miercuri 09 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

legea salarizarii

30 articole
Politică

Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT

Financial Times publică, azi, un articol despre faptul că România va pierde 778 milioane de euro pentru că nu a reformat sistemul de salarizare a bugetarilor și companiile de stat, urmare a crizei guvernamentale. Însă articolul indică spre PSD ca fiind principalul responsabil al crizei, fiindcă reformele loveau în clientela sa. Citește și: BREAKING Deficit bugetar de doar 2,34% din PIB la 7 luni, cu 28 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025 Financial Times îl citează pe europarlamentarul Siegfried Mureșan - susținut de PNL pentru poziția de premier - care spune că decizia PNL de a respinge o viitoare coaliție cu PSD a devenit și mai fermă după ce social-democrații s-au aliat cu AUR. Guvernarea AUR este inevitabilă, crede Kelemen Hunor „Reforma legislației privind salarizarea din sectorul public ar remedia inegalitățile, ar reduce privilegiile acordate pe criterii politice și ar elibera 770 de milioane de euro”, a declarat Mureșan pentru FT. „PSD a susținut că reformele erau mult prea austere și că Bolojan ar fi trebuit să negocieze un acord mai avantajos cu Comisia Europeană. Însă reformele au vizat și rețelele de clientelism care au susținut de multă vreme influența PSD în administrația publică și în întreprinderile de stat, unde locurile de muncă, numirile în consiliile de administrație și subvențiile reprezintă încă o monedă de schimb politică, la 37 de ani de la căderea comunismului. Companiile de stat din România sunt ineficiente și împovărate de datorii de miliarde de euro. Cea mai mare dintre acestea este CFR, operatorul feroviar de stat, care a declarat în iulie că se așteaptă să înregistreze pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro numai în acest an. Datoria sa se ridica la peste 430 de milioane de euro la sfârșitul anului 2025. CFR se confruntă de mult timp cu dificultăți în întreținerea sau modernizarea rețelei și a trenurilor sale, unele servicii circulând acum mai încet decât o făceau acum un secol”, explică Financial Times. Un analist polonez, Kamil Calus, de la think-tank-ul OSW din Varșovia, comentează pentru FT: „Societatea românească [consideră] că vechile elite politice nu sunt doar din ce în ce mai nedemocratice, ci și profund iresponsabile”. Aceste elite, arată el, „s-au certat luni de zile pentru putere și influență într-un moment critic pentru țară și au fost incapabile să restabilească stabilitatea de bază atunci când era cea mai mare nevoie de ea”. Financial Times consemnează și ascensiunea AUR, citându-l pe președintele UDMR, Kelemen Hunor.  „Deocamdată va exista un guvern minoritar, așa că mai bine vă obișnuiți cu asta”, a declarat Hunor Kelemen.  Un guvern condus de AUR este „inevitabil”, a spus Kelemen. „Vom vedea dacă acest lucru se va întâmpla în 2026 sau în 2028.” „Și-au dublat sprijinul electoral față de ultimele alegeri și încă mai au potențial de creștere. Cu cât noi obținem rezultate mai slabe, cu atât ei cresc mai mult”, a arătat liderul UDMR. 

Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT
Moody's pare că regretă că n-a băgat România în junk: critică dur eșecul legii salarizării. Nazare: „O problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară”
Politică

Moody's pare că regretă că n-a băgat România în junk: critică dur eșecul legii salarizării. Nazare: „O problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară”

Agenția de rating Moody's a publicat, vineri seara, un articol în care critică neobișnuit de dur eșecul adoptării unei legi a salarizării, apreciind că „este un semnal că un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal amplu, care controlează structural creșterea cheltuielilor, ar putea să nu mai existe”. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Agenția de rating Fitch, care, la final de iulie, a decis menținerea României la categoria „investment grade”, a vrut inițial să o retrogradeze la junk. România a fost nevoită să facă apel la decizia inițială a agenției Fitch privind ratingul de țară, se arată în comunicatul difuzat de această agenție.  Agenția de rating Moody’s a menținut în evaluarea sa din 7 august rating-ul României pe ultima treaptă recomandată investițiilor, după ce și Fitch a făcut același lucru cu o săptămână înainte. Totodată, a menținut perspectiva negativă. Instituția a avertizat asupra riscurilor politice și de implementare care pot afecta programul de consolidare fiscală. Moody’s a apreciat că România a făcut progrese mai rapide decât anticipa în reducerea deficitului, însă considera că efortul fiscal trebuie continuat pe mai mulți ani pentru a stabiliza dinamica datoriei. „Având în vedere eșecul adoptării acestei legi, rămâne de văzut dacă acest progres este durabil” Moodys arată că importanța legii salarizării este mai amplă decât granturile PNRR care au fost pierdute. „În opinia noastră, eșecul adoptării legii salarizării în sectorul public este un semnal că un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal amplu, care controlează structural creșterea cheltuielilor, ar putea să nu mai existe, în pofida reducerii foarte substanțiale a deficitului pe care ne așteptăm să o vedem în acest an”, scrie agenția de rating. După ce consemnează că deficitul României se va reduce semnificativ în 2026, urmând să ajungă la 5,8% din PIB, echivaletul unei scăderi cu peste două puncte procentuale într-un singur an, pe fondul restricționării cheltuielilor și al menținerii veniturilor, în pofida condițiilor macroeconomice dificile agenția arată: “Totuși, având în vedere eșecul adoptării acestei legi, rămâne de văzut dacă acest progres este durabil sau dacă consolidarea fiscală va pierde din avânt în actualul mediu politic fragmentat”. Moodys este îngrijorat mai ales de majorări de salarii în sectorul bugetar, cheltuielile cu aceste salarii fiind de 20% din cheltuielile de la buget.  „Acest lucru este important, deoarece povara dobânzilor din România este în continuare în creștere. Ipoteza noastră de bază actuală este că dobânzile vor crește la 3,3% din PIB în 2028, față de 2,8% în 2025”, avertizează agenția.  Nazare insistă că cheltuielile cu salariile bugetarilor nu pot scăpa de sub control Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a reacționat imediat: „Blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România”. „Avertisment Moody’s: blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România. Într-un comentariu dedicat situației create în jurul legii salarizării publicat aseară, agenția de rating Moody’s transmite foarte clar două mesaje.   Pe de o parte, recunoaște progresul României în consolidarea finanțelor publice. Moody’s arată că rezultatele din 2025 și din prima jumătate a acestui an au fost peste așteptări și estimează acum o reducere semnificativă a deficitului în 2026.   Pe de altă parte, avertizează că neadoptarea legii salarizării la termen pune sub semnul întrebării cât de durabilă este această corecție și dacă România mai are consensul politic necesar pentru a controla structural creșterea cheltuielilor în anii următori. Moody’s corelează direct acest risc de bugetul pentru 2027 și de costurile la care România se finanțează.   Este exact motivul pentru care am insistat în ultimele săptămâni că o lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie și sustenabilă.   Am subliniat atunci că nu putem privi doar costul din primul an. O cheltuială salarială introdusă astăzi devine o obligație pentru fiecare buget care urmează. De aceea, am cerut o anvelopă compatibilă cu strategia fiscal-bugetară, evaluarea costului anualizat și mecanisme clare prin care cheltuielile de personal să evolueze predictibil, nu prin ciclul pe care România îl cunoaște prea bine: creșteri, excepții, înghețări și apoi corecții.   Moody’s confirmă că aceasta nu este o discuție contabilă și nici o poziție excesiv de prudentă a Ministerului Finanțelor. Este o problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară.   Mai mult, pierderea fondurilor europene este doar o parte a problemei. Agenția estimează că neadoptarea legii la termen poate duce la pierderea a până la 770 milioane de euro din granturile europene, dar subliniază că problema mai importantă pentru profilul de credit al României este capacitatea statului de a controla structural cheltuielile.   De aici înainte, România are nevoie de câteva acțiuni importante.   Să finalizăm reforma salarizării până la sfârșitul anului, în limitele pe care bugetul le poate susține. Nu avem nevoie de încă o lege care funcționează un an și este apoi suspendată prin ordonanțe.   Să construim un buget credibil pentru 2027. Moody’s spune explicit că acesta va fi unul dintre testele prin care va evalua dacă ajustarea fiscală poate continua. Cheltuielile de personal reprezintă peste 20% din totalul cheltuielilor publice, iar controlul lor predictibil este esențial pentru menținerea traiectoriei de deficit.   Și, poate cel mai important, să păstrăm capacitatea de acord în jurul intereselor economice fundamentale ale României. Agențiile de rating, investitorii și piețele nu se uită doar la cifrele unei luni. Se uită la capacitatea noastră de a lua decizii și de a le menține.   Am reușit în ultimele luni să schimbăm direcția deficitului și să reconstruim o parte din credibilitatea pierdută. De asemenea, după doi ani în care cheltuielile de personal au crescut cu 20,3% și, respectiv, 17,1%, în ultimele 12 luni acestea au scăzut nominal cu 4,7%, cu aproximativ 8 miliarde de lei. Am diminuat astfel din presiunea asupra bugetului, dar trebuie să reparăm și mecanismul care a produs-o. Aceasta este miza unei noi legi a salarizării: să corecteze inechitățile și, în același timp, să ofere statului o perspectivă predictibilă asupra cheltuielilor de personal. O reformă care creează obligații pe care bugetul nu le poate susține în anii următori riscă să anuleze o parte din progresul obținut în ultimul an.   Tocmai de aceea nu trebuie să tratăm rezultatele obținute ca pe un motiv de relaxare. România a făcut un efort important pentru a rămâne în categoria recomandată investițiilor.   Urmează evaluarea S&P în luna octombrie. Trebuie să folosim perioada următoare pentru a demonstra că progresul fiscal de până acum este unul durabil şi că România rămâne un partener serios”, a scris ministrul Nazare. 

Oana Gheorghiu spune că legea salarizării ar fi crescut salariile pentru două treimi din bugetari, ceilalți nu pierdeau „un leu”
Politică

Oana Gheorghiu spune că legea salarizării ar fi crescut salariile pentru două treimi din bugetari, ceilalți nu pierdeau „un leu”

Vicepremierul Oana Gheorghiu scrie, pe Facebook, că, în forma propusă de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, creșteu „veniturile pentru 2 din 3 angajați din sectorul public”. „Însă PSD nu putea accepta că Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru reușesc să rezolve în câteva luni ceva de care ei au fugit 4 ani și jumătate”, a explicat ea opoziția formațiunii lui Grindeanu. Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate „PSD, partidul care vrea să controleze toate instituțiile și toți bugetarii, a abandonat 2 din 3 bugetari” „2022. 2023. 2024. 2025. 2026. În tot acest timp, PSD putea să facă o lege bună a salarizării.   Nu doar bună, ci excepțional de bună! Incredibil de bună! Extraordinar de bună!   Obligația cu legea salarizării era în PNRR încă din 2021.   Legea trebuia elaborată de Ministerul Muncii.   PSD a deținut portofoliul Ministerului Muncii timp de 4 ani și jumătate.   3 miniștri PSD s-au făcut că plouă pe acest subiect timp de 4 ani și jumătate.   În tot acest timp, PSD n-a prezentat public niciun proiect de lege.   PSD n-a organizat nicio consultare publică cu sindicatele.   Dacă PSD voia să muncească pentru România, atunci am fi avut legea salarizării adoptată încă din 2022. Sau din 2023. Sau din 2024. Sau din 2025. Sau din 2026.   În aprilie 2026, PSD și-a dat seama că vine decontul iresponsabilității lor, așa că au fugit de guvernare mâncând Pământul.   Ministrul Dragoș Pîslaru a preluat interimar Ministerul Muncii și, în doar câteva luni, a făcut toată munca grea de care PSD-ul fugise vreme de 4 ani și jumătate: Pîslaru a publicat proiectul de salarizare; Pîslaru a organizat zeci de consultări cu sindicatele; Pîslaru a discutat cu partidele politice etc. totul sub medierea Administrației Prezidențiale.   Ce a ieșit din acest efort?   Un proiect de lege a salarizării imperfect, care: crește veniturile pentru 2 din 3 angajați din sectorul public; garantează veniturile în plată pentru ceilalți; nimeni nu pierde niciun leu.   În timp ce Sorin „Churchill” Grindeanu se plângea în conferințele zilnice de presă că PSD n-a primit de la Guvern niciun proiect pe salarizare, trimișii PSD participau la absolut toate întâlnirile tehnice pe acest proiect.   Însă PSD nu putea accepta că Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru reușesc să rezolve în câteva luni ceva de care ei au fugit 4 ani și jumătate.   Așa că, după ce au sabotat tot procesul de adoptare a legii în toți acești ani, au sabotat acum și acordul politic de la Cotroceni pe proiectul muncit de Dragoș Pîslaru. Rezultatul?   România pierde 770 milioane Euro necesare pentru însănătoșirea găurii economice lăsate de guvernările populiste PSD din anii trecuți.   PSD, partidul care vrea să controleze toate instituțiile și toți bugetarii, a abandonat 2 din 3 bugetari cărora salariile le-ar fi crescut pe noua lege a salarizării.   PSD nu știe să fie un administrator competent și cinstit pentru binele țării.   PSD știe doar să facă promisiuni populiste, pe care nu le putem onora decât împrumutându-ne iar și iar și iar.   România nu mai poate trăi pe datorie.   România s-a săturat de populism, demagogie și minciună”, a scris Gheorghiu. 

Propunere: responsabilii de eșecul legii salarizării, scoși din politică și dați pe mâna procurilor
Politică

Propunere: responsabilii de eșecul legii salarizării, scoși din politică și dați pe mâna procurilor

Fostul ministru PSD al Justiției, Ana Birchall, propune ca toți cei responsabili de eșecul legii salarizării - jalon PNRR a cărui îndeplinire aducea României 778 de milioane de euro - să fie scoși din politică și dați pe mâna procurorilor „pentru a stabili răspunderea legală, inclusiv în baza legii răspunderii ministeriale”.  Citește și: EXCLUSIV Extinderea plajelor, un dezastru ecologic de un miliard de euro: curenți mortali, țărm distrus, faună și floră marine periclitate Cine a îngropat legea salarizării „Vreme de 4 ani și jumătate din PNRR, Ministerul Muncii a fost condus de PSD, cu 3 miniștri succesivi.   În toți acești ani, PSD nu a pus pe masă niciun proiect și nu a organizat nicio consultare cu sindicatele și partenerii sociali. Au făcut promisiuni despre care știau că nu pot fi onorate și apoi, în stilul caracteristic, au fugit de răspundere (...)   Cum a arătat filmul evenimentelor de data aceasta: PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021, cu reforma de rezolvat în termenul inițial 2023, contractează Banca Mondială, face evaluări și calcule și, văzând cum stă treaba cu bugetul și presiunile potențiale ale sindicatelor, uită legea într-un sertar, anunțând public că discuția se reia după alegerile din 2024.   Cu bugetul întins la limită după alegeri, PSD realizează că e un cartof fierbinte și, după ce dărâmă Guvernul Bolojan, lasă la plecare un proiect scris, semnat de ministrul Manole, în valoare de 15,5 miliarde lei, cu o valoare de referință de 4.325 lei — clar peste posibilitățile bugetului”, a explicat, miercuri seara, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.    Ce propune Birchall, fără să indice un partid sau persoane vinovate: - „Sancțiuni politice definitive: Nicio persoană dintre cele responsabile pentru acest eșec catastrofal nu mai are ce căuta în vreun viitor Guvern al României! Amatorismul politic nu se recompensează cu fotolii de miniștri” - „Autosesizarea și sesizarea Parchetului General: Președintele României avea obligația să ceară Parchetului General investigarea de îndată a modului în care s-a negociat, tergiversat încă din 2021 banii din PNRR, pentru a stabili răspunderea legală, inclusiv în baza legii răspunderii ministeriale, a celor responsabili”   PNRR a intrat, legal, în vigoare, în decembrie 2021, când premier era Nicolae Ciucă, iar PSD a preluat ministerul Muncii.    Cine au fost miniștrii PSD ai Muncii: - Marius Budăi, 26 noiembrie 2021 - 13 iulie 2023 - Simona Bucura Oprescu, 19 iulie 2023 - 23 decembrie 2024 - Florin Manole, 23 iunie 2025 - mai 2026   DeFapt.ro a scris că pesedistul Petre Florin Manole, pe vremea când era ministrul Muncii, lua lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, din București în București, deși Serviciul de Pază și Protecție (SPP) îi asigură paza și transportul non-stop. „Practic, statul român îi plătește de două ori transportul”, scria DeFapt.ro.   Ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), este bugetar de când se știe. Dar averea sa a depășit cu mult veniturile din bani publici.   În 2018, la un venit anual de aproape 25.000 de euro (122.712 lei, de la Camera Deputaților), a economisit aproape 35.000 de euro (26.500 de euro plus 42.000 de lei). După 2019, sumele nejustificate au luat proporții și au ajuns la sute de mii de euro, fără să aibă nici o explicație prin veniturile lui Manole. Citește și: VIDEO Cum a sabotat ministrul PSD Manole reforma salarizării, necesară pentru primirea banilor din PNRR (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Dacă România vrea să crească salariile bugetarilor, trebuie ca toți pensionarii să plătească la CNAS, cere Comisia Europeană - surse
Politică

Dacă România vrea să crească salariile bugetarilor, trebuie ca toți pensionarii să plătească la CNAS, cere Comisia Europeană - surse

Comisia Europeană ar fi transmis României că, dacă vrea să crească cheltuielile cu salariile bugetarilor cu 12 miliarde de lei, în 2027 față de cheltuielile din 2026, atunci recomandă ca toți pensionarii să plătească asigurarea de sănătate, arată un document citat de Antena 3. Acum plătesc asigurarea obligatorie de sănătate doar pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA Inițial, proiectul legii salarizării prevedea o majorare cu opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, în 2027 față de 2026. Însă, după negocieri cu sindicatele, plafonul a sărit de 12 miliarde de lei.  România a vrut să ascundă oficialilor de la bruxelle cheltuieli de un miliard de lei  În documentul Comisiei Europene se mai reproșează României că a încercat să diminueze cu un miliard de lei impactul majorărilor de salarii din sectorul bugetar.  „În ceea ce privește Sănătatea, există o neconcordanță între fișierul cu estimările de cost și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege diferă de cea utilizată pentru calcularea costurilor (legea conține referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei). (...) În plus, legea ar trebui să precizeze în mod clar că factorii de ajustare trebuie stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice majorare acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități trebuie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, arată oficialii de la Bruxelles.  În plus, Comisia Europeană ar fi cerut un calendar clar pentru plata restanțelor datorate Justiției.  Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul legii salarizării ar fi adus o majorare a cheltuielilor cu bugetarii de peste 12 miliarde de lei, iar Comisia Europeană nu a fost de acord. În plus, Bolojan a arătat că aceste cheltuieli suplimentare ar fi fost suportate de sectorul privat: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență”. Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. Aceste obligații sunt prevăzute în legea responsabilității fiscal - bugetare. De obicei, guvernele ocoleau limitările impuse de această lege prin excepții instituite prin ordonanțe de urgență. Însă Nazare avertizează: „O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să crească cu 12 miliarde lei/an, potrivit noii legi
Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să crească cu 12 miliarde lei/an, potrivit noii legi

Ultima formă a legii salarizării bugetarilor ar duce la o creștere cu 12 miliarde de lei a cheltuielilor cu bugetarii, în 2026 față de 2025. Aceasta ar însemna 0,63% din PIB-ul estimat la 1.909 miliarde de lei.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE Inițial se estima o creștere de doar opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Partide care au discutat, azi, la Cotroceni, au estimat că cele patru miliarde în plus, peste estimarea inițială de opt miliarde, vor veni din reduceri de cheltuieli.  Sindicatele cer mai mult de 12 miliarde de lei Cu toate acestea, sindicatele sunt nemulțumite. „Practic noua formă e mai proastă decât toate formele anterioare, în sensul în care nu numai că valoarea de referință scade, e problema că pentru multe familii ocupaționale și profesii coeficienții scad. Adică pe lângă scăderea valorii de referință și coeficienții scad”, a declarat Bogdan Hossu la Antena 3 CNN.  „Scăderea valorii de referință este forma găsită ad hoc de inițiatori de a completa de la 8 miliarde la 12 miliarde. Scăderea d 2,5% acoperă suma de ani pe care nu aveau posibilitatea să o găsească. (...) Guvernul putea rezolva problema resursei financiare simplu: prin dezvoltarea economică. Dacă rezolva crizele cu care ne confruntăm, energie, gaz, combustibil, am fi avut banii pentru anvelopă”, a spus Hossu.  „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat, azi, ministrul Dragoș Pîslaru. Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk
Politică

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a sugerat, azi, că ar fi preferabil ca România să rateze jalonul privind legea salarizării, decât să crească cheltuielile cu bugetarii și să fie retrogradată de agențiile de rating la categoria junk.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE La finalul lunii iulie, agenția financiară Fitch Ratings a hotărât să mențină calificativul României la BBB-, cu perspectivă negativă, la fel ca la evaluarea precedentă din 13 februarie 2026. Dar România a făcut apel la decizia iniţială a comitetului de rating al agenţiei Fitch şi a furnizat informaţii suplimentare, iar acţiunea de rating - confirmarea calificativului BBB- cu perspectivă negativă - este diferită de concluzia la care ajunsese prima dată comitetul, potrivit comunicatului agenţiei. O retrogradare însemna trecerea în categoria junk. Miercuri, premierul Bolojan a spus că, în forma actuală a proiectului legii salarizării, s-a ajuns ca cheltuielile cu salariile bugetarilor să crească cu peste 12 miliarde de lei în 2026, față de 2025. „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma” „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat ministrul Pîslaru. Ministrul interimar al Muncii a mai declarat că, "dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupaţională în parte şi să vedem cine ia mai mult". "Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii", a mai afirmat Pîslaru. El a participat la discuții la Cotroceni pe această lege, însă aceste negocieri s-au încheiat fără nici un rezultat.  Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE
Politică

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a atacat, din nou, orice majorare a cheltuielilor cu salariile, arătând că, în 2024, ele consumau 40% din încasările la buget - cel mai mare procent din UE, mult peste media Uniunii, de 26%. Un grafic publicat de Nazare mai arată că, în 2024, cheltuielile cu salariile erau peste 11% din PIB, din nou mult peste media UE.  Ministrul de Finanțe arată că discutata creștere de opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor - de fapt, se ajunsese la o majorare de peste 12 miliarde, potrivit premierului Bolojan - nu este o cheltuială într-un singur an: „Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.  Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Creșterile de salarii „ajung la întreaga societate afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii” Ce arată Nazare în postarea sa: „Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare” „Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet și am atras atenția asupra diferenței dintre costul aparent din primul an și obligația structurală pe care statul și-o asumă pe termen mediu” „În 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene – cea mai ridicată pondere dintre statele membre (...) În aceste condiții, fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie” „Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste (...) În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține” „De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare” „Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial.” „Statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri. Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită și de cei care acordă, ci și de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie. Ele ajung la întreaga societate – prin inflație, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiții amânate și servicii publice mai slabe – afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii și generațiile viitoare”. Ministrul de Finanțe a criticat și miercuri legea salarizării. El a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. 

Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”
Politică

Bolojan recunoaște că proiectul legii salarizării era prea împovărător pentru contribuabili: „E o formă de inconștiență”

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul legii salarizării ar fi adus o majorare a cheltuielilor cu bugetarii de peste 12 miliarde de lei, iar Comisia Europeană nu a fost de acord. În plus, Bolojan a arătat că aceste cheltuieli suplimentare ar fi fost suportate de sectorul privat: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență”. Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit Azi, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a scris pe Facebook că salariile bugetarilor nu pot crește atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB.  Trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat Acum, Bolojan, într-o intervenție la postul B1 TV, părea resemnat că România nu va îndeplini jalonul PNRR privind noua lege a salarizării și se va pierde o tranșă de aproape 800 milioane de euro.  „Pe legea salarizării unitare lucrurile stau în felul următor. Așa cum știți, domnul Pâslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole.  Pe propunerea care a fost făcută nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat, treptat și a ajuns la anumite valoare să spunem peste 12 miliarde ca în anvelopă, deși se pornise de la 8 miliarde. În această situație, a fost comunicat experțiilor Comisiei Europene acest draft, material de lucru, ca să înțelegem bine. A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observații și în baza acestui punct de vedere Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii au lucrat prin experții lor în așa fel încât să reașeze propunerea. Au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun simț. Pentru că nu ne forțează aici, noi avem niște constrângeri și nu putem să facem decât lucrurile care le putem face în datele pe care le avem. E o problemă legată de faptul că în condițiile în care crești anvelopa peste un anumit nivel trebuie să găsești diferența de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Deci problema este ca la final plus cu minus să te încadrezi în ceea ce poate economia românească. Ori cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus cu atâta trebuie să faci reduceri de cheltuieri mai mari. (…) Această propunere trebuie făcută în așa fel încât, pe de-o parte, să fie făcută suportabilă pentru economia românească, să corecteze inechitățile. Pentru că dacă nu se întâmplă aceste lucruri, nu ne luăm nici banii. Dar trebuie să ne gândim și la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat, care prin munca lor în fiecare zi, trebuie să genereze acești bani și dacă în sectorul public cheltuiele sunt enorme, nu fac decât să pună o sarcină în spatele acestor oameni pe care nu mai pot duce, aceasta este realitatea. Deci a vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență. Astăzi sunt din nou discuții tehnice, mâine vom mai avea o rundă de discuții și sunt două posibilități. Sau se ajunge la un consens și la o formulă de susținere pe care eu o susțin și am discutat cu colegii din PNL să susținem acest prag, pentru că consider că este bun pentru România, în contextul actual. Sau dacă nu se va ajunge la o înțelegere pe tema asta, atunci vom fi în situația în care vom pierde niște fonduri europene. E o chestiune de minus de credibilitate pentru noi, pentru ca ne-am angajat sa facem aceste lucruri, si este un risc”, a arătat premierul, la postul B1. 

Nazare desființează legea salarizării bugetarilor: nici o creștere a salariilor nu mai este posibilă după ce datoria publică a sărit de 60% din PIB
Politică

Nazare desființează legea salarizării bugetarilor: nici o creștere a salariilor nu mai este posibilă după ce datoria publică a sărit de 60% din PIB

Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. Practic, Executivul nu va putea majora nici pensiile.  Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit Aceste obligații sunt prevăzute în legea responsabilității fiscal - bugetare. De obicei, guvernele ocoleau limitările impuse de această lege prin excepții instituite prin ordonanțe de urgență. Însă Nazare avertizează: „O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”.  Nazare spune că legea salarizării nu poate să prevadă creșterea cheltuielilor cu bugetarii „Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. Legea responsabilității fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit. Am prezentat astăzi, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare, în contextul în care cele mai recente date Eurostat evidențiază că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026. Depășirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanțelor are obligația legală de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare.   Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.   În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente.   Astfel, în condițiile menținerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare impun constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce privește majorarea cheltuielilor totale de personal.   Prin urmare, eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică.   De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal.   În acelaşi timp, România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control.   Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar. Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor.   România are deja o traiectorie de ajustare convenită la nivel european. Pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după un rezultat de 7,9% obținut în 2025 și după recordul negativ de 9,3% în 2024.   România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară. Acest lucru obligă la prudență, disciplină și consecvență în fiecare decizie cu impact bugetar. Rezultatele execuției bugetare de până acum arată că această corecție a început să producă efecte. În primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile.   Aceste rezultate au contat direct în protejarea calificativului de investiții. În ultimele luni am condus la foc continuu, alături de echipa Ministerului Finanțelor și în coordonare cu BNR, dialogul tehnic cu agențiile internaționale de rating, prezentând execuția bugetară, măsurile de consolidare, reformele și traiectoria pe care România și-a asumat-o. Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice.   Mesajul meu în Guvern rămâne unul de prudență și de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar.   Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă.   Este obligatoriu să închidem jaloanele PNRR în termenele asumate şi să răspundem nevoilor legitime din economie și societate. Dar toate deciziile la nivel de Guvern trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul și traiectoria de reechilibrare a finanțelor publice. România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire.   De ce contează toate aceste informații pentru fiecare român? Pentru că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei înseamnă, în timp, mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi și mai mulți bani disponibili pentru investiții, servicii publice și dezvoltare. Înseamnă un stat care se împrumută mai ieftin, mai multă stabilitate pentru economie și mai multă predictibilitate pentru familii și companii.   Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți. Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize.   Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a scris Nazare.     

Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații
Eveniment

Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații

Noua Lege a salarizării va aduce, pentru angajații din sectorul public, nu doar o nouă grilă, ci și o amplă operațiune de reîncadrare. Funcțiile, gradele, vechimea, salariile de bază și componentele veniturilor vor fi raportate la noile reguli. Tocmai de aceea, înainte de aplicarea noilor reglementări, fiecare bugetar ar trebui să își organizeze propria arhivă profesională. Deciziile de încadrare, actele adiționale, adeverințele de vechime, documentele privind sporurile sau fluturașii de salariu pot deveni probe esențiale dacă apar erori la recalculare. Primul document: actul de numire sau contractul de muncă Pentru salariații contractuali, contractul individual de muncă este documentul de la care trebuie să înceapă dosarul personal. Citește și: Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net În cazul funcționarilor publici și al altor categorii de personal pentru care raportul de serviciu se stabilește prin act administrativ, importante sunt decizia sau actul de numire și documentele ulterioare de modificare a încadrării. Aceste acte arată funcția ocupată, nivelul studiilor, durata timpului de lucru și alte elemente ale raportului de muncă sau de serviciu. La fel de importante sunt actele adiționale și deciziile ulterioare de reîncadrare, pentru că ele reconstruiesc evoluția profesională a angajatului. Deciziile de salarizare și de acordare a sporurilor Un alt dosar important este cel al documentelor prin care au fost stabilite drepturile salariale. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Merită păstrate deciziile de salarizare și reîncadrare, precum și actele prin care au fost acordate sporuri, majorări, indemnizații sau alte drepturi. Proiectul noii legi modifică arhitectura salarizării publice și modul în care sunt tratate unele componente ale remunerației. De aceea, vechile decizii vor permite angajatului să compare situația existentă înainte de reformă cu încadrarea realizată ulterior. Asta nu înseamnă însă că orice spor primit anterior va trebui păstrat automat. Drepturile salariale ale bugetarilor sunt stabilite prin lege, iar noul act normativ poate modifica pentru viitor structura remunerației. Fluturașii de salariu: mici hârtii care pot deveni foarte utile Chiar dacă mulți angajați îi aruncă imediat după ziua de salariu, fluturașii merită păstrați, în special cei din lunile dinaintea aplicării noii legi. Ei permit verificarea salariului de bază, a sporurilor, indemnizațiilor, reținerilor și a venitului brut și net. Din punct de vedere juridic, fluturașul nu este însă singura dovadă a salariului plătit. Codul muncii prevede că plata salariului se dovedește prin statele de plată și prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariat. Prin urmare, dacă fluturașii lipsesc, angajatul poate cere de la compartimentul de resurse umane documentele sau adeverințele necesare pentru reconstruirea istoricului salarial. Adeverințele de vechime pot influența direct încadrarea Vechimea este unul dintre elementele care trebuie verificat cu mare atenție. Proiectul publicat la 17 iulie păstrează un sistem de gradații în funcție de vechimea în muncă, astfel încât o perioadă omisă din evidențele angajatorului poate însemna inclusiv o încadrare greșită. Din acest motiv, merită păstrate adeverințele de vechime de la actualul și de la foștii angajatori, carnetul de muncă pentru perioadele în care acesta era utilizat și orice document care certifică perioade de activitate relevante. Pentru personalul căruia i se aplică sistemul gradațiilor, proiectul prevede șase niveluri, de la gradația 0 până la gradația 5, în funcție de vechime. Diplomele, certificatele și documentele privind studiile În dosarul personal ar trebui să existe și copii după diplome, certificate de absolvire și alte acte care demonstrează nivelul studiilor cerut pentru funcția ocupată. Pentru anumite categorii profesionale pot conta și titlul științific de doctor, specializările, gradele profesionale sau alte calificări prevăzute de legislația specifică. O diplomă care există în dosarul vechi al instituției, dar nu este preluată corect în evidențele utilizate pentru noua încadrare, poate genera o eroare care va trebui ulterior corectată. Nu uitați de fișa postului Fișa postului este deseori ignorată pentru că nu arată direct salariul. Totuși, ea poate fi utilă atunci când apar probleme legate de încadrarea unei funcții sau de atribuțiile efectiv exercitate. Merită păstrate atât fișa actuală, cât și versiunile mai vechi atunci când atribuțiile sau funcția s-au modificat semnificativ. Evaluările profesionale ar trebui și ele arhivate Proiectul noii Legi a salarizării pune un accent mai mare pe componenta variabilă și pe recompensarea performanței. De aceea, angajații ar trebui să păstreze și rapoartele sau fișele de evaluare profesională anuală, calificativele obținute și eventualele documente privind atingerea unor obiective profesionale. Acestea nu garantează automat acordarea unei viitoare prime sau majorări de performanță, deoarece condițiile vor fi cele stabilite de forma finală a legii și de normele de aplicare, dar pot constitui istoricul profesional al angajatului. Hotărârile judecătorești privind salariul O categorie aparte o reprezintă bugetarii ale căror drepturi salariale au fost stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Aceștia ar trebui să păstreze hotărârile definitive, deciziile prin care instituția le-a pus în executare și documentele din care rezultă modul în care sumele respective au fost introduse în salariu. În cazul unei reîncadrări, aceste situații pot necesita o analiză distinctă. De ce contează toate aceste acte la trecerea la noua grilă Unul dintre cele mai importante motive este posibilitatea verificării noii încadrări. Proiectul Legii salarizării introduce o nouă structură de funcții, grade și coeficienți și stabilește o valoare de referință de 4.100 de lei pentru perioada inițială de aplicare. Pentru angajat, important va fi să verifice dacă funcția, gradul, gradația și celelalte elemente au fost introduse corect. Documentele vechi îi permit să compare, element cu element, ceea ce figura înainte în evidențele salariale cu ceea ce apare în noua decizie. Ce se întâmplă dacă salariul actual este peste noua grilă Proiectul conține un mecanism tranzitoriu pentru situațiile în care remunerația aflată în plată este mai mare decât cea rezultată din noul sistem. Diferența este tratată printr-o compensație individuală, ceea ce urmărește evitarea unei reduceri imediate a salariului în plată. Tocmai aici istoricul salarial devine important: angajatul trebuie să poată verifica care era salariul său înainte de reîncadrare și din ce componente era alcătuit. Termenele de contestație pot fi foarte scurte După emiterea noilor decizii de salarizare, angajații trebuie să verifice imediat dacă încadrarea și calculul sunt corecte. În legislația salarizării bugetare, termenele pentru formularea contestațiilor administrative au fost, de regulă, scurte, uneori de numai câteva zile sau săptămâni. Forma finală a noii Legi a salarizării va stabili procedura și termenul aplicabil. Tocmai de aceea, timpul nu ar trebui pierdut atunci cu căutarea actelor prin arhiva instituției sau la Serviciul RUNOS. Documentele necesare pentru verificarea salariului ar trebui pregătite din timp. Erorile informatice O operațiune de reîncadrare care privește întregul sector public presupune prelucrarea unui volum foarte mare de date. O cifră greșită, o perioadă de vechime neintrodusă, un grad profesional omis sau o funcție echivalată incorect pot modifica rezultatul. Instituțiile au propriile obligații privind păstrarea documentelor de personal, iar pentru salariații cu contract individual de muncă date importante se regăsesc și în REGES-ONLINE. Angajatorul trebuie să întocmească dosarul personal și, în condițiile prevăzute de legislație, să elibereze copii ale documentelor existente în acesta. Asta nu face însă inutilă arhiva angajatului. Dimpotrivă: ea permite identificarea rapidă a unei neconcordanțe. Nu așteptați apariția noii decizii pentru a căuta actele Cel mai simplu este ca verificarea documentelor să fie făcută înainte de aplicarea noii legi. Angajatul poate cere compartimentului de resurse umane copii ale actelor care îi lipsesc, în special deciziile succesive de încadrare și salarizare, documentele privind vechimea și actele prin care au fost stabilite diferite drepturi. Actele importante pot fi apoi scanate și păstrate într-o arhivă digitală personală, separată de calculatorul sau adresa de e-mail de serviciu. Practic, un dosar util ar trebui să conțină: contractul individual de muncă sau actul de numire, fișa postului, actele adiționale, deciziile de încadrare și salarizare, documentele privind sporurile, adeverințele de vechime, diplomele și certificatele relevante, evaluările profesionale, hotărârile judecătorești privind drepturile salariale și fluturașii de salariu din perioada apropiată reîncadrării. Cel mai important document va fi noua decizie de salarizare După aplicarea viitoarei legi, angajatul ar trebui să compare noua decizie cu documentele din arhiva proprie. Funcția, gradul profesional, gradația, vechimea, salariul de bază și orice compensație sau componentă salarială trebuie verificate separat. Iar dacă apare o diferență, documentele trebuie scoase din dosar imediat, nu căutate după luni sau ani. Procedurile și termenele de contestare vor trebui urmărite în forma finală a legii, deoarece proiectul aflat acum în discuție se mai poate modifica. Pentru unele familii ocupaționale, chiar proiectul din 17 iulie conține proceduri speciale și termene proprii de contestație, ceea ce este încă un motiv pentru ca salariatul să nu înceapă să își caute actele abia după primirea noii încadrări. O arhivă personală nu garantează că nu va exista nicio eroare, dar poate transforma o contestație bazată pe „salariul meu era altul” într-una susținută de documente, date și sume exacte.

