luni 22 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bugetari

117 articole
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor - surse

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

BREAKING Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie, anunță Finanțele

Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie, anunță Finanțele: numărul angajaților în administrația centrală, în instituții finanțate integral de la buget, a scăzut de la 618.711 la 586.748, adică cu circa 24.000 de persoane, peste 4%.  Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel În administrația locală, numărul angajaților autorităților executive locale a coborât însă foarte puțin, de la 281.963 la 281.537.  Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie În total, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în august 2025, de 1.268.801, cu 34.762 mai puţine comparativ cu luna precedentă, când era 1.303.563.  Cea mai mare reducere a numărului de posturi ocupate este la Educație, unde se înregistrează un minus de 31.046 angajați (peste 10%) comparativ cu luna anterioară, de la 308.129 la 277.083. La Secretariatul General al Guvernului, numărul angajaților a scăzut de la 3.598 la 3.556, o scădere de puțin peste 1%. La Curtea Constituțională au fost însă angajări masive, raportat la numărul celor care licrează aici: de la 102 angajați în iulie s-a ajuns la 122 în august 2025.  Potrivit datelor anunțate, azi, de ministerul de Finanțe, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.785 de posturi (minus 42 comparativ cu iulie 2025), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.169 (minus 249), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.127 de posturi ocupate (minus 1.936). În administraţia publică locală lucrau, în august 2025, 466.972 de persoane (minus 572 comparativ cu iulie 2025), dintre care 286.170 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (minus 491) şi 180.802 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 81).  

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget

România a fost, în anul 2024, pe locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Ponderea cheltuielilor cu salariile angajaților din instituțiile bugetare în total venituri bugetare a fost de 32,8%. În zona euro, această ponderee este de circa 22%.  Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în veniturile la buget Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2024 la 9.660 lei/lună, cu 18,5% mai mare decât în anul 2023, depășindu-l cu 17,5% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 8.223 lei/lună (în creștere cu 14,7% comparativ cu cel din anul precedent). Situația a fost chiar mai dramatică în trimestrul IV din 2024, când au avut loc alegerile parlamentare și prezidențiale. Astfel, salariul mediu brut lunar în sectorul public aferent trimestrului IV al anului 2024 a înregistrat un nivel de 10.013 lei, cu 16,6% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2023, în timp ce salariul din sistemul privat a fost de 8.618 lei, în creștere cu 12,2% față de trimestrul IV al anului 2023.  Numărul bugetarilor a crescut cu 14.334 în decembrie 2024, față de 2023. În 2023 față de 2022, creșterea a fost de 13.871 de persoane.  În 2024, creșterea nominală a veniturilor bugetare a fost de doar 10%, iar ritmul de creștere al cheltuielilor nominale cu salariile și asistența socială a fost de 20,3%. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 6,9% față de perioada similară din 2024 și consumă tot 6% din PIB, același procent ca în primele opt luni de anul trecut.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Între timp, discuțiile din coaliția guvernamentală privind concedierile de personal în administrația locală - 13.000 de persoane, a cerut premierul Bolojkan - și o restructurare a aparatului central s-au blocat complet.  Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu dobânzile au fost cu 10,33 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv o creștere de 45,2%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4%.  Pe de altă parte, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 mld lei, înregistrând o creștere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, „o dinamică pozitivă”, apreciază ministerul de Finanțe, a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,0%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.   Deficitul bugetar a ajuns la 4,54% din PIB, față de 4,59% în perioada similară din 2024. Însă, in termeni nominali, deficitul a fost cu aproape șase miliarde de lei mai mare. 

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor, președintele UDMR: 13.000 din administrația locală și circa 20% din cea centrală. Potrivit ultimelor date de la ministerul de Finanțe, din iulie 2025, în administrația centrală sunt 618.711 angajați - posturi efectiv ocupate - plătiți integral de la bugetul de stat. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor În consecință, potrivit liderului UDMR, ar putea fi concediați circa 134.000 de bugetari. „Cu toții cu toții am ajuns la concluzia că trebuie să reducem aceste cheltuieli. Cum putem reduce? Putem reduce desființând posturile ocupate, 10% asta înseamnă la 130.000 aproape de posturi în administrația locală 13.000 de posturi sau reducând cheltuielile tot cu 10%, dar nici acolo nu poți să reduci uniform.  De aceea marea majoritate, cel puțin până la această oră din Coaliție, am agreat să reducem numărul de posturi ocupate, fiindcă are un efect mai rapid, imediat și nu cred că este o catastrofă pentru administrația locală (...) În administrația centrală trebuie să aplicăm 20% că și acolo au fost schemele umplute în anumite autorități, în anumite ministere. Nu trebuie să ne ascundem după degete. România ar funcționa și dacă noi la administrația locală, scoatem 13.000 de posturi și 20% din administrația centrală. Poate reușim să creștem eficiența. Important este statul să lucreze pentru cetățeni și poate lucra. Au demonstrat câteva autorități locale”, a spus Kelemen Hunor la Antena 3. Și premierul Ilie Bolojan a susținut concedierea a 13.000 de bugetari din administrația locală. Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului ar putea fi trimiși în sectorul privat, a susținut, în mai 2025, și decanul FABIZ, Tănase Stamule. „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat (...) Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului.Toate aceste pot fi făcute de un tandem preşedinte-premier care poate lucra în echipă, înțelege economia și ar trebui să pună interesul național mai presus de orice”, propunea Stamule.   

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Foto: Facebook
Politică

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie, în loc să scadă

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie, în loc să scadă, arată datele publicate azi de către ministerul de Finanței. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Astfel, numărul posturilor ocupate din administrația centrală, finanțate integral de la bugetul de stat, a fost în iulie de 618.711, iar în iunie era de 618.458, o creștere de 253 de bugetari. În ianuarie era 522.263 de bugetari în administrația centrală, integral plătiți de la buget.  Creșterea nu este mare, dar ea trebuie raportată și la ieșirile din sistem - al cărui număr nu este cunoscut - prin pensionare, demisii sau transferuri.  În total, numărul bugetarilor a scăzut din iunie în iulie, de la 1.305.595 la 1.303.563, o reducere sub 2.000 de persoane. În iulie, comparativ cu iunie, a crescut numărul angajaților din ministerul de Externe - opt bugetari în plus, ministerul Apărării - 144 sau cel de Interne - 312.   În administrația publică locală, numărul bugetarilor a crescut cu 443, de la 281.520, în iunie, la 281.953 în iulie.  Ilie Bolojan ar dori să concedieze între 10.000 și 13.000 de bugetari din administrația locală. 

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie - INS

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În iunie, acesta era de 7.215 lei, în iulie a ajuns la 7.010 lei. Din august 2024, salariul mediu net al bugetarilor nu a mai fost atât de mic. Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Guvernul Bolojan a aprobat primele reduceri de cheltuieli în iulie, deci acestea nu au avut cum să aibă impact pe aceste date ale INS.  Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  O scădere a fost și față de iulie 2024, când salariul mediu net în administrație publică și apărare era de 7.028 lei.  „În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%)”, arată INS.  Și salariul mediu net pe economie a scăzut, dar nu atât de mult: de la 5.539 de lei în iunie la 5.517 lei în iulie.  Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%. Indicele câştigului salarial real a fost 97,0% în luna iulie 2025 față de luna iunie 2025.  Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în „activități de editare” - 10,8%. 

Ce șanse ar avea bugetarii pe care Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat Foto: Facebook
Eveniment

Ce șanse ar avea bugetarii pe care Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat

Ce șanse ar avea bugetarii pe care premierul Ilie Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat: nu prea mari și, oricum, vor avea un șoc când vor constata ce condiții de muncă sunt și care este politica salarială, apreciază firmele de recrutare, consultate de site-ul Termene.ro. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Ce șanse ar avea bugetarii să se angajeze în sectorul privat „Spre deosebire de sectorul bugetar, mediul privat este adesea mai competitiv, dinamic și mai puțin standardizat. Pentru mulți candidați, tranziția ar presupune o schimbare de mentalitate și dobândirea de noi competențe, de la project management și comunicare interdepartamentală, la eficientizarea timpului și raportare”, a declarat pentru Termene.ro Melania Pop, Managing Partner, International Work Finder (IWF), companie de recrutare și plasare de personal „În teorie, mediul privat ar putea prelua o parte dintre angajații din sectorul public. În practică însă, succesul acestei tranziții depinde de profilul oamenilor și de cât de repede se pot adapta la un ritm diferit de lucru. Din discuțiile pe care le-am avut cu directorii generali ai multinaționalelor și cu antreprenorii români, majoritatea sunt destul de reticenți în a angaja foști bugetari. Motivația lor este simplă: în companiile private, dinamica este mult mai intensă, orientată către performanță și rezultate imediate, iar adaptarea nu este întotdeauna ușoară pentru cineva care a lucrat ani întregi într-un sistem rigid, cu stabilitate garantată”, a declarat pentru Termene.ro Sorina Faier, fondatoarea companiei Elite Searchers, specializată în recrutarea de top și middle management. 

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, iar premierul Ilie Bolojan cere acum verificări, prin prefecturi, „în privința personalului din aparatele proprii” din primării și consilii județene.  Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social De altfel, există o inexplicabilă diferență între informațiile prezentate de premier într-o conferință de presă și cele postate de ministerul de Finanțe pe propriul site. Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Astfel, premierul Ilie Bolojan a afirmat că „numărul de posturi efectiv ocupate” este de peste 129.000. Dar ministerul de Finanțe comunică, pentru iunie, că sunt 468.3544 de bugetari în administrația publică locală, din care: 286.236 - instituții finanțate integral din bugetele locale, din care 4.716 - învățământ preuniversitar și 281.520 - autorități executive locale 182.118 în „instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii”, din care 147.512 sunt în instituții sanitare Practic, numărul angajaților din primării și consilii județene ar fi de 281.520, dublul a ceea ce a prezentat Ilie Bolojan.  Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a relatat, la România TV, în ce situație penibilă s-a aflat coaliția când a discutat despre reducerile de personal din administrația locală. „Marți am avut niște date spre analiză din partea guvernului legate de posturi. Vineri alte date, duminică alte date, iar astăzi la Cotroceni alte date”, a afirmat Grindeanu. În conferința de presă de marți, și Bolojan a arătat că, de fapt, nu se știe câți angajați sunt la nivel local: „Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date, în așa fel încât să verificăm încă o dată posibilele erori care sunt în aceste tabele care vizează peste 3.000 de unități administrative”. 

Harta reducerilor de posturi în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Județele cu cei mai mulți bugetari: Prahova, Argeș, Suceava și Mureș

Harta reducerilor de posturi în România. O analiză publicată marți de Guvern arată că, în cazul unei reduceri cu 40% a numărului maxim de posturi admise în administrația locală, ar urma să fie disponibilizați 13.098 de angajați la nivel național. Această cifră reprezintă aproximativ 10% din numărul total de posturi ocupate în prezent. În total, 1.655 de unități administrativ-teritoriale – adică 51% din localitățile din România – ar trebui să reducă personal. Harta reducerilor de posturi în România Cele mai afectate județe ar fi: Citește și: ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor Prahova – 724 de posturi reduse Argeș – 649 Suceava – 627 Mureș – 513 La acestea se adaugă și Municipiul București, unde ar urma să fie reduse 709 posturi ocupate. Județele cel mai puțin afectate În partea opusă, cu cele mai mici reduceri, se află: Bihor – 53 de posturi Tulcea – 60 Bistrița-Năsăud – 125 Vaslui – 129 Arad – 136 Călărași – 138 Brăila – 141 Impact procentual pe județe Din punct de vedere procentual, cele mai mari scăderi ar fi înregistrate în: Galați – reducere de 17% Argeș – 16% Sălaj – 16% Mehedinți – 15% Prahova – 15% Cele mai mici scăderi procentuale ar fi în: Bihor – 2% Tulcea – 4% Arad, Bacău și Vaslui – câte 5% Cele mai multe primării vizate La nivel de primării, cele mai multe unități administrativ-teritoriale unde ar trebui reduse posturi sunt în: Buzău – 69 de UAT-uri Prahova – 68 Dolj – 65 Iași – 65 Dâmbovița – 62 Vrancea – 62 Galați – 61 Argeș – 58 Mureș – 56 Lista completă a situației pentru fiecare localitate poate fi consultată pe site-ul oficial al Guvernului: gov.ro/aal. Premierul Ilie Bolojan: reducerea cu 25% are efecte minime Premierul Ilie Bolojan a explicat că o reducere de doar 25% a numărului maxim de posturi admise la nivel local ar avea efecte „aproape nule”. Acest lucru se datorează faptului că multe posturi sunt vacante sau nici măcar nu au fost înființate. Situația actuală a posturilor din administrația locală Numărul maxim de posturi prevăzut prin lege: 190.000 Posturi aprobate prin organigrame: 164.000 Posturi efectiv ocupate: 129.000 Posturi neînființate sau vacante: 61.000 (32% din total) Astfel, potrivit Guvernului, orice reducere mai mică de 30% ar afecta doar posturi fictive sau vacante, fără impact real asupra aparatului administrativ.

Consiliile Județene Ilfov și Teleroman sunt campioane la angajări. CJ Ilfov, condus de Hubert Thuma, PNL Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Consiliile Județene Ilfov și Teleorman, campioane la angajări în ultimii zece ani - presă

Consiliile Județene Ilfov și Teleorman sunt campioane la angajări în ultimii zece ani, arată o analiză a Ziarului Financiar. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Această publicație arată că din 2015 în 2020 numărul bugetarilor din administrația locală a crescut cu 50.000 și, după întârzieri, ministerul de Finanțe a oferit date exacte despre evoluția numărului de angajați din fiecare unitate administrativă. Consiliile Județene Ilfov și Teleorman sunt campioane la angajări Administrația municipiului Oradea a crescut cu 78%, respectiv 198 de angajați, în ultimii zece ani, respectiv de la 254 la 452. Ca număr de angajați, acesta a fost municipiul cu cea mai mare creștere a bugetarilor. Pe locul II este Târgu Jiu (de la 136 la 307), iar pe III - Cluj Napoca (de la 505 la 657). Datele ZF arată că: În CJ Ilfov, numărul bugetarilor a sărit de la 4.173 la 5.953, în zece ani - majorare de 43%, locul I în clasamentul ZF. Președinte al CJ Ilfov este din 2020 liberalul Hubert Thuma, condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție. În CJ Teleorman, numărul bugetarilor a crescut de la 4.666 la 6.599 (41%) - locul II. Ionuț Gâdea (PSD) este președintele CJ Teleorman din 2020.  CJ Neamț a făcut peste 2.000 de angajări în ultimii zece ani - creștere de 40% a bugetarilor, locul III în top. La CJ Bihor, numărul angajaților s-a majorat în zece ani cu 1.240 (23%), adica de la 5.302 la 6.542 - locul 17 în clasament. În București, numărul bugetarilor a scăzut cu 589, de la 17.724 la 17.135, arată datele ZF.  Ilie Bolojan a fost primarul municipiului Oradea din 2008 în 2020, iar din 2020 în 2024 a condus Consiliul Județean Bihor.  

Iașiul este lider regional la bugetari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Guvernul vrea „curățenie” în administrație, la Iași, numărul bugetarilor a rămas constant

Iașiul este lider regional la bugetari. Numărul bugetarilor din județul Iași a rămas constant în ultimii ani. Iașiul este lider regional la bugetari Raportul CNSP din 2024 arată că cele mai mari creșteri au fost în învățământ, sănătate și asistență socială, nu în administrația publică sau apărare. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu La Iași, aproximativ 6.000 de persoane lucrează anual în administrația locală și centrală, fără fluctuații semnificative. Deși județul are cei mai mulți salariați din regiune și salarii brute peste medie, se confruntă cu o scădere lentă a populației și cu dezechilibre între urban și rural. Continuarea, în Ziarul de Iași

Deficit bugetar dezastruos la șase luni Foto: Facebook
Economie

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv, iar cheltuielile cu plata dobânzilor au explodat, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,68%, cu 0,06% mai mult decât anul trecut. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Deficit bugetar dezastruos la șase luni În schimb, așa-numitele cheltuieli de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 10,1% față de primele șase luni din 2024. Ele consumă 4,5% din PIB, față de 4,4% din PIB în primele șase luni din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43,3% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezintă 1,3% din PIB.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei”, explică ministerul de Finanțe. 

Guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria mașini pentru transportul bugetărimii Foto: gov.ro
Politică

Guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria, în 2025, mașini pentru transportul bugetărimii din Palatul Victoria. Alte zeci de milioane de lei, protocol

Guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria, de la controversata regie a protocolului de stat (RAAPPS) mașini pentru transportul bugetărimii din Palatul Victoria. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Nu este clar de ce este nevoie de aceste sume imense plătite către RAAPPS, pentru că o parte din demnitari beneficiază de protecție, iar Secretariatul General al Guvernului (SGG) are, probabil, proprii șoferi. Însă o structură clară de personal a SGG nu se găsește pe site-ul instituției.  Ciolacu, sume uriașe pentru a închiria mașini pentru transportul bugetărimii Potrivit unui centralizator al contractelor SGG, doar în februarie s-a încheiat un contract de 1,24 milioane de lei (circa 250.000 de euro) cu RAAPPS pentru „servicii de transport auto de persoane”. Nu este clar de ce valoarea contractului este atât de mare. O mașină medie poate fi închiriată în București cu 30-40 de euro. Un microbuz cu șofer se poate închisra cu prețuri între 150 și 200 de euro pe zi, de la firmele private.  Ulterior, s-a încheiat un alt contract, de 8,5 milioane de lei, tot pentru „servicii de transport auto de persoane” în perioada martie-august 2025.  Însă alte zeci de milioane de lei au fost alocate pentru servicii de protocol furnizate de RAAPPS. De exemplu, 81 de milioane de lei este valoarea unui contract întins pe tot anul 2025 pentru „servicii de administrare, functionare , reparare , lucrari de intretinere, instruirea personalului specializat si protejarea bazei materiale destinate activitatii de protocol”.  În februarie, RAAPPS a furnizat „servicii asigurare tratatii/servicii de protocol” în valoare de 197.000 de lei.

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade

Salariul mediu net din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească În mai 2025, câştigul salarial mediu net a fost 5508 lei, în scădere cu 139 lei (-2,5%) față de luna aprilie 2025. Însă, salariul mediu din administrație și apărare (exclusiv forțele armate) a fost de 7.222 de lei, față de 7.176 de lei în aprilie, o creștere de 46 de lei. În mai 2024, salariul mediu net în administrație și apărare era de 6.789 lei, creșterea anuală fiind de 433 de lei. Creșterea a fost de 6,34%, peste inflația de 5,1%,  În schimb, pe ansamblul economiei, creșterea netă din mai 2024 în mai 2025 a fost de 390 de lei ( de la 5.118 la 5.508 lei), o creștere de 7,62%. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră