vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bugetari

105 articole
Justiție

Superbugetarii din ministerul Justiției

Superbugetarii din ministerul Justiției: nu au răspunderea unor magistrați, dar au salarii mai mari ca judecătorii de la ICCJ și peste două două luni de concediu plătit. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Acum câțiva ani, un ONG al magistraților cerea desființarea acestei categorii de bugetari, care au inclusiv pensie specială, dar nu au o sarcină la fel de complexă. Superbugetarii din ministerul Justiției Un ordin al ministrului Justiției, din iulie 2023, acordă “personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției“ nu mai puțin de 35 de zile lucrătoare de concediu pe an. Potrivit HG 250 din 8 mai 1992, un angajat la stat are între 21 și 25 de zile de concediu, în funcție de vechimea în muncă: 21 de zile pentru cei cu o vechime de până la 10 ani și 25 de zile pentru cei cu o vechime de peste 10 ani. “Acest drept nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări“, se arată în regulamentul privind concediile personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției. Dacă la aceste 35 de zile de concediu adăugăm cele 17 zile libere din 2023 - din care 13 sunt în timpul săptămânii - rezultă că acești angajați ai ministerului de Justiție pot avea peste nouă săptămâni libere pe an, adică peste două luni. În plus, ei beneficiază de o indemnizație de concediu “care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă“. Acești bugetari mai beneficiază și de zece zile de concediu cu plată pentru studii de calificare sau înaintea unor examene de promovare. Potrivit listei de salarii publicate în martie 2023 de ministerul Justiției, salarizarea acestor bugetari era la nivelul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiției. Între cei 71 de angajați din minister care făceau parte din această categorie de personal, erau unii cu salarii de peste 35-36.000 de lei, lunar, brut, iar majoritatea câștigau între 26.000 de lei și 33-34.000 de lei lunar. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine În 2016, Forumul Judecătorilor din România cerea desființarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției arătând că acesta “nu îndeplineşte activităţi judiciare în sensul celor prevăzute de Constituţia României, fiind în parte subordonat administrativ puterii executive“. Acești bugetari primesc și pensie specială, arătă Forumul Judecătorilor.

Superbugetarii din ministerul Justiției Foto: Facebook ministerul Justiției
Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Foto: Lumea politică
Eveniment

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă

Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă: potrivit unor informații oficiale, anual, în sectorul bugetar se cumpărau 50.000 de aparate, costul mediu fiind de 1.000 de lei. Valoarea medie a unui abonament este de 100 de lei. DeFapt.ro a scris, acum o săptămână, că Autoritatea Aeronautică Civilă s-a năpustit să-și cumpre telefoane iPhone 15 exact în ziua în care acest ultim model al companiei Apple apărea pe piață. Ulterior, autoritatea a renunțat la achiziție. Citește și: Performanță: prima instituție de stat care s-a năpustit să-și ia iPhone 15 în ziua în care a apărut pe piață este în subordinea lui Grindeanu Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă Proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung”, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, prevede că nu se vor putea cumpăra telefoane mai scumpe de 500 de lei. Plafonul pentru un abonament al unui bugetar va fi de 35 de lei. Potrivit unor surse politice, în varianta inițială a proiectului, PSD eliminase aproape complet prevederile privind reducerea cheltuielilor statului, iar creșterile de taxe și impozite avea un impact cu 50% mai mare decât cel din varianta finală. Măsura nu se aplică structurilor și unităților din instituţiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfăşoară activităţi operative, pentru activitățile specifice instituțiilor cu atribuții în domeniul afacerilor externe, precum şi serviciilor de salvare şi situaţii de urgenţă. Documentul consultat de DeFapt.ro arată că sunt circa 160.000 de abonamente de telefonie mobilă în sectorul bugetar, unde se aplică prevederile privind plafonarea acestui tip de cheltuieli, iar economiile vor fi de circa 37 de milioane de lei pe an. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 În 2022, Lumea politică relata că, în 2015, într-o deplasare în SUA, Sorin Grindeanu a vorbit la telefon de 300 de euro pe zi. Inspectorii Curții de Conturi sunt cei care au constatat că roamnig-ul a costat 11.961,08 lei (2600 euro). Deplasarea a durat nouă zile și nu se știe ce obiective a avut Grindeanu, pe atunci ministru al Comunicațiilor, în acea plimbare externă. El a achitat însă banii și penalitățile, ca să nu se ajungă la executare, pe data de 17 februarie 2020, după ce ministerul Transporturilor - care, la acel moment, gestiona și Comunicațiile - l-a dat în judecată.

Bugetarii cu averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: Aura și Cristian Socol Foto: ZF
Eveniment

Bugetarii averi uriașe Ciolacu atace sectorul privat

Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Aura și Cristian Socol, pe vremuri finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat. Publicația Curs de Guvernare scrie, azi, că cei doi sunt în spatele măsurilor economice ale guvernării Ciolacu, după ce și în regimul Dragnea s-au bucurat de o influență uriașă. În decembrie 2018, el lăda performanța economică a guvernării Dragnea: „Economic şi social, România trăieşte cea mai bună perioadă din istoria ei”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” De altfel, în 2020, Ciolacu spunea că Cristian Socol ar urma să fie ministru de finanțe, dacă PSD va prelua guvernarea. Presa arată că el l-a îndemnat pe actualul premier PSD să desființeze cota unică. Însă, în timp ce Socol a avut constant o atitudine de stânga, el a beneficiat constant de sinecuri excelent plătite și a acumulat o avere consistentă, inclusiv o vilă uriașă, de 656 mp, și un Mercedes C180, un adevărat simbol al prosperității capitaliste. Bugetarii cu averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat În decembrie 2021, imediat ce PSD a ajuns la putere, Cristian Socol a fost numit președinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare, cu o indemnizație brută de 18.900 de lei pe lună. El mai câștigă circa 8.000 de lei pe lună de la ASE, unde este profesor. În total, el obține de la statul român aproape 4.000 de euro pe lună. Soția sa, Aura Socol, a fost plasată de PSD în conducerea ASF, de unde câștiga, în 2022, net, circa 7.000 de euro pe lună. De la ASE, unde predă, ea mai primește circa 1.400 euro pe lună. Familia Socol deține două case, una în București, de 173 mp, și alta în Voluntari, de 678 mp, terenuri intravilane în București, Voluntari, Urlați din Prahova și Albești, din Argeș, plus o jumătate de hectar de teren agricol în Argeș. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În regimul Dragnea, una dintre sinecurile de care a beneficiat Cristian Socol a fost plasarea sa în Consiliul de Administrație al Salrom. În perioada 2013-2015 a fost consilier al premierului Ponta.

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu: Vaslui a fost și este cel mai sărac județ din țară, deși se află într-o competiție strânsă cu alte fiefuri PSD, Teleorman, Gorj sau Botoșani. În acest județ se află și cel mai sărac oraș din România, Negrești. În plus, Vasluiul are una din cele mai mari rate ale omuciderilor. Citește și: Averea uriașă a baronului PSD de Vaslui, Dumitru Buzatu, prins de DNA când lua o șpagă de 1,25 milioane de lei. El controla Vasluiul, unul din cele mai sărace județe din țară, de 11 ani Șeful PSD Vaslui dorea să investească în drumuri - de unde lua șpagă - nu în parcuri industriale Investitorii au fost alungați cu intenție, președintele Consiliului Județean, Dumitru Buzatu, refuzând să deschidă parcuri industriale. În februarie el spunea că judeţul are nevoie de investiţii "realiste" în infrastructură, sănătate sau asistenţă socială şi nu de parcuri industriale. „Trebuie să extindem reţeaua de drumuri judeţene, până când prindem avioane şi o să facem parcuri industriale cu ele (...) Asta este linia de conduită atâta timp cât sunt eu aici. Când nu voi mai fi, poate lumea va face numai parcuri industriale în tot judeţul. N-are niciun metru de teren judeţul Vaslui, dar probabil că le va face în cosmos”, declara Buzatu, potrivit Agerpres. De altfel, Buzatu a fost prins șpagă de la proprietarul unei firma de construcții care dezvolta drumurile județene - atât de dorite de președintele CJ Vaslui. Averea președintelui CJ Vaslui este impresionantă, mai ales dacă o raportăm la veniturile sale de etern bugetar și dublu pensionar, inclusiv pensia specială de ex-parlamentar. Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Iată câteva date care arată subdezvoltarea în care a rămas Vasluiul, după 11 în care Dumitru Buzatu a fost președinte al Consiliului Județean: „Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea școlilor. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte”, arăta, în iulie 2023, postul B1 TV. Valoarea totală a investițiilor străine din Vaslui, din 1991 în 2021, a fost de 44.224.000 euro, adică un procent de 0,09% din totalul sumei investite la nivel național - date statistica Vaslui, citate de EstNews. În primele șase luni din 2023, valoarea investițiilor străine în Vaslui a fost de 10.441 euro, capital subscris de exact trei firme. PIB-ul pe locuitor, estimat pentru finalul lui 2023 este de 7.522 euro/locuitor, cel mai mic din România. Pe următoarele locuri de la coada listei se află Botoșani, cu 8.534 euro/locuitor, și Călărași - 8.832 euro/locuitor. Județul Vaslui are cea mai mare pondere de bugetari în totalul angajaților, de 34%, urmat de Botoșani – 29% și Caraș Severin – 26% - date „Romanian Economic Monitor”, un proiect al Universității Babeș Bolyai, citat de Vaslui Azi. Acest studiu susținea că Vaslui este pe locul III de la coada clasamentului privind investițiile străine, după Gorj și Mehedinți. Negrești, Vaslui, este cel mai sărac oraș din România. Potrivit unor statistici din 2019, aici ar fi locuit 9.800 de persoane, oficial, dar aproape un sfet au plecat. Dintre cei rămași doar 900 de oameni mai muncesc, restul fiind pensionari, asistați sociali trecuți de 40 de ani și copii. Județul are cea mai mare rată a omuciderilor, patru la suta de mii de locuitori, fiind urmat de Tulcea și Galați, arăta Digi 24 în august 2023, citând un studiu al Universității Cuza din Iași. Relatările din presă arată că, din 2012 - an în care Dumitru Buzatu a ajuns președintele CJ Vaslui - până azi, acest județ a fost constant cel mai sărac din țară, iar diferența față de ale regiuni a crescut. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Datele de la ultimul recensământ arată că, din 2011 în 2021, populația județului s-a redus cu 20.799 de persoane.

Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei Foto: Sindicatul Polițiștilor din Penitenciare
Eveniment

Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei

Salariul mediu net în „administrația publică și apărare” a depășit 6.000 de lei în iunie 2023, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Salariul mediu brut în acest sector este de 10.083. Această situație ar explica revolta funcționarilor din ministerul de Finanțe, după ce ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a anunțat că, printre măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, s-ar putea afla și tăierea voucherelor de vacanță si a indemnizației de vacanță pentru bugetarii care câștigă peste 10.000 de lei brut pe lună. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Salariul în administrația publică a depășit 6.000 de lei „Eu nu pot să accept ca un bugetar care câștigă 2000 de euro să îl alerg prin birou să mai ia și voucher de vacanță. Voucherele de vacanță sunt pentru cei cu venituri mici. E normal ca dacă ai un salariu mai mic statul să îți asigure. Dar dacă ai venituri care depășesc pe al președintelui, nu ți-e rușine să stai cu mâna întinsă să îți dau și voucher de vacanță, și pachețel? Ți-am dat și sofer”, declara, acum câteva zile, și premierul Marcel Ciolacu. „Mulţi m-au întrebat: 10.000 de lei brut sunt bani puţini şi 6.000 de lei net? Eu zic că da“, a susținut însă Vasile Marica, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe. Potrivit datelor INS, salariul mediu brut în sectorul „administrație publică și apărare” era de doar 8858 lei, brut, în august 2022, respectiv 5.238 lei net. Spre comparaţie, salariul mediu net pe economie a ajuns la 4.600 de lei în iunie 2023. Doar şase dintre cele 19 mari industrii incluse în statisticile INS au salarii medii nete mai mari de 6.000 de lei net. România este campioană în UE la numărul de zile libere, acordate cu ocazia diferitelor sărbători. În acest moment, oficial sunt legiferate 15 zile libere. În Uniunea Europeană, doar Lituania și Slovenia mai au 15 zile libere. Însă, în 2023, au fost și trei zile libere „punte”, de care se bucură, de fapt, sectorul bugetar. Nu există nici un studiu de impact al acestor zile libere sau al zilelor „punte”, care le însoțesc.

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Foto: Inquam/ Diana Oros
Economie

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut

Numărul posturilor ocupate la stat a crescut şi în iunie, pentru a patra lună consecutiv, dar mai lent faţă de luna mai, arată datele de pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Numărul posturilor ocupate la stat a crescut Astfel, în iunie, numărul de posturi ocupate a urcat cu 490, la 1.284.999 locuri, după ce în luna mai creşterea a fost una considerabilă, de 4.395 de posturi. Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi. Evoluţia numărului de posturi ocupate arată creşterea sau scăderea numărului de angajaţi din sistemul bugetar, nu numărul angajărilor din luna respectivă. Angajările au fost în număr mai mare, întrucât au acoperit plecările, prin pensionare, demisie, etc, şi au generat şi majorarea cu aproape 500 a numărului de posturi ocupate, precizează Profit.ro. Conform situaţiei numărului de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, prezentată de Profit.ro, în iunie, acesta era de 1.284.199. În luna mai, numărul posturilor era 1.283.709. Creşterile numărului de posturi ocupate în sistemul public vin în contextul în care Guvernul încearcă să adopte măsuri de consolidare fiscală pe finalul anului, astfel încât depăşirea ţintei de deficit bugetar pentru acest an să nu fie una de amploare şi să nu ducă la suspendarea unor fonduri europene.

Ciolacu și-a angajat 20 de consilieri de stat Foto: Gov.ro
Eveniment

Ciolacu și-a angajat 20 de consilieri de stat

În timp ce amenință cu reducerea aparatului bugetar, premierul Marcel Ciolacu și-a angajat 20 de secretari sau consilieri de stat, cu rang de ministru adjunct. În perioada în care Florin Cîțu era premier, acesta avea 16 consilieri. „Este timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare, să primească sporuri, iar cei care merg la serviciu, de zeci de ani, să se joace pe Solitaire să caute în altă parte acest mod de a munci”, spunea, marți, premierul Ciolacu. Ciolacu și-a angajat 20 de consilieri de stat Nici unul dintre cei 20 nu este specializat în finanțe sau în chestiuni bugetare. În schimb, Ciolacu are consilieri pe chestiuni unde, în mod evident, nu era nevoie de un coordonator de rang atât de înalt și, în plus, misiunea sa se suprapune peste cea a altor instituții. Un secretar de stat sau echivalentul acestei funcții, respectiv consilier de stat, are un salariu brut de circa 19.000 de lei. Cum fiecare consilier sau secretar de stat are dreptul la propriul aparat - între trei și cinci consilieri personali, cu salarii de peste 5.000 de lei, birou, mașină - cel mai probabil fiecare consumă peste 10.000 de euro pe lună, de la buget. Asta înseamnă o cheltuială de peste 2,5 milioane de euro pe an, cel puțin. De exemplu, Valentin Vătăjelu, un polițist care a fost atașat de Interne în SUA este „Coordonator național pentru aderarea României la programul Statelor Unite ale Americii de scutire de viză (VWP Visa Waiver Program)”. Dar această problemă este de competența ministerului de Externe. În plus, sunt șanse extrem de mici ca regimul de vize impus României să fie schimbat în 2024, an electoral în SUA și unde problema migrației ilegale este extrem de actuală. De asemenea, în timp ce propovăduiește interzicerea cumului pensie-salariu, premierul PSD Marcel Ciolacu l-a reangajat la Guvern pe Victor Opaschi (75 de ani), fost consilier al lui Iliescu și fost secretar de stat la Culte. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale Însă, pe site-ul Guvernului, în majoritatea cazurilor nu scrie cu ce se ocupă consilierii sau secretarii de stat angajați de Ciolacu.

Fariseismul lui Ciolacu: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul CJ, PSD înființa un minister pentru Firea Foto: Facebook
Politică

Fariseismul lui Ciolacu

Fariseismul lui Marcel Ciolacu, care acum susține că este indignat de cheltuielile uriașe cu aparatul bugetar: în timp ce Bolojan reducea masiv aparatul Consiliului Județean (CJ), PSD înființa un minister pentru Gabriela Firea, cel al Familiei, dar și agenții, precum cea de „ Dezvoltarea Infrastructurii in Sanatate”, și făcea angajări masive în ministere. Azi, premierul Ciolacu s-a arătat indignat de situația din sectorul bugetar: „Cei care merg la serviciu de zeci de ani să joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci (...) Sunt peste 50 de sporuri, e incredibil unde a ajuns acest fenomen”. Joburi și salarii mai mari pentru clientela Puterii Ministerul Familiei are, în 2023, un buget de 713 milioane de lei și 265 de angajați. În 2022, bugetul a fost de 185 de milioane de lei. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în noiembrie 2022 erau peste 1,28 milioane de angajaţi la stat, cu peste 25.000 mai mulţi decât în septembrie 2022. Foto: Inquam/ Octav Ganea Unul din cele mai consistente sporurui, 50% din salariu pentru funcționarii care gestionează fonduri PNRR, dar și pentru aleșii locali implicați în astfel de proiecte, a fost înființat în perioada în care PSD era la guvernare. În consecință, primarii și viceprimarii și-au mărit salariile cu până în 50%. Iată câteva majorări apărute în această primăvară: Martie 2023: Toți bugetarii care lucrează cu fonduri europene au primit sporuri printr-o Ordonanță de urgență a guvernului Ciucă. Aprilie 2023: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Mai 2023: Parlamentul a votat salarii cu până la 50% mai mari și creșterea numărului de angajați la Administrația Fondului pentru Mediu Fariseismul lui Ciolacu Consiliul Fiscal a arătat din 2022 că, în Uniunea Europeană, avem cele mai mari cheltuieli cu salariile bugetarilor. Astfel, guvernul a cheltuit 33,8% din veniturile încasate în 2020 pe salariile bugetarilor, pondere care a crescut în 2021 la 37%. Procentul este mai mare decât media europeană, care nu depășea pragul de 23,6% în 2020 și care a înregistrat o scădere de 1,2% în 2021, ajungând la 22,4%. Pe d ealtă partte, în timp ce președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, comasa instituții și reducea aparatul bugetar, PSDD înființa noi ministere și instituții pentru clientela sa. „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, spunea, recent, Bolojan. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, arăta, în ianuarie, că numărul angajaților din sistemul bugetar este prea mare: „Dacă calculăm numărul de ore pe zi, cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar, vorbesc de media muncii (...) . Cel puțin, dacă mâine s-ar reduce fondul de salarii, Consiliul Județean ar putea funcționa cu 66% din angajați fără nicio problemă”, a spus Tișe, citat de Știri de Cluj. Cîțu numărase 27 de sporuri, Ciolacu - 50 „Am spus că în acești 4 ani de zile veniturile în sectorul public s-au dublat. Nu inventez nimic, cifrele sunt reale - de la 53 la 110 miliarde lei. Gândiți-vă că în 2016 se cheltuiau 53 miliarde lei cu personalul bugetar, astăzi se cheltuiesc 110 miliarde lei. Dintre aceste 110 miliarde lei, aproape 27 sunt sporuri. Nu ar fi o problemă dacă aceste sporuri ar merge la oameni care și-au făcut treaba și peste, după aceea. Ca în sectorul privat în care tu premiezi pe cineva. Din păcate, aceste sporuri sunt date doar pentru că apari la locul de muncă", a spus premierul Cîțu în 2021.

Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill, spune Robert Sighartău Foto: Facebook Robert Sighartău
Politică

Reducerea cheltuielilor 200.000 bugetari e de Benny Hill

Vicepreședintele PNL Robert Sighartău a anunțat, pe Facebook, că nu va vota, în cadrul conducerii PNL, măsurile propuse de premierul Marcel Ciolacu pentru reducerea deficitului: „Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill, o parodie”. El a făcut o analiză punctuală a posibililelor măsuri propuse de PSD și le-a desființat, punctual. Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill „Am intrat în politică direct din mediul privat, de aceea pentru mine e greu de înteles și în orice caz de neacceptat ce propune PSD și dl Ciolacu. Și o să vă argumentez : 1. E clar că cei care trebuie să suporte costurile acestor propuneri fiscale impuse de PSD sunt tot cei din mediul privat și de data aceasta. În timp ce taxele și impozitele introduse pentru ei vor fi aplicate imediat, cele legate de reducerile cheltuielilor bugetare sunt confuze și foarte greu de aplicat. 2. Este inadmisibil atacul la proprietate pe care dl.Ciolacu îl propune prin inventarea unor taxe pe proprietate. Acest atac pune PNL intr-o situație imposibilă față de electoratul liberal. (adică proprietarii) 3. Împărțirea TVA-ului în doar două categorii mă face să cred că împărțirea propusă este o anomalie. De ex.mă duc cu familia la o pensiune la munte, ma cazez și la finalul sejurului trebuie să platesc 9%TVA la cazare și 19% TVA la mâncarea pe care o mănânc la restaurantul pensiunii. Știe dl.Ciolacu ce înseamnă Bed&Breakfast? 4. Nu cred că e momentul ca după ce în ultimii 3 ani de zile industria de IT a avut o contribuție considerabilă la PIB să o lovim mișelește și fără să o anunțăm din timp.(cred că e printre puținele ramuri ale economiei cu care ne putem mândri în RO. 5. Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari și a cheltuielilor aferente e de Benny Hill, adică o parodie”, a scris Sighartău. El a încheiat anunțând: „Iată de ce nu voi vota în ședinta PNL măsurile propuse de Ciolacu”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar. Cei doi ieşeni din cadrul Curţii Constituţionale se pot considera regii bugetarilor din România. Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar Preşedintele CCR, Marian Enache, şi judecătorul Iulia Scântei ridică 20-30.000 de lei lunar numai din salariu. Leafa de judecător constituţional nu este, însă, singura sursă de venituri şi nici măcar cea mai importantă. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Indemnizaţia de judecător a lui Enache este depăşită de veniturile din pensii, care au totalizat anul trecut 438.965 lei. Citește și: EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei Continuarea, în Ziarul de Iași.

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan, soluția pentru controlarea deficitului Guvernului Foto: Facebook
Economie

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, a făcut Bolojan

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor

Premierul Nicolae Ciucă, a lansat, pe Facebook, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor: „Putem administra mai eficient banii publici folosiți pentru bunuri, servicii, autovehicule, mobilier și alte cheltuieli care pot fi mai bine gestionate, dar nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”. Însă, acum trei zile, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, declara, pentru Libertatea, că, dacă nu se taie salarii, „scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor Afirmațiile lui Boloș sunt în contradicție atât cu angajamentele președintelui Iohannis, cât și cu declarațiile premierului Ciucă. „Alături de partenerii de guvernare am căutat cele mai bune soluții pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. Trebuie să dăm dovadă de mai multă chibzuință în cheltuirea banului public. Putem administra mai eficient banii publici folosiți pentru bunuri, servicii, autovehicule, mobilier și alte cheltuieli care pot fi mai bine gestionate, dar nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”, a scris Ciucă, pe Facebook. Citește și: Boloș strică vacanța bugetarilor: „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Iohannis, la 13 aprilie: „Nu vor fi daţi afară, nu se taie salarii. Oricine afirmă altceva greşeşte” „Eu nu îmi doresc ca, prin dezvoltarea ţării şi prin atragerea de fonduri europene, românii să o ducă mai rău. Este o absurditate. Eu vreau ca românii să o ducă mai bine şi oricine în spaţiul public spune altceva este în eroare. Nu vor există tăieri de salarii, nu există un astfel de concept la nivelul meu, nici la nivelul coaliţiei. Vreau să fie înţelese aceste lucruri, mai ales acum în pragul sărbătorilor. Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum, în prag de sărbătoare, este să îşi facă românii griji că li se taie salariile sau că vor fi daţi afară. Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva greşeşte”, spunea Iohannis, la 13 aprilie, înainte de Paștele ortodox. Banii din PNRR vor fi pierduți dacă nu se reduc cheltuielile salariale Însă ministrul Boloș a spus, în repetate rânduri, că, dacă nu se reduc cheltuielile, România va pierde bani din PNRR, iar efectul se va resimți în 2024, când nu vor fi bani pentru șantierele deschise acum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari. Acest scenariu trebuie asumat politic, este o decizie de Coaliție. Va trebui să fie o reducere semnificativă a indicatorului legat de cheltuielile cu salariile. Nu vreau să bulversez pe cei din sectorul public, dar e o realitate reforma, e scrisă negru pe alb în PNRR”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea.

Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele Foto: Facebook
Eveniment

Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele

Zeci de mii de bugetari din poliție, armată sau servicii secrete au salarii mai mari decât președintele Româmiei, arată o analiză Profit. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Finanţelor a identificat aproximativ 81.000 de români - stat şi privat - care obţin lunar peste 25.000 de lei din salarii şi venituri asimilate, inclusiv din sporuri şi indemnizaţii pentru consilii de administraţie, potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro. Mii de bugetari au salarii mai mari decât președintele Calculul a fost făcut în contextul noului impozit pregătit de Guvern, care, potrivit declaraţiilor liderilor coaliţiei, ar urma să fie aplicat numai în sectorul de stat. O corelare cu date transmise de către Inspecţia Muncii, care arată că la nivelul economiei sunt în total, stat şi privat, 42.315 contracte de muncă cu salariu de peste 25.000 de lei pe lună, din care numai 2.300 la stat, sugerează că foarte multe astfel de venituri mari apar în bazele de date ale ANAF şi Ministerului Finanţelor, dar nu şi în Revisal, la Inspecţia Muncii. Printre cei care nu apar în Revisal, potrivit legii, sunt militarii, structuri ale MAI, SRI, SIE, STS, SPP, parlamentarii, unii demnitari, primarii şi magistraţii. Citește și: VIDEO Maia Sandu acuză direct Rusia de amestec în Moldova: Rusia nu respectă şi niciodată nu ne-a respectat suveranitatea şi independenţa Totodată, aceste domenii cu angajaţi care nu apar în Revisal sunt tot cele în care sunt foarte mulţi beneficiari de pensii speciale. Bugetari cu venituri (nu doar salarii) de peste 25.000 de lei pe lună sunt şi în domenii precum gestionarea de fonduri europene, sănătate, dar şi educaţie, potrivit surselor Profit.ro. Ministerul Finanţelor analizează aplicarea unei cote de impozit de 16% în cazul veniturilor obţinute din surse publice şi care depăşesc 25.000 de lei pe lună. Ar intra astfel veniturile din slarii, sporuri, indemnizaţii în CA-uri, pensii speciale etc. Cota de 16% se va aplica părţii de venit care depăşeşte 25.000 de lei pe lună, în timp ce pentru suma de până la 25.000 de lei ar rămâne impozitul de 10%.

Bolojan: Am concediat 50% din colegi Foto: Facebook CJ Bihor
Politică

Am concediat 50% din colegi

„Am concediat la început de mandat 50% din colegi pentru că nu aveau de lucru. Nu s-a prăbușit CJ Bihor”, a declarat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, miercuri seara, la Digi 24. Câteva ore mai târziu, președintele Iohannis a declarat că se opune tăierii salariilor sau concedierilor din aparatul bugetar: „Sper să reţină bine toţi politicienii şi cvasipoliticienii: austeritatea nu este o soluţie. În consecinţă, nu vor exista tăieri de salarii (...) Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva, greşeşte”. Discuția despre reducerea cheltuielilor de personal s-a intensificat după ce ministrul PNL Marcel Boloș a susținut că se va ajunge la această soluție pentru a se îndeplini jaloanele PNRR. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Am concediat 50% din colegi „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan. El a spus că reorganizarea administrativă poate fi o soluție pentru ca statul să reducă din cheltuieli, dar pentru următorul ciclu electoral. Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine” „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor.

Salariile marii mase a bugetarilor nu sunt mari, spune Mădălina Turza Foto: Facebook
Eveniment

Salariile marii mase a bugetarilor nu sunt mari

O consilieră a premierului Ciucă, Mădălina Turza, deplânge valul de „hate” de pe rețelele sociale împotriva bugetarilor: „Nu, salariile marii mase a bugetarilor NU sunt mari (...) Ba chiar sunt jenant de mici comparativ cu oamenii de pe funcții similare din alte state europene, în condițiile în care costurile de trai sunt sensibil egale”. „Reformă pe bune înseamnă să schimbi din temelii Codul Administrativ. Nu să tai otova salarii. Să faci evaluări individualizate reale și ca manager să ai #pârghii efective de recompensă și sancțiune”, scrie ea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Salariile marii mase a bugetarilor nu sunt mari „Cel mai mult pe lumea asta mă deranjează #ipocrizia. Să tăiem “salariile nesimțite” ale bugetarilor! Ciclic apare în spațiul public această temă și diferiți domni și doamne arată cu degetul încruntat la televizor, iar pe rețelele sociale se revarsă valuri de hate. Nu, salariile marii mase a bugetarilor NU sunt mari. Aici nu iau în calcul excepțiile nesimțite și excreșcențele nenaturale din conducerile unor regii sau companii de stat. Ba chiar sunt jenant de mici comparativ cu oamenii de pe funcții similare din alte state europene, în condițiile în care costurile de trai sunt sensibil egale. Problema este alta. Nu cuantumul salariilor, ci căpușarea sistemului public cu oameni care nu au ce să caute pe funcții publice de specialiști. Cu oameni care de abia articulează limba română și o torturează în scris, incapabili să genereze o idee sau inițiativă și cu o precară ideație vâscoasă, cu oameni care plimbă hârtii inutil și la ora 16.00 rup ușile instituției, lăsându-i pe cei puțini să ducă pe umeri până târziu în noapte mecanismele greoaie ale unor instituții grele, care de abia respiră. Din lipsă de oameni profesioniști. De această categorie amorfă nu poți scăpa dacă ești conducător de instituție, căci ce să vezi, NU te lasă Codul Administrativ. O dată intrată în sistem o astfel de ameobă, mai degrabă te sinucizi decât să o poți concedia. De ce? Pentru că decenii la rând oameni cu drag de țara asta au ticluit o lege a administrației publice în care odată devenit angajat la stat ești #inamovibil. Funcționar sau personal contractual, egal valabil. Iar în tot acest timp, tu, lider sau conducător de instituție trebuie sau vrei să livrezi rezultate. Nu ai timp sau nervi de procese sau comisii aberante pentru că tu ai un mandat. Și ce faci? Te suprasoliciți tu și mâna de profesioniști pe care se sprijină institiția, domeniul și, la nivel general, țara asta. Reformă pe bune înseamnă să schimbi din temelii Codul Administrativ. Nu să tai otova salarii. Să faci evaluări individualizate reale și ca manager să ai #pârghii efective de recompensă și sancțiune. Unde e ipocrizia? Acolo unde mulți dintre cei care țipă cel mai tare, mâine ar intra și ei în sistemul public, dacă ar găsi o cale. Am văzut și trăit asta pe pielea mea. Acolo unde tineri de 20+ ani, cu o educație pe fast forward și eventual online, care cred că “li se cuvine”, le știu pe toate, mai puțin limba română adevărată, nu cea de tick-tock, pândesc cu jind funcții publice sau se agață de “mama/tata” să le găsească sau să-i păstreze pe un post călduț și pe viață. Cunosc personal și în proximitate astfel de tineri”, a scris Turza, pe Facebook. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră