vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bugetari

105 articole
Economie

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început: din mai vor crește salariile din apărare, securitate și poliție, avertizează ministerul de Finanțe într-un memorandum către premierul PSD Marcel Ciolacu. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%. Explozia salariilor bugetarilor este abia la început „În ceea ce privește plățile la cheltuielile de personal, în perioada următoare acestea vor cunoaște o creștere comparativ cu media lunară a cheltuielilor aprobate în buget, ca urmare a aplicării prevederilor actelor normative care au reglementat acordarea de majorări salariale pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar, respectiv etapa a 2-a majorărilor salariale reglementate pentru personalul din educație și sănătate, precum și intrarea în plată începând cu luna mai a majorărilor salariale acordate pentru personalul din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională”, se arată în memorandum. Documentul mai arată că fondul de sănătate a cheltuit în patru luni sub jumătate din alocarea pe întregul an: „În cazul bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, execuția este de 42,16% din prevederile anuale”. „La nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat se remarcă o execuție mai mare raportat la prevederile anuale la următoarele titluri de cheltuieli bugetare: titlul 10 „Cheltuieli de personal” (34,69%), titlul 40 „Subvenții” (40,64%), titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” (37,52%), titlul 57 „Asistență socială” (41,31%), titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020” (57,85%), titlul 59 „Alte cheltuieli” (49,90%), titlul 61 „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR”(38,41%) și titlul 71 „Active nefinanciare” (40,20%)”, avertizează Finanțele.

Explozia salariilor bugetarilor este abia la început (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe, avertizează Traian Băsescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe

„După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe”, a afirmat fostul președinte Traian Băsescu, la postul B1 TV. El a apreciat că alternativa ar fi optimizarea cheltuielilor statului, dar „când tu angajezi toată clientela politică la stat și mai și mărești salariile, n-ai cum”. Citește și: Delir la postul lui Pandele: Nicușor Dan, acuzat că l-a ajutat pe finul lui Sile Cămătaru și că, dacă va fi ales, își va pierde mandatul. Laude deșănțate pentru Firea la Metropola TV După alegeri, va urma o creștere enormă de taxe „Avem investiții din bani de la bugetul de stat, în vreme ce banii din PNRR stau blocați în Banca Națională pentru că nu au proiecte să-i acceseze. Sunt banii din PNRR, plus banii din bugetul pe 2022-2027 (bani europeni), care n-au fost cheltuiți. În total, sunt vreo 80 de miliarde. Cel mai ușor e să împrumuți bani, să-i dai clientelei politice în teritoriu înainte de alegeri pentru a-ți cumpăra suportul electoral. Aici cred că românii vor trebui să suporte o curbă de sacrificiu prin creșterea enormă a taxelor după alegeri. Urmează o creștere enormă de taxe”, a susținut fostul șef de stat. El a arătat că alternativa ar fi „optimizarea cheltuielilor statului”, „dar când tu angajezi toată clientela politică în aparatul de stat și mai și mărești continuu salariile, și sporurile, și toate cele, n-ai cum să rezolvi prin optimizarea cheltuielor. „Când tu, în loc de Dacii – care-s bune, le vezi în toată Belgia – tu cumperi pentru Poliție BMW-uri, îmi apre rău, dar asta e… Și lu Ciolacu îi duduie economia ca lui Tăriceanu. Îi duduie economia-n cap”, a mai declarat fostul președinte Traian Băsescu.

Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% este „prea mică”

Premierul PSD Marcel Ciolacu pare îngrijorat că o majorare de 10% a salariilor unor bugetari este „prea mică”: „Putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple”, a spus el, azi, în ședința de Guvern. Citește și: Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat. În plus, angajații statului beneficiază de nenumărate zile libere, inclusiv celebrele punți Ciolacu, îngrijorat că o majorare de 10% este „prea mică” „Sunt zone rămase în urmă cu salarizarea faţă de restul bugetarilor şi este corect să luăm o decizie în raport cu cât permit finanţele ţării în acest an. Am văzut că există nemulţumiri faţă de această majorare, considerată prea mică. Chiar în Guvern sunt angajaţi care protestează, susţinând că muncesc prea mult pentru o mie şi ceva de euro pe lună. Cred că atât la Guvern, cât şi la Parlament şi în alte zone ale administraţiei atât centrale, cât şi locale, putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple. Din economiile făcute pot fi mărite apoi salariile celor care merită. Şi ministerele restante trebuie să finalizeze reorganizarea până pe 30 iunie, ca să reducem numărul bugetarilor, cum s-a întâmplat în fiecare lună din acest an”, a susținut premierul. Guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% – mult peste inflația anuală – salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.

Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat

Diferența uriașă dintre salariul mediu la stat și cel de la privat: potrivit datelor Open Budget, aceasta a ajuns 2.544 de lei. Open Budget a calculat un salariu mediu la stat de 7.461 de lei pe lună, în timp ce cel mediu la privat este de 4.917 lei/lună. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Diferența uriașă dintre salariul la stat și la privat Acum câteva zile, ministerul Muncii a propus majorarea cu 10% a salariilor unui număr neprecizat de bugetari, printre care funcționarii din primăriile localităților cu sub 20.000 de locuitori și diplomaților. Impactul bugetar al acestei măsuri, doar în 2024, va fi de peste 1,12 miliarde de lei. Grafic Open Budget Deputatul USR Claudiu Năsui a amintit că, în plus față de sectorul privat, bugetarii nu pot fi concediați, de facto, și beneficiază de numeroase zile libere. „Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună. Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la socoteală multiplele alte beneficii de la stat: de facto nu poți să fii dat afară, vinerea e mereu scurtă, zilele libere și punțile foarte dese, nimeni nu te poate obliga să muncești și în practică puțini o fac, etc. Salariile la stat nu ar trebui să crească, toate salariile ar trebui să crească prin reducerea taxării muncii pentru toți, și la stat și la privat”, a scris Năsui pe Twitter. Pentru că în campanie electorală mai multe categorii de angajați la stat vor face grevă ca să primească salarii mai mari, e util să ne amintim că salariile la stat sunt mai mari decât cele din privat cu peste 2.500 lei/lună.Iar asta e doar partea financiară, fără să punem la… pic.twitter.com/eJOh1gIqRu— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 23, 2024 Angajații români beneficiază oficial de 17 zile libere, România fiind pe locul șapte din Europa la acest capitol.

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici Foto: Bihoreanul
Politică

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici

Șpagă electorală: guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% - mult peste inflația anuală - salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,06%, un record. Cheltuielile de personal s-au majorat cu circa 20%, consumând, până în martie, 2,1% din PIB. Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici „Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Ministerul Muncii, care a inițiat acest proiect, estimează cheltuielile cu aceste majorări, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie 2024 și luna septembrie 2024, vor fi de 1,127 miliarde de lei. Impactul pentru 2025 și anii următori nu este calculat. Poriectul prevede și înființarea unei noi structuri birocratice. „Se va înființa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, ministrului finanțelor și ministrului justiției, pentru soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, arată nota de fundamentare. Nota de fundamantare nu precizează câte persoane vor majora de aceste majorări salariale plătite de contribuabili.

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Economie

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii

România este pe locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii, ca procent din al cheltuielilor din buget, arată o analiză din Ziarul Financiar. Au costuri mai mari cu aparatul bugetar doar Cipru, Malta și Irlanda. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Astfel, guvernul Ciolacu alocă 21,7% din cheltuielile bugetului în acest scop, în timp ce Franța consumă doar 17,5%, Polonia - 12,4%, iar Estonia - 15,4%. Grafică: Ziarul Financiar Datele Ziarului Financiar arată că din 2021 în 2023 cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat de la 110 miliarde de lei la la peste 132 de miliarde de lei, iar în 2024 vor mai crește cu 13 miliarde de lei, mult peste inflație. În 2022 și 2023, 8,4% din PIB a fost consumat pentru plata aparatului de stat. În 2012, doar 7% din PIB era cheltuit astfel, iar în 2015 se ajunsese la 7,4%. Potrivit execuției bugetare după primele două luni din 2024, publicată de ministerul de Finanțe, costurile cu salariile aparatului de stat au crescut cu 19,9% față de primele două luni din 2023. După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Citeșteși: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Ziarul Financiar mai arată că, după protestele de anul trecut, chel­tuielile de personal au sărit mai sus cu peste 5 mld. lei, adică 1 mld. euro în 2023, faţă de bugetarea iniţială.

Profilul noilor baroni din camarila lui Ciolacu: cu Negoiță, liderul PSD pare să fi dezvoltat o relație foarte strânsă
Politică

Profilul noilor baroni din camarila lui Ciolacu

De la Piedone și Robert Negoiță la Simonis și Horia Constantinescu: profilul noilor baroni din camarila lui Marcel Ciolacu, pe care acesta-i susține oficial sau neoficial, este evident. Toți aceștia au studii dubioase, provin de la licee slabe și și-au luat o diplomă la o universitate privată. Citește și: Milioanele acumulate misterios de bugetarul Horia Constantinescu, care împrumută firme cu pierderi imense. A luat bac-ul la 21 de ani și vrea să fie primarul Constanței O altă caracteristică a acestora este averea imensă acumulată în mod suspect, mai ales că mare parte dintre acești actuali și viitori baroni au muncit doar la stat. În utlimii ani, sub presiunea dezvăluirilor din presă sau din alte motive, averile din declarațiile publice au dispărut misterios, unii părând să nu aibă nici casă, nici mașină și trăind doar din salariul de la buget. Profilul acestor baroni este extrem de asemănător cu cel al lui Ciolacu, atât în privința studiilor obscure, cât și în ceea ce privește averea aparentă. Simonis și Ciolacu, același profil intelectual și aceeași pantofi Profilul noilor baroni din camarila lui Ciolacu Cine sunt noii baroni pe care liderul PSD îi susține, deschis sau neoficial: Cristian Popescu Piedone, pe care PSD nu-l susține oficial, dar apar zilnic elemente care arată că acesta este primarul dorit de Ciolacu la Capitală: a terminat liceul la 32 de ani, iar șapte ani a luat și o diplomă de licență, la universitatea Petroșani. În perioada în care a stat la închisoare, o mare parte din averea sa a fost transferată către copiii săi. Tatăl, primar de sector, și fiul, deputat PSD, dețin împreună mai multe apartamente și case, terenuri în București și Bragadiru, mașini de colecție și peste un milion de lei în conturi. Alfred Simonis, președinte interimar al Camerei Deputaților și candidat PSD-PNL la președinția Consiliului Județean Timiș: a terminat un liceu sportiv și a absolvit una din cele mai slabe universități din România, Tibiscus. El a fost un afacerist falit, dar cu Porsche, excursii spectaculoase, de lux, și avere suspectă. „Unul din cei mai bogați deputați ai PSD, Alfred Simonis, nu are cum să-și justifice cele cinci apartamente și case, mașinile de lux și nici sumele din conturi. Așa că a apelat la un truc: a vândut o parte din acestea. Dar nu se știe cui. Poate fi bănuit că lui însuși?”, scria Newsweek România în decembrie 2020. Simonis este atât de apropiat de Ciolacu încât poartă același model de pantofi de lux, italienești, de circa 1.000 de dolari. Horia Constantinescu, ex-șeful ANPC și viitor candidat PSD la primăria Constanța: și-a luat bac-ul la 2 1 de ani și a terminat o facultate privata la 29 de ani. Are o avere uriașă, inclusiv prin firme în offshore. O parte din această avere - suprafețe uriașe de teren în intravilanul unor localități sau un yacht de lux - a dispărut misterios în anul fiscal 2022. Nu declară conturi în bancă. Robert Negoiță, primarul Sector 3, a terminat liceul la 31 de ani, dar a avut un doctorat pe care a recunoscut că l-a plagiat. Presa a scris că fosta sa soție, Sorina Docuz, este acum iubita lui Cioalacu. Deține zeci de mii de metri pătrați de teren în Ilfov, în intravilan sau agricol, mai multe case și spații de producție și are plasamente de peste 10 milioane de euro în două firme. Însă datoriile astronomice ale primarului Robert Negoiță către primăriile PSD și ANAF și cum au crescut acestea de la an la an. Doar la ANAF el are de plătit 268 de milioane de lei. Misterul diplomei de bac a lui Ciolacu Și fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a obținut o diplomă universitară ceva mai greu: a terminat la 26 de ani Facultatea de Management Financiar Contabil a Facultății Spiru Haret. Citește și: GALERIE FOTO Pe cine pune Ciolacu șef peste Timiș: afacerist falit, cu Porsche și avere suspectă, absolventul unei universități dubioase, amator de excursii scumpe alături de interlopul „Tarzan” Actualul ministru al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a terminat facultatea de economie a universității Craiova abia la 29 de ani, când era deja consilier județean PSD în Argeș. Un element comun al acestora cu liderul PSD Marcel Ciolacu sunt studiile târzii și suspecte. Un fost ministru PSD, Eugen Teodorovici, a susținut că Ciolacu nu are diplomă de bacalaureat. Potrivit biografiei oficiale, Marcel Ciolacu a terminat Facultatea Ecologică în 1995. Când a început studiile, în 1991, facultatea de drept nu era acreditată. Ciolacu a terminat facultatea în anul în care instituția de învățământ superior a primit, oficial, autorizația provizorie de funcționare.

Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani Foto: Facebook
Economie

Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani

După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate, azi, de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut, acum câteva zile, că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Aceste cheltuieli au crescut cu foarte puțin sub 20%, față de o planificare de 11%. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani „Cheltuielile de personal au însumat 24,19 mld lei, în creștere cu 19,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023”, se arată în Nota privind execuția bugetului general consolidat. În notă nu se face nici o referire la cheltuielile pentru Apărare, așa cum susținea Ciolacu. Cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat semnificativ, cu circa 25%, dar Finanțele arată de ce. „O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate”, se afirmă în nota privind execuția bugetară. „„S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% – 2015; 0,10% – 2016; 0,05% – 2017; 0,58% – 2018; 0,51% – 2019; 0,79% – 2020; 1,14% – 2021; 0,67% – 2022 și 1,07% – 2023.

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februarie 2024: o ordonanță de urgență pusă în dezbatere publică de ministerul de Finanțe prevede creșterea numărului de funcții de conducere și dă liber la angajări în companiiile de stat. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone Popescu: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere „Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, spunea premierul Marcel Ciolacu în octombrie 2023. Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Măsurile vin la câteva luni după adoptarea unui proiect complet opus, prin care se tăiau funcțiile de conducere în aparatul bugetar și se limitau angajările la stat. Ce prevede proiectul propus de ordonanță aflat pe site-ul ministerului de Finanțe: Vor putea crește salariile la companiile de stat aflate pe pierdere. Aceste companii vor putea acorda inclusiv „bonusuri”. Se pot acorda derogări de la decizia de blocare a angajărilor la stat Guvernul va putea ca, prin memorandum, să decidă să crească numărul funcţiilor de conducere. Ele au fost limitate la 8% din totalul personalului, însă Guvernul va putea să le crească până la 10%. Companiile de statcare au profit pot fi jefuite, Guvernul urmând să le ia peste 50% din profit, prin memorandum al ministerului de Finanțe Nota de fundamentare a proiectului nu conține absolut nici un fel de informație privind impactul bugetar. „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie.

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează secretar de stat

În timp ce se laudă că reduce cheltuielile bugetare pentru că desființează posturi neocupate, guvernul Ciolacu mai angajează câteva zeci de bugetari la Finanțe și mai înființează un post de secretar de stat. Măsura urmează să fie aprobată azi, în ședința de Guvern. Citește și: Parchetul European anchetează Curtea de Conturi, după ce a tocat milioane de euro pentru „transparență” – Context.ro. Instituția, condusă de un subofițer de poliție, client PSD Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Potrivit notei de fundamentare la o hotărâre de guvern privind organizarea ministerului de Finanțe, azi se va decide „stabilirea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor la 2.077 posturi, exclusiv demnitarii”. În prezent, în minister lucrează 2.052 de funcționari, exclusiv demnitarii. În plus, se va înființa un post de secretar de stat și cabinetul acestuia. În prezent, ministrul de Finanțe Marcel Boloș are 15 subordonați în structura de conducere, inclusiv funcțiile asimilate celei de secretar de stat, precum cea de președinte al ANAF. Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern nu precizează impactul bugetar al acestor măsuri. Lista salariilor din minister arăta că funcționarii pot câștiga, net, între 8.000 și peste 16.000 de lei. Aparent paradoxal, Finanțele susțin că „stabilirea numărului maxim de posturi este justificată și de noile sarcini ce decurg din necesitatea implementării jaloanelor din PNRR, «Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară»”.

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă: cheltuielile cu salariile bugetarilor, denumite oficial „cheltuieli de personal”, au crescut cu peste 12%, anul trecut, prin comparație cu anul 2022. În schimb, investițiile - așa-numitele „cheltuieli de capital” - s-au prăbușit, înregistrând o diminuare de minus 4,3% față de 2022. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Informațiile apar în sinteza execuției bugetului general consolidat, după 12 luni din 2023. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru”, spunea premierul Marcel Ciolacu acum trei zile. Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă „Cheltuielile de personal au însumat 132,7 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 8,4% din PIB”, se arată în nota de fundamentare a execuției bugetare. În 2021, cheltuielile de personal au însumat 111,91 mld lei, în creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Deși sinteza execuției bugetare arată clar o scădere a cheltuielilor de capital, nota de fundamentare susține că au cresacut investițiile, prin absorbția fondurilor europene: „Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,58% din totalul cheltuielilor pentru investiții”. Deficitul bugetar a fost în jur de 90 miliarde de lei, adică 5,68% din PIB. Derapajul bugetar a fost de aproximativ 20 miliarde lei în 2023, din cauza cheltuielilor mai mari. Inițial, bugetul era calculat pe un deficit de doar 70 de miliarde de lei, respectiv 4,4%.

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor

Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor. Pensiile, indemnizația socială pentru pensionari, salariile bugetarilor, cu unele excepții, și alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024. Cel mai probabil, vor crește și unele prețuri, din cauza noilor taxe. Cresc pensiile, alocațiile copiilor, salariile bugetarilor Pensia minimă (sau indemnizația socială pentru pensionari) crește de la 1.125 lei, la 1.281 lei. Punctul de pensie se majorează cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024, la 2.032 lei (de la 1.785 lei în prezent). De la 1 septembrie, pensionarii vor mai avea parte de o mărire după recalcularea pensiilor, conform Legii 360/2023. Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației în 2024. Alocațiile pentru copii cresc de la 1 ianuarie 2024 cu 13,8% astfel: Copii între 0-2 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii cu handicap 0-18 ani: 719 lei (de la 631 lei) Copii 2-18 ani și cei care urmează cursurile liceale sau profesionale: 292 lei (de la 256 lei) Salariile bugetarilor cresc cu 5% de la 1 ianuarie 2024. Excepție fac angajații din Ministerul Finanțelor, ANAF, Autoritatea Vamală Română, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele teritoriale de sănătate și personalul din sistemul de justiție. Și salariile profesorilor vor crește, arată Hotnews.

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB

Deficitul bugetar la 11 luni, adică în perioada ianuarie - noiembrie 2023, a explodat la 4,64% din PIB, față de 4,19% în perioada similară din 2022. Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 se încheiase cu un deficit de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB „La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB (...) Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, spunea ministrul de Finanțe Marcel Boloș, în septembrie. Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că Guvernul a cheltuit aproape 2% din PIB pe plata dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 miliarde lei (1,9% din PIB), cu 2,88 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu aproape 11% față de primele 11 luni din 2022, deși rata inflației s-a temperat la doar 6,7% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 538,5 mld lei și au crescut în termeni nominali cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 33,9% din PIB la 34,0% din PIB. Citește și: Avalanșă de like-uri și de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea în care Ciolacu anunță că România va intra în Schengen cu frontiera aeriană Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 mld lei, cu 2,88 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6%.

Statul subvenționează vacanțele în România ale bugetarilor Foto: Inquam/Bogdan Buda
Economie

Statul subvenționează vacanțele în România ale bugetarilor

Statul român subvenționează cu aproape 400 de milioane de euro anual vacanțele în România ale bugetarilor. Rezultatul acestei uriașe subvenții: prețuri inflamate, servicii proaste sau pensiuni de tip „Ferma Dacilor”. Pentru comparație, spitalul pentru copiii bolnavi de cancer construit de Asociația Dăruiește Viața - clădire și aparatură de ultimă oră - a costat 53 de milioane de euro. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Potrivit datelor Eurostat, înainte de pandemie un turist român cheltuia în medie 500 de euro pe an pentru vacanțe. Statul subvenționează vacanțele în România ale bugetarilor Datele obținute de Ziarul Financiar de la ministerul de Finanțe arată că valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,8 mi­liarde lei, iar în 2023, din ianuarie până în iulie, valoarea voucherelor de vacanţă emise pe suport electronic a fost de 1,5 miliarde lei. Un voucher are valoarea de1.450 de lei. Însă aceasta este doar o parte a subvenției, întrucât pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională se decontează serviciile turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, în limita a 1.450 lei anual pentru un salariat. Aceasta înseamnă că, spre deosebire de ceilalți bugetari, care se pot duce doar la hoteluri sau pensiuni care acceptă vouchere de vacanță, viitorii pensionari speciali pot cheltui circa 300 de euro la orice unitate de cazare și, ulterior, li se decontează cheltuielile. Numărul angajaților din unele din aceste structuri este secret (SRI și SIE), dar se poate estima că se apropie de 215.000 de angajați, deci statul le subvenționează vacanțele cu circa 63 de milioane de euro. În plus, statul român are și o schemă de subvenționare a turismului balneo, care avea o alocare bugetară de circa 15 milioane de euro. Turismul românesc, încremenit în proiect Rezultatul acestor subvenții uriașe: turiștii români se plâng de servicii de proastă calitate și de prețuri inflamate. În plus, subvenția ajunge la pensiuni de tip Ferma Dacilor, care avea un acord cu un sindicat al polițiștilor. Ferma Dacilor figurează pe site-ul Ministerului Turismului ca structura turistică autorizată pentru a oferi cazare şi este clasificată cu o stea. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Radu Oprea (PSD), ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, a declarat joi, pentru B1 TV, că ministerul pe care-l conduce nu are atribuții să solicite și să verifice autorizațiile de construcție sau de securitate la incendiu când realizează clasificarea pensiunilor și hotelurilor.

Angajări-record în guvernarea Ciolacu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Angajări-record în guvernarea Ciolacu

Angajări-record în guvernarea Ciolacu, în timp ce propovăduiește reducerea cheltuielilor: sunt înregistrați, la ministerul de Finanțe, cu 10.000 de bugetari în plus, în zece luni. Numărul posturilor ocupate din sectorul public a crescut din nou şi a ajuns, în octombrie, la 1.289.405, cu 5.206 peste iunie anul acesta şi în urcare cu 10.717 comparativ cu decembrie anul trecut, relevă date analizate de Profit.ro. Citește și: Cum face Simion afaceri pe spinarea fanilor AUR: închiriază un tren de la CFR cu banii din subvenția de la buget și apoi vinde bilete cu 100 de lei celor care vor să meargă cu el la Alba-Iulia Angajări-record în guvernarea Ciolacu Astfel, guvernul Ciolacu a depăşit la angajări Guvernele Cîţu, Orban I şi II, dar este sub Ciucă şi Grindeanu/Tudose/Dăncilă. De altfel, execuția bugetară la final de octombrie arată o creștere a cheltuielilor de personal - salariile bugetarilor - cu 10,8% față de primele zece luni din 2022. Ele reprezintă 6,8% din PIB și 22,4% din cheltuielile statului. Cea mai mare parte a creşterii vine din angajările în învăţământ. Între iunie şi octombrie, numărul posturilor ocupate în subordinea Ministerului Educaţiei a urcat cu 4.309. Cu angajările din ultimele luni, mare parte în Educaţie, Guvernul Ciolacu (instalat în iunie) ajunge la o medie lunară de 1.139 posturi ocupate în plus, peste Guvernele Cîţu şi Orban I şi II, dar mai puţin comparativ cu Guvernele Ciucă şi Grindeanu/Tudose/Dăncilă. În timp ce numărul de posturi ocupate a ajuns la 1.289.405, cu 5.206 mai multe faţă de iunie, aceasta este doar creşterea dimensiunii aparatului bugetar, nu şi numărul de angajări din perioada analizată. Numărul de angajări a fost, probabil, mult mai mare, întrucât a compensat ieşirile din sistem (pensionări, plecări şi decese) şi a generat şi o creştere de peste 5.000 a numărului de posturi ocupate, explică Profit.ro. Angajările, restricționate în teorie Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi, precum şi pentru instituţiile nou înfiinţate. Datele pentru lunile de vară, iulie, august şi septembrie (în special august şi septembrie) nu pot fi folosite pentru comparaţie, întrucât pe perioada verii numărul de posturi de la Ministerul Educaţiei scade cu peste 20.000 (probabil contracte pe perioadă determinată). Din cele 1,289 milioane de posturi, 822.948 sunt în administraţia centrală şi 466.457 în administraţia locală. Cei mai mari angajatori din sectorul public în octombrie Ministerul Educaţiei - 300.124 posturi ocupate alte 68.541 posturi în unităţi de învăţământ superior de stat Sistem public de sănătate - 172.921 finanţate prin FNUASS - 81.116 reţeaua autorităţilor locale - 146.503 Ministerul Sănătăţii - 18.302 Ministerul Afacerilor Interne - 124.348 Ministerul Apărării Naţionale - 71.555 Ministerul Finanţelor - 24.906.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră