duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bugetari

66 articole
Economie

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar. Cei doi ieşeni din cadrul Curţii Constituţionale se pot considera regii bugetarilor din România. Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar Preşedintele CCR, Marian Enache, şi judecătorul Iulia Scântei ridică 20-30.000 de lei lunar numai din salariu. Leafa de judecător constituţional nu este, însă, singura sursă de venituri şi nici măcar cea mai importantă. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Indemnizaţia de judecător a lui Enache este depăşită de veniturile din pensii, care au totalizat anul trecut 438.965 lei. Citește și: EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei Continuarea, în Ziarul de Iași.

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan, soluția pentru controlarea deficitului Guvernului Foto: Facebook
Economie

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, a făcut Bolojan

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor

Premierul Nicolae Ciucă, a lansat, pe Facebook, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor: „Putem administra mai eficient banii publici folosiți pentru bunuri, servicii, autovehicule, mobilier și alte cheltuieli care pot fi mai bine gestionate, dar nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”. Însă, acum trei zile, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, declara, pentru Libertatea, că, dacă nu se taie salarii, „scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor Afirmațiile lui Boloș sunt în contradicție atât cu angajamentele președintelui Iohannis, cât și cu declarațiile premierului Ciucă. „Alături de partenerii de guvernare am căutat cele mai bune soluții pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. Trebuie să dăm dovadă de mai multă chibzuință în cheltuirea banului public. Putem administra mai eficient banii publici folosiți pentru bunuri, servicii, autovehicule, mobilier și alte cheltuieli care pot fi mai bine gestionate, dar nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”, a scris Ciucă, pe Facebook. Citește și: Boloș strică vacanța bugetarilor: „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Iohannis, la 13 aprilie: „Nu vor fi daţi afară, nu se taie salarii. Oricine afirmă altceva greşeşte” „Eu nu îmi doresc ca, prin dezvoltarea ţării şi prin atragerea de fonduri europene, românii să o ducă mai rău. Este o absurditate. Eu vreau ca românii să o ducă mai bine şi oricine în spaţiul public spune altceva este în eroare. Nu vor există tăieri de salarii, nu există un astfel de concept la nivelul meu, nici la nivelul coaliţiei. Vreau să fie înţelese aceste lucruri, mai ales acum în pragul sărbătorilor. Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum, în prag de sărbătoare, este să îşi facă românii griji că li se taie salariile sau că vor fi daţi afară. Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva greşeşte”, spunea Iohannis, la 13 aprilie, înainte de Paștele ortodox. Banii din PNRR vor fi pierduți dacă nu se reduc cheltuielile salariale Însă ministrul Boloș a spus, în repetate rânduri, că, dacă nu se reduc cheltuielile, România va pierde bani din PNRR, iar efectul se va resimți în 2024, când nu vor fi bani pentru șantierele deschise acum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari. Acest scenariu trebuie asumat politic, este o decizie de Coaliție. Va trebui să fie o reducere semnificativă a indicatorului legat de cheltuielile cu salariile. Nu vreau să bulversez pe cei din sectorul public, dar e o realitate reforma, e scrisă negru pe alb în PNRR”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea.

Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele Foto: Facebook
Eveniment

Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele

Zeci de mii de bugetari din poliție, armată sau servicii secrete au salarii mai mari decât președintele Româmiei, arată o analiză Profit. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Finanţelor a identificat aproximativ 81.000 de români - stat şi privat - care obţin lunar peste 25.000 de lei din salarii şi venituri asimilate, inclusiv din sporuri şi indemnizaţii pentru consilii de administraţie, potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro. Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele Calculul a fost făcut în contextul noului impozit pregătit de Guvern, care, potrivit declaraţiilor liderilor coaliţiei, ar urma să fie aplicat numai în sectorul de stat. O corelare cu date transmise de către Inspecţia Muncii, care arată că la nivelul economiei sunt în total, stat şi privat, 42.315 contracte de muncă cu salariu de peste 25.000 de lei pe lună, din care numai 2.300 la stat, sugerează că foarte multe astfel de venituri mari apar în bazele de date ale ANAF şi Ministerului Finanţelor, dar nu şi în Revisal, la Inspecţia Muncii. Printre cei care nu apar în Revisal, potrivit legii, sunt militarii, structuri ale MAI, SRI, SIE, STS, SPP, parlamentarii, unii demnitari, primarii şi magistraţii. Citește și: VIDEO Maia Sandu acuză direct Rusia de amestec în Moldova: Rusia nu respectă şi niciodată nu ne-a respectat suveranitatea şi independenţa Totodată, aceste domenii cu angajaţi care nu apar în Revisal sunt tot cele în care sunt foarte mulţi beneficiari de pensii speciale. Bugetari cu venituri (nu doar salarii) de peste 25.000 de lei pe lună sunt şi în domenii precum gestionarea de fonduri europene, sănătate, dar şi educaţie, potrivit surselor Profit.ro. Ministerul Finanţelor analizează aplicarea unei cote de impozit de 16% în cazul veniturilor obţinute din surse publice şi care depăşesc 25.000 de lei pe lună. Ar intra astfel veniturile din slarii, sporuri, indemnizaţii în CA-uri, pensii speciale etc. Cota de 16% se va aplica părţii de venit care depăşeşte 25.000 de lei pe lună, în timp ce pentru suma de până la 25.000 de lei ar rămâne impozitul de 10%.

Bolojan: Am concediat 50% din colegi Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Am concediat 50% din colegi

„Am concediat la început de mandat 50% din colegi pentru că nu aveau de lucru. Nu s-a prăbușit CJ Bihor”, a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, miercuri seara, la Digi 24. Câteva ore mai târziu, președintele Iohannis a declarat că se opune tăierii salariilor sau concedierilor din aparatul bugetar: „Sper să reţină bine toţi politicienii şi cvasipoliticienii: austeritatea nu este o soluţie. În consecinţă, nu vor exista tăieri de salarii (...) Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva, greşeşte”. Discuția despre reducerea cheltuielilor de personal s-a intensificat după ce ministrul PNL Marcel Boloș a susținut că se va ajunge la această soluție pentru a se îndeplini jaloanele PNRR. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Am concediat 50% din colegi „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan. El a spus că reorganizarea administrativă poate fi o soluție pentru ca statul să reducă din cheltuieli, dar pentru următorul ciclu electoral. Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine” „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor.

Salariile marii mase a bugetarilor nu sunt mari, spune Mădălina Turza Foto: Facebook
Eveniment

Salariile marii mase a bugetarilor nu sunt mari

O consilieră a premierului Ciucă, Mădălina Turza, deplânge valul de „hate” de pe rețelele sociale împotriva bugetarilor: „Nu, salariile marii mase a bugetarilor NU sunt mari (...) Ba chiar sunt jenant de mici comparativ cu oamenii de pe funcții similare din alte state europene, în condițiile în care costurile de trai sunt sensibil egale”. „Reformă pe bune înseamnă să schimbi din temelii Codul Administrativ. Nu să tai otova salarii. Să faci evaluări individualizate reale și ca manager să ai #pârghii efective de recompensă și sancțiune”, scrie ea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Salariile marii mase a bugetarilor nu sunt mari „Cel mai mult pe lumea asta mă deranjează #ipocrizia. Să tăiem “salariile nesimțite” ale bugetarilor! Ciclic apare în spațiul public această temă și diferiți domni și doamne arată cu degetul încruntat la televizor, iar pe rețelele sociale se revarsă valuri de hate. Nu, salariile marii mase a bugetarilor NU sunt mari. Aici nu iau în calcul excepțiile nesimțite și excreșcențele nenaturale din conducerile unor regii sau companii de stat. Ba chiar sunt jenant de mici comparativ cu oamenii de pe funcții similare din alte state europene, în condițiile în care costurile de trai sunt sensibil egale. Problema este alta. Nu cuantumul salariilor, ci căpușarea sistemului public cu oameni care nu au ce să caute pe funcții publice de specialiști. Cu oameni care de abia articulează limba română și o torturează în scris, incapabili să genereze o idee sau inițiativă și cu o precară ideație vâscoasă, cu oameni care plimbă hârtii inutil și la ora 16.00 rup ușile instituției, lăsându-i pe cei puțini să ducă pe umeri până târziu în noapte mecanismele greoaie ale unor instituții grele, care de abia respiră. Din lipsă de oameni profesioniști. De această categorie amorfă nu poți scăpa dacă ești conducător de instituție, căci ce să vezi, NU te lasă Codul Administrativ. O dată intrată în sistem o astfel de ameobă, mai degrabă te sinucizi decât să o poți concedia. De ce? Pentru că decenii la rând oameni cu drag de țara asta au ticluit o lege a administrației publice în care odată devenit angajat la stat ești #inamovibil. Funcționar sau personal contractual, egal valabil. Iar în tot acest timp, tu, lider sau conducător de instituție trebuie sau vrei să livrezi rezultate. Nu ai timp sau nervi de procese sau comisii aberante pentru că tu ai un mandat. Și ce faci? Te suprasoliciți tu și mâna de profesioniști pe care se sprijină institiția, domeniul și, la nivel general, țara asta. Reformă pe bune înseamnă să schimbi din temelii Codul Administrativ. Nu să tai otova salarii. Să faci evaluări individualizate reale și ca manager să ai #pârghii efective de recompensă și sancțiune. Unde e ipocrizia? Acolo unde mulți dintre cei care țipă cel mai tare, mâine ar intra și ei în sistemul public, dacă ar găsi o cale. Am văzut și trăit asta pe pielea mea. Acolo unde tineri de 20+ ani, cu o educație pe fast forward și eventual online, care cred că “li se cuvine”, le știu pe toate, mai puțin limba română adevărată, nu cea de tick-tock, pândesc cu jind funcții publice sau se agață de “mama/tata” să le găsească sau să-i păstreze pe un post călduț și pe viață. Cunosc personal și în proximitate astfel de tineri”, a scris Turza, pe Facebook. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor

PSD insistă că nu va accepta tăierea salariilor bugetarilor Foto: Guvernul României
Politică

PSD nu va accepta tăierea salariilor bugetarilor

PSD insistă că nu va accepta tăierea salariilor bugetarilor: „Scenariul ministrului Marcel Boloş trebuie eliminat din start”, spune secretarul general al formațiunii social-democrate, Paul Stănescu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PSD insistă că nu va accepta tăierea salariilor bugetarilor „Scenariul ministrului Marcel Boloş, care a menţionat «o revizuire» a salariilor în sistemul bugetar, ca modalitate de a diminua cheltuielile, trebuie eliminat din start din discuţiile care vor avea loc în cadrul Coaliţiei, pentru a nu risca compromiterea altor măsuri bune şi necesare. Să nu lăsăm un măr bolnav să strice o grămadă mare de mere sănătoase”, a precizat Stănescu, într-un comunicat oficial, citat de news.ro. El a menţionat că „trebuie să ajustăm cheltuielile publice, dar acest obiectiv nu se va face prin soluţii imorale, de tristă amintire, precum tăierile salariale din perioada Băsescu. Deja inflaţia a avut o contribuţie negativă asupra veniturilor românilor”. Citește și: Budăi: „Reducerea salariilor bugetarilor este exclusă din punctul de vedere al PSD”. Boloș spunea că, pentru a respecta PNRR, fie se taie salariile bugetarilor, fie se recurge la concedieri „Partidul Social Democrat şi coaliţia de guvernare au ca scop sprijinirea populaţiei şi a companiilor româneşti în această perioadă complicată şi protejarea veniturilor acestora. Sub nicio formă nu vom discuta despre tăieri de salarii. Este exclus! Dimpotrivă, misiunea coaliţiei de guvernare este să apere veniturile şi puterea de cumpărare a tuturor cetăţenilor ţării. Ceea ce a şi făcut de când PSD a intrat la guvernare şi a ales consensul, stabilitatea şi cooperarea politică în locul unui conflict permanent şi al instabilităţii”, a mai afirmat secretarul general al PSD.

Budăi: reducerea salariilor bugetarilor este exclusă
Politică

Budăi: reducerea salariilor bugetarilor este exclusă

Ministrul Muncii, Marius Budăi, face o promisiune fermă către electorat: „Reducerea salariilor bugetarilor este exclusă din punctul de vedere al PSD, sub nicio formă”. Reacţia lui Budăi vine după ce Marcel Boloş, ministrul PNL al Investițiilor și Proiectelor Europene, a spus ca există două variante, pentru a îndeplini condițiile din PNRR: reducerea salariilor bugetarilor şi reducerea numărului de angajaţi la stat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Budăi: reducerea salariilor bugetarilor este exclusă „După ce am sesizat din presă interviul domnului Boloş am căutat şi am văzut şi eu interviul şi domnul Boloş a plecat practic de la sursa răului, aşa cum îi spun eu, şi anume a plecat de la scrierea din PNRR, însă, eu repet, ca să fim foarte clari – da, trebuie să fim atenţi cu cheltuirea fondurilor publice, dar nu cu reducerea salariilor şi nu într-o perioadă în care puterea de cumpărare a tuturor românilor este ameninţată. S-au trecut în PNRR multe lucruri şi în principal la televizor atunci eram doar câţiva sau doi colegi din PSD, dar atunci îi făceaţi nebuni sau îi făceaţi doar politicieni, era Marcel Ciolacu şi Marius Budăi care spuneam că vor fi trecute lucruri în PNRR, lucruri care vor fi unele din ele imposibil de îndeplinit şi altele împotriva oamenilor”, a mai afirmat ministrul PSD al Muncii, la Antena 3, citat de news.ro. Boloș: fie revizuire a salariilor, fie reducerea bugetarilor Referitor la reducerea numărului de posturi în Ministerul Muncii, Budăi a spus că este exclus acest lucru. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor „Exclus. Eu mai am nevoie de oameni”, a conchis ministrul Muncii. „Noi avem acum în momentul de față o cheltuială cu salariile în sistemul bugetar de în jur de 110 miliarde lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în Planul Național de Redresare și Reziliență este cea referitoare la sustenabilitate, având în toate experiența și să zicem, procedura aceasta de negociere cu reforma privind pensiile speciale și modul în care pune problema Comisia Europeană pentru sustenabilitate pe aceste variante am spus posibile că ne îndreptăm fie o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”, a explica ministrul Boloș, vineri.

Budăi, atac la PNRR Foto: Facebook
Politică

Budăi, atac la PNRR

Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, a lansat un atac neobișnuit de dur la adresa prevderilor PNRR: „Dacă am da puțin timpul înapoi, în 2020-2021 erau doi oameni la televizor, Marcel Ciolacu și Marius Budăi care strigau că acest PNRR scris la secret și nedezbătut nici cu sindicatele, nici cu societatea civilă va aduce lucruri rele pentru România. Din păcate avem dreptate”, a spus el, la postul B1 TV. Declarațiile sale contrazic flagrant afirmațiile ministrului PNL al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a spus că Guvernul ia în calcul tăieri de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor. Budăi a atacat atât prevederile legate de pensii, cât și pe cele privind reducerea cheltuielilor de personal. Citește și: Guvernul ia în calcul tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor, anunță ministrul Boloș. Cheltuielile de personal trebuie reduse cu 20% din 100 de miliarde de lei Budăi, atac la PNRR „Nu se poate ca un plan de reziliență și de relansare în România să vină cu astfel de măsuri, acea plafonare de 9,4% a cheltuielilor cu pensiile, la aceste lucruri care se discută acum despre veniturile salariale. Nu poți să faci reziliență cu salarii și venituri mici. Trebuie decizii clare în coaliție, nu s-a discut până acum despre reducerile cu cheltuielile salariale sau de reducerile mai ales cu prestațiile sociale, însă trebuie să conștientizăm originea răului, acei oameni care atunci erau la guvernare care au scris acest PNRR parcă împotriva cetățenilor români”, a afirmat demnitarul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat fiind de faptul că România este „fruntașă” la cheltuielile salariale cu bugetarii, Budăi a spus că trebuie să se lupte pentru creșterea puterii de cumpărare. „Nu aș zice că este fruntașă. Nu se poate face o comparație serioasă între salariile din România și din restul UE. Încă trebuie să luptăm pentru a mări puterea de cumpărare a românilor, fie că sunt la privat, fie că sunt în sistemul bugetar, fie că sunt seniori ai României, fie copii. Vorbim de cheltuieli bugetare pentru utilități, pentru materiale dacă sunt locuri de scăzut pentru cheltuieli bugetare, asta înseamnă eficiență bugetară. Niciodată cât PSD a fost la guvernare nu a îmbrățișat o astfel de idee de înghețare măcar de venituri, dar nici de cum de tăieri”, a afirmat el. Potrivit lui Budăi, în coaliție nu s-a discutat de reduceri ale cheltuielilor de personal: „Nu s-a discutat acest aspect de disponibilizare până acum. Tot ceea ce înseamnă eficientizare trebuie să fie grija decidentului. Nu am avut astfel de discuții și nu vreau să le promovez”. Boloș: fie se taie salariile, fie se reduce numărul de bugetari Însă Marcel Boloș pare să-l contrazică pe Budăi. „Noi avem acum în momentul de față o cheltuială cu salariile în sistemul bugetar de în jur de 110 miliarde lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în Planul Național de Redresare și Reziliență este cea referitoare la sustenabilitate, având în toate experiența și să zicem, procedura aceasta de negociere cu reforma privind pensiile speciale și modul în care pune problema Comisia Europeană pentru sustenabilitate pe aceste variante am spus posibile că ne îndreptăm fie o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”,a afirmat, vineri, Marcel Boloș.

Tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor, anunță ministrul Boloș Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Tăieri masive salarii sau concedieri în rândul bugetarilor

Guvernul ia în calcul tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor, anunță ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). Într-o intervenție la Antena 3, el a arătat că România trebuie să reducă cu 20% cheltuielile în valoare de 100 de miliarde de lei cu salariile bugetarilor. În realitate, anul trecut, cheltuielile de personal au fost de 117 miliarde de lei. România are circa 1,276 milioane de bugetari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor „Fie o revizuire a salariilor bugetarilor, fie o reducere a numărului bugetarilor. Spre aceste variante ne îndreptăm”, a afirmat demnitarul, la Antena 3, citat de Știri pe Surse. Demnitarul a explicat că România trebuie să asigure „sustenabilitatea” cheltuielilor și că având în vedere „experiența” oficialilor români din discuțiile prealabile cu Comisia Europeană și modalitatea în care CE „pune problema” în legătură cu cheltuielile bugetare, există două variante prin care statul român poate atinge ținta din PNRR: tăierea salariilor sau reduceri ale personalului bugetar. Coaliția va decide cum se vor reduce cheltuielile de personal, a precizat Boloș. Citește și: Avocatul lui Dan Diaconescu: Fetele cu care a fost pozat nu erau prostituate minore, ci refugiate din Ucraina, cu care nu a avut relații sexuale „Comisia Europeană ne zice pe bună dreptate 'Nu aveți bani, deci implementați reformele'”, a subliniat Boloș.

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar Foto: gov.ro
Politică

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar: Parlamentul votează pe bandă rulantă astfel de majorări, de la bani în plus pentru membrii comisiilor de fond funciar la sporuri pentru angajații din primării și cei ai ANI. Luni, ministerul Apărării promovase un proiect de lege prin care se mai înființ o categorie de pensionari speciali - civilii din instituțiile militarizate - dar l-a retras sub presiunea publică. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar Iată ce majorări a votat sau urmează să voteze Legislativul: O indemnizație de 10% din salariul primarului sau al prefectului pentru membrii comisiilor de fond funciar. Motivul: „pentru complexitatea muncii și responsabilitate”. Ei vor primi acești bani dacă participă la măcar o ședință pe lună a acestor comisii. Proiectul se află în comisiile Senatului. Angajații APIA ar urma să primească un salariu mai mare cu 10-15%, pentru că se ocupă de proiecte europene importante - proiect aflat la Camera Deputaților. Propunere privind majorarea salariilor pentru angajații din prefecturi, cu până la 10% - proiect aflat la Camera Deputaților. Ei ar avea salarii prea mici, comparativ cu alte agenții sau instituții de stat. Săptămâna trecută, Parlamentul a votat un spor de 25% pentru angajații Agenției Naționale de Integritate (ANI), pentru că lucrează în condiții de risc și de stres. CCR a respins, pe 28 februarie, sesizarea opoziției, cu privire la majorarea salariilor aleșilor locali. Prin actul normativ, coaliţia PSD - PNL - UDMR majorează cu până la 2.000 de lei indemnizaţiile pentru primari şi preşedinţii de consilii judeţene. Citește și: Potop de pomeni de la ministerul lui Budăi către bugetari: trei zile libere în plus, în 2023, și majorare de 50% a salariilor celor care gestionează proiecte PNRR, inclusiv primarii La finalul anului trecut, datele ministerului de Finanțe arătau că 8,2% din PIB-ul României s-a cheltuit cu salariile personalului bugetar. Ele au reprezentat 21,7% din cheltuielile bugetului.

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 în perioada în care Guvernul a "înghețat" angajările în sectorul public, ajungând la 1,28 milioane, un record al ultimilor 12 ani. Buletinul privind numărul bugetarilor este publicat lunar de ministerul de Finanțe. Ultimele informații cuprind luna noiembrie 2022. Ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din administraţia publică a fost suspendată pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2022, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Executiv la 15 iunie. În cazuri temeinic justificate, ordonanţa de urgenţă dă posibilitatea ca, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, să poată fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea unor posturi vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, cu încadrarea în cheltuielile de personal. Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 „Raportat la decembrie 2021, datele analizate reflectă o creștere a numărului de angajați din sectorul public cu 17.685. Pentru cele 12 luni care au trecut de la preluarea mandatului de către premierul Ciucă, totalul bugetarilor este cu cu 21.193 mai mare. Media lunară a guvernului Ciucă la creșterea numărului de bugetari este de 1.766, cu mult peste guvernele Cîțu, Orban I și II, Grindeanu, Tudose și Dăncilă”, arată Profit. Statul a atins un nou record. Cel al numărului de angajați la stat. În luna noiembrie a ajuns la 1.280.000.Este cea mai mare cifră din ultimii 12 ani.#RomaniaNuESaracaESaracita— Claudiu Nasui (@ClaudiuNasui) January 11, 2023 Deputatul USR Claudiu Năsui a scris, pe Twitter: „Statul a atins un nou record. Cel al numărului de angajați la stat. În luna noiembrie a ajuns la 1.280.000. Este cea mai mare cifră din ultimii 12 ani”. În perioada de "înghețare" (noiembrie față de iunie), în care numărul de posturi a crescut cu 10.291, un plus de angajați de 5.822 se regăsesc la autoritățile centrale (din subordinea Guvernului) și alte 4.469 la autoritățile locale. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie În aparatul central, angajările cele mai numeroase au fost la Educație, Interne, Apărare și Finanțe.

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Foto: Facebook
Politică

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari

Potop de pomeni de la ministerul lui Marius Budăi (PSD) către bugetari: aceștia vor avea trei zile libere în plus, în 2023. Pe de altă parte, toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, respectiv din PNRR, vor primi un spor de 50% la salariu. De acest spor vor beneficia și primarii și președinții Consiliului Județean. Nici una dintre aceste măsuri nu este însoțită de un calcul al impactului bugetar. În schimb, duminică seara, ministrul Budăi anunța că pensiile vor crește cu doar 10%, mult sub inflație: „Vorbim despre o majorare de 10% și pentru iarnă să sprijinim categoriile vulnerabile”. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Potrivit unui proiect al unei hotărâri de guvern, proiect inițiat de ministerul Muncii, „pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023 se stabilesc ca zile libere”. Aceste zile libere vor fi o „punte” între sărbătorile legale deja stabilite și week-end. Teoretic, bugetarii vor recupera aceste zile libere. Proiectul are drept scop „a crea personalului instituţiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă”. Pe de altă parte, un proiect de ordonanță de urgență elaborat tot de ministerul Muncii prevede „majorarea salariului de bază, soldei de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 50%” pentru toți bugetarii care lucrează cu fonduri comunitare. Până acum se majora cu 75% doar salariul de bază. În nota de fundamentare nu există un calcul al impactului bugetar. Primarii, președinții de consilii județene, viceprimarii și și vicepreședinții consiliilor județene vor putea primi acest spor. În plus, corpul controlorilor financiari din ministerul de Finanțe va primi un plus de 25% la salariu.

Firea toacă 500.000 de euro/an pe chirie pentru sediul ministerului ei Foto: Facebook
Politică

Firea toacă 500.000 de euro/an

Gabriela Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei, deși această instituție nu a elaborat până acum aproape nici un proiect de interes public major. În documentele în care ministerul Familiei cere oferte pentru un spațiu de închiriat se arată că anul viitor vor fi 250 de angajați în această instituție. În august, potrivit datelor ministerului de Finanțe, Firea angajase deja 214 persoane. Ministerul are nu mai puțin de trei secretari de stat. În consecință, ministerul are nevoie să închirieze un spațiu de circa 2.500 metri pătrați. Firea toacă 500.000 de euro/an Pentru acest spațiu, ministerul este dispus să plătească 35.000 de euro pe lună, fără TVA, respectiv 420.000 de euro pe an. În ianuarie 2022, prin hotărârea de guvern care reglementa funcționarea acestui minister se stabilea drept sediu o clădire de pe Calea Victoriei nr.3. Însă presa scrie că, de fapt, Firea și echipa ei continuă să lucreze dintr-un birou din Palatul Victoria, unde se află sediul Guvernului. Noul minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse ar fi trebuit să se constituie ”prin preluarea unei părți a patrimoniului Ministerului Muncii și Protecției Sociale aferente domeniului familiei și prin preluarea unei părți a patrimoniului Ministerului Tineretului și Sportului aferent domeniului tineretului”. Însă nu este clar în ce msăură miniștrii Budăi și Novak i-au predat lui Firea acel patrimoniu. Bugetul pe 2022 al ministerului Famileiei era, la începutul anului, de circa 45 de milioane de euro. Pentru întregul an 2022, cheltuielile de personal ar trebui să fie de 31,1 milioane de lei. Ministerul lui Firea avea deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Citește și: O „bombă murdară” (cu elemente radioactive) poate schimba radical conflictul din Ucraina: Șoigu pretinde că Ucraina s-ar autobombarda, SUA respinge „afirmațiile clar false” rusești Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale.

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale Foto: Facebook
Politică

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale: un sondaj BCS arată că 83,4% dintre cei chestionați susțin „anularea pensiilor speciale”. Doar 7,3% apreciază că ar fi o idee rea. Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) în perioada 9-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1.104 subiecți. Eșantionul are o eroare statistică de +/- 3% la un interval de încredere de 95%. Cercetarea a fost finanțată de Pactul pentru Fiscalitate, care a publicat acest studiu la 12 octombrie. Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale În documentul care însoțește sondajul se arată că „anularea pensiilor speciale e susținută tot de cei din vest, dar și din Oltenia și de cei cu orientări de stânga; și e contestată cel mai mult în est, în localitățile mici și de cei foarte tineri dar și foarte vârstnici”. Potrivit sondajului, 60,5% dintre cei chestionați sunt de acord cu reducerea cu 10% a numărului de angajați din aparatul de stat, iar 60,3% sunt pentru tăierea cu 50% a sporurilor bugetarilor. Doar 19,8%, respectiv 18,1% au o părere proastă despre aceste măsuri. Peste 55% sunt de acord cu „instituirea unei taxe de solidaritate plătită de bugetarii cu venituri mai mari de 15.000 lei lunar și de cei cu pensii speciale”. Doar 12,7% cred că ar fi o idee proastă. Peste 31% nu știu ce să răspundă la această întrebare. În plus, 72,5% dintre repondenți vor anularea subvențiilor pentru partide politice. Doar 8,5% cred că ar fi o idee rea. „Anularea subvențiilor pentru partidele politice e percepută ca o idee bună cu precădere de către cei din jumătatea de vest a țării, de aproape toți angajații și de trei sferturi din cei cu studii superioare și cu valori de dreapta; dar e contestată puternic mai ales în jumătatea de est a României, de cei trecuți de 60 ani, cu studii elementare, care se declară de stânga”, explică autorii sondajului. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Cota unică, susținută de cei cu facultate Potrivit studiului BCS, 35,2% din populație susține menținerea cotei unice, în timp ce 30% ar dori impozit progresiv. Un procent foarte mare, 34,8% nu știu ce să răspundă la această întrebare. „Cota unică de impozitare este susținută cel mai mult de cei din regiunile Nord-Vest (49%), București-Ilfov (48%) și Vest (46%), pe când impozitul progresiv are cei mai mulți susținători în regiunile NordEst (39%) și Sud-Muntenia (35%). Semnificativ este faptul că pe acest subiect nu se pronunță mai multde jumătate dintre locuitorii regiunilor Sud-Vest Oltenia (55%) și Centru (53%) (…) Cota unică este dorită de către salariați, pe când impozitul progresiv este dorit de cei care nu se află pe piața muncii (studenți, pensionari, șomeri, casnice). Susținerea cotei unice de impozitare crește proporțional cu numărul anilor de școlarizare, ajungând la 41% la cei cu facultatea finalizată, dar relația nu este inversă în cazul impozitului progresiv: acesta este susținut relativ la fel de către toți, indiferent de nivelul de școlarizare. Cu cât oamenii au mai puțini ani de educație școlară cu atât sunt mai indiferenți față de acest subiect – 43% din cei cu studii elementare nu au nici o preferință pentru un sistem de impozitare”, se arată în studiu. La întrebarea „Unii spun că impozitul progresiv ia banii oamenilor deștepți și harnici și stimulează lenea și prostia. Sunteți de acord sau nu cu această afirmație?”, 35,5% sunt de acord, 29,5% sunt împotrivă, iar 35% se abțin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră