marți 02 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bugetari

117 articole
Eveniment

Care vor fi salariile pe noua lege a salarizării: dispariția multor sporuri agită toți bugetarii

Noua lege a salarizării, una dintre reformele-cheie asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a intrat în linie dreaptă. Proiectul a stârnit un val uriaș de critici și nemulțumiri din partea sindicatelor, magistraților și a mediului privat, imediat după publicarea primului draft. Principalele controverse sunt legate de tăierea unor sporuri, înghețarea unor venituri și lipsa de transparență a Guvernului. O reformă impusă de PNRR Guvernul susține că noua lege nu reprezintă o simplă ajustare salarială, ci o reformă structurală menită să simplifice sistemul de remunerare din sectorul public și să reducă diferențele dintre diversele categorii de angajați. Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că autoritățile se află „în al 12-lea ceas” pentru finalizarea reformei. Potrivit acestuia, actualul sistem a devenit excesiv de complex și dificil de susținut financiar, iar noua lege trebuie să găsească un echilibru între echitatea salarială și disciplina bugetară. De la sporuri la performanță Una dintre cele mai importante schimbări propuse este introducerea unui sistem de recompensare a performanței. Potrivit proiectului, bonusurile de performanță vor putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile din sectorul public, iar valoarea acestora va varia între 10% și 20% din salariul de bază. Modelul este inspirat din practici internaționale analizate împreună cu Banca Mondială și urmărește să înlocuiască actualul sistem de stimulente acordate după reguli diferite de la o instituție la alta. Guvernul încearcă astfel să mute accentul de pe sporuri și beneficii suplimentare către evaluarea rezultatelor individuale. În paralel, sporurile finanțate din fonduri europene vor fi menținute, deoarece fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Cine ar putea câștiga și cine ar putea pierde Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, aproximativ 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale. Pentru circa 21% dintre angajați majorările ar putea depăși 10%, în timp ce alte categorii ar urma să primească creșteri mai moderate, de până la 10%. Pentru a evita pierderile de venit, proiectul prevede introducerea unor mecanisme compensatorii. Oficialii afirmă că niciun angajat nu va încasa mai puțin decât primea înainte de intrarea în vigoare a reformei, iar în situațiile în care noua grilă ar conduce la scăderi salariale vor fi acordate compensații temporare. Marea țintă: reducerea sporurilor Cea mai sensibilă componentă a proiectului rămâne reforma sporurilor. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar Guvernul propune eliminarea a 87 dintre acestea. Sporurile care vor rămâne în vigoare vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază. Pentru Executiv, sistemul actual este una dintre principalele surse ale dezechilibrelor salariale din sectorul public. În multe cazuri, sporurile au ajuns să reprezinte o parte semnificativă din venitul total al angajaților, generând diferențe importante între persoane aflate pe funcții similare. Prin noua lege, autoritățile încearcă să readucă salariul de bază în centrul sistemului de remunerare și să reducă dependența de bonusuri, excepții și beneficii suplimentare. O nouă arhitectură a salarizării Proiectul propune o reorganizare completă a sistemului de salarizare începând cu anul 2027. Noua grilă va fi construită în jurul unei valori de referință de 4.100 de lei și va funcționa pe baza a 12 grade salariale. Totodată, salariul maxim din sistemul public va fi plafonat la 32.800 de lei. Documentul stabilește și câteva principii generale: niciun salariu nu va putea coborî sub nivelul salariului minim pe economie, iar veniturile existente vor fi protejate prin mecanisme tranzitorii. Pentru anumite categorii profesionale sunt prevăzute reguli speciale. Profesorii vor beneficia de noi coeficienți de salarizare și de o listă clară a sporurilor specifice sistemului educațional. În schimb, salariile magistraților ar urma să fie înghețate la nivelul anului 2027, o prevedere care a generat deja reacții critice din partea sistemului judiciar. Limita de 8 miliarde de lei Reforma este constrânsă de o limită bugetară strictă. Potrivit acordului politic dintre partidele aflate la guvernare, cheltuielile salariale ale statului nu pot crește cu mai mult de 8 miliarde de lei față de nivelul actual. Din acest motiv, orice majorare salarială trebuie compensată prin economii realizate în alte zone ale administrației. Ministrul Dragoș Pîslaru a sugerat că reforma administrativă și reducerea numărului de angajați din sectorul public ar putea crea spațiul fiscal necesar pentru finanțarea noii grile salariale. România are peste 1,2 milioane de bugetari Miza reformei este amplificată de dimensiunea aparatului public. Datele oficiale arată că, în ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate aproximativ 1,28 milioane de posturi. Deși numărul total al angajaților a scăzut cu peste 32.000 față de anul precedent, cheltuielile de personal continuă să reprezinte una dintre cele mai importante presiuni asupra bugetului de stat. Potrivit Guvernului, costurile salariale din sectorul public au ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei anual, echivalentul a peste 8% din PIB. În aceste condiții, reforma salarizării este prezentată de autorități nu doar ca o obligație asumată prin PNRR, ci și ca o necesitate pentru controlul cheltuielilor publice. Care vor fi salariile la stat La vârful grilei salariale se vor afla președintele României, cu un salariu brut de 32.800 de lei, urmat de premier, cu 30.750 de lei, miniștri, cu 26.650 de lei, și parlamentari, cu 24.600 de lei. Guvernul susține că noua formulă va aduce majorări pentru profesori, medici și personalul militar, astfel încât un profesor cu gradul I și peste 20 de ani vechime ar urma să câștige peste 9.300 de lei brut, un medic primar aproximativ 16.000 de lei, iar un căpitan din structurile militare aproape 8.800 de lei, la care se adaugă solda de grad. În același timp, autoritățile promit că angajații ale căror venituri ar scădea în urma recalculării vor primi compensații până la sfârșitul anului 2031, însă sindicatele contestă cifrele prezentate și susțin că anumite categorii profesionale vor pierde bani în noul sistem. Reforma nemulțumește aproape pe toată lumea Deși Guvernul insistă că noua lege urmărește eliminarea inechităților și introducerea unor reguli unitare, reacțiile apărute imediat după publicarea proiectului arată că reforma riscă să genereze unul dintre cele mai ample conflicte sociale din ultimii ani. Sindicatele din educație, sănătate și ordine publică, reprezentanții sistemului judiciar, dar și organizațiile patronale contestă diferite aspecte ale proiectului, de la plafonarea sporurilor și înghețarea unor venituri până la lipsa unor consultări reale cu profesioniștii afectați. Primele reacții au venit din partea sindicatelor, care avertizează că reforma ar putea conduce, în practică, la diminuarea veniturilor pentru anumite categorii de angajați. Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila salarială a fost construită pornind de la o valoare de referință insuficientă, ceea ce ar putea genera pierderi de câteva sute de lei pentru numeroși profesori. În paralel, federația Sanitas a anunțat proteste, iar Ministerul Apărării Naționale a transmis că va formula observații pentru a evita diminuarea veniturilor personalului din sistemul de apărare. Polițiștii amenință cu blocarea reformei Și reprezentanții polițiștilor au reacționat vehement la proiectul noii legi a salarizării. Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a anunțat că se opune reformei și avertizează că va încerca să blocheze implementarea acesteia prin toate mijloacele legale, susținând că statul nu a aplicat integral actuala Lege a salarizării nr. 153/2017. Sindicaliștii critică în special plafonarea sporurilor la 20%, reducerea raportului salarial dintre cele mai mici și cele mai mari venituri și menținerea unor drepturi financiare raportate la valori considerate depășite. Potrivit SNPPC, noile reguli riscă să reducă indirect veniturile unor angajați din structurile operative, să accentueze inechitățile existente și să afecteze predictibilitatea carierei și a veniturilor personalului din sistemul de ordine publică și siguranță națională. Organizația sindicală a anunțat deja demersuri oficiale și juridice pentru recuperarea unor drepturi salariale restante și cere Guvernului să amâne reforma până la rezolvarea problemelor existente. Revoltă în justiție Cele mai ferme reacții au venit din partea sistemului judiciar, unde reprezentanții magistraților avertizează că proiectul riscă să afecteze independența justiției și funcționarea instanțelor. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul General susțin că prevederile privind înghețarea veniturilor magistraților și introducerea unor mecanisme compensatorii tranzitorii pot genera efecte grave asupra sistemului. CSM acuză proiectul că include „soluții normative absurde”, care ar putea duce la diminuarea veniturilor judecătorilor și procurorilor, ar genera situații paradoxale în care promovarea profesională sau acumularea vechimii să fie însoțite de scăderi salariale și ar crea riscuri de neconstituționalitate. La rândul său, Parchetul General avertizează că măsurile propuse pot destabiliza resursa umană din sistemul judiciar, prin descurajarea magistraților aflați în funcție și reducerea atractivității profesiei pentru noile generații de juriști. Reprezentanții justiției susțin că vor utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a contesta prevederile considerate incompatibile cu statutul constituțional al puterii judecătorești. Nemulțumirile profesorilor Nemulțumirile sunt puternice și în sistemul de educație, unde sindicatele susțin că noua grilă salarială riscă să anuleze o parte dintre câștigurile obținute după protestele masive din 2023. Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila propusă stabilește pentru profesorii debutanți un salariu de aproximativ 7.500 de lei, sub nivelul salariului mediu brut pe economie, obiectiv obținut de profesori în urma protestelor din 2023. Potrivit sindicaliștilor, întreaga construcție salarială pornește de la o valoare de referință considerată prea mică, ceea ce ar putea genera pierderi de venit pentru numeroși angajați din sistem. La rândul său, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, acuză că proiectul nu urmărește corectarea inechităților din educație, ci respectarea unei limite bugetare impuse de Ministerul Finanțelor, ceea ce riscă să transforme reforma într-un exercițiu contabil, nu într-o soluție pentru problemele cronice ale sistemului. Avertizările mediului de afaceri Critici au venit și din partea mediului de afaceri, care consideră că proiectul nu atacă una dintre marile vulnerabilități ale economiei românești: dezechilibrul dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat. IMM România susține că proiectul menține un sistem dependent în mare măsură de deciziile politice privind valoarea de referință utilizată la calculul salariilor și nu este însoțit de măsuri concrete de reducere a cheltuielilor administrative. Organizația patronală consideră că reforma salarizării ar trebui dublată de o reformă amplă a administrației publice, inclusiv prin reorganizarea instituțiilor și eficientizarea aparatului de stat. Reprezentanții IMM-urilor atrag atenția că firmele private se confruntă deja cu presiuni generate de inflație, majorări de taxe și încetinirea economiei, motiv pentru care orice schimbare cu impact asupra pieței muncii ar trebui discutată transparent cu organizațiile patronale și fundamentată pe indicatori economici predictibili.

Legea salarizării, contestată de bugetari (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Guvernul Bolojan, cel mai mic deficit la patru luni din 2019 până acum Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul Bolojan are cel mai mic deficit la patru luni, din 2019. Cheltuielile cu salariile scad

Deficitul bugetar după primele patru luni ale anului 2026 este de 1,17% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Este cu circa 60% mai mic decât cel înregistrat în 2025.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Datele de la Finanțe mai arată că guvernul Bolojan a redus cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu subvențiile și cu asistența socială. Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB față de deficitul de 55,97 mld lei, respectiv 2,92% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,75 puncte procentuale.  S-au tăiat salarii și subvenții Cum a evoluat deficitul la patru luni, din 2019 până acum: 1,08% în 2019 2,48% în 2020 1,75% în 2021 1,,23% în 2022 1,7% în 2023 3,24% în 2024 2,92% în 2025 În 2026, cheltuielile cu salariile, în primele patru luni ale anului, au scăzut cu 3,3% față de perioada similară din 2025.  Cheltuielile cu subvențiile au scăzut cu peste 27%, iar cele cu asistența socială cu 1,6%. „Cheltuielile de personal au însumat 54,66 mld lei, în scădere cu 1,9 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,7% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent”, explică ministerul de Finanțe. Pe de altă parte, „sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 mld lei, în creștere cu 26,4% (an/an)”. 

Bolojan le spune celor 1,28 milioane de bugetari că unii ar trebui concediați Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan le spune bugetarilor că trebuie să mai dea afară sau nu va putea mări salariile celor rămași

„Dacă se doresc într-adevăr corecții de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a spus premierul Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor Potrivit premierului, „avem un milion două sute optzeci de mii de posturi în sectorul public din România” (doar 1.277.461 în martie 2026, potrivit ministerului Finanțe).  Bolojan arată de ce numărul bugetarilor ar trebui redus „Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe” a spus Bolojan. Potrivit datelor dintr-o notă discutată azi în ședința de guvern, în ceea ce privește legea salarizării - care este jalon PNRR - „a fost obținut impactul bugetar de la Ministerul Finanțelor care se ridică la 7,3% din PIB” -  față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.  Bolojan a arătat că 39% din veniturile colectate la buget se duc pe salariile bugetarilor.  „Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale. Și aici sunt două axe importante. Aceasta este axa în care veniturile medii în țările Uniunii Europene sunt de 40% din PIB, venituri publice; România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%. Deci, mult sub cele mai multe venituri publice europene. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl reprezintă cheltuielile de personal ca procent din venituri și, așa cum vedeți, avem un procent de 40%, printre cele mai mari. Deci, o poziționare în această zonă care nu ne avantajează și sunt niște constrângeri pe care orice legiuitor trebuie să le ia în calcul. Deci, venituri mai mici decât celelalte țări europene raportate la PIB, cheltuieli de personal cu o pondere destul de mare din venituri, în așa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a explicat premierul. „Sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetățenilor, nici măcar al celor din sectorul public, și care țin cont de situația financiară a țării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a mai spus Ilie Bolojan.   

Florin Manole a ținut la sertar legea salarizării, iar când i-a dat drumul avea un impact devastator asupra bugetului Foto: Facebook
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările: potrivit datelor pe luna martie a ministerului de Finanțe, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice este de 1.277.461. Față de luna iuni 2025, când Ilie Bolojan a preluat conducerea Executivului, scăderea este de circa 30.000 de persoane, circa 2,3%.  Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările În ianuarie 2026, numărul bugetarilor era de 1.280.305. În administrația publică centrală, numărul angajaților la stat a scăzut cu sub 1.000 de persoane din ianuarie în martie 2026. În administrația locală, numărul angajaților în „autorități executive locale” a scăzut cu aproape 2.500. Cheltuielile de personal au scăzut cu 3% în primele trei luni in 2026 față de perioada smiliară din 2025.  În august 2025, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerile de personal sunt, probabil, rezultatul plecărilor din sistem, în primul rând a pensionărilor, și a tentativei de blocare a angajărilor - ceea ce se pare că nu a reușit pe deplin. 

În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou Foto: Facebook
Eveniment

BREAKING În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou - Ministerul de Finanțe

În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Creșterea nu este mare, față de decembrie 2025, dar întrerupe trendul descrescător din primele șase luni ale guvernării Bolojan. Citește și: Crin Antonescu explică de ce PSD nu va ajunge să dea jos guvernul Bolojan În ianuarie, numărul bugetarilor a început să crească din nou - ministerul de Finanțe Astfel, potrivit ministerului de Finanțe, în ianuarie 2026, erau 1.280.305 bugetari, dintre care 601.747 în administrația centrală în instituții finanțate integral de la bugetul de stat și 277.636 în administrația locală. În decembrie erau doar: 1.278.795 de bugetari, dintre care 599.572 în administrația centrală în instituții finanțate integral de la bugetul de stat și 279.058 în administrația locală.  Totuși, în iunie 2025, când a fost instalat guvernul Bolojan, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era de puțin sub 1.306.000, deci oricum situația actuală este mai bună.  În august, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerile de personal sunt, probabil, rezultatul plecărilor din sistem, în primul rând a pensionărilor, și a tentativei de blocare a angajărilor - ceea ce se pare că nu a reușit pe deplin.  Execuția bugetară pe ianuarie 2026 arată o scădere a cheltuielilor de personal cu 3,5% față de ianuarie 2025. 

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Foto: Facebook Cartel Alfa
Economie

Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5%

Câștigul salarial net al bugetarilor este la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, înregistrând o scădere de circa 5% într-un an, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor INS, câștigul salarial net în administrația publică a fost, în ianuarie 2026, de 6.816 lei. În ianuarie 2025, era de 7.160 de lei.  Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Câștigul salarial net al bugetarilor, la cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, scădere de circa 5% Tot azi, INS a anunțat, pentru februarie 2026, o inflație anuală de 9,3%, în scădere ușoară față de ianuarie.  Pe întreaga economie, câştigul salarial mediu net a fost 5518 lei, în scădere cu 396 lei (-6,7%) față de luna decembrie 2025.  Însă, în raport cu evoluția prețului de consum, salariile au scăzut. Indicele câştigului salarial real a fost 92,5% în luna ianuarie 2026 față de luna decembrie 2025.  „În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,8%), respectiv în învăţământ (-0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigului salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă (+0,8%)”, a arătat INS.  Statistica a anunțat, tot azi, că pensiile au scăzut în trimestrul IV din 2025, în raport cu inflația: „Indicele pensiei medii reale calculat, ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 97,8%”. 

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 Foto: Guvernul României
Eveniment

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date Ministerul de Finanțe

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, în iunie 2025, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era de puțin sub 1.306.000. În decembrie 2025 mai erau 1.278.795.  Procentual, aceasta înseamă o reducere a numărului bugetarilor cu puțin peste 2%.  Citește și: Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Pentru comparație, în 2014, România funcționa cu 1,18 milioane bugetari. În ianuarie 2025, în guvernarea Ciolacu, erau 1.312.508.  Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000  La nivelul administrației publice locale, fără posturile din învățământul preuniversitar, în iunie 2025 erau 281.520 de angajați, iar în decembrie se ajunsese la puțin peste 279.000. În august, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerea de personal este, probabil, a plecărilor din sistem și a blocării angajărilor.  „În administraţia centrală trebuie să aplicăm 20 la sută. Şi acolo au fost schemele umplute în anumite autorităţi, ministere. Nu trebuie să ne ascundem după deget, România ar funcţiona şi dacă noi în administraţia locală scoatem 13.000 de posturi şi 20 la sută din administraţia centrală. Nu este agreată această variantă de toţi cei din coaliţie”, spunea președintele UDMR, Kelemen Hunor, în septembrie 2025. 

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Foto: Facebook
Politică

Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea

Premierul Ilie Bolojan arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut masiv după ce el a preluat conducerea Guvernului. Potrivit datelor postate de el pe Facebook, în semestrul II din 2025, cheltuielile de personal au fost cu 4,6 miliarde de lei mai mici decât în semestrul II din 2024. În semestrul I din 2025, când Ciolacu era încă premier, ele crescuseră cu 7,8 miliarde de lei.  Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt În 2025, cheltuielile de personal au fost de 167,8 miliarde de lei, iar în 2024 de 164,6 miliarde de lei. Bolojan arată că cheltuielile cu salariile au scăzut masiv după ce a preluat guvernarea Cea mai dură reducere a acestor cheltuieli a fost în decembrie 2025, când au fost cu 2,9 miliarde de lei mai mici decât în decembrie 2024 - probabil datorită tăierii unor prime. „Economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată. Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare.   În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate.   Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, așa cum reiese din graficul alăturat.   Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe.   Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români.   Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an.   Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%.   Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune.   La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul.   Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a scris premierul pe Facebook.   

Din septembrie în noiembrie, numărul bugetarilor a crescut cu peste 15.000 Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Din septembrie în noiembrie, numărul bugetarilor a crescut cu peste 15.000

Din septembrie în noiembrie, numărul bugetarilor a crescut cu peste 15.000, arată datele publicate recent de ministerul de Finanțe. Astfel, în septembrie - luna raportării anterioare - numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era 1.264.845. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz În noiembrie, acest număr era de 1.280.562, o creștere puțin sub 16.000.  În iunie, când Ilie Bolojan a fost numit premier, numărul bugetarilor era de 1.305.95.  Din septembrie în noiembrie, numărul bugetarilor a crescut cu peste 15.000 Numărul bugetarilor din instituțiile administrației centrale finanțate integral din buget a crescut cu aproximativ 15.000.  Cel mai mare salt, din septembrie în noiembrie, a fost la ministerul Educației, unde au fost înregistrați cu aproximativ 17.000 de bugetari în plus.  La Secretariatul General al Guvernului, numărul angajaților a scăzut nesemnificativ - de la 3.625 la 3.623 - în timp ce la Senat a crescut cu patru persoane, iar la Administrația Prezidențială cu 19, potrivit datelor ministerului de Finanțe. În administrația locală, numărul celor angajați la autoritățile executive - fără angjații din învățământul preuniversitar - s-a redus cu aproximativ 1.500 de persoane, ajungând la 279.738.  „În administraţia centrală trebuie să aplicăm 20 la sută. Şi acolo au fost schemele umplute în anumite autorităţi, ministere. Nu trebuie să ne ascundem după deget, România ar funcţiona şi dacă noi în administraţia locală scoatem 13.000 de posturi şi 20 la sută din administraţia centrală“, spunea președintele UDMR, Kelemen Hunor, în septembrie 2025.   

Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților

Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților, arată un proiect de ordonanță de urgență, așa-numita ordonanță-trenuleț, pentru că amână cu un an plata unor drepturi. Va îngheța însă și punctul de amendă, în 2026. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Proiectul de ordonanță are, cu tot cu nota introductivă, 76 de pagini.  Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților Ce prevede noua ordonanță-trenuleț: suma forfetară pentru parlamentari se reduce cu 10%. majorarea punctului pentru serviciul medical la 6,5 lei este amânată pentru 1 ianuarie 2027. OUG prevede ca de la 1 ianuarie 2028 să crească la 8 lei. salariul minim crește de la 1 iulie 2026 la 4.325 de lei Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% „Începând cu anul 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027 TitlulX - Impozitul pe construcții se abrogă” „Pentru municipiul Bucureşti, începând cu data de 1 ianuarie 2026, prinderogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificărileşi completările ulterioare, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat înluna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2025 la nivelulmunicipiului Bucureşti, o cotă de 38,12% se alocă municipiului Bucureşti, iarsuma corespunzătoare unei cote de 47,3% se repartizează sectoarelormunicipiului Bucureşti”.  Premierul Ilie Bolojan a spus, recent, că ordonanța-trenuleț va amâna, din nou, și intrarea în plată a pensiilor speciale ale primarilor. 

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri

Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile de bază și nu face nici o mențiune despre concedieri într-un comunicat de după reuniunea de azi. În comunicat se vorbește despre o reducere cu 10% a cheltuielilor, probabil a celor de personal, dar este neclar cum și de când.  Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Coaliția majoritară promite bugetarilor că nu le taie salariile, nici o mențiune despre concedieri Liderii PSD, PNL, UDMR și USR au mai decis creșterea salariului minim, deși mediul de afaceri s-a opus. Impozitul minim pe cifra de afaceri se reduce de la 1% la 0,5%, deși mai mulți lideri ai coaliției au spus că a avut efecte negative și trebuie complet eliminat. Măsura eliminării ar urma să fie luată în 2027.  Ce a decis, azi, coaliția majoritară: „⁠închiderea Pachetului de reformă a administrației prin decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază. Pentru administrația locală a fost menținută decizia anterioară a Coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) urmează să definitiveze actul normativ în vedere angajării răspunderii Guvernului” „reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați” „reducerea cu 10% a nivelului subvențiilor încasate de partidele politice” „⁠reducerea la 0,5% a impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027” „creșterea salariului minim la 4325 de lei începând cu 1 iulie 2026” „măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 urmând să fie incluse în proiecția bugetară de anul viitor” Coaliția nu a comunicat impactul bugetar al acestei măsuri. Comunicatul nu lămurește nici faptul că PSD a încălcat protocolul, susținând și votând o moțiune simplă. 

Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, un bilanț optimist al guvernării sale: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie, România se împrumută mai ieftin, plățile din PNRR au accelerat.  Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Potrivit premierului, în luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. El a anunțat și că „deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”. Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie „Măsurile de redresare pe care le-am luat până acum funcționează. Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea bună. În trimestrul al III-lea, față de aceeași perioadă a anului trecut: Veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%. De la 79,2 miliarde lei am ajuns la 89,1 miliarde lei. O creștere de 9,9 miliarde lei. Impozitul pe venit – creștere cu 16,5%. Încasările din TVA – creștere cu 14,8%. Veniturile din accize – creștere cu 11%. Contribuțiile sociale încasate în trimestrul III au crescut cu 8,5%, adică 4 miliarde lei în plus. Cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie–septembrie cu 630 de milioane de lei.   În luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. Comparativ, în primul semestru, cheltuielile de personal au crescut cu aproximativ 10% față de același semestru din 2024.   Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro.   Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi.   Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei. Titlurile în lei – scădere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte de bază pentru cea de 10 ani. Titlurile în euro – scădere cu 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 de puncte de bază la 10 ani.   Reducerea dobânzilor se traduce în economii importante ce sunt folosite pentru investiții, educație sau sănătate.   Investițiile au crescut și devin principalul motor al economiei, conform ultimului raport al Comisiei Europene. Investițiile vor accelera în 2026–2027, sprijinite de fondurile europene și proiectele aflate în derulare.   Deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”, a scris Ilie Bolojan. 

Kelemen Hunor confirmă reducerea salariilor bugetarilor (sursa: Facebook/Kelemen Hunor)
Economie

Salariile bugetarilor în administrația centrală scad cu 10% în medie, bugetul e în colaps

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat marți, la Parlament, că va fi aplicată o reducere de 10% a cheltuielilor de personal la nivelul administrației centrale. Fiecare ordonator de credite va trebui să elaboreze o hotărâre de guvern prin care să implementeze măsurile de diminuare a cheltuielilor salariale. Educația și Sănătatea, exceptate de la reducere Kelemen Hunor a precizat că excepțiile prevăzute în lege se aplică doar pentru Educație și Sănătate. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani În cazul Educației, reducerile au fost deja operate în pachetul adoptat în iulie, prin creșterea normei didactice, reducerea orelor plătite suplimentar și modificări privind bursele. Anvelopă salarială diminuată cu 10% Liderul UDMR a explicat că fiecare instituție din administrația centrală va primi o anvelopă salarială diminuată cu 10%, urmând să decidă intern cum aplică reducerile. În unele domenii, reducerea ar putea ajunge chiar la 20%, în funcție de structura bugetului. „Important este să reducem cheltuielile cu 10%, altfel nu putem reduce deficitul bugetar”, a subliniat el. Deficitul bugetar nu poate coborî la 6%, ci la 6,5% În privința deficitului bugetar, Kelemen Hunor a precizat că obiectivul Comisiei Europene este de 6%, însă, în opinia sa, măsurile actuale pot aduce România doar la un nivel de 6,5%. Referindu-se la reforma pensiilor magistraților, Kelemen Hunor a anunțat că proiectul trebuie trimis în această săptămână către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Totodată, alte măsuri, inclusiv cele privind reforma administrației centrale, vor intra în avizare în perioada următoare. Liderul UDMR a precizat că, deși există consens privind reformele din administrație și sistemul de pensii, unele măsuri fiscale și stimulente pentru economie nu vor intra în vigoare în 2026.

Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Foto: Facebook
Eveniment

OFICIAL Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră

Ministerul de Finanțe a publicat datele oficiale ale execuției bugetare la final de septembrie, iar acestea arată: un deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, iar colectarea TVA este mediocră, deși ministerul susține că datele pot fi explicate prin avansul restiuirilor de TVA.  Citește și: Bolojan, atacuri în serie la Grindeanu: PNRR, supracontractat de aproape patru ori, șefi de aeroporturi cu indemnizații uriașe, care au „explodat” „Am convenit un deficit cu care România să închidă anul, de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei”, a anunțat premierul Ilie Bolojan la 24 septembrie.  Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Ce arată datele Finanțelor: deficit de 5,39% (față de 5,47% în perioada similară din 2024). În termeni nominali, deficitul din primele nouă luni din 2025 este cu 6,23 de miliarde de lei mai mare. În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3%, cu 2,3 puncte procentuale peste ținta stabilită în octombrie 2024, de 7,0% din PIB.  cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - sunt cu 6% mai mari decât în perioada similară din 2024 (7,1 miliarde de lei în plus) cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50%, sunt la 39,9 miliarde de lei, adică 2,1% din PIB încasările din TVA au crescut cu doar 7,7% din PIB, deși inflația a fost de 9,9%, iar TVA-ul a crescut cu 2%. În 2024, în septembrie s-au colectat cu circa 10,8 miliarde de lei mai mult decât în august 204. În septembrie 2025 s-a colectat cu circa 12,2 miliarde față de august 2024, o creștere de circa 12%.  Eximbank figurează în execuția bugetului general consolidat cu un deficit de 493 de milioane de lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră