vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bugetari

105 articole
Politică

PSD nu va accepta tăierea salariilor bugetarilor

PSD insistă că nu va accepta tăierea salariilor bugetarilor: „Scenariul ministrului Marcel Boloş trebuie eliminat din start”, spune secretarul general al formațiunii social-democrate, Paul Stănescu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PSD insistă că nu va accepta tăierea salariilor bugetarilor „Scenariul ministrului Marcel Boloş, care a menţionat «o revizuire» a salariilor în sistemul bugetar, ca modalitate de a diminua cheltuielile, trebuie eliminat din start din discuţiile care vor avea loc în cadrul Coaliţiei, pentru a nu risca compromiterea altor măsuri bune şi necesare. Să nu lăsăm un măr bolnav să strice o grămadă mare de mere sănătoase”, a precizat Stănescu, într-un comunicat oficial, citat de news.ro. El a menţionat că „trebuie să ajustăm cheltuielile publice, dar acest obiectiv nu se va face prin soluţii imorale, de tristă amintire, precum tăierile salariale din perioada Băsescu. Deja inflaţia a avut o contribuţie negativă asupra veniturilor românilor”. Citește și: Budăi: „Reducerea salariilor bugetarilor este exclusă din punctul de vedere al PSD”. Boloș spunea că, pentru a respecta PNRR, fie se taie salariile bugetarilor, fie se recurge la concedieri „Partidul Social Democrat şi coaliţia de guvernare au ca scop sprijinirea populaţiei şi a companiilor româneşti în această perioadă complicată şi protejarea veniturilor acestora. Sub nicio formă nu vom discuta despre tăieri de salarii. Este exclus! Dimpotrivă, misiunea coaliţiei de guvernare este să apere veniturile şi puterea de cumpărare a tuturor cetăţenilor ţării. Ceea ce a şi făcut de când PSD a intrat la guvernare şi a ales consensul, stabilitatea şi cooperarea politică în locul unui conflict permanent şi al instabilităţii”, a mai afirmat secretarul general al PSD.

PSD insistă că nu va accepta tăierea salariilor bugetarilor Foto: Guvernul României
Budăi: reducerea salariilor bugetarilor este exclusă
Politică

Budăi: reducerea salariilor bugetarilor este exclusă

Ministrul Muncii, Marius Budăi, face o promisiune fermă către electorat: „Reducerea salariilor bugetarilor este exclusă din punctul de vedere al PSD, sub nicio formă”. Reacţia lui Budăi vine după ce Marcel Boloş, ministrul PNL al Investițiilor și Proiectelor Europene, a spus ca există două variante, pentru a îndeplini condițiile din PNRR: reducerea salariilor bugetarilor şi reducerea numărului de angajaţi la stat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Budăi: reducerea salariilor bugetarilor este exclusă „După ce am sesizat din presă interviul domnului Boloş am căutat şi am văzut şi eu interviul şi domnul Boloş a plecat practic de la sursa răului, aşa cum îi spun eu, şi anume a plecat de la scrierea din PNRR, însă, eu repet, ca să fim foarte clari – da, trebuie să fim atenţi cu cheltuirea fondurilor publice, dar nu cu reducerea salariilor şi nu într-o perioadă în care puterea de cumpărare a tuturor românilor este ameninţată. S-au trecut în PNRR multe lucruri şi în principal la televizor atunci eram doar câţiva sau doi colegi din PSD, dar atunci îi făceaţi nebuni sau îi făceaţi doar politicieni, era Marcel Ciolacu şi Marius Budăi care spuneam că vor fi trecute lucruri în PNRR, lucruri care vor fi unele din ele imposibil de îndeplinit şi altele împotriva oamenilor”, a mai afirmat ministrul PSD al Muncii, la Antena 3, citat de news.ro. Boloș: fie revizuire a salariilor, fie reducerea bugetarilor Referitor la reducerea numărului de posturi în Ministerul Muncii, Budăi a spus că este exclus acest lucru. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor „Exclus. Eu mai am nevoie de oameni”, a conchis ministrul Muncii. „Noi avem acum în momentul de față o cheltuială cu salariile în sistemul bugetar de în jur de 110 miliarde lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în Planul Național de Redresare și Reziliență este cea referitoare la sustenabilitate, având în toate experiența și să zicem, procedura aceasta de negociere cu reforma privind pensiile speciale și modul în care pune problema Comisia Europeană pentru sustenabilitate pe aceste variante am spus posibile că ne îndreptăm fie o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”, a explica ministrul Boloș, vineri.

Budăi, atac la PNRR Foto: Facebook
Politică

Budăi, atac la PNRR

Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, a lansat un atac neobișnuit de dur la adresa prevderilor PNRR: „Dacă am da puțin timpul înapoi, în 2020-2021 erau doi oameni la televizor, Marcel Ciolacu și Marius Budăi care strigau că acest PNRR scris la secret și nedezbătut nici cu sindicatele, nici cu societatea civilă va aduce lucruri rele pentru România. Din păcate avem dreptate”, a spus el, la postul B1 TV. Declarațiile sale contrazic flagrant afirmațiile ministrului PNL al Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a spus că Guvernul ia în calcul tăieri de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor. Budăi a atacat atât prevederile legate de pensii, cât și pe cele privind reducerea cheltuielilor de personal. Citește și: Guvernul ia în calcul tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor, anunță ministrul Boloș. Cheltuielile de personal trebuie reduse cu 20% din 100 de miliarde de lei Budăi, atac la PNRR „Nu se poate ca un plan de reziliență și de relansare în România să vină cu astfel de măsuri, acea plafonare de 9,4% a cheltuielilor cu pensiile, la aceste lucruri care se discută acum despre veniturile salariale. Nu poți să faci reziliență cu salarii și venituri mici. Trebuie decizii clare în coaliție, nu s-a discut până acum despre reducerile cu cheltuielile salariale sau de reducerile mai ales cu prestațiile sociale, însă trebuie să conștientizăm originea răului, acei oameni care atunci erau la guvernare care au scris acest PNRR parcă împotriva cetățenilor români”, a afirmat demnitarul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat fiind de faptul că România este „fruntașă” la cheltuielile salariale cu bugetarii, Budăi a spus că trebuie să se lupte pentru creșterea puterii de cumpărare. „Nu aș zice că este fruntașă. Nu se poate face o comparație serioasă între salariile din România și din restul UE. Încă trebuie să luptăm pentru a mări puterea de cumpărare a românilor, fie că sunt la privat, fie că sunt în sistemul bugetar, fie că sunt seniori ai României, fie copii. Vorbim de cheltuieli bugetare pentru utilități, pentru materiale dacă sunt locuri de scăzut pentru cheltuieli bugetare, asta înseamnă eficiență bugetară. Niciodată cât PSD a fost la guvernare nu a îmbrățișat o astfel de idee de înghețare măcar de venituri, dar nici de cum de tăieri”, a afirmat el. Potrivit lui Budăi, în coaliție nu s-a discutat de reduceri ale cheltuielilor de personal: „Nu s-a discutat acest aspect de disponibilizare până acum. Tot ceea ce înseamnă eficientizare trebuie să fie grija decidentului. Nu am avut astfel de discuții și nu vreau să le promovez”. Boloș: fie se taie salariile, fie se reduce numărul de bugetari Însă Marcel Boloș pare să-l contrazică pe Budăi. „Noi avem acum în momentul de față o cheltuială cu salariile în sistemul bugetar de în jur de 110 miliarde lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în Planul Național de Redresare și Reziliență este cea referitoare la sustenabilitate, având în toate experiența și să zicem, procedura aceasta de negociere cu reforma privind pensiile speciale și modul în care pune problema Comisia Europeană pentru sustenabilitate pe aceste variante am spus posibile că ne îndreptăm fie o revizuire a salariilor în sistemul bugetar, fie o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit”,a afirmat, vineri, Marcel Boloș.

Tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor, anunță ministrul Boloș Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Tăieri masive salarii sau concedieri în rândul bugetarilor

Guvernul ia în calcul tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor, anunță ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). Într-o intervenție la Antena 3, el a arătat că România trebuie să reducă cu 20% cheltuielile în valoare de 100 de miliarde de lei cu salariile bugetarilor. În realitate, anul trecut, cheltuielile de personal au fost de 117 miliarde de lei. România are circa 1,276 milioane de bugetari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Tăieri masive de salarii sau concedieri în rândul bugetarilor „Fie o revizuire a salariilor bugetarilor, fie o reducere a numărului bugetarilor. Spre aceste variante ne îndreptăm”, a afirmat demnitarul, la Antena 3, citat de Știri pe Surse. Demnitarul a explicat că România trebuie să asigure „sustenabilitatea” cheltuielilor și că având în vedere „experiența” oficialilor români din discuțiile prealabile cu Comisia Europeană și modalitatea în care CE „pune problema” în legătură cu cheltuielile bugetare, există două variante prin care statul român poate atinge ținta din PNRR: tăierea salariilor sau reduceri ale personalului bugetar. Coaliția va decide cum se vor reduce cheltuielile de personal, a precizat Boloș. Citește și: Avocatul lui Dan Diaconescu: Fetele cu care a fost pozat nu erau prostituate minore, ci refugiate din Ucraina, cu care nu a avut relații sexuale „Comisia Europeană ne zice pe bună dreptate 'Nu aveți bani, deci implementați reformele'”, a subliniat Boloș.

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar Foto: gov.ro
Politică

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar: Parlamentul votează pe bandă rulantă astfel de majorări, de la bani în plus pentru membrii comisiilor de fond funciar la sporuri pentru angajații din primării și cei ai ANI. Luni, ministerul Apărării promovase un proiect de lege prin care se mai înființ o categorie de pensionari speciali - civilii din instituțiile militarizate - dar l-a retras sub presiunea publică. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare Avalanșă de creșteri salariale în sectorul bugetar Iată ce majorări a votat sau urmează să voteze Legislativul: O indemnizație de 10% din salariul primarului sau al prefectului pentru membrii comisiilor de fond funciar. Motivul: „pentru complexitatea muncii și responsabilitate”. Ei vor primi acești bani dacă participă la măcar o ședință pe lună a acestor comisii. Proiectul se află în comisiile Senatului. Angajații APIA ar urma să primească un salariu mai mare cu 10-15%, pentru că se ocupă de proiecte europene importante - proiect aflat la Camera Deputaților. Propunere privind majorarea salariilor pentru angajații din prefecturi, cu până la 10% - proiect aflat la Camera Deputaților. Ei ar avea salarii prea mici, comparativ cu alte agenții sau instituții de stat. Săptămâna trecută, Parlamentul a votat un spor de 25% pentru angajații Agenției Naționale de Integritate (ANI), pentru că lucrează în condiții de risc și de stres. CCR a respins, pe 28 februarie, sesizarea opoziției, cu privire la majorarea salariilor aleșilor locali. Prin actul normativ, coaliţia PSD - PNL - UDMR majorează cu până la 2.000 de lei indemnizaţiile pentru primari şi preşedinţii de consilii judeţene. Citește și: Potop de pomeni de la ministerul lui Budăi către bugetari: trei zile libere în plus, în 2023, și majorare de 50% a salariilor celor care gestionează proiecte PNRR, inclusiv primarii La finalul anului trecut, datele ministerului de Finanțe arătau că 8,2% din PIB-ul României s-a cheltuit cu salariile personalului bugetar. Ele au reprezentat 21,7% din cheltuielile bugetului.

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 în perioada în care Guvernul a "înghețat" angajările în sectorul public, ajungând la 1,28 milioane, un record al ultimilor 12 ani. Buletinul privind numărul bugetarilor este publicat lunar de ministerul de Finanțe. Ultimele informații cuprind luna noiembrie 2022. Ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din administraţia publică a fost suspendată pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2022, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Executiv la 15 iunie. În cazuri temeinic justificate, ordonanţa de urgenţă dă posibilitatea ca, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, să poată fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea unor posturi vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, cu încadrarea în cheltuielile de personal. Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 „Raportat la decembrie 2021, datele analizate reflectă o creștere a numărului de angajați din sectorul public cu 17.685. Pentru cele 12 luni care au trecut de la preluarea mandatului de către premierul Ciucă, totalul bugetarilor este cu cu 21.193 mai mare. Media lunară a guvernului Ciucă la creșterea numărului de bugetari este de 1.766, cu mult peste guvernele Cîțu, Orban I și II, Grindeanu, Tudose și Dăncilă”, arată Profit. Statul a atins un nou record. Cel al numărului de angajați la stat. În luna noiembrie a ajuns la 1.280.000.Este cea mai mare cifră din ultimii 12 ani.#RomaniaNuESaracaESaracita— Claudiu Nasui (@ClaudiuNasui) January 11, 2023 Deputatul USR Claudiu Năsui a scris, pe Twitter: „Statul a atins un nou record. Cel al numărului de angajați la stat. În luna noiembrie a ajuns la 1.280.000. Este cea mai mare cifră din ultimii 12 ani”. În perioada de "înghețare" (noiembrie față de iunie), în care numărul de posturi a crescut cu 10.291, un plus de angajați de 5.822 se regăsesc la autoritățile centrale (din subordinea Guvernului) și alte 4.469 la autoritățile locale. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie În aparatul central, angajările cele mai numeroase au fost la Educație, Interne, Apărare și Finanțe.

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Foto: Facebook
Politică

Potop de pomeni de la Budăi către bugetari

Potop de pomeni de la ministerul lui Marius Budăi (PSD) către bugetari: aceștia vor avea trei zile libere în plus, în 2023. Pe de altă parte, toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, respectiv din PNRR, vor primi un spor de 50% la salariu. De acest spor vor beneficia și primarii și președinții Consiliului Județean. Nici una dintre aceste măsuri nu este însoțită de un calcul al impactului bugetar. În schimb, duminică seara, ministrul Budăi anunța că pensiile vor crește cu doar 10%, mult sub inflație: „Vorbim despre o majorare de 10% și pentru iarnă să sprijinim categoriile vulnerabile”. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Potop de pomeni de la Budăi către bugetari Potrivit unui proiect al unei hotărâri de guvern, proiect inițiat de ministerul Muncii, „pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023 se stabilesc ca zile libere”. Aceste zile libere vor fi o „punte” între sărbătorile legale deja stabilite și week-end. Teoretic, bugetarii vor recupera aceste zile libere. Proiectul are drept scop „a crea personalului instituţiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă”. Pe de altă parte, un proiect de ordonanță de urgență elaborat tot de ministerul Muncii prevede „majorarea salariului de bază, soldei de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 50%” pentru toți bugetarii care lucrează cu fonduri comunitare. Până acum se majora cu 75% doar salariul de bază. În nota de fundamentare nu există un calcul al impactului bugetar. Primarii, președinții de consilii județene, viceprimarii și și vicepreședinții consiliilor județene vor putea primi acest spor. În plus, corpul controlorilor financiari din ministerul de Finanțe va primi un plus de 25% la salariu.

Firea toacă 500.000 de euro/an pe chirie pentru sediul ministerului ei Foto: Facebook
Politică

Firea toacă 500.000 de euro/an

Gabriela Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei, deși această instituție nu a elaborat până acum aproape nici un proiect de interes public major. În documentele în care ministerul Familiei cere oferte pentru un spațiu de închiriat se arată că anul viitor vor fi 250 de angajați în această instituție. În august, potrivit datelor ministerului de Finanțe, Firea angajase deja 214 persoane. Ministerul are nu mai puțin de trei secretari de stat. În consecință, ministerul are nevoie să închirieze un spațiu de circa 2.500 metri pătrați. Firea toacă 500.000 de euro/an Pentru acest spațiu, ministerul este dispus să plătească 35.000 de euro pe lună, fără TVA, respectiv 420.000 de euro pe an. În ianuarie 2022, prin hotărârea de guvern care reglementa funcționarea acestui minister se stabilea drept sediu o clădire de pe Calea Victoriei nr.3. Însă presa scrie că, de fapt, Firea și echipa ei continuă să lucreze dintr-un birou din Palatul Victoria, unde se află sediul Guvernului. Noul minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse ar fi trebuit să se constituie ”prin preluarea unei părți a patrimoniului Ministerului Muncii și Protecției Sociale aferente domeniului familiei și prin preluarea unei părți a patrimoniului Ministerului Tineretului și Sportului aferent domeniului tineretului”. Însă nu este clar în ce msăură miniștrii Budăi și Novak i-au predat lui Firea acel patrimoniu. Bugetul pe 2022 al ministerului Famileiei era, la începutul anului, de circa 45 de milioane de euro. Pentru întregul an 2022, cheltuielile de personal ar trebui să fie de 31,1 milioane de lei. Ministerul lui Firea avea deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Citește și: O „bombă murdară” (cu elemente radioactive) poate schimba radical conflictul din Ucraina: Șoigu pretinde că Ucraina s-ar autobombarda, SUA respinge „afirmațiile clar false” rusești Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale.

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale Foto: Facebook
Politică

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale

Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale: un sondaj BCS arată că 83,4% dintre cei chestionați susțin „anularea pensiilor speciale”. Doar 7,3% apreciază că ar fi o idee rea. Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) în perioada 9-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1.104 subiecți. Eșantionul are o eroare statistică de +/- 3% la un interval de încredere de 95%. Cercetarea a fost finanțată de Pactul pentru Fiscalitate, care a publicat acest studiu la 12 octombrie. Majoritate zdrobitoare pentru desființarea pensiilor speciale În documentul care însoțește sondajul se arată că „anularea pensiilor speciale e susținută tot de cei din vest, dar și din Oltenia și de cei cu orientări de stânga; și e contestată cel mai mult în est, în localitățile mici și de cei foarte tineri dar și foarte vârstnici”. Potrivit sondajului, 60,5% dintre cei chestionați sunt de acord cu reducerea cu 10% a numărului de angajați din aparatul de stat, iar 60,3% sunt pentru tăierea cu 50% a sporurilor bugetarilor. Doar 19,8%, respectiv 18,1% au o părere proastă despre aceste măsuri. Peste 55% sunt de acord cu „instituirea unei taxe de solidaritate plătită de bugetarii cu venituri mai mari de 15.000 lei lunar și de cei cu pensii speciale”. Doar 12,7% cred că ar fi o idee proastă. Peste 31% nu știu ce să răspundă la această întrebare. În plus, 72,5% dintre repondenți vor anularea subvențiilor pentru partide politice. Doar 8,5% cred că ar fi o idee rea. „Anularea subvențiilor pentru partidele politice e percepută ca o idee bună cu precădere de către cei din jumătatea de vest a țării, de aproape toți angajații și de trei sferturi din cei cu studii superioare și cu valori de dreapta; dar e contestată puternic mai ales în jumătatea de est a României, de cei trecuți de 60 ani, cu studii elementare, care se declară de stânga”, explică autorii sondajului. Citește și: Scandalul dronelor iraniene folosite de ruși în Ucraina ia amploare: Occidentul acuză regimul de la Teheran, Kievul vrea ruperea relațiilor diplomatice cu Iranul Cota unică, susținută de cei cu facultate Potrivit studiului BCS, 35,2% din populație susține menținerea cotei unice, în timp ce 30% ar dori impozit progresiv. Un procent foarte mare, 34,8% nu știu ce să răspundă la această întrebare. „Cota unică de impozitare este susținută cel mai mult de cei din regiunile Nord-Vest (49%), București-Ilfov (48%) și Vest (46%), pe când impozitul progresiv are cei mai mulți susținători în regiunile NordEst (39%) și Sud-Muntenia (35%). Semnificativ este faptul că pe acest subiect nu se pronunță mai multde jumătate dintre locuitorii regiunilor Sud-Vest Oltenia (55%) și Centru (53%) (…) Cota unică este dorită de către salariați, pe când impozitul progresiv este dorit de cei care nu se află pe piața muncii (studenți, pensionari, șomeri, casnice). Susținerea cotei unice de impozitare crește proporțional cu numărul anilor de școlarizare, ajungând la 41% la cei cu facultatea finalizată, dar relația nu este inversă în cazul impozitului progresiv: acesta este susținut relativ la fel de către toți, indiferent de nivelul de școlarizare. Cu cât oamenii au mai puțini ani de educație școlară cu atât sunt mai indiferenți față de acest subiect – 43% din cei cu studii elementare nu au nici o preferință pentru un sistem de impozitare”, se arată în studiu. La întrebarea „Unii spun că impozitul progresiv ia banii oamenilor deștepți și harnici și stimulează lenea și prostia. Sunteți de acord sau nu cu această afirmație?”, 35,5% sunt de acord, 29,5% sunt împotrivă, iar 35% se abțin.

Două miliarde lei, impactul majorării salariilor bugetarilor, susține ministrul Budăi Foto: Facebook
Politică

Două miliarde, impactul majorării salariilor bugetarilor

Două miliarde de lei, acesta este impactul majorării, prin ordonanță, a salariilor bugetarilor, a spus ministrul Muncii, Marius Budăi, la Digi 24. Această informație nu apare în nota de fundamentare a ordonanței, deși legea transparenței decizionale obligă ministerul inițiator să ofere aceste date, dacă este cazul. Două miliarde lei, impactul majorării salariilor bugetarilor „Impactul este de puţin peste 2 miliarde de lei, dar impactul la leuţ îl putem afla după prima lună de plată pentru că mai sunt posturi vacante neocupate”, a precizat ministrul, la Digi 24. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a publicat în 17 august, în transparenţă decizională, o nouă variantă a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede că toţi bugetarii care nu au ajuns încă la salariile prevăzute în grila din 2022 a Legii Salarizării vor primi o pătrime din diferenţa între suma prevăzută în această grilă şi salariile în plată. Însă nota de fundamentare nu conține un calcul privind impactul bugetar. Ca să explice difernța tot mai mare dintre salariile de la stat și cele din sectorul privat, Budăi a susținut că în sectorul privat se fac plăți la negru. „În România încă se practică, din păcate, şi lucrătorii se complac în această situaţie, plata cu 2 lei pe hârtie şi 5 lei în mână. Dacă vom avea un cost real trecut pe hârtie alta va fi diferenţa”, a spus el. După primele șase luni din 2022, România cheltuie 1% din PIB cu dobânzile la împrumuturi. Consiliul Fiscal apreciază că deficitul va fi de circa 7%, față de 5,84, când susține Guvernul că va fi.

Salariile primarilor urmează să fie mărite Foto: Asociația comunelor
Politică

Salariile primarilor urmează să fie mărite

Salariile primarilor urmează să fie mărite cu aproape 20%, potrivit unui proiect de lege aflat acum pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, anunță Antena 3. Parlamentarii au dorit să adopte acest proiect de lege săptămâna trecută, dar, urmare a unei „erori materiale”, el a ajuns pe ordinea de zi din această săptămână. România are 3.180 de primari și peste 40.000 de consilieri locali. Peste 100 de comune au sub 1.000 de locuitori. Salariile primarilor urmează să fie mărite Prevederea privind majorarea salariilor primarilor a fost strecurată într-un amendament al deputatului Adrian Solomon. Astfel, valoarea de referință în funcție de care sunt calculate salariile primarilor crește de la 2.080 de lei - salariul minim în 2019 - la 2.300 de lei, salariul minim în 2021. Urmare a acestei modificări, aceste salarii se vor majora, brut, cu 15-20%. De exemplu, un primar de oraş cu peste 100.001 de locuitori are acum 15.600 lei și va sări, dacă aceste modificări se adoptă, la 17.250 lei. Primarul unei comune de până în 3.000 de locuitori va avea 9.200 de lei. Săptămâna trecută, Camera Deputaților a votat majorări până în 50% a salariilor angajaților unor ministere. Aceste majorări sunt: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Cât costă noile creșteri salariilor bugetari

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari: 2,3 miliarde de lei, pentru ultimele luni din 2022, arată datele consultate de site-ul Profit. Pentru un întreg an, cheltuielile vor fi de patru miliarde de lei. „Creșterea de 2,251 de posturi ocupate în martie este în linie cu media lunară de până acum a Guvernului Ciucă, de 2.304/lună în primele trei luni de mandat, cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani”, mai arată Profit. Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Potrivit Profit, România este pentru al cincilea an consecutiv lider în UE la capitolul cheltuieli de personal, ca procent din veniturile încasate. În 2021, 33,8% din veniturile la buget au fost consumate pe salariile bugetarilor. Pe locul II era Malta, cu un procent de 32,5%, iar pe trei se afla Letonia - 31,3%. Deputații au votat, marți, o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare. Iată propunerile adoptate: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu Chestionat de ziariști în legătură cu lipsa studiului de impact bugetar al acestor creșteri, Ciolacu a spus că ”există o socoteală făcută la Minsiterul de Finanțe. Este o provocare: cine devine eficient și știe să managerieze ministerul, va face față. Cine nu, va pleca”.

În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat Foto: Facebook TSD
Politică

Rafila mai vrea un secretar de stat

În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea să angajeze un secretar de stat la Sănătate. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică, ministerul Sănătății urmează să aibă șase secretari de stat, în loc de cinci, câți are acum. Ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat Acest nou secretar de stat urmează să coordoneze absorbția fondurilor din PNRR. În plus, numărul angajaților din ministerul Sănătății crește cu patru persoane, ajungând la 453. Ca de obicei în ultima vreme, când sunt prezentate astfel de proiecte, din nota de fundamentare privind creșterea bugetarilor din acest minister lipsește impactul bugetar. În 2012, aceeași hotărâre de guvern modificată acum - HG 144/ 2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii - arată că acest minister avea oar 290 de angați. În 10 ani, schema ministerului s-a majorat cu peste 60%. Duminică, la Prima TV, Marcel Ciolacu susținea că vrea stoparea angajărilor la stat. „Eu ce susţin, susţin angajările pe care trebuie să le facă Ministerul Fondurilor Europene. (..) În rest, cred că este cazul să ne oprim”. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat, recent, majorarea schemei de personal cu aproape 550 de bugetari, cu salarii brute cuprinse între 13.500 și 17.800 de lei pe lună. La Interne urmează să mai fie angajate circa 8.000 de cadre, majoritatea urmând să beneficieze de regimul pensiilor speciale. La Mediu, Tanczos Barna (UDMR) mai vrea -tot pentru a face față PNRR - încă 64 de angajați. Citește și: În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Nici o explicație pentru creșterea cu peste 10% a aparatului ministerului Mediului

Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari

În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Azi, guvernul Ciucă are pe ordinea de zi două hotărâri de guvern prin care cresc exploziv schemele de personal din ministerele Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și al Mediului. În plus, va crește și numărul posturilor de conducere din aceste ministere. La MIPE, de exemplu, de la cinci secretari de stat se va ajunge la opt. Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern care modifică organizarea MIPE, la acest minister urmează „majorarea numărului de secretari de stat de la 5 la 8 posturi, majorarea numărului de secretari generali adjuncti de la 2 la 4 posturi, respectiv înființarea a doua posturi de subsecretar de stat (cu cabinetele aferente)”. În plus, se propune „majorarea numărului de posturi aferente Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, respectiv de la 1407 la 1943 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor)”. Practic, numărul angajaților MIPE se va majora cu 35%. Salariul brut al celor astfel angajați este estimat între 13.500 de lei pe lună și 17.800 de lei. MIPE este condus de liberalul Marcel Boloș. La ministerul Mediului, nota de fundamentare nu conține nici o informație privind motivele pentru care schema de personal sare de la 484 la 548. Nu există vreun calcul al impactului bugetar. „Având în vedere complexitatea actuală a domeniilor de activitate, pentru îmbunătățirea performanțelor la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este necesară înființarea unui post de secretar general adjunct prin suplimentarea numărului de posturi cu un post”, este singura explicație din nota de fundamentare. Ministerul Mediului este condus de Tanczos Barna (UDMR). Executivul condus de PNL face angajări pe bandă rulantă Datele publicate de ministerul de Finanțe arată sute de noi angajați în aparatul Guvernului în ultimele șase luni. În octombrie 2021, la Secretariatul General al Guvernului (SGG) lucrau 4.789 de persoane. În februarie – momentul ultimelor date publice – erau 5027. Față de guvernarea Dăncilă, numărul angajaților a crescut cu circa 60%. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia Din decembrie 2021, PSD l-a impus în fruntea SGG pe penalul Marian Neacșu. El a fost condamnat cu suspendare, în 2016, de Curtea Supremă pentru conflict de interese pentru că și-a angajat ilegal fiica la biroul său de parlamentar. La final de martie, cheltuielile de personal au însumat 28,34 mld lei, în creștere cu 2,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe.

Ministerul Transporturilor își sporește numărul funcționarilor Foto: Facebook Grindeanu
Eveniment

Ministerul Transporturilor își sporește numărul funcționarilor

Ministerul Transporturilor își sporește numărul funcționarilor cu 73, arată un proiect de hotărâre de reorganizare a acestui minister. Ministru al transporturilor este Sorin Grindeanu, PSD, care ocupă și postul de vicepremier în guvernul Ciucă. Grindeanu a fost premierul care, în regimul Dragnea, a emis controversata ordonanță de urgență 13/2017. Ministerul Transporturilor își sporește numărul funcționarilor Proiectul de hotărâre arată că numărul de angajați ai ministerului crește de la 514 la 587. În plus, la Aeroclubul României vor fi angajate 336 de persoane, față de 312, cât erau prevăzute în HG 370/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Noile posturi de la Aeroclubul României sunt necesare pentru „asigurarea personalului necesar desfășurării activităților la cele două noi aerocluburi teritoriale, respectiv Buzău și Ianca-Brăila”. Organigrama nouă mai aduce și un secretar de stat, numărul acestora ajungând la șapte. În nota de fundamentare nu se precizează care va fi impactul bugetar. Citește și: Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești Proiectul de hotărâre de guvern mai arată că, urmare a unor procese pierdute, este nevoie de „alinierea salariilor de bază pentru toți salariații pornind de la salariul maxim pe instituție de 9.425 lei pentru funcția de consilier superior gradația 5”. Nici această „aliniere” nu are impact bugetar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră