sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

bugetari

124 articole
Eveniment

Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă

Noua Lege a salarizării pregătită pentru angajații statului schimbă modul în care vor fi stabilite salariile de bază. Proiectul publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 introduce o valoare de referință de 4.100 de lei, care va fi înmulțită cu coeficientul corespunzător fiecărei funcții. Cei 4.100 de lei nu reprezintă însă suma pe care angajatul o va primi pe card. Valoarea este una brută, folosită ca punct de pornire pentru construirea noii grile de salarizare. După aplicarea coeficientului, a gradației și, după caz, a celorlalte drepturi salariale, din venitul brut sunt reținute contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Abia astfel se ajunge la salariul net. Ce este valoarea de referință de 4.100 de lei Valoarea de referință poate fi privită ca „unitatea de măsură” a noii grile salariale. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Formula de bază este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut La coeficientul 1, salariul de bază rezultat este de 4.100 de lei brut. Pentru coeficientul 2, acesta ajunge la 8.200 de lei brut, iar coeficientul maxim 8 conduce, teoretic, la un salariu de bază de 32.800 de lei brut. Proiectul construiește astfel o ierarhie salarială cu 12 grade și coeficienți cuprinși între 1 și 8. Fiecărui grad îi corespunde un interval de coeficienți, iar funcțiile sunt încadrate în grilă în funcție de complexitatea muncii, responsabilitate, autonomie, experiență și alte criterii. Raportul de 1 la 8 privește salariile de bază. Venitul salarial lunar poate depăși nivelul rezultat prin simpla înmulțire, deoarece poate include gradații, sporuri, indemnizații și alte drepturi. Pentru numeroase funcții se adaugă și majorarea corespunzătoare vechimii în muncă. Proiectul prevede șase gradații, de la gradația 0 la gradația 5. Gradația 0, acordată pentru o vechime de până la trei ani, nu aduce nicio majorare, în timp ce trecerile ulterioare majorează succesiv salariul de bază. Există și categorii profesionale pentru care vechimea este deja inclusă în salariul ori indemnizația stabilită prin grilă. Prin urmare, 4.100 de lei nu va fi salariul tuturor bugetarilor și nici salariul net minim din sistem. Este doar valoarea de la care începe calculul. Cât înseamnă 4.100 de lei brut în salariu net În cazul taxării salariale obișnuite, din salariul brut sunt reținute contribuția la pensii, CAS de 25%, contribuția la sănătate, CASS, de 10% și impozitul pe venit, de 10%. Impozitul nu se aplică direct salariului brut, ci venitului rămas după scăderea contribuțiilor sociale și, după caz, a deducerilor fiscale. Fără deducere personală, calculul orientativ pentru un brut de 4.100 de lei arată astfel: - CAS: 1.025 de lei; - CASS: 410 lei; - bază de impozitare: 2.665 de lei; - impozit pe venit: aproximativ 267 de lei; - salariu net: aproximativ 2.399 de lei. Calculul este însă unul teoretic. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe țară este de 4.325 de lei, astfel încât un angajat încadrat cu normă întreagă nu poate fi plătit efectiv cu un salariu de bază de numai 4.100 de lei. În practică, suma netă poate fi și puțin mai mare dacă angajatul beneficiază de deducere personală. Deducerea personală de bază se acordă, la funcția de bază, persoanelor ale căror venituri brute lunare nu depășesc salariul minim cu mai mult de 2.000 de lei. După majorarea salariului minim la 4.325 de lei, plafonul veniturilor eligibile ajunge la 6.325 de lei brut. Valoarea concretă a deducerii depinde de venitul angajatului și de numărul persoanelor aflate în întreținere. De aceea, același salariu brut nu produce neapărat un salariu net identic pentru toți angajații. Valoarea de referință este sub salariul minim Valoarea de referință de 4.100 de lei este mai mică decât salariul minim brut de 4.325 de lei, valabil de la 1 iulie 2026. Aceasta nu înseamnă că un angajat cu normă întreagă va putea fi plătit sub salariul minim legal. Valoarea de referință este un instrument tehnic folosit pentru construirea grilei, nu salariul minim efectiv care poate fi acordat. În situațiile în care salariul de bază rezultat din aplicarea coeficientului ar coborî sub minimul garantat în plată, trebuie respectat salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern. Cât rămâne în mână la diferiți coeficienți Pe măsură ce coeficientul crește, salariul de bază brut se majorează proporțional. La coeficientul 1,50, salariul de bază ajunge la 6.150 de lei brut, ceea ce înseamnă un net orientativ de aproximativ 3.598 de lei. Suma poate fi ceva mai mare dacă se aplică deducerea personală. Pentru coeficientul 2, salariul brut este de 8.200 de lei, iar netul ajunge la aproximativ 4.797 de lei. La coeficientul 3,50, salariul de bază este de 14.350 de lei brut, echivalent cu aproximativ 8.395 de lei net. Coeficientul 5 conduce la un brut de 20.500 de lei și la un net de aproximativ 11.993 de lei. La capătul superior al grilei, coeficientul 8 înseamnă 32.800 de lei brut și aproximativ 19.188 de lei net. Calculele presupun taxarea salarială standard și nu includ deduceri personale, gradații, sporuri, indemnizații, scutiri sau alte drepturi. Ele arată doar ce salariu net ar rezulta din salariul de bază corespunzător fiecărui coeficient. Gradația poate majora salariul de bază Coeficientul funcției nu este singurul element luat în calcul. Pentru majoritatea posturilor, trecerea la o gradație superioară, în funcție de vechimea în muncă, majorează salariul de bază. Procentele se aplică succesiv. Pentru gradația 1, corespunzătoare unei vechimi între trei și cinci ani, majorarea este de 7,5%. La gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar la gradațiile 4 și 5, câte 2,5%. Pentru un angajat nou încadrat, salariul de bază se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor corespunzătoare gradației deținute. Există însă și funcții de conducere, demnități sau alte categorii pentru care gradația este deja inclusă în salariul de bază ori în indemnizația lunară. Formula „4.100 × coeficient” reprezintă, așadar, punctul de pornire, nu întotdeauna și salariul de bază rezultat după luarea în calcul a vechimii. Cum vor fi acordate sporurile Proiectul prevede că suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși, ca regulă generală, 20% din fondul salariilor de bază. Plafonul este calculat la nivelul ordonatorului principal de credite sau al sursei de finanțare, nu neapărat pentru fiecare angajat în parte. Un salariat poate primi, prin urmare, un spor procentual mai mare de 20%, dacă anexa aplicabilă sectorului său permite acest lucru și dacă este respectat plafonul global al instituției. Proiectul prevede și numeroase excepții de la plafon. Printre drepturile care nu intră în limita generală se află, în anumite condiții, sporul pentru munca de noapte, plata orelor suplimentare, munca în zilele de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală și unele indemnizații acordate pentru condiții speciale. Unele drepturi vor fi raportate direct la valoarea de referință. În învățământ, de exemplu, indemnizația pentru dirigenție prevăzută de proiect reprezintă 10% din valoarea de referință, adică 410 lei brut. Ce se întâmplă dacă noua grilă dă un salariu mai mic Proiectul include un mecanism de protecție pentru angajații al căror venit salarial calculat potrivit noii legi ar fi mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026. Diferența ar urma să fie păstrată sub forma unei „diferențe salariale tranzitorii”, acordată atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Mecanismul nu protejează însă automat toate sumele încasate anterior. La calcularea venitului de referință din noiembrie 2026 nu sunt incluse unele drepturi, precum cele acordate pentru activitatea în proiecte finanțate din fonduri europene sau pentru gestionarea fondurilor europene. Diferența tranzitorie nu este permanentă. Ea se reduce în limita creșterilor salariale ulterioare și dispare atunci când venitul calculat potrivit noii legi ajunge la nivelul celui protejat. Pentru fiecare bugetar va conta, așadar, nu doar coeficientul postului, ci și venitul din noiembrie 2026, funcția ocupată, condițiile de muncă și elementele salariale pe care proiectul le include în mecanismul tranzitoriu. Când ar urma să se aplice noua formulă Proiectul publicat în luna iulie prevede intrarea în vigoare a noii legi la 1 decembrie 2026. Valoarea de referință ar urma să fie de 4.100 de lei pentru luna decembrie 2026 și pentru întregul an 2027. Începând din 2028, valoarea ar putea fi modificată anual de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor, după consultarea partenerilor sociali și obținerea opiniei Consiliului Fiscal. Evoluția sa va depinde de situația bugetară, de creșterea economiei și de limitele stabilite pentru cheltuielile de personal. Deocamdată este însă vorba despre un proiect, nu despre o lege definitivă. Textul poate fi modificat în urma negocierilor politice, sindicale și parlamentare. Cum își poate estima fiecare bugetar salariul Pentru o estimare realistă, angajatul trebuie mai întâi să își identifice funcția în anexa corespunzătoare și să verifice coeficientul aplicabil. Ulterior, trebuie luate în calcul gradația aferentă vechimii, sporurile, indemnizațiile și celelalte drepturi prevăzute pentru sectorul în care lucrează. Abia după stabilirea venitului brut pot fi calculate contribuțiile, impozitul și suma netă care va ajunge pe card. Formula „4.100 × coeficient” arată locul postului în noua ierarhie salarială. Venitul efectiv va depinde însă și de vechime, deduceri fiscale, sporuri și regulile tranzitorii folosite la trecerea către noul sistem.

Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă
Noua lege a salarizării, pe înțelesul tuturor: ce este „diferența tranzitorie” și cum pot îngheța salariile
Eveniment

Noua lege a salarizării, pe înțelesul tuturor: ce este „diferența tranzitorie” și cum pot îngheța salariile

Guvernul și sindicatele se contrazic de săptămâni bune pe textul proiectului Legii salarizării unitare. În timp ce oficialii de la Ministerul Muncii susțin că „nicio leafă nu va scădea pe card”, liderii sindicali din Sănătate și Finanțe au declanșat greve, acuzând pierderi masive de venituri. Adevărul se află la mijloc și este ascuns în spatele unui termen juridic de care depinde viitorul financiar al bugetarului: diferența tranzitorie. Cum funcționează capcana ascunsă din noua lege și ce se va întâmpla cu banii bugetarilor în următorii 5 ani? Ce este „diferența salarială tranzitorie” Pe scurt, diferența tranzitorie este suma prin care statul păstrează venitul unui angajat atunci când noua grilă ar conduce la un salariu mai mic. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Forma revizuită a proiectului stabilește salariile de bază prin înmulțirea coeficientului corespunzător fiecărei funcții cu o valoare de referință. Pentru luna decembrie 2026 și întreg anul 2027, valoarea de referință este de 4.100 de lei. În cazul în care salariul lunar calculat potrivit noii legi este mai mic decât salariul aferent lunii noiembrie 2026, angajatului i se acordă diferența salarială tranzitorie. Să presupunem, simplificat, că un angajat are în noiembrie 2026 un venit salarial protejat de 9.500 de lei, iar prin aplicarea noii grile salariul lunar rezultat este de 8.000 de lei. Diferența de 1.500 de lei va fi acordată ca diferență salarială tranzitorie, astfel încât trecerea la noul sistem să nu producă imediat o pierdere de 1.500 de lei. Mecanismul se aplică, potrivit proiectului, atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Ce se întâmplă cu majorările viitoare Diferența tranzitorie nu se adaugă permanent peste toate majorările viitoare. Dimpotrivă, ea se reduce pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. De exemplu, dacă un angajat are 8.000 de lei salariu rezultat din noua grilă, va exista o sumă de 1.500 de lei diferență tranzitorie. Totalul rezultat va fi de 9.500 de lei, iar ulterior salariul din grilă crește la 8.500 de lei. În acest caz, diferența tranzitorie se poate reduce la 1.000 de lei, iar venitul total rămâne astfel 9.500 de lei. Dacă salariul din grilă ajunge la 9.000 de lei, diferența rămasă va fi de 500 de lei. Abia când salariul calculat după noua lege ajunge la nivelul venitului protejat, diferența tranzitorie este absorbită integral, iar majorările ulterioare pot începe să se reflecte în creșterea efectivă a venitului. Prin urmare, pentru angajații care pornesc cu o diferență tranzitorie mare, o parte dintre creșterile salariale viitoare poate fi consumată pentru absorbția acesteia, fără ca suma totală încasată să crească imediat. Termenul-limită 2031, eliminat În forma prezentată în luna mai, diferența salarială tranzitorie era raportată la salariul din decembrie 2026 și putea fi plătită cel târziu până la 31 decembrie 2031. Forma revizuită în iulie schimbă mecanismul: referința devine salariul din noiembrie 2026, iar termenul-limită de 31 decembrie 2031 nu mai apare în articolul care reglementează diferența tranzitorie. În schimb, proiectul spune că suma se reduce odată cu creșterile ulterioare ale salariului funcției, „până la absorbția integrală” a diferenței. Un salariu neschimbat poate însemna totuși o pierdere Chiar dacă venitul nominal este protejat, există o altă problemă: inflația. Un angajat care încasează aceeași sumă timp de mai mulți ani nu pierde bani în sens nominal, dar poate pierde putere de cumpărare dacă prețurile cresc. Să presupunem, strict ca exemplu, că un bugetar încasează 6.000 de lei pe lună și că acest venit nu se modifică timp de cinci ani. Dacă inflația ar fi, ipotetic, de 4,5% în fiecare an, cei 6.000 de lei ar valora, în banii de astăzi: - după un an: aproximativ 5.742 lei; - după trei ani: aproximativ 5.257 lei; - după cinci ani: aproximativ 4.815 lei. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare ar fi cu aproape 20% mai mică după cinci ani. Plafonul de 20% nu înseamnă că fiecare spor este limitat la 20% O altă prevedere importantă a proiectului privește sporurile, indemnizațiile, primele și premiile. Legea stabilește că suma acestor elemente salariale nu poate depăși, în principiu, 20% din suma salariilor de bază și a celorlalte componente prevăzute de lege, calculul fiind făcut la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Prin urmare, plafonul de 20% nu trebuie interpretat ca și cum fiecare angajat ar putea primi individual sporuri de cel mult 20%. Mai mult, proiectul prevede și drepturi care nu sunt incluse în acest plafon. De exemplu, sporul pentru munca de noapte este de 25% din salariul de bază pentru orele eligibile și este exceptat de la calculul limitei de 20%. Orele suplimentare nu dispar din plată Regula generală este că munca suplimentară, precum și cea prestată în zilele de sărbătoare legală sau de repaus săptămânal se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, proiectul prevede plata muncii suplimentare. Pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal, sporul este de 75%, iar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile nelucrătoare, sporul poate ajunge la 100%, în condițiile stabilite de lege. Pentru plata lor este însă necesar, între altele, ca efectuarea orelor suplimentare să fi fost dispusă în scris de șeful ierarhic. Venituri care nu intră în protecția diferenței tranzitorii Protecția nu se aplică însă automat tuturor sumelor pe care un bugetar le primește astăzi. Proiectul precizează că, la calcularea venitului din noiembrie 2026 folosit pentru stabilirea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse anumite drepturi aferente activității în proiecte finanțate din fonduri europene, drepturile pentru gestionarea fondurilor europene și stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a acestora. Prin urmare, promisiunea că „venitul nu scade” trebuie citită împreună cu regulile care stabilesc exact ce componente sunt luate în calcul pentru diferența tranzitorie. Nu toate sumele încasate de un angajat înainte de aplicarea noii legi sunt automat transformate într-un venit permanent protejat. Creșterea valorii de referință, decisivă Valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027. Din 2028, aceasta poate fi majorată, însă majorarrea va depinde de ritmul de reducere a deficitului și de regulile bugetare. Dacă valoarea de referință crește, salariile rezultate din grile cresc și ele. Pentru un angajat care primește încă diferență tranzitorie, majorarea va acoperi mai întâi o parte din această diferență. Promovarea și gradația pot modifica salariul Proiectul păstrează diferențierea salariilor în funcție de gradațiile de vechime și permite promovarea în funcții, grade sau trepte profesionale, potrivit regulilor specifice fiecărui domeniu. O asemenea schimbare poate determina recalcularea salariului potrivit noii grile. Dar, în cazul unui angajat care beneficiază de o diferență tranzitorie consistentă, o creștere a salariului calculat potrivit grilei poate fi absorbită, total sau parțial, de diminuarea diferenței tranzitorii. Prin urmare, promovarea sau trecerea la o nouă gradație nu înseamnă automat că întreaga creștere teoretică va apărea imediat și în suma totală încasată. Angajații pot contesta reîncadrarea Proiectul stabilește și o procedură clară pentru salariații care consideră că noul salariu, sporurile sau alte drepturi au fost calculate greșit. Contestația poate fi depusă la ordonatorul de credite în termen de 20 de zile calendaristice de la comunicarea actului administrativ prin care au fost stabilite drepturile salariale. Instituția trebuie să soluționeze contestația în 30 de zile. Dacă angajatul este nemulțumit de rezultat, se poate adresa instanței competente în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției. Tocmai de aceea, după intrarea în vigoare a noii legi, decizia individuală de reîncadrare va fi unul dintre cele mai importante documente pe care fiecare angajat din sectorul public va trebui să îl verifice.

Vouchere de vacanță 2026: bugetarii pot primi 800 de lei impozitabili, dar nu îi pot cheltui oriunde
Eveniment

Vouchere de vacanță 2026: bugetarii pot primi 800 de lei impozitabili, dar nu îi pot cheltui oriunde

În 2026, bugetarii cu salarii de bază nete de până la 6.000 de lei primesc vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei, exclusiv pe card electronic. Beneficiul vine însă cu reguli stricte: banii sunt fiscalizați, nu pot fi transformați în numerar, nu pot finanța o vacanță în străinătate și trebuie cheltuiți, în perioada de valabilitate, exclusiv pentru servicii turistice eligibile din România. Sistemul funcționează astfel nu doar ca un avantaj acordat salariatului, ci și ca o formă de sprijin public direcționat către industria turistică românească: statul finanțează vacanța, dar stabilește și unde pot ajunge banii. Voucherele de vacanță pentru bugetari, în 2026 În 2026, angajații din instituțiile publice cu salarii de bază lunare nete de până la 6.000 de lei pot primi vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei. Citește și: Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL Suma poate fi folosită integral pentru servicii turistice în România, fără ca beneficiarul să fie obligat să contribuie suplimentar din propriul buzunar. Acordarea voucherelor se face de către instituțiile publice care au prevăzut în buget fondurile necesare, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Cadrul general este reglementat prin OUG nr. 8/2009, iar normele de utilizare și valorificare sunt stabilite prin HG nr. 215/2009. Printre beneficiari se pot număra angajații din administrația publică centrală și locală, cadrele didactice, personalul medical, precum și alte categorii de salariați din sectorul public, în funcție de încadrarea legală și de bugetele instituțiilor. Voucherele pot fi utilizate pentru achiziționarea unor pachete turistice în România care trebuie să includă obligatoriu servicii de cazare. Pachetul poate cuprinde, în plus, servicii de masă, transport, tratament balnear sau agrement. Statul acordă obligatoriu 800 de lei bugetarilor eligibili Articolul 44 din Legea nr. 141/2025 stabilește că instituțiile publice „acordă anual vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei”, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 de lei. Diferența față de sectorul privat este esențială: în cazul instituțiilor publice, legea prevede că acestea «acordă» voucherele, în timp ce angajatorii privați «pot acorda» acest beneficiu.” În plus, legea nu instituie pentru bugetarii eligibili un mecanism general de tip „opt-out” prin care salariatul să poată refuza voucherul. Cei 800 de lei nu sunt 800 de lei „gratis” Pentru voucherele de vacanță se plătesc CASS de 10% și impozit pe venit de 10%. Valoarea lor este însă exceptată de la contribuția pentru pensie – CAS. Pentru voucherul standard de 800 de lei, calculul prezentat în regulamentele instituțiilor publice este ușor de urmărit: - Voucher primit: 800 lei - CASS 10%: 80 lei - Impozit pe venit 10%: 80 lei Astfel, din 800 de lei, statul ia înapoi 160 lei. Voucherele bugetarilor, blocate în turismul din România Voucherele de vacanță acordate bugetarilor pot fi utilizate exclusiv pentru servicii turistice din România. Restricția nu este întâmplătoare: sistemul a fost conceput nu doar ca un beneficiu pentru angajați, ci și ca un instrument de sprijinire a turismului intern. Practic, statul direcționează banii publici alocați voucherelor către hotelurile, pensiunile, agențiile și ceilalți operatori din industria turistică românească, astfel încât sumele să rămână în economia națională și să susțină activitatea și locurile de muncă din acest sector. Limitarea funcționează atât legal, cât și tehnic. Cardurile de vacanță pot fi utilizate doar la comercianți afiliați sistemului, care oferă servicii turistice eligibile în România. Nici agențiile de turism nu pot încasa vouchere pentru sejururi în străinătate: un pachet achitat astfel trebuie să aibă ca destinație o localitate din România. Cu alte cuvinte, chiar dacă vacanța este cumpărată de la o agenție românească, voucherul nu poate finanța un sejur în Grecia, Bulgaria sau într-o altă țară. Banii sunt, prin construcția sistemului, rezervați turismului intern. Ce poți și ce nu poți plăti cu voucherele de vacanță Voucherele de vacanță nu pot fi folosite ca un card obișnuit de cumpărături. Regula de bază este că orice pachet achitat cu aceste vouchere trebuie să includă cel puțin o noapte de cazare în România. De aceea, biletele de tren sau de avion nu pot fi cumpărate direct de la CFR, Tarom, Wizz Air ori de la alți operatori de transport. Costul transportului poate fi însă inclus într-un pachet turistic achiziționat printr-o agenție de turism licențiată din România care acceptă vouchere. Pachetul trebuie să conțină obligatoriu cazarea și poate include, suplimentar, transport, masă, tratament balnear sau servicii de agrement. Cu voucherele pot fi plătite servicii de cazare la hoteluri, pensiuni, campinguri sau vile autorizate, precum și mese, tratamente balneare ori activități recreative, dacă acestea fac parte dintr-un pachet turistic eligibil. În schimb, nu pot fi achitate vacanțe sau transport în afara României, cumpărături din magazine ori supermarketuri, combustibil, bilete de transport cumpărate separat sau mese la restaurant fără legătură cu un sejur. Sumele încărcate pe cardul de vacanță sunt valabile 12 luni de la data alimentării. Astfel, dacă voucherul este încărcat la 15 mai 2026, suma poate fi utilizată până la 15 mai 2027. Importantă este data la care se face plata către hotel sau agenția de turism: sejurul propriu-zis poate avea loc și ulterior, dacă tranzacția a fost efectuată înainte de expirarea voucherului. Ce se întâmplă dacă voucherul nu este folosit Sumele necheltuite în termenul de 12 luni sunt retrase automat de pe card, iar soldul expirat nu mai poate fi recuperat, reportat pentru anul următor sau transformat în bani. Taxele aferente voucherelor se plătesc însă în continuare, chiar dacă beneficiarul nu folosește suma înainte de expirare. Voucherele sunt considerate venit în luna în care cardul este alimentat, astfel că impozitul de 10% și CASS-ul de 10% sunt reținute din salariu la momentul acordării. În cazul unui voucher de 800 de lei, asta înseamnă 80 de lei impozit și 80 de lei CASS, adică 160 de lei reținuți din salariu. Dacă banii nu sunt folosiți în perioada de valabilitate, beneficiarul pierde cei 800 de lei disponibili pe card, în timp ce taxele au fost deja achitate. De aceea, este recomandată utilizarea întregii sume înainte de expirare, inclusiv pentru o rezervare făcută din timp, astfel încât beneficiarul să nu piardă avantajul financiar al voucherelor.

Sindicatele cer Guvernului să renunțe la 770 milioane euro din PNRR, adică jalonul privind salarizarea bugetarilor
Politică

Sindicatele cer Guvernului să renunțe la 770 milioane euro din PNRR, adică jalonul privind salarizarea bugetarilor

Cinci confederații sindicale explică, într-un comunicat, că bugetul României nu ar fi afectat dacă ar pierde cele 770 milioane de euro, bani care ar putea fi încasați dacă este îndeplinit jalonul privind din PNRR privind salarizarea bugetarilor. Cele cinci confederații sindicale sunt: Confederaţia Naţionalș Sindicală "Cartel Alfa", Confederaţia "Frăţia", Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Confederaţia "Meridian" şi Blocul Naţional Sindical (BNS). Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia Sindicatele, gata să arunce la coș 770 milioane euro pentru ca bugetarii să aibă salarii mai mari „Economia înregistrată în primele 6 luni este de aproximativ 2,3% din PIB, adică 47 miliarde de lei (circa nouă miliarde de euro). La nivelul bugetului de stat economiile privind cheltuielile de personal pentru primele 6 luni ale anului se estimează că ajung la 3,67 miliarde de lei (adică circa 700 milioane de euro). La nivelul Bugetului Consolidat General (BCG), economiile totale estimate pentru primele şase luni pentru cheltuielile de personal sunt de aproximativ 2,47 miliarde de lei (adică circa 500 milioane de euro), în condiţiile în care la nivelul bugetelor locale, analiza indică depăşiri ale cheltuielilor de personal prevăzute în primele 6 luni de 542 milioane de lei. Aceste date demonstrează că discursul public promovat în ultimele săptămâni, potrivit căruia România ar intra într-o criză majoră dacă nu ar încasa aproximativ 770 milioane de euro aferente jalonului privind Legea salarizării, reprezintă o gravă dezinformare a opiniei publice”, susțin cele cinci confederații sindicale.  „Solicităm Guvernului interimar să oprească imediat această campanie de dezinformare! Cele 770 milioane de euro aferente îndeplinirii jalonului nu ar determina o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei bugetare, ceea ce infirmă retorica potrivit căreia România ar fi obligată să adopte în grabă o lege profund defectuoasă sau să introducă noi taxe şi impozite pentru a evita un colaps financiar”, mai susțin sindicaliștii. 

Noua strategie a PSD anti-PNL: împinge la greve ale bugetarilor, nemulțumiți de noua lege a salarizării. Sindicatele, negocieri cu PSD-AUR
Politică

Noua strategie a PSD anti-PNL: împinge la greve ale bugetarilor, nemulțumiți de noua lege a salarizării. Sindicatele, negocieri cu PSD-AUR

Federația Sanitas, controlată de unul dintre cei mai vechi și bogați lideri sindicali, Leonard Bărăscu, a anunțat că va declanșa o grevă de avertisment, luni, 20 iulie. Greva va fi de două ore, între 9 și 11, și se vor primi doar urgențele. Va fi prima acțiune de acest fel din ultimii 20 de ani. Citește și: AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan După greva de avertisment, ar urma greva generală din 28 iulie. AUR și PSD încurajează sindicatele bugetarilor să ceară mai mulți bani În ultima declarație de avere disponibilă, Bărăscu, vicepreședinte SANITAS și șeful Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România, declara venituri de circa 16.000 de euro pe lună. Antena 3, tot mai critică față de guvernul Bolojan, a mediatizat puternic această grevă: „Peste 540 de spitale vor fi în grevă de avertisment luni. Mesajul medicilor pentru pacienți: Dacă nu aveți urgență, nu veniți la spital”. Însă în România sunt circa 370 de spitale de stat - controlate fie de ministerul Sănătății, fie de autoritățile locale.  Și Realitatea TV, care primește bani de la PSD, prin subvenția de la stat, a mediatizat puternic greva Sanitas. În plus, site-ul acestui post a publicat o reclamă plătită de AUR în care era citat deputatul AUR Sorin Muncaciu, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților: „Greva din Sănătate este strigătul de disperare al celor care salvează vieți, după tăierile impuse de actualul Guvern”.  În ultimele zile, și PSD, și AUR, s-au întâlnit cu lideri ai sindicatelor și au promis noi majorări de salarii în sectorul bugetar, prin noua lege a salarizării. PSD ar fi promis o majorare cu 12 miliarde a fondului de salarii din 2027, față de opt miliarde, cât propunea guvernul Bolojan. Reprezentanții AUR s-au întâlnit miercuri cu principalele sindicate pentru a discuta despre noua lege a salarizării. În urma întâlnirii, Alianța a anunțat că a fost încheiat un acord de colaborare, iar aleșii partidului nu vor susține noua lege fără consultări publice.  La 13 iulie, și angajații de la ANAF și Direcția de Antifraudă au amenințat cu blocarea activității și intrarea în grevă generală prin declanșarea unui conflict oficial de muncă dacă legea salarizării trece în forma actuală. În mai, au anunțat că trâng semnături pentru declanșarea grevei generale și funcționarii din Parlament.

PSD pregătește, împreună cu sindicatele, o lege a salarizării care aruncă în aer cheltuielile
Politică

PSD pregătește, împreună cu sindicatele, o lege a salarizării care aruncă în aer cheltuielile

Liderii PSD s-au întâllnit, azi, cu sindicatele care reprezintă bugetarii și s-au angajat ca, prin noua lege salarizării, să crească masiv cheltuielile cu salariile angajaților statului. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” Sorin Grindeanu a avut o întâlnire, de la ora 14:00, cu liderii principalelor confederații sindicale din Romania: Blocul Național Sindical (BNS), CNS Cartel Alfa, CNSLR Frăția, CSDR, CSN Meridian. El a sugerat, azi, că nu va vota legile necesare finalizării PNRR, inclusiv legea salarizării unitare, în varianta susținută de guvernul Bolojan.  „Era de 8 miliarde de lei și a crescut la 12 miliarde de lei” La finalul discuțiilor, reprezentanții sindicatelor au transmis că vor începe dezbateri asupra unei noi variante a legii salarizării. „Discuțiile au vizat lipsa de transparență a proiectului legii salarizării unitare, pe care nici astăzi nu îl avem. S-a vorbit despre anvelopa bugetară pe care o avem la dispoziție. Înțelegem că aceasta era de 8 miliarde de lei și a crescut la 12 miliarde de lei. Practic avem 12 miliarde de lei în plus față de anvelopa existentă, dar avem peste 40% din bugetari ale căror venituri se situează sub venitul aflat în plată. Ceea ce înseamnă că cineva sifonează parte din bugetul alocat salarizării”, a declarat Cosmin Andreica, reprezentant al BNS, conform Digi24. Potrivit lui Andreica, „PSD a acceptat această variantă de lucru”, iar în zilele următoare se va stabili un calendar pentru începerea dezbaterilor în cadrul comisiilor de Muncă de la Camera Deputaților și Senat. „Să nu mai avem discuții cu ușile închise, ci să dezbatem o variantă alternativă la legea salarizării promovată de domnul Dragoș Pîslaru în ultimele două luni”, a spus liderul sindical.  Majorarea cu peste 12 miliarde de lei a anvelopei salariale depășește cu mult ceea ce convenise guvernul Bolojan cu Banca Mondială. Inițial, discuția a fost ca această majorare să fie de doar 7,3 miliarde de lei. Ulterior, ea a crescut la opt miliarde de lei. Acum, PSD le transmite sindicatelor că creșterea va fi de peste 12 miliarde de lei.  „În acest moment, în datele pe care le am de la Finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de 8 miliarde, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact”, a explicat ministrul Dragoș Păslaru la podcastul DeFapt.ro. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026
Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut puternic în primele cinci luni din 2026

Guvernul Bolojan a cheltuit cu salariile bugetarilor, în primele cinci luni din 2024, cu 4,1% mai puțin decât în perioada similară din 2025. În termeni nominali, scăderea a fost de 1,9 miliarde de lei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța Cresc puternic cheltuielile cu dobânzile Datele privind execuția bugetară, prezentate azi oficial de ministerul de Finanțe mai arată o reducere de 7,7% a subvențiilor și de 0,7% a asistenței sociale.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 mld lei, în creștere cu 9,7% (an/an). Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Deficitul bugetar al României a ajuns la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare pentru Profit.Presa economică arată că, după apariția acestei informații, costurile la care se împrumută statul român scad abrupt, iar Bursa de Valori este în drum spre cea mai bună şedinţă din 2026.

Care vor fi salariile la stat pe noua lege a salarizării: dispariția multor sporuri agită toți bugetarii
Eveniment

Care vor fi salariile la stat pe noua lege a salarizării: dispariția multor sporuri agită toți bugetarii

Noua lege a salarizării, una dintre reformele-cheie asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a intrat în linie dreaptă. Proiectul a stârnit un val uriaș de critici și nemulțumiri din partea sindicatelor, magistraților și a mediului privat, imediat după publicarea primului draft. Principalele controverse sunt legate de tăierea unor sporuri, înghețarea unor venituri și lipsa de transparență a Guvernului. O reformă impusă de PNRR Guvernul susține că noua lege nu reprezintă o simplă ajustare salarială, ci o reformă structurală menită să simplifice sistemul de remunerare din sectorul public și să reducă diferențele dintre diversele categorii de angajați. Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că autoritățile se află „în al 12-lea ceas” pentru finalizarea reformei. Potrivit acestuia, actualul sistem a devenit excesiv de complex și dificil de susținut financiar, iar noua lege trebuie să găsească un echilibru între echitatea salarială și disciplina bugetară. De la sporuri la performanță Una dintre cele mai importante schimbări propuse este introducerea unui sistem de recompensare a performanței. Potrivit proiectului, bonusurile de performanță vor putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile din sectorul public, iar valoarea acestora va varia între 10% și 20% din salariul de bază. Modelul este inspirat din practici internaționale analizate împreună cu Banca Mondială și urmărește să înlocuiască actualul sistem de stimulente acordate după reguli diferite de la o instituție la alta. Guvernul încearcă astfel să mute accentul de pe sporuri și beneficii suplimentare către evaluarea rezultatelor individuale. În paralel, sporurile finanțate din fonduri europene vor fi menținute, deoarece fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Cine ar putea câștiga și cine ar putea pierde Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, aproximativ 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale. Pentru circa 21% dintre angajați majorările ar putea depăși 10%, în timp ce alte categorii ar urma să primească creșteri mai moderate, de până la 10%. Pentru a evita pierderile de venit, proiectul prevede introducerea unor mecanisme compensatorii. Oficialii afirmă că niciun angajat nu va încasa mai puțin decât primea înainte de intrarea în vigoare a reformei, iar în situațiile în care noua grilă ar conduce la scăderi salariale vor fi acordate compensații temporare. Marea țintă: reducerea sporurilor Cea mai sensibilă componentă a proiectului rămâne reforma sporurilor. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar Guvernul propune eliminarea a 87 dintre acestea. Sporurile care vor rămâne în vigoare vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază. Pentru Executiv, sistemul actual este una dintre principalele surse ale dezechilibrelor salariale din sectorul public. În multe cazuri, sporurile au ajuns să reprezinte o parte semnificativă din venitul total al angajaților, generând diferențe importante între persoane aflate pe funcții similare. Prin noua lege, autoritățile încearcă să readucă salariul de bază în centrul sistemului de remunerare și să reducă dependența de bonusuri, excepții și beneficii suplimentare. O nouă arhitectură a salarizării Proiectul propune o reorganizare completă a sistemului de salarizare începând cu anul 2027. Noua grilă va fi construită în jurul unei valori de referință de 4.100 de lei și va funcționa pe baza a 12 grade salariale. Totodată, salariul maxim din sistemul public va fi plafonat la 32.800 de lei. Documentul stabilește și câteva principii generale: niciun salariu nu va putea coborî sub nivelul salariului minim pe economie, iar veniturile existente vor fi protejate prin mecanisme tranzitorii. Pentru anumite categorii profesionale sunt prevăzute reguli speciale. Profesorii vor beneficia de noi coeficienți de salarizare și de o listă clară a sporurilor specifice sistemului educațional. În schimb, salariile magistraților ar urma să fie înghețate la nivelul anului 2027, o prevedere care a generat deja reacții critice din partea sistemului judiciar. Limita de 8 miliarde de lei Reforma este constrânsă de o limită bugetară strictă. Potrivit acordului politic dintre partidele aflate la guvernare, cheltuielile salariale ale statului nu pot crește cu mai mult de 8 miliarde de lei față de nivelul actual. Din acest motiv, orice majorare salarială trebuie compensată prin economii realizate în alte zone ale administrației. Ministrul Dragoș Pîslaru a sugerat că reforma administrativă și reducerea numărului de angajați din sectorul public ar putea crea spațiul fiscal necesar pentru finanțarea noii grile salariale. România are peste 1,2 milioane de bugetari Miza reformei este amplificată de dimensiunea aparatului public. Datele oficiale arată că, în ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate aproximativ 1,28 milioane de posturi. Deși numărul total al angajaților a scăzut cu peste 32.000 față de anul precedent, cheltuielile de personal continuă să reprezinte una dintre cele mai importante presiuni asupra bugetului de stat. Potrivit Guvernului, costurile salariale din sectorul public au ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei anual, echivalentul a peste 8% din PIB. În aceste condiții, reforma salarizării este prezentată de autorități nu doar ca o obligație asumată prin PNRR, ci și ca o necesitate pentru controlul cheltuielilor publice. Care vor fi salariile la stat La vârful grilei salariale se vor afla președintele României, cu un salariu brut de 32.800 de lei, urmat de premier, cu 30.750 de lei, miniștri, cu 26.650 de lei, și parlamentari, cu 24.600 de lei. Guvernul susține că noua formulă va aduce majorări pentru profesori, medici și personalul militar, astfel încât un profesor cu gradul I și peste 20 de ani vechime ar urma să câștige peste 9.300 de lei brut, un medic primar aproximativ 16.000 de lei, iar un căpitan din structurile militare aproape 8.800 de lei, la care se adaugă solda de grad. În același timp, autoritățile promit că angajații ale căror venituri ar scădea în urma recalculării vor primi compensații până la sfârșitul anului 2031, însă sindicatele contestă cifrele prezentate și susțin că anumite categorii profesionale vor pierde bani în noul sistem. Reforma nemulțumește aproape pe toată lumea Deși Guvernul insistă că noua lege urmărește eliminarea inechităților și introducerea unor reguli unitare, reacțiile apărute imediat după publicarea proiectului arată că reforma riscă să genereze unul dintre cele mai ample conflicte sociale din ultimii ani. Sindicatele din educație, sănătate și ordine publică, reprezentanții sistemului judiciar, dar și organizațiile patronale contestă diferite aspecte ale proiectului, de la plafonarea sporurilor și înghețarea unor venituri până la lipsa unor consultări reale cu profesioniștii afectați. Primele reacții au venit din partea sindicatelor, care avertizează că reforma ar putea conduce, în practică, la diminuarea veniturilor pentru anumite categorii de angajați. Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila salarială a fost construită pornind de la o valoare de referință insuficientă, ceea ce ar putea genera pierderi de câteva sute de lei pentru numeroși profesori. În paralel, federația Sanitas a anunțat proteste, iar Ministerul Apărării Naționale a transmis că va formula observații pentru a evita diminuarea veniturilor personalului din sistemul de apărare. Polițiștii amenință cu blocarea reformei Și reprezentanții polițiștilor au reacționat vehement la proiectul noii legi a salarizării. Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a anunțat că se opune reformei și avertizează că va încerca să blocheze implementarea acesteia prin toate mijloacele legale, susținând că statul nu a aplicat integral actuala Lege a salarizării nr. 153/2017. Sindicaliștii critică în special plafonarea sporurilor la 20%, reducerea raportului salarial dintre cele mai mici și cele mai mari venituri și menținerea unor drepturi financiare raportate la valori considerate depășite. Potrivit SNPPC, noile reguli riscă să reducă indirect veniturile unor angajați din structurile operative, să accentueze inechitățile existente și să afecteze predictibilitatea carierei și a veniturilor personalului din sistemul de ordine publică și siguranță națională. Organizația sindicală a anunțat deja demersuri oficiale și juridice pentru recuperarea unor drepturi salariale restante și cere Guvernului să amâne reforma până la rezolvarea problemelor existente. Revoltă în justiție Cele mai ferme reacții au venit din partea sistemului judiciar, unde reprezentanții magistraților avertizează că proiectul riscă să afecteze independența justiției și funcționarea instanțelor. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul General susțin că prevederile privind înghețarea veniturilor magistraților și introducerea unor mecanisme compensatorii tranzitorii pot genera efecte grave asupra sistemului. CSM acuză proiectul că include „soluții normative absurde”, care ar putea duce la diminuarea veniturilor judecătorilor și procurorilor, ar genera situații paradoxale în care promovarea profesională sau acumularea vechimii să fie însoțite de scăderi salariale și ar crea riscuri de neconstituționalitate. La rândul său, Parchetul General avertizează că măsurile propuse pot destabiliza resursa umană din sistemul judiciar, prin descurajarea magistraților aflați în funcție și reducerea atractivității profesiei pentru noile generații de juriști. Reprezentanții justiției susțin că vor utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a contesta prevederile considerate incompatibile cu statutul constituțional al puterii judecătorești. Nemulțumirile profesorilor Nemulțumirile sunt puternice și în sistemul de educație, unde sindicatele susțin că noua grilă salarială riscă să anuleze o parte dintre câștigurile obținute după protestele masive din 2023. Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila propusă stabilește pentru profesorii debutanți un salariu de aproximativ 7.500 de lei, sub nivelul salariului mediu brut pe economie, obiectiv obținut de profesori în urma protestelor din 2023. Potrivit sindicaliștilor, întreaga construcție salarială pornește de la o valoare de referință considerată prea mică, ceea ce ar putea genera pierderi de venit pentru numeroși angajați din sistem. La rândul său, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, acuză că proiectul nu urmărește corectarea inechităților din educație, ci respectarea unei limite bugetare impuse de Ministerul Finanțelor, ceea ce riscă să transforme reforma într-un exercițiu contabil, nu într-o soluție pentru problemele cronice ale sistemului. Avertizările mediului de afaceri Critici au venit și din partea mediului de afaceri, care consideră că proiectul nu atacă una dintre marile vulnerabilități ale economiei românești: dezechilibrul dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat. IMM România susține că proiectul menține un sistem dependent în mare măsură de deciziile politice privind valoarea de referință utilizată la calculul salariilor și nu este însoțit de măsuri concrete de reducere a cheltuielilor administrative. Organizația patronală consideră că reforma salarizării ar trebui dublată de o reformă amplă a administrației publice, inclusiv prin reorganizarea instituțiilor și eficientizarea aparatului de stat. Reprezentanții IMM-urilor atrag atenția că firmele private se confruntă deja cu presiuni generate de inflație, majorări de taxe și încetinirea economiei, motiv pentru care orice schimbare cu impact asupra pieței muncii ar trebui discutată transparent cu organizațiile patronale și fundamentată pe indicatori economici predictibili.

Guvernul Bolojan are cel mai mic deficit la patru luni, din 2019. Cheltuielile cu salariile scad
Politică

Guvernul Bolojan are cel mai mic deficit la patru luni, din 2019. Cheltuielile cu salariile scad

Deficitul bugetar după primele patru luni ale anului 2026 este de 1,17% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Este cu circa 60% mai mic decât cel înregistrat în 2025.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Datele de la Finanțe mai arată că guvernul Bolojan a redus cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu subvențiile și cu asistența socială. Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB față de deficitul de 55,97 mld lei, respectiv 2,92% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,75 puncte procentuale.  S-au tăiat salarii și subvenții Cum a evoluat deficitul la patru luni, din 2019 până acum: 1,08% în 2019 2,48% în 2020 1,75% în 2021 1,,23% în 2022 1,7% în 2023 3,24% în 2024 2,92% în 2025 În 2026, cheltuielile cu salariile, în primele patru luni ale anului, au scăzut cu 3,3% față de perioada similară din 2025.  Cheltuielile cu subvențiile au scăzut cu peste 27%, iar cele cu asistența socială cu 1,6%. „Cheltuielile de personal au însumat 54,66 mld lei, în scădere cu 1,9 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,7% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent”, explică ministerul de Finanțe. Pe de altă parte, „sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 mld lei, în creștere cu 26,4% (an/an)”. 

Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași. Acum se cheltuie 8,1% din PIB pe aceste salarii, trebuie să se coboare la 7,3%
Politică

Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași. Acum se cheltuie 8,1% din PIB pe aceste salarii, trebuie să se coboare la 7,3%

„Dacă se doresc într-adevăr corecții de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a spus premierul Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Potrivit premierului, „avem un milion două sute optzeci de mii de posturi în sectorul public din România” (doar 1.277.461 în martie 2026, potrivit ministerului Finanțe).  Bolojan arată de ce numărul bugetarilor ar trebui redus „Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe” a spus Bolojan. Potrivit datelor dintr-o notă discutată azi în ședința de guvern, în ceea ce privește legea salarizării - care este jalon PNRR - „a fost obținut impactul bugetar de la Ministerul Finanțelor care se ridică la 7,3% din PIB” -  față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.  Bolojan a arătat că 39% din veniturile colectate la buget se duc pe salariile bugetarilor.  „Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale. Și aici sunt două axe importante. Aceasta este axa în care veniturile medii în țările Uniunii Europene sunt de 40% din PIB, venituri publice; România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%. Deci, mult sub cele mai multe venituri publice europene. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl reprezintă cheltuielile de personal ca procent din venituri și, așa cum vedeți, avem un procent de 40%, printre cele mai mari. Deci, o poziționare în această zonă care nu ne avantajează și sunt niște constrângeri pe care orice legiuitor trebuie să le ia în calcul. Deci, venituri mai mici decât celelalte țări europene raportate la PIB, cheltuieli de personal cu o pondere destul de mare din venituri, în așa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a explicat premierul. „Sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetățenilor, nici măcar al celor din sectorul public, și care țin cont de situația financiară a țării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a mai spus Ilie Bolojan.   

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările
Politică

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările: potrivit datelor pe luna martie a ministerului de Finanțe, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice este de 1.277.461. Față de luna iuni 2025, când Ilie Bolojan a preluat conducerea Executivului, scăderea este de circa 30.000 de persoane, circa 2,3%.  Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările În ianuarie 2026, numărul bugetarilor era de 1.280.305. În administrația publică centrală, numărul angajaților la stat a scăzut cu sub 1.000 de persoane din ianuarie în martie 2026. În administrația locală, numărul angajaților în „autorități executive locale” a scăzut cu aproape 2.500. Cheltuielile de personal au scăzut cu 3% în primele trei luni in 2026 față de perioada smiliară din 2025.  În august 2025, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerile de personal sunt, probabil, rezultatul plecărilor din sistem, în primul rând a pensionărilor, și a tentativei de blocare a angajărilor - ceea ce se pare că nu a reușit pe deplin. 

BREAKING În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou - Ministerul de Finanțe
Eveniment

BREAKING În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou - Ministerul de Finanțe

În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Creșterea nu este mare, față de decembrie 2025, dar întrerupe trendul descrescător din primele șase luni ale guvernării Bolojan. Citește și: Crin Antonescu explică de ce PSD nu va ajunge să dea jos guvernul Bolojan În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou - ministerul de Finanțe Astfel, potrivit ministerului de Finanțe, în ianuarie 2026, erau 1.280.305 bugetari, dintre care 601.747 în administrația centrală în instituții finanțate integral de la bugetul de stat și 277.636 în administrația locală. În decembrie erau doar: 1.278.795 de bugetari, dintre care 599.572 în administrația centrală în instituții finanțate integral de la bugetul de stat și 279.058 în administrația locală.  Totuși, în iunie 2025, când a fost instalat guvernul Bolojan, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era de puțin sub 1.306.000, deci oricum situația actuală este mai bună.  În august, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerile de personal sunt, probabil, rezultatul plecărilor din sistem, în primul rând a pensionărilor, și a tentativei de blocare a angajărilor - ceea ce se pare că nu a reușit pe deplin.  Execuția bugetară pe ianuarie 2026 arată o scădere a cheltuielilor de personal cu 3,5% față de ianuarie 2025. 

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% într-un an
Economie

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% într-un an

Câștigul salarial net al bugetarilor este la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, înregistrând o scădere de circa 5% într-un an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor INS, câștigul salarial net în administrația publică a fost, în ianuarie 2026, de 6.816 lei. În ianuarie 2025, era de 7.160 de lei.  Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Tot azi, INS a anunțat, pentru februarie 2026, o inflație anuală de 9,3%, în scădere ușoară față de ianuarie.  Pe întreaga economie, câştigul salarial mediu net a fost 5518 lei, în scădere cu 396 lei (-6,7%) față de luna decembrie 2025.  Însă, în raport cu evoluția prețului de consum, salariile au scăzut. Indicele câştigului salarial real a fost 92,5% în luna ianuarie 2026 față de luna decembrie 2025.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,8%), respectiv în învăţământ (-0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigului salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă (+0,8%)”, a arătat INS.  Statistica a anunțat, tot azi, că pensiile au scăzut în trimestrul IV din 2025, în raport cu inflația: „Indicele pensiei medii reale calculat, ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 97,8%”. 

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date Ministerul de Finanțe
Eveniment

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date Ministerul de Finanțe

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, în iunie 2025, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era de puțin sub 1.306.000. În decembrie 2025 mai erau 1.278.795.  Procentual, aceasta înseamă o reducere a numărului bugetarilor cu puțin peste 2%.  Citește și: Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Pentru comparație, în 2014, România funcționa cu 1,18 milioane bugetari. În ianuarie 2025, în guvernarea Ciolacu, erau 1.312.508.  Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000  La nivelul administrației publice locale, fără posturile din învățământul preuniversitar, în iunie 2025 erau 281.520 de angajați, iar în decembrie se ajunsese la puțin peste 279.000. În august, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerea de personal este, probabil, a plecărilor din sistem și a blocării angajărilor.  „În administraţia centrală trebuie să aplicăm 20 la sută. Şi acolo au fost schemele umplute în anumite autorităţi, ministere. Nu trebuie să ne ascundem după deget, România ar funcţiona şi dacă noi în administraţia locală scoatem 13.000 de posturi şi 20 la sută din administraţia centrală. Nu este agreată această variantă de toţi cei din coaliţie”, spunea președintele UDMR, Kelemen Hunor, în septembrie 2025. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră