Federația „Solidaritatea Sanitară” critică dur respingerea, în vară, a proiectului legii salarizării și cere noului Guvern să vină cu propriul proiect, care să fie în vigoare la 1 ianuarie 2027. Deși nu numește clar PSD-ul, Federația se referă la „cei care promiteau atunci o lege mai bună” și care acum sunt la putere.
Citește și: Primarul PSD din Sectorul 4, Daniel Băluță, reușește să planteze un copac cu costuri de 2.000 euro/bucată - USR Sector 4
În prezent, termenul prevăzut în programul de guvernare pentru legea salarizării este 2027, însă nu există o lună stabilită pentru adoptare.
Până în acest moment, ministrul Muncii, Florin Manole, nu a publicat, în transparență decizională, un nou proiect de lege a salarizării. România a pierdut 770 de milioane de euro, valoarea unui jalon PNRR, fiindcă nu a adoptat această lege până la 31 august 2026. „Pentru legea salarizării termenul propus de guvern în programul de guvernare este 2027. 2027 când? Nu există un termen legat de lună”, a declarat Manole, recent, la Digi 24.
Proiectul Bolojan majora salariile pentru 92% din angajații din Sănătate „cu creștere a venitului între 14% și 25%”
„O concluzie informală a dezbaterilor pe tema legii salarizării:
Dacă la 1 ianuarie 2027 nu avem intrată în vigoare o nouă lege a salarizării (sau o formă de creștere a veniturilor salariale) atunci respingerea proiectului legii salarizării din această vară poate fi interpretată legitim ca luptă împotriva creșterilor salariale.
Singurul sens al opoziției la proiectul legi salarizării era o lege mai bună. Dacă cei care promiteau atunci o lege mai bună ratează s-o inițieze, odată ajunși la putere, atunci scopul acelor demersuri devine vizibil ca împotrivire față de creșterea veniturilor salariale”, a scris, pe Facebook, Federația Solidaritatea Sindicală.
Această federație nu s-a alăturat, în vară, protestelor Federației Sanitas, arătând că proiectul legii salarizării propus de guvernul Bolojan ar fi adus creșteri salariale majorirății angajaților din sistemul public de sănătate.
Federația arată: „Proiectul legii salarizării nu ar fi onorat angajamentul public „niciun venit salarial nu va scădea”, deoarece, în orice scenariu, ar fi existat pierderi ale veniturilor salariale, rămase și după compensare.
În scenariul de risc maxim ele ar fi afectat circa 5% dintre angajații din sectorul public de sănătate (peste 10.000 de angajați) iar plafonul sporurilor de 20% intra în conflict chiar cu nivelul minim al sporurilor din aceeași lege. Cei care au cerut corectarea proiectului au avut dreptate.
În egală măsură, același proiect ar fi determinat creșteri salariale pentru circa 92% dintre angajați, începând cu 1 ianuarie 2027, cu o creștere mediană a venitului net între 14% și 25%, în funcție de scenariu. Cei care au susținut că majoritatea ar fi câștigat au avut și ei dreptate. Prin neadoptare, această creștere a fost pierdută, cel puțin pentru o perioadă, iar actualii guvernanți nu au anunțat ce model de creștere a veniturilor salariale vor pune în loc la aceeași dată”.
