vor putea economisi pentru pensie ca-n America sau Suedia: proiectul Năsui, la vot final „Nu neg ca ciobanii alaturi de alte categorii nu se confrunta cu dificultati majore care trebuie rezolvate. E bine insa sa avem o privire mai nuantata”, arată Stoica. Papasima: „Ciobanii cu oi multe și contracte (futures) de export către Orientul Mijlociu au decis să protesteze” El face trimitere la postarea lui Răzvan Papasima, care arată că: „Pesta micilor rumegătoare (un fel de foot and mouth) face ravagii. Animalele nu pot fi salvate, nici sacrificate rapid pentru a fi vândute, se ucid în masă și se îngroapă în gropi comune. Vaccinarea împiedică contractarea bolii, dar apare o problemă. Țările din Orientul Mijlociu (adică acolo unde se duc oile) nu sunt așa încântate să achiziționeze animale vaccinate. Așa că unii preferă să nu le vaccineze. Pentru importatori nu e o chestiune de halal/haram, ci de biosecuritate, e mai simplu și mai sigur comercial să imporți animale dintr-o zonă oficial liberă de boală. Pentru sectorul ovin miza e uriașă, în primele luni ale anului 2026 exporturile au însumat 500 milioane de euro, dintre care aproximativ 350 de milioane din exportul de animale vii, conform ANSVSA”. Cătălin Stoica: „Cineva care-mi povestea cum se mutau animalele dintr-un grajd intr-altul, sa iasa la numar” Ce scrie Cătălin Stoica: „𝙋𝙧𝙤𝙩𝙚𝙨𝙩𝙚𝙡𝙚 𝙘𝙞𝙤𝙗𝙖𝙣𝙞𝙡𝙤𝙧: fara indoiala ca au la baza unele revendicari certe insa, ca sa folosesc o replica dintr-un film al lui Nae Caranfil, «viata e complexa si are multe aspecte». Sau, «sunt interese mari la mijloc». Poate mai-marii ciobanilor, patronii lor, ar trebui intrebati cum de au vindut oile despre care stiau ca sunt infectate unor amariti (cu 2-3 lei mai putin pe kg). Au pastrat evident crotalele (placutele de identificare puse pe urechile oilor, vacilor); unii au pungi intregi cu crotale – daca vrei subventie si despagubiri, trebuie sa le prezinti pe astea, ca sa scoata din evidenta oile “moarte” care insa au fost demult vindute prin tara, unde au infectat si alte efective. Cum spunea un prieten, in lupta cu UE si autoritatile, astea sunt «armele celor fara de putere» (weapons of the weak). Practicile astea nu sunt noi; cum spunea Valer Simion Cosma, «acu cativa ani am facut un interviu cu cineva care-mi povestea cum se mutau animalele dintr-un grajd intr-altul, sa iasa la numar cand venea controlul. Pentru subventie. Iar o batrana imi zicea ca are 2 vaci in grajd si inca una in calculator. Calculatorul veterinarului». Repet, nu neg ca ciobanii alaturi de alte categorii nu se confrunta cu dificultati majore care trebuie rezolvate. E bine insa sa avem o privire mai nuantata (vezi in primul comentariu, niste nuante importante ale lui Razvan Papasima, care stie astfel de lucruri din casa, ca sa zic asa; vezi in al doilea comentariu si zicerea buna a prietenului Bogdan Iancu)”.   „Georgescu ala stie de ce face turnee prin tara, chiar daca noi nu stim cine il sponsorizeaza. Oamenii au mai mult ca oricind sentimentul ca nu sunt ascultati si mai ales auziti. Si atunci, umple el golul asta”, mai scrie Stoica. 

Sociologul Cătălin Stoica: mai-marii ciobanilor ar trebui întrebați cum au vândut oile despre care știau că sunt infectate unor amărâți
Sociologul Cătălin Stoica, cu doctorat la Stanford, explică cum trebuie evaluat un sondaj: „Cine a plătit?”
Politică

Sociologul Cătălin Stoica, cu doctorat la Stanford, explică cum trebuie evaluat un sondaj: „Cine a plătit?”

Sociologul Cătălin Stoica, care are un doctorat la Harvard, oferă, pe Facebook, o listă de 11 sfaturi pentru evaluarea unui sondaj. El recomandă, printre altele, să se știe cine a plătit sondajul, cine sunt acționarii companiei care l-a făcut sau atrage atenția asupra marjelor de eroare, care ar trebui să tempereze titlurile bombastice din presă. Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete Cine a plătit? Care a fost volumul eșantionului? Cum s-au realizat interviurile?  Ce recomandă Cătălin Stoica: „Regula de aur (in contextul romanesc): verificati daca sondajul intr-adevar exista. Unii politicieni si jurnalisti invoca sondaje non-existente. Incercati sa luati legatura cu firma de sondare pentru a va confirma existenta sondajului. Comparati apoi cifrele date publicitatii cu cele furnizate de firma de sondare (daca se poate)”. Stoica arată că această regulă este valabilă doar în spațiul românesc. „Cine a realizat sondajul? E vorba de o firma independenta sau nu? Intr-o lume ideala, actionariatul/proprietarii unei firme de sondare ar trebui sa fie irelevanti in privinta datelor. Daca firma de sondare are in spate actori politici, anumite institutii sau oameni de afaceri (sau, in cazul romanesc, oameni care au fost, oficial, apropiati de serviciile secrete dar acum au firma de sondare), fiti rezervati in privinta datelor”. Deși Stoica nu a dat nume, Remus Ștefureac, patronul INSCOP, a fost consilier al unui fost director SRI, George Maior, și are doctorat la Academia SRI.  „Cine a platit pentru sondaj?” „Care a fost volumul esantionului? Pentru simtul comun, cu cit sunt mai multi respondenti, cu atit sondajul este mai credibil. FALS!!!” „Cum s-a realizat selectia respondentilor? Esantioanele care au la baza selectia probabilista a respondentilor sunt “mai bune” decit cele in care selectia respondentilor nu s-a facut probabilist” „Care a fost universul de esantionare (sau grupul tinta) din care au fost selectati respondentii? E vorba de un sondaj realizat la nivel national sau local (localitati, judete, regiuni)?” „Cum au fost realizate interviurile? ESOMAR invoca 4 mari metode: fata-in-fata (F2F ori face-to-face), telefonic (CATI – Computer Assisted Telephone Interviewing), online sau prin posta. (Ultimele, cele prin posta, sunt istorie ori tin de istoria metodei.) In cazul sondajelor pe teme politice electorale, in anii anteriori, la noi au performante mai ridicate sondajele realizate fata-in-fata comparativ cu cele telefonice si mai ales cu cele online, toti ceilalti factori fiind egali”.  „Cind a fost realizat sondajul? Perioada realizarii unui sondaj de acest tip are o importanta majora asupra validitatii datelor sale, ceteris paribus. Spre exemplu, un sondaj realizat cu 2 luni inaintea alegerilor nu mai este relevant cu o saptamina inaintea acestora” „Cum interpretam diferentele din sondaje? Adeseori presa sau politicienii si goarnele lor (analisti politici, activisti, sustinatori) vorbesc despre cresteri si scaderi ale scorurilor cind acestea nu exista de fapt. Spre exemplu, daca partidul X a avut intr-un sondaj de acum 2 luni, sa zicem, 17,5% intentii de vot si acum are 18,7% asta nu inseamna ca acel partid inregistreaza o crestere. Pentru a putea sa speculam cu privire la cresterea sau scaderea preferintelor pentru un partid sau altul ar trebui ca diferentele sa fie minimal PESTE MARJA DE EROARE a sondajului (de obicei +/-3 puncte procentuale). Or, 18,7%-17,5%=1,2 puncte procentuale” „Ca regula generala, pentru a compara rezultatele a 2 sondaje realizate de catre 2 institute DIFERITE, trebuie sa va asigurati, minimal, ca: 1) metodologia de esantionare a fost similara; 2) metoda de intervievare a fost aceeasi; 3) intrebarile din chestionare au fost aceleasi; 4) perioada de realizare a fost relativ aceeasi. Cele 4 conditii minimale sunt rar intilnite intrucit firmele de sondare a opinie publice folosesc metodologii si intrebari diferite (chiar daca asemanatoare, pentru nespecialisti)” „Cind va uitati la intentii de vot, fiti atenti/atente la TOTALUL din care sunt exprimate. Cele mai multe institute prezinta intentiile de vot din TOTALUL celor care au exprimat o optiune, excluzindu-i pe cei care spun ca nu vor merge la vot sau care nu au o optine (nu stiu, nu sunt hotarit). Chestiunea asta e importanta din urmatorul motiv: in caseta tehnica a unui sondaj, se prezinta de obicei o marja teoretica de eroare calculata la INTREGULUI esantion. Daca am un esantion probabilist care a inclus 1.100 de respondenti adulti la nivel national, atunci marja de eroare la nivelul INTREGULUI esantion e de +/-2,95% la un nivel de incredere de 95%. Daca in acel sondaj iti spun ca (sigur, da & probabil, da) merg la vot 60% dintre respondenti/respondente, asta inseamna ca sub-esantionul lor este de 660 de persoane. Or, pentru sub-esantionul asta (care e mai mic) marja teoretica de eroare e mai mare, e de +/-3,81% la un nivel de incredere de 95%” Care au fost intrebarile sondajului? Incercati sa obtineti o copie a intrebarilor date publicitatii sau a chestionarului de la firma de sondare. In felul acesta veti putea verifica corectitudinea metodologica a formularii intrebarilor si continutul lor. Aici puteti detecta eventualele erori, care pot fi neintentionate (din nestiinta) sau intentionate (situatia, neetica, in care "sondorul" formuleaza intrebari astfel incit ele sa induca un raspuns, sa avantajeze "clientul"). Alt exemplu referitor la formulare: una e sa intrebi despre parerea (foarte buna, buna, proasta sau foarte proasta) oamenilor referitoare la anumiti candidati (asa-numita favorabilitate) si alta e sa intrebi despre increderea pe care votantii o au in anumiti candidati. La “incredere” oamenii au evaluari mai conservatoare. Principiul ar fi “am o parere relativ buna despre vecinul meu, dar nu as avea incredere sa ii las cheile de la casa pe mina”. Interpretare: in lupta politica, sustinatorii unui partid sau candidat invoca uneori cifrele inregistrate la increderea in personalitati/lideri politici. Si ii poti auzi spunind "X se bucura de cea mai mare incredere, 33%". Factual, corect dar lucrurile trebuie puse in perspectiva. In ultimii ani, nici un lider politic nu reuseste in Romania sa treaca de 50% incredere multa si foarte multa. Da, liderul ala de mai sus are 33% incredere dar probabil are vreun rest de 60 si ceva la suta de oameni care NU au incredere in el (plus, pina la 100%, cei care nu raspund). Precizie si exactitate: de citiva ani unele institute, cu precadere unul singur, a(u) adoptat metoda prezentarii rezultatelor cu o zecimala, ca in SUA. In opinia mea, la esantioane de 1.100 de persoane sau mai mici, asta e un moft. „Cele de mai sus nu trebuie interpretate ca un rechizitoriu impotriva sondajelor de opinie. Sondajul reprezinta una dintre metodele de cercetare din sociologie si alte discipline. Am lucrat si lucrez mult cu sondaje si analize cantitative. Importante sa nu uitam ca, asemenea oricarei metode, are avantaje si dezavantaje”, mai arată Cătălin Stoica. 

Sociologul Cătălin Stoica sugerează că ultimul sondaj INSCOP este o manipulare: „Deci, bravo, il rezolvaram pe Bolojan si aripa sa din PNL”
Politică

Sociologul Cătălin Stoica sugerează că ultimul sondaj INSCOP este o manipulare: „Deci, bravo, il rezolvaram pe Bolojan si aripa sa din PNL”

Sociologul Cătălin Stoica, care are un doctorat la Stanford, critică, pe Facebook sondajul INSCOP prezentat azi. El arată că INSCOP se folosește de intenția de vot a unui așa numit „votanti mobilizati”. Potrivit lui Stoica, PSD și PNL sunt la egalitate statistică, „asta daca dam crezare intregului sondaj”.      Citește și: Încă un guvern care a picat înainte de a ajunge în Parlament: PSD, izolat cu suveraniștii, nu strânge 233 de voturi                                             Însă Stoica apreciază că sondajul a dorit să-i fie favorabil lui Ilie Bolojan.  „Să nu mai fugim după fentă” „𝗖𝗨𝗠 𝗜𝗠𝗣𝗔𝗖𝗜 𝗦𝗜 𝗖𝗔𝗣𝗥𝗔 𝗦𝗜 𝗩𝗔𝗥𝗭𝗔 𝗜𝗡 𝗦𝗢𝗡𝗗𝗔𝗝𝗘: INSCOP a dat publicitatii un nou sondaj. In luna mai a acestui an, inainte de motiunea de cenzura, dupa ce Bolojan luase masurile alea dure, directorul sau spusese ca – ce sa vezi? – PNL crescuse in sondaje. Dar – aici e spilul – crescuse peste PSD doar pe sub-segmentul alegatorilor mobilizati. Cum faci totusi sa impaci si capra (finantatorul REAL, care nu stim cine o fi si/sau cei pe care ii simpatizeaza cineva de pe acolo, de pe la un institut) si varza (realitatea, adica furia populara pe Bolojan etc,)? Simplu, prezinti rezultatele sondajului in doua moduri. Vedeti mai jos graficul. Coloana mai inchisa reprezinta intentii de vot din totalul celor care in sondaj au exprimat o optiune de vot. Coloana mai deschisa reprezinta intentii de vot din totalul respondentilor care, inferez eu, au spus ca sigur vor merge la vot SI au expirmat o optiune. Pe astia ii etichetezi votanti mobilizati desi nu prea exista modele bune la noi de identificare a asa-numitilor votanti probabili (likely voters) sau „mobilizati”.   Ce vedem? Vedem ca, in rindul votantilor „mobilizati”, PNL depaseste PSD. Deci, bravo, il rezolvaram pe Bolojan si aripa sa din PNL, plus segmentul ala de business gen Niro si altii care ii sustin. Nu se mai supara pe noi.   De fapt, pe oricare din cifrele astea, nici PNL-ul nu depaseste SEMNIFICATIV STATISTIC PSD-ul nici invers. De ce? Pai, marja de eroare declarata este de +/- 3 puncte procentuale (sau, popular, +/-3%, desi nu e chiar acelasi lucru).   𝑰𝒏 𝒈𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒍, 𝒏𝒖 𝒑𝒖𝒕𝒆𝒎 𝒗𝒐𝒓𝒃𝒊 𝒐𝒓𝒊 – 𝒎𝒂𝒊 𝒅𝒆𝒈𝒓𝒂𝒃𝒂 – 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒖𝒍𝒂 𝒊𝒏 𝒍𝒆𝒈𝒂𝒕𝒖𝒓𝒂 𝒄𝒖 𝒔𝒄𝒂𝒅𝒆𝒓𝒊 𝒔𝒂𝒖 𝒄𝒓𝒆𝒔𝒕𝒆𝒓𝒊 𝒊𝒏 𝒔𝒐𝒏𝒅𝒂𝒋𝒆 𝒅𝒆𝒄𝒊𝒕 𝒂𝒕𝒖𝒏𝒄𝒊 𝒄𝒊𝒏𝒅 𝒅𝒊𝒇𝒆𝒓𝒆𝒏𝒕𝒆𝒍𝒆 𝒄𝒆 𝒓𝒆𝒛𝒖𝒍𝒕𝒂 𝒅𝒊𝒏 𝒄𝒐𝒎𝒑𝒂𝒓𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒖𝒏𝒖𝒊 𝒔𝒐𝒏𝒅𝒂𝒋 𝒂𝒏𝒕𝒆𝒓𝒊𝒐𝒓 𝒄𝒖 𝒖𝒏𝒖𝒍 𝒓𝒆𝒄𝒆𝒏𝒕 𝒔𝒖𝒏𝒕 𝑷𝑬𝑺𝑻𝑬 𝑴𝑨𝑹𝑱𝑨 𝑫𝑬 𝑬𝑹𝑶𝑨𝑹𝑬.   Diferenta dintre cele doua partide, indiferent de segmentul de alegatori (total optiuni sau aia mobilizati) este SUB MARJA DE EROARE. Spre exemplu, in rindul tuturor celor care au exprimat o optiune, PSD are 18,7% iar PNL are 16,3%. Diferenta? 2,4 puncte procentuale (mai mic decit 3, adica). In rindul alegatorilor mobilizati, PSD are 16,4% iar PNL – minune – 17,2%. (Diferenta in valoare absoluta, 0,8 puncte procentuale, mai mica decit 3).   Practic, cele doua ar fi la egalitate statistica, asta daca dam crezare intregului sondaj. De asemenea, sa nu mai fugim dupa fenta. Nu au crescut, cum titra altcineva, nici simpaticii de la SENS pentru ca, prin comparatie cu sondajul anterior, diferenta este de doar 1,2 puncte procentuale. Adica SUB MARJA DE EROARE”, a scris Stoica. 

Dezastru la SNSPA, fieful lui Pricopie, susținătorul lui Ciolacu: „Rectorul e globetrotter”
Politică

Dezastru la SNSPA, fieful lui Pricopie, susținătorul lui Ciolacu: „Rectorul e globetrotter”

Dezastru la SNSPA, fieful lui Remus Pricopie, susținătorul ferm al lui Marcel Ciolacu în campania din 2024: „Rectorul e globetrotter”, scrie profesorul universitar Cătălin Stoica, care prezintă o lungă listă a dezastrului administrativ din această instituție. Stoica este sociolog, are un doctorat la Stanford și a fost directorul CURS între 2007 și 2015.  Acum, Stoica arată că, în timp ce salariile cadrelor universitare sunt reduse - „coordonarea doctoranzilor nu este plătită sau, când era plătită, suma netă era de 93 de lei pe lună, pe doctorand coordonat (nu știu exact, fiindcă, deși coordonez doctoranzi, e greu să aflu dacă și cu cât sunt plătit)” - rectorul se plimbă prin lume. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Deși conduce o universitate de științe politice, Pricopie este absolvent al Facultății de Chimie-Fizică din cadrul Universității București. Dezastru la SNSPA, fieful lui Pricopie, susținătorul lui Ciolacu „SNSPA – FURNIZOR DE SECURITATE INTERNAȚIONALĂ. Așadar:   - Studenții noștri nu prea au spații unde să socializeze pe la universitate (un spațiu de la subsol, dedicat inițial lor, nu poate fi folosit decât cu acordul administrației, iar cel de la etajul 1 e neîncăpător). De obicei socializează afară, în fața clădirii, sau mai merg să își ia de mâncare de la un Mega Image din apropiere;   - Nu avem săli destule pentru cursuri. Infrastructura tehnică e învechită (wifi-ul merge când vrea el, proiectoarele la fel, notele le trecem pe hârtie, iar apoi persoanele de la secretariat le trec în niște fișiere Excel); de locuri în cămine, nici nu mai are rost să vorbim;   - Comunicarea cu serviciile administrative lasă de dorit (vrei să vezi fluturașul de salariu? trimite un email cu rugăminte; vrei să știi cum și cât ai fost plătit pentru munca ta și cum a fost ea normată? întreabă pe email, dar nu știu când ți se va răspunde);   - S-au operat reduceri drastice la cumul și mai ales la plata cu ora, iar unii din CA (Consiliul de Administrație) nu își amintesc când s-a hotărât asta („parcă a zis rectorul ceva”); deci, mai băieți, cine a hotărât totuși treaba asta? Doar Rectorul? E firma lui? A luat cineva SNSPA pe persoana fizica?   - (Și) datorită acestor reduceri, asistenții și lectorii au fost împinși din nou în cel mai dur precariat;   - Datorită acestor reduceri este foarte probabil să rămânem fără personal didactic asociat de care aveam nevoie, totuși;   - Oamenii care acceptă să participe la ședințele de susținere ale referatelor doctoranzilor (cele de pe parcursul studiilor doctorale) nu sunt plătiți, deși trebuie să citească și să furnizeze feedback doctoranzilor;   - Coordonarea doctoranzilor nu este plătită sau, când era plătită, suma netă era de 93 de lei pe lună, pe doctorand coordonat (nu știu exact, fiindcă, deși coordonez doctoranzi, e greu să aflu dacă și cu cât sunt plătit);   - Ne așteaptă noi tăieri salariale;   - Rectorul nostru e globetrotter; e plecat des din țară; recent a fost și în Uzbekistan cu actualul Ministru al Educației și e posibil să mai plece prin niște proiecte antamate de fosta Ministră a Educației, Deca, pe care a parcat-o la noi ca Pro-Rector, dumneaei fiind lector; în general, SNSPA pare a fi un loc de parcare pentru tot felul de foști și foste (dar și de viitori [foști și foste]);   - Același Rector face propuneri la Premiul Nobel pentru Pace (că rezolvase foarte toate celelalte probleme mai mărunte);   CU TOATE ASTEA, preocuparea unora de la vârful SNSPA este să organizeze conferințe prezentate cu pompă, pe tema SECURITĂȚII INTERNAȚIONALE.   Deh, se pare că SNSPA e furnizor de securitate la nivel internațional, căci, în privința securității și bunăstării angajaților și studenților săi, Dumnezeu cu mila! Aștept să fiu convocat prin ceva foruri pe motiv că mi-aș fi denigrat locul de muncă și pe unii colegi și unele colege”, a arătat Cătălin Stoica.   

Haos și cozi la eliberarea noilor cărți de identitate, cu chip: programările on-line, aproape imposibile - relatare profesor universitar
Eveniment

Haos și cozi la eliberarea noilor cărți de identitate, cu chip: programările on-line, aproape imposibile - relatare profesor universitar

Haos și cozi la eliberarea noilor cărți de identitate electronice, cu chip: programările on-line sunt aproape imposibile, iar la ghișeele unde se eliberează acestea coada ajunge în afara clădirii, relatează Cătălin Stoica, sociolog și profesor universitar la SNSPA. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Stoica relatează situații în care sistemul IT nu funcționează, solicitanților li se cer acte care ar putea fi regăsite în sistem, iar perioada de eliberare a noilor acte este lungă și neclară. Haos și cozi la eliberarea noilor cărți de identitate Ce relatează Cătălin Stoica despre procedurile de eliberare a noilor cărți de identitate, cu chip: „Pentru asta trebuie să te programezi pe hub-ul vieții de la Ministerul Afacerilor Interne, Romania (MAI). Problema e că nu te poți programa decât dacă stai să pândești în ultima zi a lunii site-ul ală, de preferat la ora 23:59. Altfel nu poți, că în câteva momente, în creierii nopții se ocupă toate programările pe luna următoare. Și nu poți face o programare peste, să zicem, două sau trei luni că sistemul e așa de bun încât nu permite” - redacția DeFapt a verificat situația și, într-adevăr, în Bucureștii Noi, de exemplu, nu erau locuri disponibile pentru următoarele 30 de zile.  „M-am dus în persoană la unul dintre centrele din sectorul 3,  Primaria Sectorului 3, a lui Robert Negoita. M-am așezat la coadă. În sediul respectiv sunt doar două ghișee unde se eliberează cărțile astea noi. La alte două sau trei ghișee, cărțile de identitate vechi. Cozile sunt pe afară. Am stat cam o oră și jumătate” „Ca să fie totuși și mai complicat, se pot face programări online pentru cartea de identitate și pe site-ul primăriei sector 3. Doar că, dacă faci acolo și nu pe site-ul ală disfuncțional zis HUB MAI, tu te programezi pentru eliberarea unei cărți de identitate CLASICE. Așadar, înăuntru alt haos. Oameni care crezuseră că se programaseră pentru noua carte de identitate dar nu era așa. Alți oameni care stăteau la coadă, la fel ca și mine, se duceau la ghișeul pentru cărți de identitate clasice și după ce dădeau actele și totul părea în regulă aflau că au făcut cerere tot pentru cărțile de identitate vechi. «Aaa, nu! Eu doream din asta, nouă!». Funcționara: «Alea noi, la biroul alăturat!». „Doamna de la ghișeul cu «alea noi» îl mai chema pe băiatul de la IT din când în când: «Uite, doamna mi-a spus că e divorțată dar eu am dat click pe necăsătorită și acum nu mă mai lasă să mă întorc înapoi». Sau: «Nu știu unde mi-a salvat certificatul ăla scanat, al domnului». Că procesul presupune scanarea pe loc a certificatului de naștere, a celui de căsătorie (după caz, cum se precizează pe site) și a documentului care atestă domiciliul după care, țac!, poză, două amprente («Puneți degetul arătător aici dar nu apăsați! V-am zis să nu apăsați!»), verificarea datelor afișate pe ecran de către cetățean. Cam 20-25 de minute de om. Asta dacă ești beton cu actele; cu o zi în urmă, eu nu aveam certificatul de căsătorie la mine. («Dar nu mă puteți vedea în sistem, în baza de date?» am întrebat. «Ce sistem domnule? Care bază de date?» mi-a răspuns țâfnos-nedumerită funcționara.) Un alt cetățean dorea să își scoată o altă carte de identitate, normală dar își pierduse certificatul de naștere și nu mai avea decât o copie xerox. Avea cartea veche, cea expirată și pașaportul românesc, valabil. I s-a spus că fără certificatul de naștere în original nu se poate. Să facă o cerere și caută ei în arhive și îi eliberează un duplicat. În cât timp? Cam două luni, domnule – i-a răspuns un alt funcționar. După aia, veniți pentru carte de identitate. Realizați absurdul și redundanța? „Cât durează până îmi eliberează noua carte electronică de identitate? Citez exact din spusele funcționarei: «Peste două săptămâni veți primi un email sau mesaj pe telefon că este gata. Mai așteptați apoi încă 5 zile și veniți atunci, ca să fiți sigur că e gata. Pentru eliberări, vedeți, pe intrarea cealaltă»” „Partea bună în toată povestea asta? Dacă vreun actor statal străin încearcă să ne saboteze sistemele informatice – astea cu datele personale etc. -- nu prea are ce să saboteze. La noi e totul pe hârtie, în dosare, prin arhive”, este una din concluziile lui Stoica. 

Surpriză: Nicușor Dan a fost votat masiv de cei peste 61 de ani și tinerii sub 30 de ani - analiză Cătălin Stoica
Politică

Surpriză: Nicușor Dan a fost votat masiv de cei peste 61 de ani și tinerii sub 30 de ani - analiză Cătălin Stoica

Nicușor Dan a fost votat masiv de cei peste 61 de ani, dar și de tinerii sub 30 de ani, arată o analiză a sociologului Cătălin Stoica, care a folosit datele CURS. El mai arată că aproape trei sferturi din absolvenții de facultate care s-au prezentat la urne au pus ștampila pe primarul general al Capitalei. Citește și: ANALIZĂ Catastrofă pentru PSD, care, neoficial, l-a susținut pe Simion și a luat bătaie în propriile fiefuri Nicușor Dan a fost votat masiv de cei peste 61 de ani Potirivt analizei lui Stoica, 58,4% dintre tinerii peste 30 de ani au votat cu Nicușor Dan (41,6% cu Simion). Dintre cei peste 61 de ani, 58,6% au votat cu actualul primar general al Capitalei, doar 41,4% cu Simion. „Cei de vârstă mijlocie (31-60 de ani) l-au preferat (statistic vorbind) pe Simion”, arată sociologul.  „Cei care au absolvit maximum 10 clase și cei care au liceul sau școala postliceală au votat, de regulă, cu Simion (62,5% și 49%, respectiv). Absolvenții de facultate au votat covârșitor cu Nicușor Dan (74,5%). Precizare: asta NU înseamnă că nu au existat absolvenți de facultate în rândurile susținătorilor lui Simion sau că nu ar exista oameni cu maxim 10 clase care să-l nu fi votat pe Nicușor Dan. Dimpotrivă, Simion a strâns voturile a 25,5% dintre absolvenții de facultate care s-au prezentat, iar Dan a strâns și el voturile a 37,5% dintre cei care au mai puțin decât liceul. Mă refer aici la diferențe statistic semnificative. Evaluări de tipul «numai aia deștepți și educați l-au votat pe Dan iar pe Simion doar proștii, aia cu maxim 10 clase» sunt nenimerite, tâmpit-elitiste. Am mai zis: problema nu e numai a educației ci mai ales a categoriei semidocților, o categorie populată din plin și de absolvenți de facultate”, a scris Cătălin Stoica.   

„Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica
Politică

„Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica

„Votantul lui George Simion: Bărbat, tânăr și mai ales de vârstă mijlocie, cu maximum 10 clase sau studii medii, rezident în mediul rural, în Moldova și Muntenia; nesurprinzător, votant AUR (76,9%)”, scrie sociologul Cătălin Stoica pe Facebook, după ce a analizat datele exit poll-ului CURS.   „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural”   Acesta atrage atenția că: „Atunci când spun, de exemplu, că votantul lui Simion este de regulă absolvent de maximum 10 clase, ASTA NU ÎNSEAMNĂ că Simion a fost votat DOAR de persoane cu un nivel de școlaritate scăzut.   Dimpotrivă, după cum se vede în tabel, 18,6% dintre votanții lui au studii superioare, însă, preponderent, a fost votat de persoane cu un nivel de școlarizare mai redus”.    În ceea ce privește portretul alegătorului lui Nicușor Dan, Stoica arată că peste jumătate au absolvit o facultate.   „VOTANTUL LUI NICUȘOR DAN: Persoană tânără (18–30 de ani, 29,3%), femeie, absolventă de facultate (55,8%), rezidentă în mediul urban, evident București; votant USR, PNL și al altor partide (probabil SENS, REPER) la parlamentare”, a arătat sociologul.    „Nu uitați că în spatele procentelor se află totuși cifre. Spre exemplu, faptul că 77,5% dintre votanții Elenei Lasconi sunt susținători ai USR înseamnă de fapt că dintre cei 2,61 % care au votat-o în țară (221.213 de oameni), 77,5% zic că au votat în decembrie cu USR (aproximativ 171.440 de oameni); aștia la rândul lor înseamnă la nivel național din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale în țară 0,9%. Sau, raportat la numărul celor care s-au prezentat la vot pe 4 mai în țară (8.598.729) 1,99%.   Cifrele sunt aproximative, la fel ca statisticile oficiale”, explică sociologul.    „Pentru turul al doilea, puteți formula și singuri aprecieri cu privire la măsura în care unul sau altul dintre cei doi candidați rămași pot reuși să atragă sprijinul votanților celor candidaților eliminați din cursă. (Probabil ar fi recomandat să avem un Distonocalm, Anxiar sau Xanax la îndemână.)”, mai scrie Cătălin Stoica. 

ANALIZĂ Electoratul PSD a votat divizat între Antonescu și Ponta. Doar 66% dintre alegătorii POT/SOS, cu Simion - sociologul Cătălin Stoica
Politică

ANALIZĂ Electoratul PSD a votat divizat între Antonescu și Ponta. Doar 66% dintre alegătorii POT/SOS, cu Simion - sociologul Cătălin Stoica

Electoratul PSD a votat, la 4 mai, divizat între Crin Antonescu și și Ponta și doar 66% dintre alegătorii POT/SOS au pus ștampila pe George Simion, arată sociologul Cătălin Stoica, care are un doctorat la Universitatea Stanford. El a analizat datele unui exit-poll, cel realizat de CURS.  Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Stoica arată că „având în vedere erorile datorate ratelor de răspuns și spiralei tăcerii, datele au fost ponderate pentru ca ele să reflecte distribuția finală a voturilor din țară”. El apreciază că „lucrurile se pot schimba în funcție de rata participării la vot și mobilizarea susținătorilor unui candidat sau altuia”. Electoratul PSD, divizat între Antonescu și Ponta Ce arată sociologul Cătălin Stoica: „Practic, cca 40% dintre alegătorii PSD s-au dus către Antonescu și 40% către Ponta – o evidentă problemă pentru Nicușor Dan (întrucât Ponta pare să îl susțină pe Simion), dar și pentru Simion. Pentru cel din urmă, asta înseamnă, printre altele, că unii dintre susținătorii PSD pot răspunde la semnalele partidului dacă acesta se hotărăște să încline către Nicușor Dan. Votanții PNL la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024: 10,4% au votat cu Simion, 58,6% (doar?) cu Antonescu, 20,2% cu Nicușor Dan, 8,4% cu Ponta și 6,4% cu alți candidați. Votanții USR: 68% au votat cu Nicușor Dan; 15,9% au votat cu alți canidați, categorie ce o include și pe Lasconi 94,3% din alegătorii AUR, din 1 decembrie 2024, au votat cu Simion Mai puțin de 60% dintre votanții SOS și POT l-au votat pe Simion.  Relativ disciplinați, 78,3% dintre votanții UDMR l-au votat pe Antonescu Cu cine au votat cei sub zece clase În ceea ce privește distribuția votului în funcție de nivelul de școlarizare, 48% din cei cu zece clase au votat Simion, iar 44,2% dintre cei cu școală postliceală tot cu liderul AUR. „Absolvenții de facultate au votat covârșitor cu Nicușor Dan (38,5%)”, arată Stoica. Dintre bărbați, doar 18,8% au votat cu Nicușor Dan, iar dintre femei - 22%. Simion a fost votat de 41,6% dintre bărbați și de 36,9% dintre femei.  Tinerii între 18 și 30 de ani s-au dus spre Simion și Nicușor Dan: 43,6% au votat cu liderul AUR, 34,3% cu primarul Capitalei. 

Cătălin Stoica: Victor Ponta a făcut declarații ce păreau a fi favorabile Gabriel Resources în procesul Roșia Montana, împotriva statului român
Politică

Cătălin Stoica: Victor Ponta a făcut declarații ce păreau a fi favorabile Gabriel Resources în procesul Roșia Montana, împotriva statului român

