Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii Legi a salarizării: formula completă, de la brut la net
Noua Lege a salarizării schimbă modul în care vor fi construite veniturile angajaților statului.
Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026, calculul pornește de la o valoare de referință, continuă cu coeficientul funcției, gradul profesional și vechimea, iar la salariul de bază astfel rezultat se pot adăuga sporuri, indemnizații și alte drepturi.
Abia după reținerea taxelor se ajunge la suma virată pe card.
Prima etapă: identificarea funcției și a coeficientului
Fiecare funcție din sectorul public este așezată într-o grilă și primește un coeficient de salarizare.
Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor
Acesta arată poziția postului în ierarhia bugetară și reflectă responsabilitatea, complexitatea muncii, nivelul de pregătire, impactul deciziilor și condițiile în care se desfășoară activitatea.
Proiectul introduce 12 grade salariale, iar coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8.
Gradul salarial nu trebuie confundat cu gradul profesional: primul arată poziția funcției în ierarhia generală, în timp ce al doilea indică nivelul de evoluție al angajatului în cariera sa.
În anexele legii, un post poate apărea diferențiat, de exemplu, pentru debutant, asistent, principal, specialist sau grad profesional superior.
Fiecărei asemenea încadrări îi corespunde un coeficient distinct.
Valoarea de referință este „unitatea de măsură”
Pentru anul 2027, proiectul indică o valoare de referință de 4.100 de lei.
Aceasta nu reprezintă salariul primit pe card și nici salariul automat acordat fiecărui bugetar.
Este o valoare brută, utilizată pentru calcularea salariului de bază.
Formula inițială este:
4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut la gradația 0
De exemplu, un coeficient de 1,50 conduce la un salariu de bază de 6.150 de lei brut, iar un coeficient de 2,00 produce un salariu de bază de 8.200 de lei brut.
Sumele rezultate se rotunjesc din leu în leu în favoarea angajatului.
Dacă salariul calculat pentru o normă întreagă ar fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată, angajatul trebuie remunerat cel puțin la nivelul salariului minim legal.
Gradul profesional este deja reflectat în coeficient
Gradul profesional nu se adaugă, de regulă, ca un procent separat peste salariu.
El influențează coeficientul înscris în grilă.
Un debutant și un angajat cu grad profesional superior, chiar dacă ocupă funcții din aceeași familie ocupațională, pot avea coeficienți diferiți.
Prin urmare, avansarea în grad profesional poate însemna trecerea la o altă poziție din anexă și la un coeficient mai mare.
Salariul nu se stabilește doar după denumirea generală a postului.
Contează funcția concretă, nivelul studiilor, gradul sau treapta profesională și, în unele domenii, vechimea în specialitate cerută pentru ocuparea postului.
Vechimea majorează succesiv salariul de bază
Pentru majoritatea funcțiilor de execuție, coeficienții din anexe sunt prevăzuți pentru gradația 0, adică pentru o vechime de până la trei ani.
Ulterior se aplică majorări succesive, în funcție de vechimea totală în muncă:
între 3 și 5 ani: 7,5%;
între 5 și 10 ani: încă 5%;
între 10 și 15 ani: încă 5%;
între 15 și 20 de ani: încă 2,5%;
peste 20 de ani: încă 2,5%.
Procentele se aplică succesiv, nu se adună pur și simplu și nu se calculează toate la salariul inițial.
La fiecare trecere într-o gradație, procentul se aplică salariului de bază existent în acel moment.
Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă de vechime este inclusă deja în salariul de bază.
Sporurile se adaugă după stabilirea salariului de bază
După ce sunt aplicate coeficientul și gradația de vechime, rezultă salariul de bază brut.
Peste acesta pot fi acordate sporurile și celelalte componente prevăzute pentru funcția respectivă.
Proiectul păstrează sporuri pentru condiții de muncă, activități speciale, ore suplimentare, muncă în zile de repaus sau sărbători, handicap și implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene.
Nu fiecare angajat va primi însă toate aceste drepturi.
Ele depind de locul de muncă, activitatea efectiv desfășurată și condițiile stabilite în lege și în anexele familiei ocupaționale.
La nivelul fiecărui ordonator principal de credite, suma sporurilor și a altor drepturi care intră sub plafon nu va putea depăși, în general, o medie de 20% din totalul salariilor de bază.
Aceasta nu înseamnă neapărat că fiecare salariat va avea sporuri de maximum 20%.
Unii pot primi un procent mai mare, iar alții unul mai mic sau deloc, cu respectarea mediei instituției și a excepțiilor prevăzute de lege.
Ce poate intra în salariul lunar brut
Proiectul face diferența între salariul de bază și salariul lunar.
Salariul lunar poate cuprinde:
salariul de bază + sporuri + indemnizații + prime + premii + alte drepturi salariale
Pot apărea, după caz, plata orelor suplimentare, indemnizația de hrană, sporul pentru proiecte europene, plata pentru anumite condiții de muncă ori alte componente prevăzute expres pentru domeniul respectiv.
Unele drepturi nu sunt permanente.
Orele suplimentare depind de munca efectiv prestată, premiile de performanță depind de evaluare și de fondurile disponibile, iar anumite indemnizații sunt acordate numai în lunile în care sunt îndeplinite condițiile legale.
Din acest motiv, doi angajați cu același salariu de bază pot primi sume diferite pe card.
Un exemplu orientativ de calcul
Să presupunem că un angajat are un coeficient de 2,00 și o vechime cuprinsă între 10 și 15 ani.
Salariul de bază la gradația 0 este:
4.100 × 2,00 = 8.200 de lei brut
Apoi se aplică succesiv majorările de vechime:
gradația 1: 8.200 + 7,5% = 8.815 lei;
gradația 2: 8.815 + 5% = aproximativ 9.256 lei;
gradația 3: 9.256 + 5% = aproximativ 9.719 lei.
Dacă angajatul beneficiază, ipotetic, și de un spor de 10% calculat la salariul de bază, acesta ar fi de aproximativ 972 de lei.
Salariul lunar brut ar ajunge astfel la aproximativ 10.691 de lei.
Sporul concret, baza sa de calcul și celelalte drepturi depind de funcția ocupată și de prevederile aplicabile fiecărei familii ocupaționale.
Cum se ajunge de la brut la net
Din salariul lunar brut sunt reținute contribuțiile și impozitul prevăzute de Codul fiscal:
CAS pentru pensie: 25%;
CASS pentru sănătate: 10%;
impozit pe venit: 10%, aplicat bazei rămase după scăderea contribuțiilor și, după caz, a deducerilor.
În exemplul de mai sus, pentru un brut de aproximativ 10.691 de lei și fără deduceri sau facilități fiscale, suma netă ar fi de aproximativ 6.250 de lei.
Calculul final poate varia în funcție de deducerea personală, persoanele aflate în întreținere, eventualele scutiri și regimul fiscal al anumitor componente salariale.
Prin urmare, coeficientul din grilă nu poate fi confundat cu salariul net.
El stabilește doar punctul de plecare al calculului.
Salariul actual poate fi protejat prin diferența tranzitorie
Dacă venitul calculat potrivit noii legi este mai mic decât cel aflat în plată înaintea aplicării sale, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”.
Aceasta are rolul de a evita o diminuare imediată a venitului lunar pentru angajații existenți.
Diferența nu modifică însă coeficientul și nu devine parte permanentă a salariului de bază.
Ea este un drept individual separat, destinat perioadei de tranziție către noua grilă, și se poate reduce pe măsură ce salariul calculat după noile reguli crește.
Formula completă, pe înțelesul tuturor
În forma cea mai simplă, traseul de la grilă la card va fi:
valoarea de referință × coeficientul funcției → aplicarea gradației de vechime → salariul de bază brut → adăugarea sporurilor și a celorlalte drepturi → salariul lunar brut → scăderea CAS, CASS și a impozitului → salariul net
Pentru fiecare bugetar, calculul concret va depinde de anexa în care este încadrată funcția, gradul profesional, vechimea, sporurile aplicabile și situația fiscală individuală.
Din acest motiv, simpla identificare a unui coeficient în grilă nu arată, singură, câți bani vor intra efectiv pe card.
