Federația Solidaritatea Sanitară a criticat „guvernanții” - cu referire evidentă la PSD - pentru că au respins proiectul inițial al legii salarizării și le-a cerut să ofere o alternativă.
Citește și: FOTO Singur, cu o valiză carry-on, Ilie Bolojan s-a întors la Oradea
În iulie, Federația Solidaritatea Sanitară nu a particiapat la greva Sanitas și a sugerat că personalul medical este manevrat în interesul PSD: „Există riscul ca angajații din sănătate să fie ținta unei ample campanii de dezinformare, ce-i poate transforma în victime ale unei bătălii politice”. „În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate”, mai arăta această federație.
În schimb, Federația SANITAS a declanșat o grevă generală în spitale pe 28 iulie 2026, ca răspuns la proiectul noii Legi a salarizării în sectorul public, pe care o consideră producătoare de inechități și reduceri de venituri (inclusiv limitarea sporurilor). Pe fondul protestelor sindicale și a opoziției PSD, guvernul Bolojan a retras proiectul legii salarizării.
Solidaritatea Sanitară cere guvernului PSD o nouă lege a salarizării, dacă a blocat proiectul inițial
Acum, Federația Solidaritatea Sanitară arată că, în absența unei legi a salarizării, salariile personalului din Sănătate au fost puternic erodate de inflație.
„Stimați guvernanți,
Ați considerat că proiectul legii salarizării, care trebuia aplicat începând cu 1 ianuarie 2027, nu a fost bun. Acum ați ajuns la guvernare.
Ce puneți în loc, aplicabil de la 1 ianuarie 2027?!
- O nouă lege a salarizării?!
- O creștere a salariilor actuale pe un alt model?!
Vă întrebăm deoarece inflația a erodat deja puterea de cumpărare a veniturilor salariale cu peste 16% de la ultima creștere salarială. Deja mulți angajați din sănătate au ajuns în situația de sărăcie salarială (venitul salarial nu le mai ajunge pentru a acoperi cheltuielile necesare pentru supraviețuire)”, a scris această federație, pe Facebook.
Într-o altă postare, sugerează că fosta lege a salarizării era acceptabilă: „Reforma salarizării a fost întreruptă în august. Refuzul adoptării proiectului a evitat riscul scăderii veniturilor pentru o parte dintre angajați (cca. 5% în scenariul de risc maxim al formei din 26 august). În același timp, cca. 92% dintre angajații din sănătate au pierdut oportunitatea unor creșteri ale veniturilor salariale, în condițiile în care ultima formă a proiectului de lege elimina înghețarea bazelor de calcul din 2018/2023, readucea sporul de tură la 15% din salariul în plată și majora tariful gărzilor cu circa 32%, alături de creșterea salariilor de bază”.
În iulie, Federația critica dur campania mediatică împotriva legii salarizării promovate de guvernul Bolojan: „Campania mediatică de dezinformare care se derulează în această perioadă utilizează ca armă de luptă amestecul dintre jumătățile de adevăr (existența unor scăderi reale ale veniturilor salariale) cu proiectarea unei serii de pierderi ale veniturilor salariale care nu există în forma actuală a proiectului legii salarizării”.
Urmare a faptului că legea salarixării nu a fost adoptată la termenul stabilit inițial cu Comisia Europeană, România a pierdut 770 de milioane de euro din tranșele de plată PNRR.