Fostul premier OSD Victor Ponta a făcut declarații ce păreau a fi favorabile Gabriel Resources în procesul Roșia Montana, împotriva statului român, relatează sociologul Gabriel Stoica. Citește și: Călin Georgescu ar fi fost „acoperit” al SIE, ceea ce explică și documentul penibil al SIE din CSAT, dar și bâlbele autorităților, spune un expert în intelligence El arată că, în 2019, a depus mărturie, în calitate de martor expert (pe mișcări colective și opinie publică), de partea statului român în procesul intentat acestuia de Gabriel Resources în speța Roșia Montană. Însă, în timpul audierii, avocații Gabriel Resources i-au prezentat lui Stoica o declarație video a lui Ponta „și alte declarații ale sale care păreau sa fie favorabile companiei Gabriel Resources”, relatează sociologul. Ponta, declarații favorabile Gabriel Resources în procesul Roșia Montana „Despre toxicitatea lui VP știam; m-am lovit de ea. În 2019, în Washington DC, am depus mărturie în calitate de martor expert (pe mișcări colective și opinie publică) de partea statului român în procesul intentat acestuia de Gabriel Resources în speța Roșia Montană. În timpul audierilor, în partea în care am fost chestionat de avocați părții adverse, aceștia mi-au pus, neașteptat, un video clip cu un interviu al lui Ponta și alte declarații ale sale care păreau sa fie favorabile companiei Gabriel Resources. M-au întrebat ce a vrut fostul Prim Ministru al României să spună, cum interpretez eu spusele sale. Le-am răspuns ca domeniul meu nu e hermenuetica. După ce am revăzut apoi transcrierile intervirilor și declaraților lui Ponta, impresia mea a fost în acele declarații și interviuri făcute la mult-mult timp de momentul 2013, Ponta nu doar o scălda dar se situa oarecum de partea companiei și împotriva României, repetând mantra cu statul român va trebui să plătească despăgubiri uriașe RMGC, ca și cum asta ar fi o chestie normală ori binemeritată de companie. Și facea astfel de declarații chiar și atunci când nu îl mai întreba nimeni, ceea ce mi s-a părut suspect întrucât știa foarte bine că este un litigiu comerical pe rol și că România risca să plătească despăgubiri însemnate dacă pierdea procesul. Nu s-a întâmplat așa datorită echipei fabuloase de avocați care a reprezentat România și alături de care, în calitate de sociolog, am avut și eu cinstea să mă implic, alături de colega și prietena Alina Pop. Au trecut 5 ani de atunci și vă zic că poziția lui Ponta de atunci încă îmi dă fiori. Ce s-ar fi întâmplat dacă pierdea statul român litigiul? (Nu am menționat lucrurile astea până acum deși mărturia mea și cele ale altor experți sunt publice pe site-ul curții respective de arbitraj. Când am văzut declarațiile lui Ponta de acum am avut senzația sinistră de déjà vu.)”, a scris Stoica, pe Facebook. Pe 8 martie, România a câștigat în dosarul Roșia Montană în care Gabriel Resources cerea despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari. În plus, ICSID a acordat României aproximativ 10 milioane de dolari SUA drept cheltuieli.

Avertisment: campania de demonizare a lui Călin Georgescu poate avea efecte perverse și să-i aducă voturi
Politică

Avertisment: campania de demonizare a lui Călin Georgescu poate avea efecte perverse și să-i aducă voturi

Campania de demonizare a lui Călin Georgescu poate avea efecte perverse și să-i aducă voturi de la indeciși sau de la cei care nu auziseră de el, avertizează sociologul Cătălin Stoica. El pornește postarea sa de la o afirmație a lui Radu Gârmacea, redactorul-șef al editurii Humanitas, care a scris pe Facebook: „Nu mai tot răspîndiți asta cu C. Georgescu legionar si fan Antonescu, că dacă află lumea îl votează și mai mulți”. Citește și: Gabriela Firea se întoarce în forță: „Dacă duminică nu ar fi fost alegeri, am fi putut să discutăm mai abrupt”. Ciolacu, pe locul trei în sectoarele 4 și 5 Stoica explică și de ce s-ar putea petrece asta. Campania de demonizare a lui Georgescu poate avea efecte perverse „Campania asta intensă de demonizare a lui Georgescu și a susținătorilor săi poate avea efecte perverse (inverse). Mulți oameni care nu l-au votat pe Georgescu și care acum îl descoperă și – IMPORTANT – au un profil socio-demografic apropiat de cel al votanților acestuia s-ar putea să rezoneze cu faptul că Georgescu este cum este (patriot, vezi Doamne, antivaccinist, suveranist, creștin-ortodox practicant, naționalist etc.). Și, ce să vezi?, s-ar putea să îl voteze în turul al II-lea, deși poate erau acum indeciși sau nu aveau habar de el. Ceea ce susține Georgescu este împărtășit de segmente importante din România profundă (nimic peiorativ aici; e România de la firul ierbii, aia care e sub radar). Discursul anti-Georgescu în stilul ăsta pe Facebook poate că are o audiență mai scăzută, dar el va fi preluat de unele televiziuni, cu audiență mare. Or, pentru o proporție semnificativă din rândul votanților probabili (likely voters, persoane cu șanse mai ridicate de a merge la vot), televiziunea reprezintă, conform cercetărilor de audiență și a altora, principala sursă de informare despre viața politică din țară. Mă refer în special la cei cu vârste de 60 de ani și peste, care votează de regulă într-o proporție semnificativ mai mare decât alte grupe de vârstă. (Pentru tineri, sursele principale de informare sunt cele online, social media, TikTok etc.; pentru cei de vârstă mijlocie, avem un mix între online și televiziune.) Deci, atenție și la posibilele efecte de acest gen. Să nu ne mirăm după turul al II-lea. Nu, nu am eu o solutie magica. De aia exista consultanti. În fine, o ultimă chestie. Așa cum am mai spus într-o postare anterioară, din ce cunosc eu din profilele votanților PSD, unii dintre ei au un profil asemănător cu cel al susținătorilor lui Georgescu. Sunt oameni care probabil au cochetat cu ideea de a-l vota pe Georgescu, dar au rezistat tentației de a comite „adulterul” și au votat disciplinat cu Ciolacu. Nu știm dacă așa vor sta lucrurile în turul doi. E foarte dificil ca grosul votanților PSD să se ducă spre Lasconi-USR, mai ales că de ani de zile USR-ul i-a persiflat, ironizat și disprețuit pe votanții PSD fiindcă ar fi săraci, pomanagii (că depind de pensii și ajutoare sociale), inculți/needucați, nostalgici comuniști, retrograzi etc”, a explicat sociologul.

Cel mai mare pericol pentru Lasconi: electoratul PSD care acum a votat cu Ciolacu, dar în sufletul său îl admiră pe Călin Georgescu
Politică

Cel mai mare pericol pentru Lasconi: electoratul PSD care acum a votat cu Ciolacu, dar în sufletul său îl admiră pe Călin Georgescu

Cel mai mare pericol pentru Elena Lasconi este electoratul PSD care acum a votat cu Ciolacu, dar în sufletul său îl admiră pe Călin Georgescu, scrie sociologul Cătălin Stoica. El sugerează că, din acest motiv, era posibil ca Ciolacu să aibă șanse mai bune să îl învingă pe Călin Georgescu. Citește și: Soția lui Călin Georgescu este noua Olivia Steer: antivaccinistă, cere să nu se mănânce miel de Paște și spune că Wi-Fi-ul ne distruge imunitatea Cel mai mare pericol pentru Lasconi „La final, după cum spunea și prietenul Bogdan Iancu, deocamdată nu știm dacă intrarea Elenei Lasconi în turul al doilea este soluția mai bună decât intrarea lui Ciolacu. Din ce cunosc eu din pofilele votanților PSD, unii dintre ei au un profil asemănător cu cel al susținătorilor lui Georgescu. Sunt oameni care probabil au cochetat cu ideea de a-l vota pe Georgescu dar au rezistat tentației de a comite adulterul și au votat disciplinat cu Ciolacu. Nu știm dacă așa vor sta lucrurile în turul doi. Tot o observație a lui Bogdan Iancu: pentru binele general, USR-ul ar trebui acum să se oprească să dea șuturi unui partid deja căzut la pămînt (PSD). Asta nu (îi) va ajuta. Ar trebui în acest moment să înceapă negocierile. De făcut mișto este timp după turul 2”, scrie Cătălin Stoica. El a oferit și câteva explicații la succesul lui Georgescu: „Campania de teren a lui Georgescu s-a concentrat pe un mesaj direct și ușor de înțeles. Expertiza sa pe teme agricole și economice a atras alegători marginalizați. Retorica sa a apelat la naționalism, valori religioase și narațiuni colective de victimizare, Romania si romanii ca victime ale unei cabale globale – trăsături asociate cu «narcisismul colectiv» în psihologia socială”.

Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica
Politică

Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica

Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica. El arată că doar datele exit-poll-urilor de la 22.30 - deci nu primele date, de la 21.00 - vor fi relevante, mai ales în condițiile în care se anunță o competiție dură pentru locul II. Citește și: Prezență bună la referendumul organizat de Nicușor Dan: peste 8% la ora 11.00, cu circa 1,8% sub prezența, în Capitală, la alegerile prezidențiale Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri ar trebui ignorate „DE CE VOI IGNORA AZI PÂNĂ LA ORA 21:00 REZULTATELE PE SURSE Ca unul care a fost implicat la vârf în echipele de coordonare pentru un număr de 7 exit-poll-uri în perioada 2007-2014, eu voi ignora azi cifrele „pe surse” ale exit-poll-urilor până la ora 21:00, când primele estimări ale acestora vor fi difuzate oficial. Iată motivele pentru care fac asta (...): ADMIȚÂND CĂ ASTFEL DE REZULTATE INTERMEDIARE REALE S-AR SCĂPA PE SURSE, ELE NU SUNT RELEVANTE PÂNĂ ÎN JURUL OREI 19:00. De ce? Pentru că, la momente diferite ale zilei, ratele de participare la vot sunt diferite. Sunt diferențe nu doar în privința ratelor de participare (al căror calcul trebuie furnizat de BEC și nu estimate de institute) și a numărului de cazuri/interviuri, ci și din punctul de vedere al profilului socio-demografic și regional al celor care se prezintă la vot în diferite momente ale zilei. În anii anteriori, se spunea că în prima parte a zilei votează vârstnicii și persoanele din mediul rural; după-amiaza și mai ales seara, profilele dominante se schimbau (urban, mai tineri etc.). Chiar dacă aceste rezultate intermediare din prima parte a zilei ar fi reale, ele pot fi “răsturnate” (mai mult sau mai puțin) în a doua parte a zilei prin simpla ieșire preponderentă la vot a alegătorilor cu alte profile, din alte regiuni și medii rezidențiale. CIFRELE PE SURSE DIN EXIT-POLL-URI VOR CIRCULA ÎN BULE SPECIFICE PE SOCIAL MEDIA. (Originea unora dintre aceste cifre se va afla in diverse site-uri de stiri, care si ele au partizanatul lor politic.) Spre exemplu, o persoană tânără, absolventă de facultate, angajată la o multinațională, rezidentă în mediul urban, va vedea probabil pe newsfeed-ul ei de Facebook date care atestă că Lasconi aproape că îl spulberă pe Ciolacu. Un individ de vârstă mijlocie, absolvent de facultate, angajat în mediul privat, din urbanul mare și mediu, va citi probabil în feed-ul din bula lui de Facebook că Ciucă se pregătește să ajungă pe locul unu. O persoană vârstnică, un pensionar din rural, cu nivel mediu de școlaritate, va putea afla cu bucurie de pe Facebook că Marcel Ciolacu a depășit deja 100% din voturi, în bula sa. Emigranții români cu nivele medii și scăzute de școlaritate vor constata în bulele lor că pentru locul unu și doi se bat Simion cu Georgescu. Deci, atenție (și) la bula în care vă aflați. În plus, viața reală e adeseori mult diferită de lumea virtuală a rețelelor de socializare. Vorba aia: Life is elsewhere. Pe românește: viața e complexă și are multe aspecte. ROSTUL ACESTOR STIRI CU REZULTATE PE SURSE DIN EXIT POLL-URI ESTE DE A MOBILIZA ACTIVUL DE PARTID ȘI PE SUSȚINĂTORII UNOR PARTIDE SAU CANDIDAȚI ȘI DE A-I DEMOBILIZA PE SUSȚINĂTORII ADVERSARILOR POLITICI deși nu sunt dovezi empirice (studii stiintifice) că la noi așa ceva a avut efecte semnificative până în prezent”, a explicat Stoica, pe Facebook. Necunoscuta Diaspora El a arătat că chiar și datele de la 21.30 vor putea fi date peste cap de votul din Diaspora, unde nu se fac sondaje la ieșirea de la urne. „Așa cum am mai spus, e posibil ca locurile 2 și 3 să se afle la cvasi-egalitate (în marja de eroare) în exit-poll-uri, iar diferența să fie făcută de voturile ce vor veni din diaspora (...) La 22:30 sau pe acolo, sa aveti la indemina un Extraveral sau Xanax, ceva. Am inteles ca sunt bune si in caz de euforie (sa calmeze omul) si de depresie crunta”, a scris Stoica.

Analiză: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor
Politică

Analiză: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor

Președintele PSD Marcel Ciolacu are șanse teoretice în turul II al alegerilor prezidențiale doar dacă se confruntă cu George Simion, liderul AUR, arată o analiză a sociologului Cătălin Stoica, profesor la SNSPA și care are un doctorat la universitatea Stanford. Analiza sa mai arată că Nicolae Ciucă, Elena Lasconi sau Mircea Geoană îl bat pe Ciolacu la un scor zdrobitor, diferența estimată de Stoica fiind de circa 14 procente. Citește și: Cine va intra în turul II? O analiză incompletă și subiectivă a următoarelor 84 de ore În postări anterioare, Cătălin Stoica a explicat că estimările sale sunt făcute pe baza sondajelor existente, cu ajutorul studenților săi. Ciolacu are șanse în turul II doar dacă se confruntă cu Simion „Prezint mai jos o serie de scenarii privind scorurile din turul al II-lea. După cum puteți vedea în graficul de mai jos, problema lui Ciolacu pare a fi că șansele sale de a câștiga finala sunt mai mari, TEORETIC, doar dacă se confruntă cu Simion. Estimările sunt bazate pe rezultatele a 18 sondaje realizate de institutele CURS, INSCOP, SOCIOPOL, Avangarde-INSOMAR, BCS, AtlasIntel, Verifield, CIRA in perioada 10 octombrie -13 noiembrie, 2024. Am construit scenarii bazate pe scorurile din primul tur și niște presupoziții ori estimări conservatoare privind participarea la vot asemanatoare cu cea din primul tur; sunt modelări teoretice. Rezultatele lor pot fi distorsionate de presupozițiile pe care le-am introdus în model cu privire la rata de participare la vot și posibilul transfer de voturi. Pentru alte elemente de distorsiune precum absența datelor privind votul celor din diaspora și multe altele, vezi postarea mea anterioară („ESTIMĂRI ACTUALIZATE ALE SCORURILOR DIN ȚARĂ LA PREZIDENȚIALE”) Nu va ascund că, atunci când se rulează alte modele bazate pe alte presupoziții privind afinitățile ideologice și rate de participare diferite, există simulări în care Ciolacu poate pierde și în fața lui Simion. PS: Insist asupra faptului ca aceste simulări sunt făcute înainte de primul tur. Sunt failibile, bazate pe probabilități, cu un anumit grad de incertitudine, ca multe alte modelări statistice”, a scris Stoica.

Estimare pe baza sondajelor existente: Ciucă și Lasconi au șanse să-l depășească pe Simion, dar nu foarte mari
Politică

Estimare pe baza sondajelor existente: Ciucă și Lasconi au șanse să-l depășească pe Simion, dar nu foarte mari

Ciucă și Lasconi au șanse să-l depășească pe Simion, dar nu foarte mari, arată o estimare făcută pe baza sondajelor existente de studenții de la sociologie de la SNSPA, sub coordonarea profesorului Cătălin Stoica, care are un doctorat la Universitatea Stanford. „Monitorizăm sondajele privind primul tur al alegerilor prezidențiale de la noi. Studenții și studentele introduc datele publicate ale acestor sondaje, iar eu încerc să pun la punct o metodă de a recalcula scorurile candidaților ținând cont de (a) experiența institutelor de sondare; (b) metoda de intervievare (față-în-față, telefonic sau online); (c) perioada de timp rămasă până la alegeri”, a explicat Stoica. Ciucă și Lasconi au șanse să-l depășească pe Simion „ESTIMĂRI SCORURI PENTRU CANDIDAȚII AFLAȚI ÎN SONDAJE PE PRIMELE 5 LOCURI (18 sondaje realizate de institutele CURS, INSCOP, Avangarde-INSOMAR, BCS, AtlasIntel, Verifield, CIRA in perioada 10 octombrie -13 noiembrie, 2024): Marcel Ciolacu=27,20% George Simion=17,95% Nicolae Ciucă=14,36% Elena Lasconi=13,65% Mircea Geoană=11,21%”, a arătat sociologul. „Atenție la votul din Diaspora” El a prezentat și un grafic al estimărilor în limitele inferioare și maxime al scorurilor candidaților: „Astea, grosso modo, sunt valori TEORETICE minime și maxime, calculate pentru un nivel de încredere de 95%. Marja de eroare EMPIRICĂ (ori reală) a sondajelor de opinie este adeseori mai mare decât cea teoretică, aproape dublul acesteia, fiind influențată de factori precum spirala tăcerii, dezirabilitate socială, rate diferite de răspuns pe sub-grupuri de votanți, metodologie de eșantionare etc. Marja empirică de eroare se calculează adecvat după alegeri, comparând rezultatele oficiale cu estimările din sondaje pre-electorale. Aveți în vedere că, deși cifrele atestă diferențe între candidați în cazul votului din ȚARĂ, în cazul unor candidați aceste diferențe NU sunt neapărat statistic semnificative. Ochiometric, vedeți în graficul de mai jos în ce măsură limitele intervalelor se suprapun, mai ales în cazul celor aflați pe locurile 2, 3, 4 și 5. Din nou, ATENȚIE LA VOTUL DIN DIASPORA (vedeți comentariul de mai sus), care poate duce la răsturnări de situație mai ales pentru locurile 2, 3, dar și 4 și 5”, a explicat Cătălin Stoica. Situația de acum 13 zile Acum 13 zile, estimarea sa era: „În acest moment importantă este ierarhia. Și ea însă, evident, se poate schimba. SCORURI RECALCULATE Ciolacu=16,74% Simion=11,98% Lasconi=9,86% Ciucă=9,25% Geoană=8,73%”. Citește și: Sociologul Cătălin Stoica: Ciucă are cele mai mari șanse să intre în turul II, ajutat de „mașinăria de vot din teritoriu”

Sociologul Cătălin Stoica: Ciucă are cele mai mari șanse să intre în turul II, ajutat de „mașinăria de vot din teritoriu”
Politică

Sociologul Cătălin Stoica: Ciucă are cele mai mari șanse să intre în turul II, ajutat de „mașinăria de vot din teritoriu”

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, are cele mai mari șanse să intre în turul II, ajutat și de „mașinăria de vot din teritoriu”, scrie, pe Facebook, sociologul Cătălin Stoica. El are un doctorat la Universitatea Stanford și predă la SNSPA. Cătălin Stoica arată că, împreună cu studenții săi, pune la punct o metodă de agregare din sondajele cunoscute până acum. Citește și: Nepotul căruia Ciolacu îi plângea de milă cumpără apartamente de lux în București, cu un discount uriaș, de la un dezvoltator dubios „Monitorizăm sondajele privind primul tur al alegerilor prezidențiale de la noi. Studenții și studentele introduc datele publicate ale acestor sondaje într-un fișier, iar eu încerc să pun la punct o metodă de a recalcula scorurile candidaților țînînd cont de 1) experiență institutelor de sondare; 2) metodă de intervievare (față-în-față, telefonic sau online); 3) perioada de timp rămasă pînă la alegeri”, a explicat Stoica. El arată că „locul doi este acum extrem de disputat; practic, diferențele dintre Simion, Lăsconi, Ciucă și Geoană sunt în marja de eroare”. Însă Stoica spune că a calculat probabilitatea ca unul dintre aceștia să intre în turul II, iar Ciucă pare a avea cele mai mari șanse. Ciucă are cele mai mari șanse să intre în turul II „În acest moment importantă este ierarhia. Și ea însă, evident, se poate schimba. SCORURI RECALCULATE Ciolacu=16,74% Simion=11,98% Lasconi=9,86% Ciucă=9,25% Geoană=8,73% CONCLUZII 1) Locul doi este acum extrem de disputat; practic, diferențele dintre Simion, Lasconi, Ciucă și Geoană sunt în marja de eroare, nesemnificative statistic. Am putea spune că sunt la egalitate. 2) Am calculat și probabilitățile ca unul dintre cei de mai sus să între în turul 2. Ele arată așa: probabilitatea ca Simion să ajungă în turul 2 este de 9,5%, întrucît competiția este foarte strînsă. Probabilitatea că Geoană să intre în turul 2 este de 16,8%; în cazul lui Lasconi, această probabilitate este de 19,1%, un pic mai mare decît cea înregistrată în cazul lui Geoană. În cazul lui Ciucă, se înregistrează cea mai mare probabilitate ca să între în turul 2 (20,4%). Părerea mea este că, avînd în vedere că și în aceste alegeri contează mașinăria de vot din teritoriu, Ciucă poate fi avantajat întrucît are în spate un partid cu rețea în teritoriu. Dezavantajați la acest capitol sunt Lasconi și Geoană, și mai putin Simion întrucît și AUR are rețea in teritoriu. Repet, acestea sunt modelări statistice exploratorii. Procentele se vor schimba, fără îndoială. Cu plăcere!”, a scris Stoica pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră