sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bugetari

66 articole
Politică

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează secretar de stat

În timp ce se laudă că reduce cheltuielile bugetare pentru că desființează posturi neocupate, guvernul Ciolacu mai angajează câteva zeci de bugetari la Finanțe și mai înființează un post de secretar de stat. Măsura urmează să fie aprobată azi, în ședința de Guvern. Citește și: Parchetul European anchetează Curtea de Conturi, după ce a tocat milioane de euro pentru „transparență” – Context.ro. Instituția, condusă de un subofițer de poliție, client PSD Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Potrivit notei de fundamentare la o hotărâre de guvern privind organizarea ministerului de Finanțe, azi se va decide „stabilirea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor la 2.077 posturi, exclusiv demnitarii”. În prezent, în minister lucrează 2.052 de funcționari, exclusiv demnitarii. În plus, se va înființa un post de secretar de stat și cabinetul acestuia. În prezent, ministrul de Finanțe Marcel Boloș are 15 subordonați în structura de conducere, inclusiv funcțiile asimilate celei de secretar de stat, precum cea de președinte al ANAF. Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern nu precizează impactul bugetar al acestor măsuri. Lista salariilor din minister arăta că funcționarii pot câștiga, net, între 8.000 și peste 16.000 de lei. Aparent paradoxal, Finanțele susțin că „stabilirea numărului maxim de posturi este justificată și de noile sarcini ce decurg din necesitatea implementării jaloanelor din PNRR, «Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară»”.

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Foto: Guvernul Romaniei
Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă: cheltuielile cu salariile bugetarilor, denumite oficial „cheltuieli de personal”, au crescut cu peste 12%, anul trecut, prin comparație cu anul 2022. În schimb, investițiile - așa-numitele „cheltuieli de capital” - s-au prăbușit, înregistrând o diminuare de minus 4,3% față de 2022. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Informațiile apar în sinteza execuției bugetului general consolidat, după 12 luni din 2023. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru”, spunea premierul Marcel Ciolacu acum trei zile. Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă „Cheltuielile de personal au însumat 132,7 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 8,4% din PIB”, se arată în nota de fundamentare a execuției bugetare. În 2021, cheltuielile de personal au însumat 111,91 mld lei, în creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Deși sinteza execuției bugetare arată clar o scădere a cheltuielilor de capital, nota de fundamentare susține că au cresacut investițiile, prin absorbția fondurilor europene: „Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,58% din totalul cheltuielilor pentru investiții”. Deficitul bugetar a fost în jur de 90 miliarde de lei, adică 5,68% din PIB. Derapajul bugetar a fost de aproximativ 20 miliarde lei în 2023, din cauza cheltuielilor mai mari. Inițial, bugetul era calculat pe un deficit de doar 70 de miliarde de lei, respectiv 4,4%.

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor. Pensiile, indemnizația socială pentru pensionari, salariile bugetarilor, cu unele excepții, și alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024. Cel mai probabil, vor crește și unele prețuri, din cauza noilor taxe. Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor Pensia minimă (sau indemnizația socială pentru pensionari) crește de la 1.125 lei, la 1.281 lei. Punctul de pensie se majorează cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024, la 2.032 lei (de la 1.785 lei în prezent). De la 1 septembrie, pensionarii vor mai avea parte de o mărire după recalcularea pensiilor, conform Legii 360/2023. Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației în 2024. Alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024 cu 13,8% astfel: Copii între 0-2 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii cu handicap 0-18 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii 2-18 ani și cei care urmează cursurile liceale sau profesionale: 292 lei (de la 256 lei) Salariile bugetarilor cresc cu 5% de la 1 ianuarie 2024. Excepție fac angajații din Ministerul Finanțelor, ANAF, Autoritatea Vamală Română, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele teritoriale de sănătate și personalul din sistemul de justiție. Și salariile profesorilor vor crește, arată Hotnews.

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB

Deficitul bugetar la 11 luni, adică în perioada ianuarie - noiembrie 2023, a explodat la 4,64% din PIB, față de 4,19% în perioada similară din 2022. Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 se încheiase cu un deficit de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB „La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB (...) Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, spunea ministrul de Finanțe Marcel Boloș, în septembrie. Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că Guvernul a cheltuit aproape 2% din PIB pe plata dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 miliarde lei (1,9% din PIB), cu 2,88 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu aproape 11% față de primele 11 luni din 2022, deși rata inflației s-a temperat la doar 6,7% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 538,5 mld lei și au crescut în termeni nominali cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 33,9% din PIB la 34,0% din PIB. Citește și: Avalanșă de like-uri și de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea în care Ciolacu anunță că România va intra în Schengen cu frontiera aeriană Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 mld lei, cu 2,88 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6%.

Statul subvenționează vacanțele în România ale bugetarilor Foto: Inquam/Bogdan Buda
Economie

Statul subvenționează vacanțele în România ale bugetarilor

Statul român subvenționează cu aproape 400 de milioane de euro anual vacanțele în România ale bugetarilor. Rezultatul acestei uriașe subvenții: prețuri inflamate, servicii proaste sau pensiuni de tip „Ferma Dacilor”. Pentru comparație, spitalul pentru copiii bolnavi de cancer construit de Asociația Dăruiește Viața - clădire și aparatură de ultimă oră - a costat 53 de milioane de euro. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Potrivit datelor Eurostat, înainte de pandemie un turist român cheltuia în medie 500 de euro pe an pentru vacanțe. Statul subvenționează vacanțele în România ale bugetarilor Datele obținute de Ziarul Financiar de la ministerul de Finanțe arată că valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,8 mi­liarde lei, iar în 2023, din ianuarie până în iulie, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,5 miliarde lei. Un voucher are valoarea de1.450 de lei. Însă aceasta este doar o parte a subvenției, întrucât pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională se decontează serviciile turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, în limita a 1.450 lei anual pentru un salariat. Aceasta înseamnă că, spre deosebire de ceilalți bugetari, care se pot duce doar la hoteluri sau pensiuni care acceptă vouchere de vacanță, viitorii pensionari speciali pot cheltui circa 300 de euro la orice unitate de cazare și, ulterior, li se decontează cheltuielile. Numărul angajaților din unele din aceste structuri este secret (SRI și SIE), dar se poate estima că se apropie de 215.000 de angajați, deci statul le subvenționează vacanțele cu circa 63 de milioane de euro. În plus, statul român are și o schemă de subvenționare a turismului balneo, care avea o alocare bugetară de circa 15 milioane de euro. Turismul românesc, încremenit în proiect Rezultatul acestor subvenții uriașe: turiștii români se plâng de servicii de proastă calitate și de prețuri inflamate. În plus, subvenția ajunge la pensiuni de tip Ferma Dacilor, care avea un acord cu un sindicat al polițiștilor. Ferma Dacilor figurează pe site-ul Ministerului Turismului ca structura turistică autorizată pentru a oferi cazare şi este clasificată cu o stea. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Radu Oprea (PSD), ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, a declarat joi, pentru B1 TV, că ministerul pe care-l conduce nu are atribuții să solicite și să verifice autorizațiile de construcție sau de securitate la incendiu când realizează clasificarea pensiunilor și hotelurilor.

Angajări-record în guvernarea Ciolacu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Angajări-record în guvernarea Ciolacu

Angajări-record în guvernarea Ciolacu, în timp ce propovăduiește reducerea cheltuielilor: sunt înregistrați, la ministerul de Finanțe, cu 10.000 de bugetari în plus, în zece luni. Numărul posturilor ocupate din sectorul public a crescut din nou şi a ajuns, în octombrie, la 1.289.405, cu 5.206 peste iunie anul acesta şi în urcare cu 10.717 comparativ cu decembrie anul trecut, relevă date analizate de Profit.ro. Citește și: Cum face Simion afaceri pe spinarea fanilor AUR: închiriază un tren de la CFR cu banii din subvenția de la buget și apoi vinde bilete cu 100 de lei celor care vor să meargă cu el la Alba-Iulia Angajări-record în guvernarea Ciolacu Astfel, guvernul Ciolacu a depăşit la angajări Guvernele Cîţu, Orban I şi II, dar este sub Ciucă şi Grindeanu/Tudose/Dăncilă. De altfel, execuția bugetară la final de octombrie arată o creștere a cheltuielilor de personal - salariile bugetarilor - cu 10,8% față de primele zece luni din 2022. Ele reprezintă 6,8% din PIB și 22,4% din cheltuielile statului. Cea mai mare parte a creşterii vine din angajările în învăţământ. Între iunie şi octombrie, numărul posturilor ocupate în subordinea Ministerului Educaţiei a urcat cu 4.309. Cu angajările din ultimele luni, mare parte în Educaţie, Guvernul Ciolacu (instalat în iunie) ajunge la o medie lunară de 1.139 posturi ocupate în plus, peste Guvernele Cîţu şi Orban I şi II, dar mai puţin comparativ cu Guvernele Ciucă şi Grindeanu/Tudose/Dăncilă. În timp ce numărul de posturi ocupate a ajuns la 1.289.405, cu 5.206 mai multe faţă de iunie, aceasta este doar creşterea dimensiunii aparatului bugetar, nu şi numărul de angajări din perioada analizată. Numărul de angajări a fost, probabil, mult mai mare, întrucât a compensat ieşirile din sistem (pensionări, plecări şi decese) şi a generat şi o creştere de peste 5.000 a numărului de posturi ocupate, explică Profit.ro. Angajările, restricționate în teorie Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi, precum şi pentru instituţiile nou înfiinţate. Datele pentru lunile de vară, iulie, august şi septembrie (în special august şi septembrie) nu pot fi folosite pentru comparaţie, întrucât pe perioada verii numărul de posturi de la Ministerul Educaţiei scade cu peste 20.000 (probabil contracte pe perioadă determinată). Din cele 1,289 milioane de posturi, 822.948 sunt în administraţia centrală şi 466.457 în administraţia locală. Cei mai mari angajatori din sectorul public în octombrie Ministerul Educaţiei - 300.124 posturi ocupate alte 68.541 posturi în unităţi de învăţământ superior de stat Sistem public de sănătate - 172.921 finanţate prin FNUASS - 81.116 reţeaua autorităţilor locale - 146.503 Ministerul Sănătăţii - 18.302 Ministerul Afacerilor Interne - 124.348 Ministerul Apărării Naţionale - 71.555 Ministerul Finanţelor - 24.906.

Superbugetarii din ministerul Justiției Foto: Facebook ministerul Justiției
Justiție

Superbugetarii din ministerul Justiției

Superbugetarii din ministerul Justiției: nu au răspunderea unor magistrați, dar au salarii mai mari ca judecătorii de la ICCJ și peste două două luni de concediu plătit. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Acum câțiva ani, un ONG al magistraților cerea desființarea acestei categorii de bugetari, care au inclusiv pensie specială, dar nu au o sarcină la fel de complexă. Superbugetarii din ministerul Justiției Un ordin al ministrului Justiției, din iulie 2023, acordă “personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției“ nu mai puțin de 35 de zile lucrătoare de concediu pe an. Potrivit HG 250 din 8 mai 1992, un angajat la stat are între 21 și 25 de zile de concediu, în funcție de vechimea în muncă: 21 de zile pentru cei cu o vechime de până la 10 ani și 25 de zile pentru cei cu o vechime de peste 10 ani. “Acest drept nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări“, se arată în regulamentul privind concediile personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției. Dacă la aceste 35 de zile de concediu adăugăm cele 17 zile libere din 2023 - din care 13 sunt în timpul săptămânii - rezultă că acești angajați ai ministerului de Justiție pot avea peste nouă săptămâni libere pe an, adică peste două luni. În plus, ei beneficiază de o indemnizație de concediu “care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă“. Acești bugetari mai beneficiază și de zece zile de concediu cu plată pentru studii de calificare sau înaintea unor examene de promovare. Potrivit listei de salarii publicate în martie 2023 de ministerul Justiției, salarizarea acestor bugetari era la nivelul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiției. Între cei 71 de angajați din minister care făceau parte din această categorie de personal, erau unii cu salarii de peste 35-36.000 de lei, lunar, brut, iar majoritatea câștigau între 26.000 de lei și 33-34.000 de lei lunar. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine În 2016, Forumul Judecătorilor din România cerea desființarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției arătând că acesta “nu îndeplineşte activităţi judiciare în sensul celor prevăzute de Constituţia României, fiind în parte subordonat administrativ puterii executive“. Acești bugetari primesc și pensie specială, arătă Forumul Judecătorilor.

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Foto: Lumea politică
Eveniment

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă: potrivit unor informații oficiale, anual, în sectorul bugetar se cumpărau 50.000 de aparate, costul mediu fiind de 1.000 de lei. Valoarea medie a unui abonament este de 100 de lei. DeFapt.ro a scris, acum o săptămână, că Autoritatea Aeronautică Civilă s-a năpustit să-și cumpre telefoane iPhone 15 exact în ziua în care acest ultim model al companiei Apple apărea pe piață. Ulterior, autoritatea a renunțat la achiziție. Citește și: Performanță: prima instituție de stat care s-a năpustit să-și ia iPhone 15 în ziua în care a apărut pe piață este în subordinea lui Grindeanu Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, prevede că nu se vor putea cumpăra telefoane mai scumpe de 500 de lei. Plafonul pentru un abonament al unui bugetar va fi de 35 de lei. Potrivit unor surse politice, în varianta inițială a proiectului, PSD eliminase aproape complet prevederile privind reducerea cheltuielilor statului, iar creșterile de taxe și impozite avea un impact cu 50% mai mare decât cel din varianta finală. Măsura nu se aplică structurilor și unităților din instituţiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfăşoară activităţi operative, pentru activitățile specifice instituțiilor cu atribuții în domeniul afacerilor externe, precum şi serviciilor de salvare şi situaţii de urgenţă. Documentul consultat de DeFapt.ro arată că sunt circa 160.000 de abonamente de telefonie mobilă în sectorul bugetar, unde se aplică prevederile privind plafonarea acestui tip de cheltuieli, iar economiile vor fi de circa 37 de milioane de lei pe an. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 În 2022, Lumea politică relata că, în 2015, într-o deplasare în SUA, Sorin Grindeanu a vorbit la telefon de 300 de euro pe zi. Inspectorii Curții de Conturi sunt cei care au constatat că roamnig-ul a costat 11.961,08 lei (2600 euro). Deplasarea a durat nouă zile și nu se știe ce obiective a avut Grindeanu, pe atunci ministru al Comunicațiilor, în acea plimbare externă. El a achitat însă banii și penalitățile, ca să nu se ajungă la executare, pe data de 17 februarie 2020, după ce ministerul Transporturilor - care, la acel moment, gestiona și Comunicațiile - l-a dat în judecată.

Bugetarii cu averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: Aura și Cristian Socol Foto: ZF
Eveniment

Bugetarii averi uriașe Ciolacu atace sectorul privat

Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Aura și Cristian Socol, pe vremuri finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat. Publicația Curs de Guvernare scrie, azi, că cei doi sunt în spatele măsurilor economice ale guvernării Ciolacu, după ce și în regimul Dragnea s-au bucurat de o influență uriașă. În decembrie 2018, el lăda performanța economică a guvernării Dragnea: „Economic şi social, România trăieşte cea mai bună perioadă din istoria ei”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” De altfel, în 2020, Ciolacu spunea că Cristian Socol ar urma să fie ministru de finanțe, dacă PSD va prelua guvernarea. Presa arată că el l-a îndemnat pe actualul premier PSD să desființeze cota unică. Însă, în timp ce Socol a avut constant o atitudine de stânga, el a beneficiat constant de sinecuri excelent plătite și a acumulat o avere consistentă, inclusiv o vilă uriașă, de 656 mp, și un Mercedes C180, un adevărat simbol al prosperității capitaliste. Bugetarii cu averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat În decembrie 2021, imediat ce PSD a ajuns la putere, Cristian Socol a fost numit președinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare, cu o indemnizație brută de 18.900 de lei pe lună. El mai câștigă circa 8.000 de lei pe lună de la ASE, unde este profesor. În total, el obține de la statul român aproape 4.000 de euro pe lună. Soția sa, Aura Socol, a fost plasată de PSD în conducerea ASF, de unde câștiga, în 2022, net, circa 7.000 de euro pe lună. De la ASE, unde predă, ea mai primește circa 1.400 euro pe lună. Familia Socol deține două case, una în București, de 173 mp, și alta în Voluntari, de 678 mp, terenuri intravilane în București, Voluntari, Urlați din Prahova și Albești, din Argeș, plus o jumătate de hectar de teren agricol în Argeș. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În regimul Dragnea, una dintre sinecurile de care a beneficiat Cristian Socol a fost plasarea sa în Consiliul de Administrație al Salrom. În perioada 2013-2015 a fost consilier al premierului Ponta.

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu: Vaslui a fost și este cel mai sărac județ din țară, deși se află într-o competiție strânsă cu alte fiefuri PSD, Teleorman, Gorj sau Botoșani. În acest județ se află și cel mai sărac oraș din România, Negrești. În plus, Vasluiul are una din cele mai mari rate ale omuciderilor. Citește și: Averea uriașă a baronului PSD de Vaslui, Dumitru Buzatu, prins de DNA când lua o șpagă de 1,25 milioane de lei. El controla Vasluiul, unul din cele mai sărace județe din țară, de 11 ani Șeful PSD Vaslui dorea să investească în drumuri - de unde lua șpagă - nu în parcuri industriale Investitorii au fost alungați cu intenție, președintele Consiliului Județean, Dumitru Buzatu, refuzând să deschidă parcuri industriale. În februarie el spunea că judeţul are nevoie de investiţii "realiste" în infrastructură, sănătate sau asistenţă socială şi nu de parcuri industriale. „Trebuie să extindem reţeaua de drumuri judeţene, până când prindem avioane şi o să facem parcuri industriale cu ele (...) Asta este linia de conduită atâta timp cât sunt eu aici. Când nu voi mai fi, poate lumea va face numai parcuri industriale în tot judeţul. N-are niciun metru de teren judeţul Vaslui, dar probabil că le va face în cosmos”, declara Buzatu, potrivit Agerpres. De altfel, Buzatu a fost prins șpagă de la proprietarul unei firma de construcții care dezvolta drumurile județene - atât de dorite de președintele CJ Vaslui. Averea președintelui CJ Vaslui este impresionantă, mai ales dacă o raportăm la veniturile sale de etern bugetar și dublu pensionar, inclusiv pensia specială de ex-parlamentar. Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Iată câteva date care arată subdezvoltarea în care a rămas Vasluiul, după 11 în care Dumitru Buzatu a fost președinte al Consiliului Județean: „Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea școlilor. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte”, arăta, în iulie 2023, postul B1 TV. Valoarea totală a investițiilor străine din Vaslui, din 1991 în 2021, a fost de 44.224.000 euro, adică un procent de 0,09% din totalul sumei investite la nivel național - date statistica Vaslui, citate de EstNews. În primele șase luni din 2023, valoarea investițiilor străine în Vaslui a fost de 10.441 euro, capital subscris de exact trei firme. PIB-ul pe locuitor, estimat pentru finalul lui 2023 este de 7.522 euro/locuitor, cel mai mic din România. Pe următoarele locuri de la coada listei se află Botoșani, cu 8.534 euro/locuitor, și Călărași - 8.832 euro/locuitor. Județul Vaslui are cea mai mare pondere de bugetari în totalul angajaților, de 34%, urmat de Botoșani – 29% și Caraș Severin – 26% - date „Romanian Economic Monitor”, un proiect al Universității Babeș Bolyai, citat de Vaslui Azi. Acest studiu susținea că Vaslui este pe locul III de la coada clasamentului privind investițiile străine, după Gorj și Mehedinți. Negrești, Vaslui, este cel mai sărac oraș din România. Potrivit unor statistici din 2019, aici ar fi locuit 9.800 de persoane, oficial, dar aproape un sfet au plecat. Dintre cei rămași doar 900 de oameni mai muncesc, restul fiind pensionari, asistați sociali trecuți de 40 de ani și copii. Județul are cea mai mare rată a omuciderilor, patru la suta de mii de locuitori, fiind urmat de Tulcea și Galați, arăta Digi 24 în august 2023, citând un studiu al Universității Cuza din Iași. Relatările din presă arată că, din 2012 - an în care Dumitru Buzatu a ajuns președintele CJ Vaslui - până azi, acest județ a fost constant cel mai sărac din țară, iar diferența față de ale regiuni a crescut. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Datele de la ultimul recensământ arată că, din 2011 în 2021, populația județului s-a redus cu 20.799 de persoane.

Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei Foto: Sindicatul Polițiștilor din Penitenciare
Eveniment

Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei

Salariul mediu net în „administrația publică și apărare” a depășit 6.000 de lei în iunie 2023, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Salariul mediu brut în acest sector este de 10.083. Această situație ar explica revolta funcționarilor din ministerul de Finanțe, după ce ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a anunțat că, printre măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, s-ar putea afla și tăierea voucherelor de vacanță si a indemnizației de vacanță pentru bugetarii care câștigă peste 10.000 de lei brut pe lună. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei „Eu nu pot să accept ca un bugetar care câștigă 2000 de euro să îl alerg prin birou să mai ia și voucher de vacanță. Voucherele de vacanță sunt pentru cei cu venituri mici. E normal ca dacă ai un salariu mai mic statul să îți asigure. Dar dacă ai venituri care depășesc pe al președintelui, nu ți-e rușine să stai cu mâna întinsă să îți dau și voucher de vacanță, și pachețel? Ți-am dat și sofer”, declara, acum câteva zile, și premierul Marcel Ciolacu. „Mulţi m-au întrebat: 10.000 de lei brut sunt bani puţini şi 6.000 de lei net? Eu zic că da“, a susținut însă Vasile Marica, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe. Potrivit datelor INS, salariul mediu brut în sectorul „administrație publică și apărare” era de doar 8858 lei, brut, în august 2022, respectiv 5.238 lei net. Spre comparaţie, salariul mediu net pe economie a ajuns la 4.600 de lei în iunie 2023. Doar şase dintre cele 19 mari industrii incluse în statisticile INS au salarii medii nete mai mari de 6.000 de lei net. România este campioană în UE la numărul de zile libere, acordate cu ocazia diferitelor sărbători. În acest moment, oficial sunt legiferate 15 zile libere. În Uniunea Europeană, doar Lituania și Slovenia mai au 15 zile libere. Însă, în 2023, au fost și trei zile libere „punte”, de care se bucură, de fapt, sectorul bugetar. Nu există nici un studiu de impact al acestor zile libere sau al zilelor „punte”, care le însoțesc.

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Foto: Inquam/ Diana Oros
Economie

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut şi în iunie, pentru a patra lună consecutiv, dar mai lent faţă de luna mai, arată datele de pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Astfel, în iunie, numărul de posturi ocupate a urcat cu 490, la 1.284.999 locuri, după ce în luna mai creşterea a fost una considerabilă, de 4.395 de posturi. Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi. Evoluţia numărului de posturi ocupate arată creşterea sau scăderea numărului de angajaţi din sistemul bugetar, nu numărul angajărilor din luna respectivă. Angajările au fost în număr mai mare, întrucât au acoperit plecările, prin pensionare, demisie, etc, şi au generat şi majorarea cu aproape 500 a numărului de posturi ocupate, precizează Profit.ro. Conform situaţiei numărului de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, prezentată de Profit.ro, în iunie, acesta era de 1.284.199. În luna mai, numărul posturilor era 1.283.709. Creşterile numărului de posturi ocupate în sistemul public vin în contextul în care Guvernul încearcă să adopte măsuri de consolidare fiscală pe finalul anului, astfel încât depăşirea ţintei de deficit bugetar pentru acest an să nu fie una de amploare şi să nu ducă la suspendarea unor fonduri europene.

Ciolacu și-a angajat 20 de consilieri de stat Foto: Gov.ro
Eveniment

Ciolacu și-a angajat 20 de consilieri de stat

În timp ce amenință cu reducerea aparatului bugetar, premierul Marcel Ciolacu și-a angajat 20 de secretari sau consilieri de stat, cu rang de ministru adjunct. În perioada în care Florin Cîțu era premier, acesta avea 16 consilieri. „Este timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare, să primească sporuri, iar cei care merg la serviciu, de zeci de ani, să se joace pe Solitaire să caute în altă parte acest mod de a munci”, spunea, marți, premierul Ciolacu. Ciolacu și-a angajat 20 de consilieri de stat Nici unul dintre cei 20 nu este specializat în finanțe sau în chestiuni bugetare. În schimb, Ciolacu are consilieri pe chestiuni unde, în mod evident, nu era nevoie de un coordonator de rang atât de înalt și, în plus, misiunea sa se suprapune peste cea a altor instituții. Un secretar de stat sau echivalentul acestei funcții, respectiv consilier de stat, are un salariu brut de circa 19.000 de lei. Cum fiecare consilier sau secretar de stat are dreptul la propriul aparat - între trei și cinci consilieri personali, cu salarii de peste 5.000 de lei, birou, mașină - cel mai probabil fiecare consumă peste 10.000 de euro pe lună, de la buget. Asta înseamnă o cheltuială de peste 2,5 milioane de euro pe an, cel puțin. De exemplu, Valentin Vătăjelu, un polițist care a fost atașat de Interne în SUA este „Coordonator național pentru aderarea României la programul Statelor Unite ale Americii de scutire de viză (VWP Visa Waiver Program)”. Dar această problemă este de competența ministerului de Externe. În plus, sunt șanse extrem de mici ca regimul de vize impus României să fie schimbat în 2024, an electoral în SUA și unde problema migrației ilegale este extrem de actuală. De asemenea, în timp ce propovăduiește interzicerea cumului pensie-salariu, premierul PSD Marcel Ciolacu l-a reangajat la Guvern pe Victor Opaschi (75 de ani), fost consilier al lui Iliescu și fost secretar de stat la Culte. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale Însă, pe site-ul Guvernului, în majoritatea cazurilor nu scrie cu ce se ocupă consilierii sau secretarii de stat angajați de Ciolacu.

Fariseismul lui Ciolacu: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul CJ, PSD înființa un minister pentru Firea Foto: Facebook
Politică

Fariseismul lui Ciolacu

Fariseismul lui Marcel Ciolacu, care acum susține că este indignat de cheltuielile uriașe cu aparatul bugetar: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul Consiliului Județean (CJ), PSD înființa un minister pentru Gabriela Firea, cel al Familiei, dar și agenții, precum cea de „ Dezvoltarea Infrastructurii in Sanatate”, și făcea angajări masive în ministere. Azi, premierul Ciolacu s-a arătat indignat de situația din sectorul bugetar: „Cei care merg la serviciu de zeci de ani să joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci (...) Sunt peste 50 de sporuri, e incredibil unde a ajuns acest fenomen”. Joburi și salarii mai mari pentru clientela Puterii Ministerul Familiei are, în 2023, un buget de 713 milioane de lei și 265 de angajați. În 2022, bugetul a fost de 185 de milioane de lei. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în noiembrie 2022 erau peste 1,28 milioane de angajaţi la stat, cu peste 25.000 mai mulţi decât în septembrie 2022. Foto: Inquam/ Octav Ganea Unul din cele mai consistente sporurui, 50% din salariu pentru funcționarii care gestionează fonduri PNRR, dar și pentru aleșii locali implicați în astfel de proiecte, a fost înființat în perioada în care PSD era la guvernare. În consecință, primarii și viceprimarii și-au mărit salariile cu până în 50%. Iată câteva majorări apărute în această primăvară: Martie 2023: Toți bugetarii care lucrează cu fonduri europene au primit sporuri printr-o Ordonanță de urgență a guvernului Ciucă. Aprilie 2023: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Mai 2023: Parlamentul a votat salarii cu până la 50% mai mari și creșterea numărului de angajați la Administrația Fondului pentru Mediu Fariseismul lui Ciolacu Consiliul Fiscal a arătat din 2022 că, în Uniunea Europeană, avem cele mai mari cheltuieli cu salariile bugetarilor. Astfel, guvernul a cheltuit 33,8% din veniturile încasate în 2020 pe salariile bugetarilor, pondere care a crescut în 2021 la 37%. Procentul este mai mare decât media europeană, care nu depășea pragul de 23,6% în 2020 și care a înregistrat o scădere de 1,2% în 2021, ajungând la 22,4%. Pe d ealtă partte, în timp ce președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, comasa instituții și reducea aparatul bugetar, PSDD înființa noi ministere și instituții pentru clientela sa. „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, spunea, recent, Bolojan. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, arăta, în ianuarie, că numărul angajaților din sistemul bugetar este prea mare: „Dacă calculăm numărul de ore pe zi, cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar, vorbesc de media muncii (...) . Cel puțin, dacă mâine s-ar reduce fondul de salarii, Consiliul Județean ar putea funcționa cu 66% din angajați fără nicio problemă”, a spus Tișe, citat de Știri de Cluj. Cîțu numărase 27 de sporuri, Ciolacu - 50 „Am spus că în acești 4 ani de zile veniturile în sectorul public s-au dublat. Nu inventez nimic, cifrele sunt reale - de la 53 la 110 miliarde lei. Gândiți-vă că în 2016 se cheltuiau 53 miliarde lei cu personalul bugetar, astăzi se cheltuiesc 110 miliarde lei. Dintre aceste 110 miliarde lei, aproape 27 sunt sporuri. Nu ar fi o problemă dacă aceste sporuri ar merge la oameni care și-au făcut treaba și peste, după aceea. Ca în sectorul privat în care tu premiezi pe cineva. Din păcate, aceste sporuri sunt date doar pentru că apari la locul de muncă", a spus premierul Cîțu în 2021.

Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill, spune Robert Sighartău Foto: Facebook Robert Sighartău
Politică

Reducerea cheltuielilor 200.000 bugetari e de Benny Hill

Vicepreședintele PNL Robert Sighartău a anunțat, pe Facebook, că nu va vota, în cadrul conducerii PNL, măsurile propuse de premierul Marcel Ciolacu pentru reducerea deficitului: „Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill, o parodie”. El a făcut o analiză punctuală a posibililelor măsuri propuse de PSD și le-a desființat, punctual. Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill „Am intrat în politică direct din mediul privat, de aceea pentru mine e greu de înteles și în orice caz de neacceptat ce propune PSD și dl Ciolacu. Și o să vă argumentez : 1. E clar că cei care trebuie să suporte costurile acestor propuneri fiscale impuse de PSD sunt tot cei din mediul privat și de data aceasta. În timp ce taxele și impozitele introduse pentru ei vor fi aplicate imediat, cele legate de reducerile cheltuielilor bugetare sunt confuze și foarte greu de aplicat. 2. Este inadmisibil atacul la proprietate pe care dl.Ciolacu îl propune prin inventarea unor taxe pe proprietate. Acest atac pune PNL intr-o situație imposibilă față de electoratul liberal. (adică proprietarii) 3. Împărțirea TVA-ului în doar două categorii mă face să cred că împărțirea propusă este o anomalie. De ex.mă duc cu familia la o pensiune la munte, ma cazez și la finalul sejurului trebuie să platesc 9%TVA la cazare și 19% TVA la mâncarea pe care o mănânc la restaurantul pensiunii. Știe dl.Ciolacu ce înseamnă Bed&Breakfast? 4. Nu cred că e momentul ca după ce în ultimii 3 ani de zile industria de IT a avut o contribuție considerabilă la PIB să o lovim mișelește și fără să o anunțăm din timp.(cred că e printre puținele ramuri ale economiei cu care ne putem mândri în RO. 5. Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari și a cheltuielilor aferente e de Benny Hill, adică o parodie”, a scris Sighartău. El a încheiat anunțând: „Iată de ce nu voi vota în ședinta PNL măsurile propuse de Ciolacu”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră