miercuri 23 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bugetari

71 articole
Politică

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei, arată ultimele date publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), valabile pentru martie 2025. Șmecheria prin care s-au majorat salariile unor angajați ai SGG este apariția unui nou spor, care nu era plătit în 2024: „Majorarea salariului de bază cu 50% pentru personalul cu atribuții în asigurarea suportului documentar și arhivistic, respectiv a asistenței juridice de specialitate”. Citește și: Ponta, care are cetățenie sârbă, recunoaște că a preferat să inunde România, ca să-l ajute pe amicul său Vucic și să salveze Belgradul Așa a fost posibil ca salariul brut al unui „director II” din cadrul SGG să ajungă în martie 2025 la 29.976 de lei, maximum, față de un plafon de 20.295 de lei în martie 2024.  Angajații SGG continuă să primească spor de condiții vătămătoare - 1.500 de lei - și o „stimulare financiară” de 50% din salariu pentru cei care lucrează pe proiecte europene. Aceste sporuri se cumulează și, de la un salariu de bază brut de 14.389 de lei, un șef de serviciu ajunge la 27.446 de lei, brut, lunar.  Brut, unii bugetari au primit între 4.913 lei și 7.891 de lei doar sporul „în asigurarea suportului documetar și arhivistic”.  Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an În plus, nota SGG privind salariile bugetarilor mai arată și alte drepturi ale acestora: „Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Secretariatului General al Guvernului și al structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%” indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut „personalul care desfășoară activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene precum și personalul care desfășoară activități în cadrul unităților de implementare și monitorizare a proiectelor din PNRR, beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%” „personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru” vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei. decontarea cheltuielilor de cazare pentru folosința imobilelor cu destinația de locuință de serviciu din fondul locativ aflat în administrarea Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, în limitele legale prevăzute; „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, declara Marcel Ciolacu, la 31 decembrie 2024. 

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie, în timp ce coaliția majoritară promitea reducerea cheltuielilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie, când guvernul Ciolacu promitea să taie cheltuielile

Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie 2025, când guvernul Ciolacu promitea să taie cheltuielile: numărul angajaților în instituțiile de stat - fără cei din companiile și regiile statului - a ajuns la 1.312.508, față de 1.306.893 în decembrie 2024 și 1.306.197 în noiembrie 2024. În februarie 2025, s-a înregistrat o reducere nesemnificativă, fiind înregistrați 1.311.451 bugetari.  Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie Datele publicate marți seara de ministerul de Finanțe arată că s-au făcut angajări inclusiv la Senat, unde președinte era liberalul Ilie Bolojan. În decembrie, în această instituție erau angajate 869 de persoane, iar în ianuarie se ajunsese la 881. Însă, în februarie, numărul acestor bugetari s-a redus la 873. Personalul ministerului de Externe a crescut de la 2.090 de pe angajați în decembrie 2024 la 2.093 în ianuarie și 2.099 în februarie.  În mod straniu, datele de la Finanțe consemnau 260 de angajați la ministerul Familiei - față de 267 în decembrie 2024 - deși, oficial, acesta a fost desființat.  Aceste date confirmă de ce, în execuția bugetară pe primele două luni, este consemnată o creștere de 16,2% a cheltuielilor de personal.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. „Desființăm și comasăm autorități și instituții, reducem numărul de angajați și tăiem funcții de demnitari. În total, vorbim de o scădere masivă a posturilor, cu 13,5%. Cred că este un semnal concret așteptat de opinia publică și, în special de mediul de afaceri”, promitea Marcel Ciolacu la 20 februarie 2025. 

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari, arată informațiile ministerului de Finanțe, care se bazează pe Eurostat. Aceste date sunt din 2011 până în 2023. Deocamdată nu se știe valoarea drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești în 2024.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Bugetarii au jupuit bugetul de miliarde de lei dând statul în judecată Informațiile de la Finanțe arată că cele mai multe obligații de plată au fost emise în 2023, peste opt miliarde de lei, și vor trebui plătite din bugetul de stat, nu din bugetele locale. Din uriașa sumă de 32 de miliarde de lei pe care statul o avea de plătit către toți bugetarii - plătiți de la bugetul de stat, de la cele locale sau de la cel al asigurărilor sociale - s-au achitat 19,5 miliarde de lei. Au mai rămas de achitat peste 12,5 de miliarde de lei, deci circa 0,6% din PIB.  Informațiile de la ministerul de Finanțe arată că bugetarii angajați în administrația locală au câștigat procese cu statul și au obținut sume foarte mari între 2013 și 2016. În 2016, s-au emis titluri de plată de peste două miliarde de lei. După acest an, sumele au scăzut abrupt. În 2023, obligațiile de plată câștigate în fața administrațiilor locale era de doar 76 milioane de lei. Bugetarii din aparatul central au început să câștige masiv procese cu statul, pentru salarii mai mari, în 2018 - obligații de plată emise în valoare de puțin sub un miliard de lei, doar în acel an. Însă, în 2023, victoriile în fața statului au explodat: bugetarii din aparatul central au câștigat obligații de plată de peste opt miliarde de lei. În total, din 2011 în 2023, bugetul de stat a achitat 11,3 miliarde de lei dintr-un total de 22,3 miliarde de lei. La bugetele locale, valoarea totală a obligațiilor de plată era de peste 9,5 miliarde de lei, din care s-au plătit, până la final de 2023, 8,1 miliarde de lei.  La bugetul asigurărilor sociale mai sunt de achitat obligații de plată de circa 20 de milioane de lei.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024

Guvernul Ciolacu II nu a înghețat nimic: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc mai rău ca în 2024 În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. Nota ministerului de finanțe nu explică acest salt. Și cheltuielile cu dobânzile au explodat cu 50% față de primele două luni din 2025 și acum consumă 0,5% din PIB. Ele au însumat 10,06 mld lei, cu 3,39 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  În schimb, „cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13,0 mld lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld”, arată Finanțele.  Deficitul bugetar a ajuns deja la 1,58% în primele două luni, deși Guvernul s-a angajat să încheie anul cu un deficit de 7%.  Ciclul electoral prelungit din România va întârzia probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală până cel puţin în semestrul doi din 2025 şi, fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ţinând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, se arată într-o analiză agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, publicată marți. 

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă să crească masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat

Ordonanța „Trenuleț”, prin care Guvernul anunța înghețarea salariilor bugetarilor, se dovedește a fi o păcăleală: în ianuarie 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat din nou, raportat la cheltuielile din ianuarie 2024, arată datele prezentate azi de ministerul de Finanțe.  Citește și: Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu De altfel, deficitul bugetar în ianuarie 2025 este de 0,58%, față de 0,45% în ianuarie 2024.   Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală Față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Nota de fundamentare a execuției bugetare pe ianuarie nu oferă nici o explicație, ci doar consemnează, sec: „Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%”.  Cea mai mare creștere procentuală față de ianuarie 2024 este cea cu dobânzile, de 132,9%. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 mld lei, cu 2,19 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Au crescut și cheltuielile cu asistența socială, urmare a majorării pensiilor.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,30 mld lei în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024”, arată ministerul de Finanțe. 

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii Foto: Inquam/Cristi Vescan
Economie

Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii

Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor: INS a anunțat azi o cădere de 1,5% a producției industriale, de la an la an, iar datoria externă a administrației publice a crescut cu aproape 16 miliarde de euro, potrivit BNR. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Noi date care arată că Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii „În anul 2024, comparativ cu anul 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,5%, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,7%), industriei prelucrătoare (-1,1%) și industriei extractive (-1,0%)”, explică BNR. În plus, investițiile străine s-au prăbușit de la 6.748 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2023 la 5.730 milioane euro între ianuarie și decembrie 2024. Căderea este de aproximativ 15%. Banca Națională a anunțat azi că datoria externă a administrației publice a ajuns la 107,1 miliarde de euro în decembrie 2024, față de 91,8 miliarde de euro în decembrie 2023. BNR a nunțat și o explozie a deficitului de cont curent. „În perioada ianuarie-decembrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 29 370 milioane euro, comparativ cu 21 491 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3 854 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 815 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 273 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro”, precizează Banca Națională. În schimb, salariile în administrația publică - fără Educație, Sănătate și structuri militarizate - au crescut de la o medie, netă, de 6.493 de lei, în decembrie 2023, la 7.216 lei, în decembrie 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea este de circa 15%.

Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024 Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024

Zeci de angajări la Guvern, ministerul de Externe și alte instituții de stat în decembrie 2024, înainte de înghețarea posturilor. Datele sunt publicate de ministerul de Finanțe, însă acesta nu păstrează pe site, public, de la o lună la alta, informațiile privind numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie 2024. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024 În octombrie 2024, numărul bugetarilor a fost de 1.300.297. În noiembrie sărise la 1.306.197. În decembrie 2024, creșterea a fost de doar câteva sute - s-a ajuns la 1.306.893, însă în poziții cheie. La Secretariatul General al Guvernului s-au angajat, în decembrie, cel puțin 33 de persoane, numărul angajaților ajungând la 4.601. Pentru comparație, în august 2020, când premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473. În decembrie 2024 s-au făcut opt angajări și în ministerul de Externe, unde s-a ajuns la 2.090 de posturi ocupate. În ministerul condus de liberala Alina Gorghiu numărul posturilor ocupate a crescut, în decembrie, cu 25 - număr total de angajați, 2.772. La Sănătate, instituție condusă și atunci, și acum, de pesedistul Alexandru Rafila, s-au făcut 166 de angajări - 18.320 saalriați, în total. La ministerul Energiei, liberalul Sebastian Burduja a mai adus, în decembrie, cinci bugetari. Secretariatele de stat pentru revoluționari și pentru culte și-au sporit numărul de angajați cu câte unul. Aceste angajări vin pe fondul unui deficit bugetar uriaș, Consiliul Fiscal arătând că acesta se datorează și cheltuielilor de personal excesive. „Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar și o reducere a numărului de instituții bugetare, prin comasări”, se lăuda premierul Ciolacu în fața Parlamentului, la începutul lunii februarie.

Guvernul continuă să facă sute de angajări Foto: Facebook
Economie

Guvernul continuă să facă sute de angajări

Guvernul continuă să facă sute de angajări, deși a promis că va îngheța cheltuielile de personal, a arătat site-ul eJobs, care a monitorizat anunțurile de angajare din luna ianuarie 2025. Totalul ofertelor de muncă în instituțiile de stat a fost, în ianuarie 2025, de circa 900. Citește și: În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol – DIICOT. Președintele ANAF s-a văzut cu un șef al Nordis Guvernul continuă să facă sute de angajări Peste 1,3 milioane de cetățeni români lucrează în instituțiile de stat, arată datele pe noiembrie 2024, ultimele publicate de ministerul de Finanțe. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, numărul de joburi pentru bugetari este cu 33% mai mare, arată site-ul Profit. „Cel mai mare angajator de stat la începutul acestui an a fost sistemul de învățământ, care a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piață, potrivit datelor eJobs.ro. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante”, arată datele eJobs.ro, citate de Profit. În analiza proiectului de buget pe 2025, Consiliul Fiscal arăta: „Cheltuielile de personal se majorează în planificare cu 3%, reprezentând +4,9 mld. lei față de execuția anului precedent, pe fondul măsurilor adoptate prin ordonanța trenuleț (…) În acest context, CF salută intenția Guvernului de a ține sub control cheltuielile de personal, acestea reprezentând 21,1% din totalul cheltuielilor bugetate pentru anul 2025, însă atrage atenția că în anii precedenți s-au înregistrat depășiri sistematice la nivelul acestui agregat”.

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii

În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Recent, președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat că noua organigramă de personal va reduce numărul de posturi de la Senat de la 796 la 618. Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban se lăuda că va concedia circa 200 de persoane: „Vorbim de un număr total de în jur de 1.500 de angajați (...) Aici estimez undeva, nu știu, oricum peste 200 de posturi la care vom renunța”. În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Însă proiectul de buget pentru anul 2025, publicat noaptea trecută de ministerul de Finanțe, nu arată nici o reducere a cheltuielilor de personal (cu salariile angajaților) la Senat și la Camera Deputaților. La Senat, cheltuielile de personal se majorează de la 195,7 milioane lei, în 2024, la 196,4 milioane lei, în 2025, deci cu 0,36%. Însă, în 2026, aceste cheltuieli ar ajunge la 205 milioane de lei, deci s-ar termina cu austeritatea pentru funcționarii parlamentari. La Camera Deputaților, cheltuielile de personal sar de la 403,2 milioane de lei, anul trecut, la 411,1 milioane de lei în 2025. Majorarea este de 1,96%. Și aici, austeritatea s-ar încheia în 2026, când cheltuielile de personal se estimează că vor ajunge la 442 de milioane de lei. Și în 2027 și 2028, Finanțele estimează majorări substanțiale ale cheltuielilor de personal din cele două camere ale Parlamentului.

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Foto: Facebook
Politică

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari

Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din Ministerul de Finanțe și Secretariatul General al Guvernului (SGG). Prevederea a fost strecurată într-un proiect de ordonanță de urgență, promovat de ministerul de Finanțe. Proiectul este intitulat, generos, „pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, spunea premierul Ciolacu la 31 decembrie. Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Nu este clar care este urgența acestei decizii. De această majorare vor beneficia funcționarii care gestionează litigii internaționale - deși, Guvernul plătește, pentru aceste procese, case de avocatură specializate. „Personalul de specialitate juridică din cadrul Direcţiei generale juridice a Ministerului Finanţelor, care are în fişa postului atribuţii în legătură cu asigurarea asistenţei şi reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art. 1, precum și personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. (...) Prevederile alin. (1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcţiei Generale Juridice a Ministerului Finanţelor și 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului”, se arată în nota de fundamentare. Impactul bugetar al întregii ordonanțe ar fi de reducere a cheltuielilor cu 2,26 milioane de lei, dar ordonanța mai are și alte modificări ale altor acte legislative și nu e clar cum s-a ajuns la această sumă.

Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari

Pe ultima sută de metri, deși știa în ce dezastru se află bugetul, guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari. Datele publicate de ministerul de Finanțe arată că numărul total al angajaților statului a ajuns, în noiembrie 2024, la 1.306.197. În octombrie erau doar 1.300.297 bugetari. Publicația Profit estimează că, în decembrie 2024, numărul bugetarilor va crește și mai mult, pentru instituțiile statului s-au grăbit să facă angajări, estimând că ocuparea posturilor libere va fi înghețată. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari Doar în primele 11 luni din 2024, guvernul a cheltuit 8,4% din PIB pe salariile bugetarilor, față de 7,5% în 2023. Peste 22% din cheltuielile de la buget sunt cu salariile bugetarilor. „Numărul de angajați la stat e mult prea mare. În alți ani am putut funcționa și cu sub un milion de bugetari. În multe instituții, personalul nu are ce să lucreze. De ce avem nevoie de 200 de secretari de stat?”, spunea Ilie Bolojan în aprilie 2023, la postul B1 TV. În decembrie 2023 contribuabilii plăteau 1.292.559 bugetari, cu 13.564 mai mulți comparativ cu ianuarie 2023. Când Ciolacu a ajuns premier, în iunie 2023, numărul posturilor ocupate la stat era de 1.284.199. În total, guvernarea Ciolacu a sporit numărul bugetarilor cu peste 22.000. Sub premierul Ciucă, a existat o creștere și mai mare, de circa 24.900 de bugetari în plus. În 2014, numărul bugetarilor era de doar 1,18 milioane, arată Profit.

Ciolacu II continuă să subvenționeze dezastrul din turismul românesc Foto: Facebook
Politică

Ciolacu II subvenționeze dezastrul din turismul românesc

Ciolacu II continuă să subvenționeze dezastrul din turismul românesc: se vor da vouchere de vacanță bugetarilor cu salarii nete sub 8.000 de lei, afirmă surse din coaliția majoritară. În forma inițială, ordonanța „Trenulețul” prevedea tăierea completă a acestor vouchere. Guvernul Ciolacu II îngheață pensiile, taie mierea acordată elevilor și limitează programul „Masă Sănătoasă” pentru aceștia, reduce banii pentru concedii medicale – aceste măsuri sunt prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență inițiat de ministerul de Finanțe. Citește și: Ordonanța disperării: Ciolacu II îngheață pensiile, taie mierea acordată elevilor și limitează programul „Masă sănătoasă”, reduce banii pentru concedii medicale Ciolacu II continuă să subvenționeze dezastrul din turismul românesc Valoarea voucherelor de vacanță va fi înjumătățită la 800 de lei. În plus, cu ele se va putea plăti până în 50% din valoarea pachetului turistic, deci cei care le utilizează mai trebuie să pună minimum 800 de lei. „Tăierea voucherelor de vacanță va îngheța sau anula investițiile în infrastructura turistică. Hoteluri noi și modernizate, de 4 și 5 stele, aflate în proiect, nu vor mai fi construite, ⁠va anula succesul ultimilor ani de eliminare a turismului la negru; numărul unităților clasificate s-a dublat în ultimii 10 ani, ⁠balanța valutară va fi grav afectată, miliarde de euro vor lua drumul Greciei, Turciei, Bulgariei în loc să rămână în țară”, protesta Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) acum circa o săptămână.

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, spune sindicalistul Dumitru Costin Foto: DCBusiness
Politică

Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top

Sindicalistul Dumitru Costin își povestește experiența cu administrația publică: „Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top”, a spus el la lansarea studiului "Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări". Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top „În ultima lună şi jumătate am avut ocazia să interacţionez cu una dintre cele mai bogate administraţii publice din România. Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică", a arătat Dumitru Costin. „Am identificat în structura salariilor în plată nişte inadvertenţe în care, pentru corectarea lor, vor trebui luate nişte decizii. În schimb, rămânem deficitari investiţiilor în modernizarea administraţiei publice. Sistemul care administrează pensiile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcţionează, cu volume uriaşe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiţi pentru efortul suplimentar", a mai spus liderul Blocului Național Sindical. Potrivit lui Costin, noul proiect al legii salarizării este finalizat, dar ar presupune „creşteri de anvelopă salarială”.

Mircea Marian
Opinii

Ciolacu va fi președinte fiindcă a mituit

Marcel Ciolacu a mituit, în 15 luni de când conduce Guvernul, circa șase milioane de alegători. Sunt aproape patru milioane de pensionari care au primit o majorare consistentă a pensiei în 2024, mai avem 1,3 milioane de bugetari a căror salarii cresc și nu se mai opresc de doi ani încoace, iar la aceștia adăugăm clientela din sectorul privat, inclusiv presa bine îndopată. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Dacă luăm în considerare și familiile celor omeniți de PSD din bani publici, probabil că vorbim de circa 8-10 milioane de alegători care au beneficiat de pe urma pomenilor electorale fără precedent. La unii a dat mai mult, la alții, mai puțin, dar este evident că lumea e mulțumită. Poporul român nu este fericit cu Ciolacu, îi știe păcatele, dar este cu burta plină și nu vrea să schimbe acest sentiment. De exemplu, bugetarii. Datele ministerului de Finanțe arată o creștere de 24-26% a cheltuielilor salariale. Deci, degeaba vorbim de inflația uriașă, de 4-5-6%, bugetarii nu o percep ca pe o scădere a nivelului de trai de vreme ce salariile lor au crescut de trei sau patru ori mai mult decât inflația. La fel, în cazul pensionarilor. Pensiile lor au crescut mult peste inflație, prețurile la câteva alimente de bază sunt controlate și - cu costuri uriașe - s-au plafonat și cheltuielile cu energia. Mă vor certa oamenii de stânga fiindcă definesc această majorare drept o mită. Da, consider că este mită fiindcă: majorarea a fost planificată în prag de alegeri și duce la o majorare substanțială a deficitului. Justiția a primit sume astronomice: magistrații au câștigat în instanțe majorări salariale, iar Finanțele, în loc să le eșaloneze pe termen lung, plătesc masiv în 2024. Ar fi vorba de cel puțin 1,2 miliarde de euro distribuiți la circa 7.000 de judecători și procurori - bani care vor fi în plus, în 2024, față de planificarea inițială pentru acest an. În sfârșit, și presa și politicienii și-au primit tainul. Cum este subvenționată presa cu bani de la partide sau de la primării deja se știe. Însă putem lua ca studiu de caz mituirea lui George Simion. Acesta știe că Becali e omul lui Hrebenciuc și joacă pentru PSD. Dar atâta vreme cât „dă” bani - elicopterul cu care Simion bate țara, de cine o fi plătit? - nu-i pasă. Liderul AUR știe că nu câștigă președinția, așa că cel puțin face bani... Desigur, suntem câteva casandre care ne văităm că deficitul, datoria publică, inflația...Sincer: nimănui nu-i pasă. Da, lumea pare empatică, ne înțelege văicărelile, nu ne contrazice. Și atât. Vor vota Ciolacu fiindcă le-a dat. Ceilalți n-au dat și nu se știe ce ar face, poate vor tăia... Așa am ajuns să avem cea mai scumpă campanie electorală din istoria României. Integral plătită din bani publici. Va veni ziua decontului? Da. Dar azi e petrecere și nimănui nu-i pasă de ceea ce va urma. PS: În SUA, inflația a contribuit masiv la erodarea intenției de vot pentru Partidul Democrat, aflat la putere. Dar acolo nimeni nu și-ar fi permis să crească salariile bugetarilor la o rată de patru ori peste inflație, iar pensiile sunt administrate privat, nu controlate de Guvern.

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș  Foto: Facebook
Economie

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș

Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile publice, a dus la deficitul uriaș. În raportul publicat azi privind perspectivele economiei ale României, se apreciază că deficitul va rămâne foarte mare urmare a creșterii cheltuielilor cu pensiile și cu dobânzile. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Spre deosebire de explicațiile guvernului Ciolacu, Comisia Europeană nu identifică investițiile publice drept principală cauză a deficitului. Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș „Deficitul peste așteptări reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. De asemenea, deficitul reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza”, arată Comisia Europeană. „În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat”, se explică în raport. Comisia mai arată că planul de reformă fiscală avansat de guvernul Ciolacu în octombrie este neclar: „Previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu”. Comisia mai arată că datoria publică va ajunge la 60% în 2026, iar PIB-ul va crește într-un rimt lent, 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Prețurile mari la energie au dus în jos producția industrială „În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023”, arată Comisia Europeană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră