vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bugetari

66 articole
Economie

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii

Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor: INS a anunțat azi o cădere de 1,5% a producției industriale, de la an la an, iar datoria externă a administrației publice a crescut cu aproape 16 miliarde de euro, potrivit BNR. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii „În anul 2024, comparativ cu anul 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,7%), industriei prelucrătoare (-1,1%) și industriei extractive (-1,0%)”, explică BNR. În plus, investițiile străine s-au prăbușit de la 6.748 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2023 la 5.730 milioane euro între ianuarie și decembrie 2024. Căderea este de aproximativ 15%. Banca Națională a anunțat azi că datoria externă a administrației publice a ajuns la 107,1 miliarde de euro în decembrie 2024, față de 91,8 miliarde de euro în decembrie 2023. BNR a nunțat și o explozie a deficitului de cont curent. „În perioada ianuarie-decembrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 29 370 milioane euro, comparativ cu 21 491 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3 854 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 815 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 273 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro”, precizează Banca Națională. În schimb, salariile în administrația publică - fără Educație, Sănătate și structuri militarizate - au crescut de la o medie, netă, de 6.493 de lei, în decembrie 2023, la 7.216 lei, în decembrie 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea este de circa 15%.

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii Foto: Inquam/Cristi Vescan
Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024 Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024

Zeci de angajări la Guvern, ministerul de Externe și alte instituții de stat în decembrie 2024, înainte de înghețarea posturilor. Datele sunt publicate de ministerul de Finanțe, însă acesta nu păstrează pe site, public, de la o lună la alta, informațiile privind numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie 2024. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024 În octombrie 2024, numărul bugetarilor a fost de 1.300.297. În noiembrie sărise la 1.306.197. În decembrie 2024, creșterea a fost de doar câteva sute - s-a ajuns la 1.306.893, însă în poziții cheie. La Secretariatul General al Guvernului s-au angajat, în decembrie, cel puțin 33 de persoane, numărul angajaților ajungând la 4.601. Pentru comparație, în august 2020, când premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473. În decembrie 2024 s-au făcut opt angajări și în ministerul de Externe, unde s-a ajuns la 2.090 de posturi ocupate. În ministerul condus de liberala Alina Gorghiu numărul posturilor ocupate a crescut, în decembrie, cu 25 - număr total de angajați, 2.772. La Sănătate, instituție condusă și atunci, și acum, de pesedistul Alexandru Rafila, s-au făcut 166 de angajări - 18.320 saalriați, în total. La ministerul Energiei, liberalul Sebastian Burduja a mai adus, în decembrie, cinci bugetari. Secretariatele de stat pentru revoluționari și pentru culte și-au sporit numărul de angajați cu câte unul. Aceste angajări vin pe fondul unui deficit bugetar uriaș, Consiliul Fiscal arătând că acesta se datorează și cheltuielilor de personal excesive. „Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar și o reducere a numărului de instituții bugetare, prin comasări”, se lăuda premierul Ciolacu în fața Parlamentului, la începutul lunii februarie.

Guvernul continuă să facă sute de angajări Foto: Facebook
Economie

Guvernul continuă să facă sute de angajări

Guvernul continuă să facă sute de angajări, deși a promis că va îngheța cheltuielile de personal, a arătat site-ul eJobs, care a monitorizat anunțurile de angajare din luna ianuarie 2025. Totalul ofertelor de muncă în instituțiile de stat a fost, în ianuarie 2025, de circa 900. Citește și: În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol – DIICOT. Președintele ANAF s-a văzut cu un șef al Nordis Guvernul continuă să facă sute de angajări Peste 1,3 milioane de cetățeni români lucrează în instituțiile de stat, arată datele pe noiembrie 2024, ultimele publicate de ministerul de Finanțe. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, numărul de joburi pentru bugetari este cu 33% mai mare, arată site-ul Profit. „Cel mai mare angajator de stat la începutul acestui an a fost sistemul de învățământ, care a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piață, potrivit datelor eJobs.ro. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante”, arată datele eJobs.ro, citate de Profit. În analiza proiectului de buget pe 2025, Consiliul Fiscal arăta: „Cheltuielile de personal se majorează în planificare cu 3%, reprezentând +4,9 mld. lei față de execuția anului precedent, pe fondul măsurilor adoptate prin ordonanța trenuleț (…) În acest context, CF salută intenția Guvernului de a ține sub control cheltuielile de personal, acestea reprezentând 21,1% din totalul cheltuielilor bugetate pentru anul 2025, însă atrage atenția că în anii precedenți s-au înregistrat depășiri sistematice la nivelul acestui agregat”.

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii

În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Recent, președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat că noua organigramă de personal va reduce numărul de posturi de la Senat de la 796 la 618. Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban se lăuda că va concedia circa 200 de persoane: „Vorbim de un număr total de în jur de 1.500 de angajați (...) Aici estimez undeva, nu știu, oricum peste 200 de posturi la care vom renunța”. În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Însă proiectul de buget pentru anul 2025, publicat noaptea trecută de ministerul de Finanțe, nu arată nici o reducere a cheltuielilor de personal (cu salariile angajaților) la Senat și la Camera Deputaților. La Senat, cheltuielile de personal se majorează de la 195,7 milioane lei, în 2024, la 196,4 milioane lei, în 2025, deci cu 0,36%. Însă, în 2026, aceste cheltuieli ar ajunge la 205 milioane de lei, deci s-ar termina cu austeritatea pentru funcționarii parlamentari. La Camera Deputaților, cheltuielile de personal sar de la 403,2 milioane de lei, anul trecut, la 411,1 milioane de lei în 2025. Majorarea este de 1,96%. Și aici, austeritatea s-ar încheia în 2026, când cheltuielile de personal se estimează că vor ajunge la 442 de milioane de lei. Și în 2027 și 2028, Finanțele estimează majorări substanțiale ale cheltuielilor de personal din cele două camere ale Parlamentului.

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Foto: Facebook
Politică

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari

Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din Ministerul de Finanțe și Secretariatul General al Guvernului (SGG). Prevederea a fost strecurată într-un proiect de ordonanță de urgență, promovat de ministerul de Finanțe. Proiectul este intitulat, generos, „pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, spunea premierul Ciolacu la 31 decembrie. Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Nu este clar care este urgența acestei decizii. De această majorare vor beneficia funcționarii care gestionează litigii internaționale - deși, Guvernul plătește, pentru aceste procese, case de avocatură specializate. „Personalul de specialitate juridică din cadrul Direcţiei generale juridice a Ministerului Finanţelor, care are în fişa postului atribuţii în legătură cu asigurarea asistenţei şi reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art. 1, precum și personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. (...) Prevederile alin. (1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcţiei Generale Juridice a Ministerului Finanţelor și 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului”, se arată în nota de fundamentare. Impactul bugetar al întregii ordonanțe ar fi de reducere a cheltuielilor cu 2,26 milioane de lei, dar ordonanța mai are și alte modificări ale altor acte legislative și nu e clar cum s-a ajuns la această sumă.

Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari

Pe ultima sută de metri, deși știa în ce dezastru se află bugetul, guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari. Datele publicate de ministerul de Finanțe arată că numărul total al angajaților statului a ajuns, în noiembrie 2024, la 1.306.197. În octombrie erau doar 1.300.297 bugetari. Publicația Profit estimează că, în decembrie 2024, numărul bugetarilor va crește și mai mult, pentru instituțiile statului s-au grăbit să facă angajări, estimând că ocuparea posturilor libere va fi înghețată. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari Doar în primele 11 luni din 2024, guvernul a cheltuit 8,4% din PIB pe salariile bugetarilor, față de 7,5% în 2023. Peste 22% din cheltuielile de la buget sunt cu salariile bugetarilor. „Numărul de angajați la stat e mult prea mare. În alți ani am putut funcționa și cu sub un milion de bugetari. În multe instituții, personalul nu are ce să lucreze. De ce avem nevoie de 200 de secretari de stat?”, spunea Ilie Bolojan în aprilie 2023, la postul B1 TV. În decembrie 2023 contribuabilii plăteau 1.292.559 bugetari, cu 13.564 mai mulți comparativ cu ianuarie 2023. Când Ciolacu a ajuns premier, în iunie 2023, numărul posturilor ocupate la stat era de 1.284.199. În total, guvernarea Ciolacu a sporit numărul bugetarilor cu peste 22.000. Sub premierul Ciucă, a existat o creștere și mai mare, de circa 24.900 de bugetari în plus. În 2014, numărul bugetarilor era de doar 1,18 milioane, arată Profit.

Ciolacu II continuă să subvenționeze dezastrul din turismul românesc Foto: Facebook
Politică

Ciolacu II subvenționeze dezastrul din turismul românesc

Ciolacu II continuă să subvenționeze dezastrul din turismul românesc: se vor da vouchere de vacanță bugetarilor cu salarii nete sub 8.000 de lei, afirmă surse din coaliția majoritară. În forma inițială, ordonanța „Trenulețul” prevedea tăierea completă a acestor vouchere. Guvernul Ciolacu II îngheață pensiile, taie mierea acordată elevilor și limitează programul „Masă Sănătoasă” pentru aceștia, reduce banii pentru concedii medicale – aceste măsuri sunt prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență inițiat de ministerul de Finanțe. Citește și: Ordonanța disperării: Ciolacu II îngheață pensiile, taie mierea acordată elevilor și limitează programul „Masă sănătoasă”, reduce banii pentru concedii medicale Ciolacu II continuă să subvenționeze dezastrul din turismul românesc Valoarea voucherelor de vacanță va fi înjumătățită la 800 de lei. În plus, cu ele se va putea plăti până în 50% din valoarea pachetului turistic, deci cei care le utilizează mai trebuie să pună minimum 800 de lei. „Tăierea voucherelor de vacanță va îngheța sau anula investițiile în infrastructura turistică. Hoteluri noi și modernizate, de 4 și 5 stele, aflate în proiect, nu vor mai fi construite, ⁠va anula succesul ultimilor ani de eliminare a turismului la negru; numărul unităților clasificate s-a dublat în ultimii 10 ani, ⁠balanța valutară va fi grav afectată, miliarde de euro vor lua drumul Greciei, Turciei, Bulgariei în loc să rămână în țară”, protesta Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) acum circa o săptămână.

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, spune sindicalistul Dumitru Costin Foto: DCBusiness
Politică

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top

Sindicalistul Dumitru Costin își povestește experiența cu administrația publică: „Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top”, a spus el la lansarea studiului "Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări". Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top „În ultima lună şi jumătate am avut ocazia să interacţionez cu una dintre cele mai bogate administraţii publice din România. Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică", a arătat Dumitru Costin. „Am identificat în structura salariilor în plată nişte inadvertenţe în care, pentru corectarea lor, vor trebui luate nişte decizii. În schimb, rămânem deficitari investiţiilor în modernizarea administraţiei publice. Sistemul care administrează pensiile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcţionează, cu volume uriaşe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiţi pentru efortul suplimentar", a mai spus liderul Blocului Național Sindical. Potrivit lui Costin, noul proiect al legii salarizării este finalizat, dar ar presupune „creşteri de anvelopă salarială”.

Mircea Marian
Opinii

Ciolacu va fi președinte fiindcă a mituit

Marcel Ciolacu a mituit, în 15 luni de când conduce Guvernul, circa șase milioane de alegători. Sunt aproape patru milioane de pensionari care au primit o majorare consistentă a pensiei în 2024, mai avem 1,3 milioane de bugetari a căror salarii cresc și nu se mai opresc de doi ani încoace, iar la aceștia adăugăm clientela din sectorul privat, inclusiv presa bine îndopată. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Dacă luăm în considerare și familiile celor omeniți de PSD din bani publici, probabil că vorbim de circa 8-10 milioane de alegători care au beneficiat de pe urma pomenilor electorale fără precedent. La unii a dat mai mult, la alții, mai puțin, dar este evident că lumea e mulțumită. Poporul român nu este fericit cu Ciolacu, îi știe păcatele, dar este cu burta plină și nu vrea să schimbe acest sentiment. De exemplu, bugetarii. Datele ministerului de Finanțe arată o creștere de 24-26% a cheltuielilor salariale. Deci, degeaba vorbim de inflația uriașă, de 4-5-6%, bugetarii nu o percep ca pe o scădere a nivelului de trai de vreme ce salariile lor au crescut de trei sau patru ori mai mult decât inflația. La fel, în cazul pensionarilor. Pensiile lor au crescut mult peste inflație, prețurile la câteva alimente de bază sunt controlate și - cu costuri uriașe - s-au plafonat și cheltuielile cu energia. Mă vor certa oamenii de stânga fiindcă definesc această majorare drept o mită. Da, consider că este mită fiindcă: majorarea a fost planificată în prag de alegeri și duce la o majorare substanțială a deficitului. Justiția a primit sume astronomice: magistrații au câștigat în instanțe majorări salariale, iar Finanțele, în loc să le eșaloneze pe termen lung, plătesc masiv în 2024. Ar fi vorba de cel puțin 1,2 miliarde de euro distribuiți la circa 7.000 de judecători și procurori - bani care vor fi în plus, în 2024, față de planificarea inițială pentru acest an. În sfârșit, și presa și politicienii și-au primit tainul. Cum este subvenționată presa cu bani de la partide sau de la primării deja se știe. Însă putem lua ca studiu de caz mituirea lui George Simion. Acesta știe că Becali e omul lui Hrebenciuc și joacă pentru PSD. Dar atâta vreme cât „dă” bani - elicopterul cu care Simion bate țara, de cine o fi plătit? - nu-i pasă. Liderul AUR știe că nu câștigă președinția, așa că cel puțin face bani... Desigur, suntem câteva casandre care ne văităm că deficitul, datoria publică, inflația...Sincer: nimănui nu-i pasă. Da, lumea pare empatică, ne înțelege văicărelile, nu ne contrazice. Și atât. Vor vota Ciolacu fiindcă le-a dat. Ceilalți n-au dat și nu se știe ce ar face, poate vor tăia... Așa am ajuns să avem cea mai scumpă campanie electorală din istoria României. Integral plătită din bani publici. Va veni ziua decontului? Da. Dar azi e petrecere și nimănui nu-i pasă de ceea ce va urma. PS: În SUA, inflația a contribuit masiv la erodarea intenției de vot pentru Partidul Democrat, aflat la putere. Dar acolo nimeni nu și-ar fi permis să crească salariile bugetarilor la o rată de patru ori peste inflație, iar pensiile sunt administrate privat, nu controlate de Guvern.

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș Foto: Facebook
Economie

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș

Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile publice, a dus la deficitul uriaș. În raportul publicat azi privind perspectivele economiei ale României, se apreciază că deficitul va rămâne foarte mare urmare a creșterii cheltuielilor cu pensiile și cu dobânzile. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Spre deosebire de explicațiile guvernului Ciolacu, Comisia Europeană nu identifică investițiile publice drept principală cauză a deficitului. Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș „Deficitul peste așteptări reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. De asemenea, deficitul reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza”, arată Comisia Europeană. „În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat”, se explică în raport. Comisia mai arată că planul de reformă fiscală avansat de guvernul Ciolacu în octombrie este neclar: „Previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu”. Comisia mai arată că datoria publică va ajunge la 60% în 2026, iar PIB-ul va crește într-un rimt lent, 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Prețurile mari la energie au dus în jos producția industrială „În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023”, arată Comisia Europeană.

Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Interne)
Eveniment

Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare

Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare. Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a scăzut în august 2024 la 1.268.221, cu 23.571 mai puține comparativ cu ianuarie 2024. Din acest total, peste 63% dintre posturi erau în administrația publică centrală, conform datelor Ministerului Finanțelor. Numărul bugetarilor crește la Interne, Apărare În administrația publică centrală lucrau 801.002 de angajați, dintre care 586.358 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, în scădere cu 22.247 de angajați față de ianuarie 2024. Citește și: VIDEO De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul. Mărturia premierului: A fost perioada „cea mai lipsită de responsabilități” Cele mai multe posturi ocupate se regăseau la: - Ministerul Educației: 276.965 angajați (-25.415 față de ianuarie 2024) - Ministerul Afacerilor Interne: 124.133 angajați (+682) - Ministerul Apărării Naționale: 77.294 angajați (+3.258) - Ministerul Finanțelor: 24.601 angajați (-228) - Ministerul Sănătății: 17.877 angajați (-363) Alte instituții și finanțări În instituțiile finanțate din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.305 posturi, o ușoară creștere de 38 față de ianuarie 2024. În instituțiile subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj erau ocupate 44.207 posturi, cu 296 mai puține. Instituțiile finanțate integral din venituri proprii aveau 161.132 de posturi ocupate, o scădere de 3.167 de posturi. În administrația publică locală lucrau în august 2024 un total de 467.219 persoane, cu 2.002 mai multe decât în ianuarie. Dintre acestea, 287.218 lucrau în instituții finanțate din bugetele locale, în creștere cu 2.405, în timp ce 180.001 posturi erau în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii, în scădere cu 403.

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Foto: Facebook
Economie

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători rectificării bugetare

Bugetarii și pensionarii speciali sunt marii câștigători ai rectificării bugetare: împreună, primesc circa 10 miliarde de lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Doar ministerul de Finanțe primește o sumă mai mare, 14 miliarde de lei, dar trei miliarde sunt pentru plata dobânzilor. În plus, în afara structurilor Guvernului, va primi peste 11 miliarde de lei Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din care 127 de milioane sunt cheltuieli de personal. Acest minister a publicat, azi, în baza legii transparenței decizionale, un proiect de ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. În 2023, guvernul Ciolacu nu a operat nici o rectificare a bugetului și a operat schimbări masive ale bugetului prin transferuri la și de la fondul de rezervă al guvernului. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Prin această ordonanță, deficitul bugetului ajunge la 6,94% din PIB. Care sunt principalele modificăr i operate la bugetul votat de Parlament: Potrivit notei de fundamentare la proiectul ordonanței de rectificare, „cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 8.799,4 milioane lei”. Ele vor reprezenta, în total, 9,3% din PIB, apreciază ministerul de Finanțe - recomandarea Băncii Mondiale fiind ca ele să consume mai mult de 8% din PIB. 764 de milioane de lei în plus la Interne pentru plata pensiilor. În bugetul inițial pentru plata acestor pensii era prevăzută suma de 5,84 miliarde de lei. 49 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor foștilor angajați SRI. Suma inițială votată de Parlament, pentru 2024: 768 de milioane de lei 250 de milioane de lei în plus pentru plata pensionarilor ministerului Apărării. Inițial, alocarea era de 3,86 miliarde. Nota de fundamentare estimează o datroei publică, la final de an de 51,5%, ceea ce ar obliga Guvernul să ia măsuri, inclusiv înghețarea cheltuielilor cu salariile buegtarilor.

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor

Doar guvernele din Malta și Letonia cheltuie mai mult decât România pe salariile bugetarilor, ca procent din veniturile la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj România a cheltuit 29,8% din veniturile la buget pe salariile bugetarilor, în 2023. Media UE a fost de doar 21,8%. Doar Malta și Letonia cheltuie mai mult pe salariile bugetarilor Consiliul arată și cum a evoluat România în acest clasament. Ea a trecut în fruntea celor mai cheltuitoare administrații din 2018, când PSD era la putere. „În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate (...) în anul 2023 se constată o majorare marginală a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,2%) și Letonia (30%) în clasamentul statelor UE. Dacă, până în 2009, România era plasată în prima jumătate a clasamentului (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27 (...) Începând cu anul 2016 situația s-a schimbat și România a urcat abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar din 2018 ocupând prima poziție până în anul 2021”, scrie Consiliul Fiscal. În administrație publică și apărare dinamica creșterii salariilor a fost de 16,8%, în învățământ majorarea a fost de 26,9%43, iar în sănătate, de 8,4%.

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român Foto: Facebook CSM
Justiție

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român

Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor suplimentare câștigate de un judecător pensionat în 2020: Ministerul de Finanțe este obligat la „penalități de 0,5% pe zi de întârziere” pentru că nu a achitat la timp sumele câștigate de Ioan Radu Tenter. Citește și: Suma astronomică primită de obscurul bugetar Cotarcea, șef la Inspectoratul în Construcții, drept „dar de nuntă” Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român DeFapt.ro a scris că bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal ei ar avea de încasat circa 6,5 miliarde de lei - suma stabilită prin titluri executorii este de 22 de miliarde de lei din care s-au achitat 14,5 miliarde de lei. Judecătorul Tenter, care a condus judecătoria din Carei, a dat statul în judecată pentru majorarea salariilor primite între 2002 și 2010 și a câștigat. Însă statul român nu a achitat la timp aceste salarii suplimentare, așa că judecătorul a deschis al doilea proces. L-a câștigat și pe acesta, iar judecătoarea Alină-Nicoleta Ungureanu de la Judecătoria Sectorului 5 a obligat Ministerul Finanțelor Publice să-i plătească aceste dobânzi cămătărești, de 0,5%. Ele curg deja, de la 24 martie. Potrivit site-ului Lumea Justiției, Ministerul de Finanțe s-a plâns la CSM după această decizie, întrucât se teme că va crea un precedent și va avea un impact major asupra bugetului.

Bugetarii ar putea băga România în faliment Foto: România TV
Eveniment

Bugetarii ar putea băga România în faliment

Bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Citește și: Băsescu amintește că a propus, în 2012, reforma Sănătății și spargerea monopolului CNAS, dar “baronii sănătății“ l-au învins și nu s-a schimbat nimic: “Doar morţii din spitale ar putea fi mai mulţi“ Bugetarii ar putea băga România în faliment Însă, în 2023, a explodat valoarea titlurilor executorii emise în favoarea bugetarilor, majorarea față de 2022 fiind de 231%. Nu este clar dacă în aceste sume intră și cele care trebuie achitate magistraților. În total, în perioada 2015-2023, suma pe care statul trebuie să o plătească bugetarilor, stabilită prin titluri executorii, este de 22 de miliarde de lei. Foarte probabil ea se va majora substanțial pe măsură ce cresc pretențiile și numărul de procese. Din totalul sumei, s-au achitat 14,5 miliarde de lei, între 2015 și 2023, deci mai sunt de plătit circa 6,5 miliarde de lei. Guvernul a achitat, în 2023, 1,62 miliarde de lei în contul acestor titluri executorii. Suma este mai mică decât în 2022 - când de la buget s-au plătit 1,65 miliarde de lei - dar aceste titluri executorii sunt purtătoare de dobânzi și penalități. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Tabel: Consiliul Fiscal „În anul 2023, se observă o diminuare marginală a sumelor plătite în contul hotărârilor judecătorești privind plata unor diferențe salariale pentru unele categorii de bugetari, de la 1.687,2 mil. lei în anul precedent, la 1.661,4 mil. lei. Pe de altă parte, la nivelul titlurilor executorii nou-emise se observă o creștere cu 231,1% în 2023 (8.147 mil. lei) față de 2022 (2.460,6 mil. lei) astfel că suma înregistrată în 2023 va continua să afecteze execuția cash din anii următori”, arată Consiliul Fiscal. Potrivit unui tabel al Consiliului Fiscal, cele mai mari sume au fost câștigate de bugetarii din administrația publică centrală, respectiv 18,58 miliarde de lei, urmați de cei din administrația locală - 3,45 miliarde de lei și doar 31,9 milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. Magistrații au deschis drumul În octombrie 2023, DeFapt.ro a scris că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În 2023, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost de 132 de miliarde de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră