Mare atenție la cămătarii de la IFN-uri: dobânzi ilegale uriașe cerute pentru sume infime
O femeie din Iași care împrumutase 5.200 de lei de la Finopro IFN SA a fost obligată să achite peste 20.000 de lei după ce nu și-a mai putut plăti ratele.
Instituția financiară a declarat creditul scadent anticipat și a inclus în datorie dobânda care ar fi fost datorată până în 2028.
Protecția Consumatorilor a considerat practica nelegală, iar Judecătoria a menținut sancțiunea aplicată IFN-ului, potrivit Ziarului de Iași.
Împrumut de 5.200 de lei, sumă de rambursat de 30.273 de lei
E.B. a contractat împrumutul la sfârșitul lunii mai 2023, pentru o perioadă de cinci ani. Creditul avea o dobândă anuală efectivă de 232%, iar suma totală care trebuia rambursată ajungea la 30.273 de lei. Rata lunară era de aproximativ 500 de lei.
După ce femeia nu a mai reușit să achite ratele, Finopro IFN a declarat în iulie 2025 scadența anticipată. Datoria calculată era de 20.400 de lei: 5.107 lei reprezentau principalul, 2.900 de lei dobânda restantă, iar 17,43 lei penalitățile. Alți 12.365 de lei reprezentau dobânda viitoare, aferentă perioadei rămase până în 2028.
Femeia a sesizat Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași.
Protecția Consumatorului a amendat IFN-ul
Inspectorii au stabilit că IFN-ul putea solicita principalul neachitat, dobânda restantă și penalitățile, dar nu și dobânda declarată exigibilă anticipat. Datoria a fost recalculată la 8.012,09 lei.
CJPC Iași a amendat Finopro IFN cu 20.000 de lei și a dispus recalcularea debitului. Compania a contestat procesul-verbal, susținând că dobânda anticipată era prevăzută în contractul semnat de clientă și reprezenta dobânda remuneratorie aferentă creditului.
Judecătorii au respins argumentele instituției financiare. Potrivit OUG 50/2010, creditorul poate percepe dobânda curentă, dobânda restantă și dobânda penalizatoare. Actul normativ nu permite însă încasarea dobânzii remuneratorii pentru perioada ulterioară declarării scadenței anticipate.
Contractul semnat încalcă legea
Instanța a arătat că simpla includere a costului în contract și semnarea documentului de către consumator nu îl transformă într-o obligație legală. Legislația interzice clienților să renunțe la drepturile acordate prin OUG 50/2010, tocmai pentru a-i proteja de practici incorecte.
După declararea scadenței anticipate, IFN-ul putea aplica doar o dobândă penalizatoare, cu cel mult două puncte procentuale peste dobânda contractuală. Judecătorii au apreciat că dobânda viitoare nu mai corespundea folosirii banilor și niciunei prestații oferite de creditor.
Plângerea Finopro IFN a fost respinsă, iar procesul-verbal întocmit de CJPC a fost menținut. Hotărârea Judecătoriei nu este definitivă. Compania a formulat contestație, iar dosarul va fi analizat de Tribunal. Litigiul privind suma datorată continuă astfel în apel.