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net
Eveniment

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net

Noua Lege a salarizării schimbă modul în care vor fi construite veniturile angajaților statului. Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026, calculul pornește de la o valoare de referință, continuă cu coeficientul funcției, gradul profesional și vechimea, iar la salariul de bază astfel rezultat se pot adăuga sporuri, indemnizații și alte drepturi. Abia după reținerea taxelor se ajunge la suma virată pe card. Prima etapă: identificarea funcției și a coeficientului Fiecare funcție din sectorul public este așezată într-o grilă și primește un coeficient de salarizare. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Acesta arată poziția postului în ierarhia bugetară și reflectă responsabilitatea, complexitatea muncii, nivelul de pregătire, impactul deciziilor și condițiile în care se desfășoară activitatea. Proiectul introduce 12 grade salariale, iar coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8. Gradul salarial nu trebuie confundat cu gradul profesional: primul arată poziția funcției în ierarhia generală, în timp ce al doilea indică nivelul de evoluție al angajatului în cariera sa. În anexele legii, un post poate apărea diferențiat, de exemplu, pentru debutant, asistent, principal, specialist sau grad profesional superior. Fiecărei asemenea încadrări îi corespunde un coeficient distinct. Valoarea de referință este „unitatea de măsură” Pentru anul 2027, proiectul indică o valoare de referință de 4.100 de lei. Aceasta nu reprezintă salariul primit pe card și nici salariul automat acordat fiecărui bugetar. Este o valoare brută, utilizată pentru calcularea salariului de bază. Formula inițială este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut la gradația 0 De exemplu, un coeficient de 1,50 conduce la un salariu de bază de 6.150 de lei brut, iar un coeficient de 2,00 produce un salariu de bază de 8.200 de lei brut. Sumele rezultate se rotunjesc din leu în leu în favoarea angajatului. Dacă salariul calculat pentru o normă întreagă ar fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată, angajatul trebuie remunerat cel puțin la nivelul salariului minim legal. Gradul profesional este deja reflectat în coeficient Gradul profesional nu se adaugă, de regulă, ca un procent separat peste salariu. El influențează coeficientul înscris în grilă. Un debutant și un angajat cu grad profesional superior, chiar dacă ocupă funcții din aceeași familie ocupațională, pot avea coeficienți diferiți. Prin urmare, avansarea în grad profesional poate însemna trecerea la o altă poziție din anexă și la un coeficient mai mare. Salariul nu se stabilește doar după denumirea generală a postului. Contează funcția concretă, nivelul studiilor, gradul sau treapta profesională și, în unele domenii, vechimea în specialitate cerută pentru ocuparea postului. Vechimea majorează succesiv salariul de bază Pentru majoritatea funcțiilor de execuție, coeficienții din anexe sunt prevăzuți pentru gradația 0, adică pentru o vechime de până la trei ani. Ulterior se aplică majorări succesive, în funcție de vechimea totală în muncă: între 3 și 5 ani: 7,5%; între 5 și 10 ani: încă 5%; între 10 și 15 ani: încă 5%; între 15 și 20 de ani: încă 2,5%; peste 20 de ani: încă 2,5%. Procentele se aplică succesiv, nu se adună pur și simplu și nu se calculează toate la salariul inițial. La fiecare trecere într-o gradație, procentul se aplică salariului de bază existent în acel moment. Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă de vechime este inclusă deja în salariul de bază. Sporurile se adaugă după stabilirea salariului de bază După ce sunt aplicate coeficientul și gradația de vechime, rezultă salariul de bază brut. Peste acesta pot fi acordate sporurile și celelalte componente prevăzute pentru funcția respectivă. Proiectul păstrează sporuri pentru condiții de muncă, activități speciale, ore suplimentare, muncă în zile de repaus sau sărbători, handicap și implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene. Nu fiecare angajat va primi însă toate aceste drepturi. Ele depind de locul de muncă, activitatea efectiv desfășurată și condițiile stabilite în lege și în anexele familiei ocupaționale. La nivelul fiecărui ordonator principal de credite, suma sporurilor și a altor drepturi care intră sub plafon nu va putea depăși, în general, o medie de 20% din totalul salariilor de bază. Aceasta nu înseamnă neapărat că fiecare salariat va avea sporuri de maximum 20%. Unii pot primi un procent mai mare, iar alții unul mai mic sau deloc, cu respectarea mediei instituției și a excepțiilor prevăzute de lege. Ce poate intra în salariul lunar brut Proiectul face diferența între salariul de bază și salariul lunar. Salariul lunar poate cuprinde: salariul de bază + sporuri + indemnizații + prime + premii + alte drepturi salariale Pot apărea, după caz, plata orelor suplimentare, indemnizația de hrană, sporul pentru proiecte europene, plata pentru anumite condiții de muncă ori alte componente prevăzute expres pentru domeniul respectiv. Unele drepturi nu sunt permanente. Orele suplimentare depind de munca efectiv prestată, premiile de performanță depind de evaluare și de fondurile disponibile, iar anumite indemnizații sunt acordate numai în lunile în care sunt îndeplinite condițiile legale. Din acest motiv, doi angajați cu același salariu de bază pot primi sume diferite pe card. Un exemplu orientativ de calcul Să presupunem că un angajat are un coeficient de 2,00 și o vechime cuprinsă între 10 și 15 ani. Salariul de bază la gradația 0 este: 4.100 × 2,00 = 8.200 de lei brut Apoi se aplică succesiv majorările de vechime: gradația 1: 8.200 + 7,5% = 8.815 lei; gradația 2: 8.815 + 5% = aproximativ 9.256 lei; gradația 3: 9.256 + 5% = aproximativ 9.719 lei. Dacă angajatul beneficiază, ipotetic, și de un spor de 10% calculat la salariul de bază, acesta ar fi de aproximativ 972 de lei. Salariul lunar brut ar ajunge astfel la aproximativ 10.691 de lei. Sporul concret, baza sa de calcul și celelalte drepturi depind de funcția ocupată și de prevederile aplicabile fiecărei familii ocupaționale. Cum se ajunge de la brut la net Din salariul lunar brut sunt reținute contribuțiile și impozitul prevăzute de Codul fiscal: CAS pentru pensie: 25%; CASS pentru sănătate: 10%; impozit pe venit: 10%, aplicat bazei rămase după scăderea contribuțiilor și, după caz, a deducerilor. În exemplul de mai sus, pentru un brut de aproximativ 10.691 de lei și fără deduceri sau facilități fiscale, suma netă ar fi de aproximativ 6.250 de lei. Calculul final poate varia în funcție de deducerea personală, persoanele aflate în întreținere, eventualele scutiri și regimul fiscal al anumitor componente salariale. Prin urmare, coeficientul din grilă nu poate fi confundat cu salariul net. El stabilește doar punctul de plecare al calculului. Salariul actual poate fi protejat prin diferența tranzitorie Dacă venitul calculat potrivit noii legi este mai mic decât cel aflat în plată înaintea aplicării sale, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta are rolul de a evita o diminuare imediată a venitului lunar pentru angajații existenți. Diferența nu modifică însă coeficientul și nu devine parte permanentă a salariului de bază. Ea este un drept individual separat, destinat perioadei de tranziție către noua grilă, și se poate reduce pe măsură ce salariul calculat după noile reguli crește. Formula completă, pe înțelesul tuturor În forma cea mai simplă, traseul de la grilă la card va fi: valoarea de referință × coeficientul funcției → aplicarea gradației de vechime → salariul de bază brut → adăugarea sporurilor și a celorlalte drepturi → salariul lunar brut → scăderea CAS, CASS și a impozitului → salariul net Pentru fiecare bugetar, calculul concret va depinde de anexa în care este încadrată funcția, gradul profesional, vechimea, sporurile aplicabile și situația fiscală individuală. Din acest motiv, simpla identificare a unui coeficient în grilă nu arată, singură, câți bani vor intra efectiv pe card.

ANALIZĂ PSD, aliat cu AUR, distruge sistematic mai multe jaloane PNRR sau le blochează. Mai sunt 26 de zile până la închiderea PNRR
Politică

ANALIZĂ PSD, aliat cu AUR, distruge sistematic mai multe jaloane PNRR sau le blochează. Mai sunt 26 de zile până la închiderea PNRR

Atacul PSD și AUR asupra legii decarbonizării - care ar bloca PNRR, iar România ar pierde miliarde de euro - nu este singular. Partidul lui Grindeanu s-a aliat cu cel al lui Simion și fie blochează legi importante, fie le modifică astfel încât să nu îndeplinească cerințele PNRR.  Citește și: Grefierii sunt scandalizați că Guvernul le decontează ochelari de doar 500 de lei, au sesizat UE și cer decontare fără limite Marți, președintele Nicușor Dan a avut pentru prima oară un atac direct la măsurile promovate de PSD: „Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a scris el, referindu-se la amendamentele aduse la legea decarbonizării. Legi și HG-uri distruse sau blocate de PSD-AUR Dar acest caz nu este singular: PSD a amenințat că va ataca în contencios administrativ Hotărârea de Guvern prin care se adopta Strategia Biodiversității. Premierul Bolojan a cedat, iar PNL a promovat legea sub formă de proiect de lege. Strategia a fost convenită cu Comisia Europeană și este jalon PNRR. Acum, PSD amenință că o va schimba radical: „Un miliard de euro nu poate fi un motiv să votăm în orb. Nu voi vota in orb, nici eu si nici PSD. Am citit acest document şi am formulat 20 de amendamente pe care le-a asumat Partidul Social Democrat si le-am depus in Senatul României. Prin adoptarea propunerilor mele, vom proteja natura, dar niciun ONG nu va mai bloca: construcţia de hidrocentrale; ⁠exploatarea gazelor naturale; ⁠mineritul Romaniei; ⁠coridoarele strategice de energie electrică şi gaze naturale”, a scris fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Legea salarizării bugetarilor, jalon de aproape 800 milioane de euro, este blocată, la cererea sindicatelor instigate de PSD.  Legea integrității: blocată de amendamentele prin care PSD vrea să-l demită pe Dominic Fritz, iar AUR să-l oblige pe Nicușor Dan să declare veniturile partenerei sale. Mai mulți juriști spun că amendamentele PSD și AUR sunt neconstituționale, legea ar pica la CCR și România ar pierde banii din PNRR.  Mai multe hotărâri de guvern atacate de PSD la Curtea de Apel, care a suspendat aplicarea acestor HG-uri, făceau parte din jaloanele PNRR. O banală hotărâre de guvern privind reorganizarea ministerului Agriculturii, hotărâre care a fost suspendată, era condiție PNRR: „Adoptarea actului normativ a fost determinată de necesitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv a Jalonului nr. 508 aferent Reformei nr. 1 din Componenta 16 – „RePowerEU”, precum și de obligația de a asigura Agenției Domeniilor Statului capacitatea operațională necesară identificării, cartografierii și inventarierii terenurilor degradate ale statului care urmează să fie  valorificate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile.  Aceste activități constituie o etapă indispensabilă pentru implementarea Reformei nr. 1 din Componenta 16 – „RePowerEU”, al cărei obiectiv îl reprezintă creșterea rezilienței și a independenței energetice a României prin extinderea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile și care beneficiază de o alocare totală de 3.011.752 de euro”, a explicat Guvernul.   

Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor
Eveniment

Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor

Vechimea în muncă va continua să conteze la stabilirea salariilor bugetarilor și în noul sistem pregătit de Ministerul Muncii. Angajații statului vor fi încadrați în șase gradații, iar trecerea de la o tranșă de vechime la alta va aduce o majorare a salariului de bază. Creșterea nu va depinde de performanțele profesionale, de un examen sau de bunăvoința conducerii instituției, ci va fi legată de împlinirea numărului de ani de muncă prevăzut pentru gradația următoare. Deocamdată, regulile apar în proiectul Legii salarizării publicat de Ministerul Muncii pe 17 iulie 2026. Vechimea se păstrează în calculul salariului Noul sistem pornește de la un salariu de bază corespunzător fiecărei funcții. Citește și: Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top Acesta este stabilit, în principiu, prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință prevăzută de lege. Pentru funcțiile de execuție, coeficienții din grile sunt stabiliți, de regulă, pentru gradația 0. Peste salariul rezultat se adaugă succesiv procentele corespunzătoare vechimii în muncă. Așadar, un angajat cu o vechime mare nu va primi același salariu de bază ca un debutant încadrat pe aceeași funcție, cu același grad profesional, dacă funcția respectivă este supusă sistemului general al gradațiilor. Care sunt cele șase gradații de vechime Pentru majoritatea personalului bugetar, proiectul prevede următoarele tranșe: Gradația 0 – până la 3 ani vechime Este nivelul de la care pornește calculul. Angajatul primește salariul de bază prevăzut în grilă pentru funcția, gradul sau treapta profesională ocupată, fără o majorare suplimentară pentru vechime. Gradația 1 – de la 3 la 5 ani La împlinirea unei vechimi de trei ani, salariul de bază corespunzător gradației 0 se majorează cu 7,5%. Gradația 2 – de la 5 la 10 ani La împlinirea unei vechimi de cinci ani, salariul avut la gradația 1 se majorează cu încă 5%. Gradația 3 – de la 10 la 15 ani După zece ani de vechime, salariul corespunzător gradației 2 crește cu încă 5%. Gradația 4 – de la 15 la 20 de ani La atingerea pragului de 15 ani, salariul de bază avut se majorează cu 2,5%. Gradația 5 – peste 20 de ani După împlinirea unei vechimi de 20 de ani, angajatul primește încă o majorare de 2,5%. Aceasta este gradația maximă în sistemul general. Procentele nu se adună simplu Un detaliu important este că procentele aferente gradațiilor se aplică succesiv. Cu alte cuvinte, majorarea de 5% pentru gradația 2 nu se calculează din nou exclusiv asupra salariului de la gradația 0, ci asupra salariului deja majorat cu 7,5% la gradația 1. Același mecanism se aplică la fiecare treaptă următoare. Din acest motiv, un angajat ajuns la gradația 5 va avea un salariu de bază cu aproximativ 24,5% mai mare decât salariul corespunzător gradației 0, nu cu exact 22,5%, cât ar rezulta din simpla adunare a procentelor. De exemplu, dacă salariul corespunzător gradației 0 ar fi de 8.200 de lei brut, evoluția orientativă ar fi: gradația 1: aproximativ 8.815 lei; gradația 2: aproximativ 9.256 de lei; gradația 3: aproximativ 9.719 lei; gradația 4: aproximativ 9.962 de lei; gradația 5: aproximativ 10.211 lei. Exemplul arată numai efectul matematic al gradațiilor și nu include sporuri, indemnizații, premii sau diferențe salariale tranzitorii. Se mai acordă automat creșterea pentru vechime? În principiu, da. Trecerea într-o gradație superioară reprezintă un drept salarial legat de vechimea recunoscută în muncă, nu un premiu acordat discreționar de șeful instituției. Angajatul nu trebuie să promoveze un concurs și nici să obțină un anumit calificativ pentru a primi gradația. Instituția trebuie să urmărească vechimea și să actualizeze încadrarea salarială atunci când este îndeplinită condiția pentru treapta următoare. Proiectul prevede că gradația se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care angajatul a împlinit vechimea necesară. Astfel, dacă un bugetar împlinește cinci ani de vechime pe 12 martie, trecerea la gradația 2 și salariul corespunzător ar trebui aplicate de la 1 aprilie. În practică, salariatul ar trebui să verifice fluturașul de salariu și actul de încadrare emis de instituție, mai ales dacă în dosarul profesional există perioade lucrate la alți angajatori care nu au fost valorificate corect. Se ia în calcul și vechimea din mediul privat? Pentru stabilirea gradației contează vechimea totală în muncă, inclusiv perioadele lucrate anterior în mediul privat sau în alte domenii decât cel în care angajatul activează în prezent. De exemplu, o persoană care a lucrat opt ani la o companie privată și ulterior ocupă un post într-o instituție publică nu ar trebui încadrată automat la gradația 0. Dacă perioadele sunt dovedite și recunoscute, angajatul ar putea fi încadrat direct la gradația corespunzătoare vechimii totale. Documentele relevante pot fi carnetul de muncă, adeverințele eliberate de foștii angajatori, extrasele din registrul general de evidență a salariaților sau alte acte care dovedesc perioadele lucrate. Vechimea în muncă vs vechimea în specialitate Cele două noțiuni trebuie diferențiate. Vechimea în muncă reprezintă, în principiu, totalul perioadelor recunoscute în care persoana a desfășurat activitate profesională. Aceasta stabilește gradația. Vechimea în specialitate arată cât timp a lucrat persoana în domeniul sau specialitatea cerută pentru funcția ocupată. Ea poate conta pentru încadrarea într-un anumit grad profesional, pentru promovare sau pentru stabilirea coeficientului prevăzut într-o anexă sectorială. Prin urmare, trecerea într-o gradație superioară nu înseamnă automat și promovarea într-un grad profesional superior. Sunt două mecanisme diferite. Un funcționar poate trece, de exemplu, de la gradația 2 la gradația 3 pentru că a împlinit zece ani de vechime, fără să treacă în același timp de la gradul profesional principal la gradul superior. Pentru promovarea profesională pot exista condiții separate, inclusiv examen, evaluare, vechime în specialitate și existența unui post corespunzător. Funcțiile de conducere au un regim diferit Pentru funcțiile de conducere, proiectul prevede că gradația maximă este deja cuprinsă în salariul de bază. În aceste cazuri, vechimea nu mai produce separat, peste salariul din grilă, fiecare dintre majorările aplicabile funcțiilor de execuție. Există și categorii profesionale cu reguli distincte. Militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare ar urma să aibă șapte gradații, cu tranșe de câte trei ani și majorări succesive de câte 3%. În educație, sănătate și alte sectoare pot exista, de asemenea, grile în care vechimea în specialitate este deja reflectată prin coeficienți diferiți. De aceea, fiecare angajat trebuie să consulte și anexa aplicabilă familiei sale ocupaționale, nu doar regulile generale ale legii. Ce trebuie să verifice angajatul La intrarea în vigoare a noii legi, personalul va fi reîncadrat pe funcții, grade, trepte profesionale și gradații, în funcție de vechimea în muncă și, după caz, de vechimea în specialitate. Angajatul ar trebui să verifice: dacă este menționată corect vechimea totală în muncă; dacă au fost valorificate perioadele lucrate la alți angajatori; dacă gradația corespunde tranșei sale de vechime; dacă procentul a fost aplicat succesiv; dacă salariul este calculat potrivit funcției și gradului profesional corect; dacă anexa sectorială nu prevede un sistem special. Vechimea rămâne răsplătită, dar nu la nesfârșit Proiectul noii Legi a salarizării nu elimină creșterile legate de vechime. Pentru majoritatea bugetarilor, acestea vor continua să fie acordate prin cele șase gradații, iar trecerea la nivelul următor se va produce atunci când angajatul atinge pragul de vechime stabilit de lege. Creșterea este însă limitată. După trecerea la gradația 5, la peste 20 de ani de muncă, vechimea suplimentară nu mai aduce o nouă gradație în sistemul general. Salariul ar mai putea crește prin promovare profesională, schimbarea funcției, actualizarea valorii de referință sau prin alte drepturi prevăzute de lege. Pentru bugetari, miza principală va fi verificarea corectă a reîncadrării. Chiar dacă gradația se acordă în baza vechimii, o perioadă lipsă din dosarul profesional sau o încadrare greșită poate conduce la stabilirea unui salariu mai mic decât cel cuvenit.

Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top”
Eveniment

Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top”

Noul proiect al legii salarizării introduce un sistem competitiv de premiere, prin care angajații cu rezultate deosebite vor putea primi între 10% și 20% din salariul de bază. Banii nu vor ajunge însă automat la toți bugetarii bine evaluați. Numărul beneficiarilor va fi limitat, instituțiile vor trebui să se încadreze într-un fond anual fix, iar premiile vor depinde de criterii care urmează să fie stabilite separat pentru fiecare domeniu bugetar. Mai mult, în 2027, sistemul ar urma să fie aplicat numai personalului didactic și didactic auxiliar, precum și angajaților Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Pentru restul bugetarilor, mecanismul ar putea deveni accesibil începând din 2028. Ce sunt premiile de performanță Premiul de performanță este o sumă acordată peste salariul de bază angajaților care obțin rezultate profesionale considerate deosebite. Citește și: Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul Spre deosebire de salariul de bază sau de unele sporuri acordate constant, premiul nu reprezintă un drept permanent. El poate fi primit într-un an și pierdut în următorul, în funcție de activitatea angajatului, de rezultatele instituției și de banii disponibili în buget. Proiectul noii legi prevede că ordonatorii de credite pot acorda premii trimestrial, semestrial sau anual. Formularea „pot acorda” este importantă: instituția are posibilitatea, nu obligația, de a plăti aceste recompense. Prin urmare, chiar și un angajat cu rezultate foarte bune nu va avea automat dreptul la bonus dacă instituția nu dispune de fondurile necesare sau dacă nu îndeplinește condițiile stabilite prin regulamentele de aplicare. Ce rezultate vor putea fi recompensate Potrivit proiectului, premiile se adresează personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției, autorității publice sau a sistemului din care face parte. Vor putea fi luate în considerare și participarea la activități cu caracter deosebit, efectuarea unor lucrări excepționale ori gestionarea unui volum de muncă semnificativ mai mare decât nivelul considerat normal pentru funcția respectivă. Așadar, legea nu se limitează la atingerea unor ținte numerice. În funcție de profesie, performanța ar putea însemna rezultate școlare, reducerea unor termene de soluționare, gestionarea unor cazuri complexe, creșterea încasărilor bugetare, îmbunătățirea serviciilor publice sau asumarea unor sarcini suplimentare. Criteriile concrete nu sunt însă descrise exhaustiv în proiect. Ele urmează să fie stabilite prin regulamente-cadru elaborate de ministerele care coordonează marile domenii bugetare: învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție și administrație. Reguli proprii vor putea adopta și instituțiile din apărare, ordine publică și securitate națională, precum și autoritățile publice centrale autonome. Cât poate reprezenta premiul Valoarea individuală a premiului va fi cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție sau indemnizația de încadrare. Calculul se va face pentru o perioadă de trei, șase sau 12 luni, în funcție de intervalul pentru care este evaluată performanța. De exemplu, în cazul unui angajat cu un salariu de bază brut de 6.000 de lei, un premiu de 10% calculat pentru trei luni ar reprezenta 1.800 de lei brut. La nivelul maxim de 20%, premiul ar ajunge la 3.600 de lei brut pentru aceeași perioadă. Pentru un premiu anual de 20%, suma teoretică ar fi echivalentă cu 20% din totalul salariilor de bază încasate în cele 12 luni. Plata efectivă rămâne însă limitată de fondul disponibil la nivelul instituției. Cel mult 30% dintre angajați vor fi premiați Premiile nu vor putea fi distribuite întregului personal, chiar dacă instituția consideră că rezultatele generale au fost bune. Proiectul stabilește o limită de maximum 30% din numărul posturilor de execuție ocupate și, separat, de maximum 30% din numărul posturilor de conducere și al funcțiilor corespunzătoare înalților funcționari publici. Numărul maxim de beneficiari va fi calculat prin raportare la posturile ocupate la finalul anului calendaristic anterior. Limitarea transformă premiul într-un mecanism competitiv. Angajații nu vor fi evaluați doar în raport cu fișa postului, ci, indirect, și în raport cu rezultatele colegilor eligibili. Sindicatele reprezentative sau reprezentanții salariaților vor trebui consultați la acordarea premiilor, însă decizia va aparține, în cele din urmă, instituției și ordonatorului de credite. Fondul total nu poate depăși 4% Chiar dacă legea permite premierea a până la 30% dintre angajați, numărul real al beneficiarilor ar putea fi mai mic. Valoarea totală a premiilor acordate într-un an la nivelul fiecărui ordonator principal de credite nu va putea depăși 4% din suma prevăzută pentru salariile de bază și celelalte drepturi echivalente enumerate de lege. În plus, premiile pot fi acordate numai în limita fondurilor aprobate prin buget. Practic, instituțiile vor trebui să împartă un fond fix între angajații selectați. Dacă acordă procente mari sau premii calculate pentru perioade mai lungi, vor putea recompensa mai puține persoane. Plafonul de 30% reprezintă, așadar, numărul maxim permis, nu o obligație ca aproape o treime din personal să primească bani în plus în fiecare an. De ce majoritatea bugetarilor trebuie să aștepte până în 2028 Proiectul introduce o etapă de aplicare restrânsă. În anul 2027, premiile de performanță vor putea fi acordate exclusiv personalului didactic și didactic auxiliar, precum și personalului ANAF. Pentru celelalte categorii de bugetari, sistemul general ar urma să devină aplicabil din 2028, dacă textul rămâne în această formă până la adoptare. Amânarea are în primul rând o explicație bugetară. Statul încearcă să introducă noua grilă de salarizare fără ca masa salarială să scape de sub control, într-o perioadă în care România trebuie să își reducă deficitul și să respecte angajamentele asumate în relația cu instituțiile europene. Aplicarea limitată din 2027 poate fi privită și ca o etapă de testare. Educația și ANAF vor fi primele domenii în care trebuie elaborate criterii, organizate evaluări și împărțit fondul de premiere, înainte ca mecanismul să fie extins în întregul sector public. Cum depind premiile de performanța economiei Proiectul nu spune că un bugetar va primi premiu numai dacă economia României crește cu un anumit procent. Legătura este una indirectă, prin bugetele instituțiilor și prin limita generală a cheltuielilor salariale. Premiile se acordă numai în limita sumelor aprobate. Într-un an cu venituri bugetare slabe, deficit ridicat sau măsuri de austeritate, Guvernul și Parlamentul pot aloca mai puțini bani pentru cheltuielile de personal, iar instituțiile pot rămâne fără spațiu pentru premiile facultative. Începând din 2028, proiectul leagă și majorarea valorii de referință folosite la calcularea salariilor de obiectivul reducerii cheltuielilor salariale din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB între 2024 și 2031. Ministerul Finanțelor ar urma să întocmească anual un raport privind evoluția acestor cheltuieli. Dacă traiectoria stabilită este depășită, autoritățile vor trebui să ia măsuri pentru revenirea la nivelul asumat. Această regulă nu desființează automat premiile, dar limitează spațiul financiar în care ele pot fi acordate. Cu alte cuvinte, performanța individuală va conta, însă va trebui să fie susținută și de capacitatea bugetului public de a plăti recompensa. ANAF și Vama au un sistem special Separat de premiile generale prevăzute în proiectul Legii salarizării, pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române a fost construit un mecanism special de recompensare și penalizare. Acesta leagă stimulentele de îndeplinirea unor indicatori-cheie de performanță și de contribuția angajaților la stabilirea și încasarea unor creanțe fiscale sau vamale. Fondul pentru aceste stimulente poate fi constituit în limita a 3% din creanțele stabilite prin titluri devenite definitive și efectiv încasate. Nu sunt suficiente sumele consemnate inițial de inspectori: creanțele trebuie fie să nu mai poată fi contestate, fie să fi fost confirmate definitiv de instanță și recuperate efectiv la buget. Valoarea totală a stimulentelor acordate anual nu poate depăși 12% din fondul de salarii aprobat pentru ANAF, respectiv pentru Autoritatea Vamală Română. Pentru cazurile de performanță excepțională, stimulentul se acordă o singură dată și poate reveni numai persoanelor care au avut raporturi de muncă sau de serviciu active în instituție pe parcursul anului calendaristic anterior plății. Acest mecanism special nu trebuie confundat cu plafonul general de 4% și cu premiile individuale de 10%-20% prevăzute de noua Lege a salarizării. Marea problemă: cine stabilește ce înseamnă „performanță” Pe hârtie, noul sistem urmărește să lege o parte din venitul bugetarilor de rezultate și să îi recompenseze pe cei care muncesc peste nivelul obișnuit. În practică, succesul reformei va depinde de calitatea criteriilor de evaluare și de transparența selecției. Dacă obiectivele vor fi clare, măsurabile și adaptate fiecărei profesii, premiile pot deveni un instrument real de motivare. Dacă regulamentele vor folosi formulări generale, iar deciziile vor rămâne exclusiv la aprecierea șefilor, există riscul ca sistemul să genereze conflicte, acuzații de favoritism și procese. Proiectul stabilește limitele financiare și categoriile eligibile, dar adevăratul test va veni odată cu regulamentele de aplicare. Acestea vor trebui să explice nu doar cine poate primi premiul, ci și cum poate un angajat contesta o evaluare pe care o consideră incorectă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră