vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bugetari

105 articole
Politică

Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, un bilanț optimist al guvernării sale: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie, România se împrumută mai ieftin, plățile din PNRR au accelerat.  Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Potrivit premierului, în luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. El a anunțat și că „deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”. Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie „Măsurile de redresare pe care le-am luat până acum funcționează. Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea bună. În trimestrul al III-lea, față de aceeași perioadă a anului trecut: Veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%. De la 79,2 miliarde lei am ajuns la 89,1 miliarde lei. O creștere de 9,9 miliarde lei. Impozitul pe venit – creștere cu 16,5%. Încasările din TVA – creștere cu 14,8%. Veniturile din accize – creștere cu 11%. Contribuțiile sociale încasate în trimestrul III au crescut cu 8,5%, adică 4 miliarde lei în plus. Cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie–septembrie cu 630 de milioane de lei.   În luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. Comparativ, în primul semestru, cheltuielile de personal au crescut cu aproximativ 10% față de același semestru din 2024.   Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro.   Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi.   Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei. Titlurile în lei – scădere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte de bază pentru cea de 10 ani. Titlurile în euro – scădere cu 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 de puncte de bază la 10 ani.   Reducerea dobânzilor se traduce în economii importante ce sunt folosite pentru investiții, educație sau sănătate.   Investițiile au crescut și devin principalul motor al economiei, conform ultimului raport al Comisiei Europene. Investițiile vor accelera în 2026–2027, sprijinite de fondurile europene și proiectele aflate în derulare.   Deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”, a scris Ilie Bolojan. 

Bolojan, bilanț optimist: cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut în octombrie Foto: Facebook Guvernul României
Kelemen Hunor confirmă reducerea salariilor bugetarilor (sursa: Facebook/Kelemen Hunor)
Economie

Salariile bugetarilor în administrația centrală scad cu 10% în medie, bugetul e în colaps

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat marți, la Parlament, că va fi aplicată o reducere de 10% a cheltuielilor de personal la nivelul administrației centrale. Fiecare ordonator de credite va trebui să elaboreze o hotărâre de guvern prin care să implementeze măsurile de diminuare a cheltuielilor salariale. Educația și Sănătatea, exceptate de la reducere Kelemen Hunor a precizat că excepțiile prevăzute în lege se aplică doar pentru Educație și Sănătate. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani În cazul Educației, reducerile au fost deja operate în pachetul adoptat în iulie, prin creșterea normei didactice, reducerea orelor plătite suplimentar și modificări privind bursele. Anvelopă salarială diminuată cu 10% Liderul UDMR a explicat că fiecare instituție din administrația centrală va primi o anvelopă salarială diminuată cu 10%, urmând să decidă intern cum aplică reducerile. În unele domenii, reducerea ar putea ajunge chiar la 20%, în funcție de structura bugetului. „Important este să reducem cheltuielile cu 10%, altfel nu putem reduce deficitul bugetar”, a subliniat el. Deficitul bugetar nu poate coborî la 6%, ci la 6,5% În privința deficitului bugetar, Kelemen Hunor a precizat că obiectivul Comisiei Europene este de 6%, însă, în opinia sa, măsurile actuale pot aduce România doar la un nivel de 6,5%. Referindu-se la reforma pensiilor magistraților, Kelemen Hunor a anunțat că proiectul trebuie trimis în această săptămână către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Totodată, alte măsuri, inclusiv cele privind reforma administrației centrale, vor intra în avizare în perioada următoare. Liderul UDMR a precizat că, deși există consens privind reformele din administrație și sistemul de pensii, unele măsuri fiscale și stimulente pentru economie nu vor intra în vigoare în 2026.

Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Foto: Facebook
Eveniment

OFICIAL Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră

Ministerul de Finanțe a publicat datele oficiale ale execuției bugetare la final de septembrie, iar acestea arată: un deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, iar colectarea TVA este mediocră, deși ministerul susține că datele pot fi explicate prin avansul restiuirilor de TVA.  Citește și: Bolojan, atacuri în serie la Grindeanu: PNRR, supracontractat de aproape patru ori, șefi de aeroporturi cu indemnizații uriașe, care au „explodat” „Am convenit un deficit cu care România să închidă anul, de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei”, a anunțat premierul Ilie Bolojan la 24 septembrie.  Deficit uriaș la nouă luni, salariile bugetarilor cresc, colectarea TVA - mediocră Ce arată datele Finanțelor: deficit de 5,39% (față de 5,47% în perioada similară din 2024). În termeni nominali, deficitul din primele nouă luni din 2025 este cu 6,23 de miliarde de lei mai mare. În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3%, cu 2,3 puncte procentuale peste ținta stabilită în octombrie 2024, de 7,0% din PIB.  cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - sunt cu 6% mai mari decât în perioada similară din 2024 (7,1 miliarde de lei în plus) cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50%, sunt la 39,9 miliarde de lei, adică 2,1% din PIB încasările din TVA au crescut cu doar 7,7% din PIB, deși inflația a fost de 9,9%, iar TVA-ul a crescut cu 2%. În 2024, în septembrie s-au colectat cu circa 10,8 miliarde de lei mai mult decât în august 204. În septembrie 2025 s-a colectat cu circa 12,2 miliarde față de august 2024, o creștere de circa 12%.  Eximbank figurează în execuția bugetului general consolidat cu un deficit de 493 de milioane de lei. 

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

BREAKING Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie, anunță Finanțele

Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie, anunță Finanțele: numărul angajaților în administrația centrală, în instituții finanțate integral de la buget, a scăzut de la 618.711 la 586.748, adică cu circa 24.000 de persoane, peste 4%.  Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel În administrația locală, numărul angajaților autorităților executive locale a coborât însă foarte puțin, de la 281.963 la 281.537.  Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie În total, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în august 2025, de 1.268.801, cu 34.762 mai puţine comparativ cu luna precedentă, când era 1.303.563.  Cea mai mare reducere a numărului de posturi ocupate este la Educație, unde se înregistrează un minus de 31.046 angajați (peste 10%) comparativ cu luna anterioară, de la 308.129 la 277.083. La Secretariatul General al Guvernului, numărul angajaților a scăzut de la 3.598 la 3.556, o scădere de puțin peste 1%. La Curtea Constituțională au fost însă angajări masive, raportat la numărul celor care licrează aici: de la 102 angajați în iulie s-a ajuns la 122 în august 2025.  Potrivit datelor anunțate, azi, de ministerul de Finanțe, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.785 de posturi (minus 42 comparativ cu iulie 2025), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.169 (minus 249), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.127 de posturi ocupate (minus 1.936). În administraţia publică locală lucrau, în august 2025, 466.972 de persoane (minus 572 comparativ cu iulie 2025), dintre care 286.170 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (minus 491) şi 180.802 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 81).  

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor

România a fost, în anul 2024, pe locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Ponderea cheltuielilor cu salariile angajaților din instituțiile bugetare în total venituri bugetare a fost de 32,8%. În zona euro, această ponderee este de circa 22%.  Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în veniturile la buget Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2024 la 9.660 lei/lună, cu 18,5% mai mare decât în anul 2023, depășindu-l cu 17,5% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 8.223 lei/lună (în creștere cu 14,7% comparativ cu cel din anul precedent). Situația a fost chiar mai dramatică în trimestrul IV din 2024, când au avut loc alegerile parlamentare și prezidențiale. Astfel, salariul mediu brut lunar în sectorul public aferent trimestrului IV al anului 2024 a înregistrat un nivel de 10.013 lei, cu 16,6% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2023, în timp ce salariul din sistemul privat a fost de 8.618 lei, în creștere cu 12,2% față de trimestrul IV al anului 2023.  Numărul bugetarilor a crescut cu 14.334 în decembrie 2024, față de 2023. În 2023 față de 2022, creșterea a fost de 13.871 de persoane.  În 2024, creșterea nominală a veniturilor bugetare a fost de doar 10%, iar ritmul de creștere al cheltuielilor nominale cu salariile și asistența socială a fost de 20,3%. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 6,9% față de perioada similară din 2024 și consumă tot 6% din PIB, același procent ca în primele opt luni de anul trecut.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Între timp, discuțiile din coaliția guvernamentală privind concedierile de personal în administrația locală - 13.000 de persoane, a cerut premierul Bolojkan - și o restructurare a aparatului central s-au blocat complet.  Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu dobânzile au fost cu 10,33 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv o creștere de 45,2%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4%.  Pe de altă parte, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 mld lei, înregistrând o creștere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, „o dinamică pozitivă”, apreciază ministerul de Finanțe, a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,0%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.   Deficitul bugetar a ajuns la 4,54% din PIB, față de 4,59% în perioada similară din 2024. Însă, in termeni nominali, deficitul a fost cu aproape șase miliarde de lei mai mare. 

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor, președintele UDMR: 13.000 din administrația locală și circa 20% din cea centrală. Potrivit ultimelor date de la ministerul de Finanțe, din iulie 2025, în administrația centrală sunt 618.711 angajați - posturi efectiv ocupate - plătiți integral de la bugetul de stat. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor În consecință, potrivit liderului UDMR, ar putea fi concediați circa 134.000 de bugetari. „Cu toții cu toții am ajuns la concluzia că trebuie să reducem aceste cheltuieli. Cum putem reduce? Putem reduce desființând posturile ocupate, 10% asta înseamnă la 130.000 aproape de posturi în administrația locală 13.000 de posturi sau reducând cheltuielile tot cu 10%, dar nici acolo nu poți să reduci uniform.  De aceea marea majoritate, cel puțin până la această oră din Coaliție, am agreat să reducem numărul de posturi ocupate, fiindcă are un efect mai rapid, imediat și nu cred că este o catastrofă pentru administrația locală (...) În administrația centrală trebuie să aplicăm 20% că și acolo au fost schemele umplute în anumite autorități, în anumite ministere. Nu trebuie să ne ascundem după degete. România ar funcționa și dacă noi la administrația locală, scoatem 13.000 de posturi și 20% din administrația centrală. Poate reușim să creștem eficiența. Important este statul să lucreze pentru cetățeni și poate lucra. Au demonstrat câteva autorități locale”, a spus Kelemen Hunor la Antena 3. Și premierul Ilie Bolojan a susținut concedierea a 13.000 de bugetari din administrația locală. Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului ar putea fi trimiși în sectorul privat, a susținut, în mai 2025, și decanul FABIZ, Tănase Stamule. „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat (...) Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului.Toate aceste pot fi făcute de un tandem preşedinte-premier care poate lucra în echipă, înțelege economia și ar trebui să pună interesul național mai presus de orice”, propunea Stamule.   

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Foto: Facebook
Politică

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie, în loc să scadă, arată datele publicate azi de către ministerul de Finanței. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Astfel, numărul posturilor ocupate din administrația centrală, finanțate integral de la bugetul de stat, a fost în iulie de 618.711, iar în iunie era de 618.458, o creștere de 253 de bugetari. În ianuarie era 522.263 de bugetari în administrația centrală, integral plătiți de la buget.  Creșterea nu este mare, dar ea trebuie raportată și la ieșirile din sistem - al cărui număr nu este cunoscut - prin pensionare, demisii sau transferuri.  În total, numărul bugetarilor a scăzut din iunie în iulie, de la 1.305.595 la 1.303.563, o reducere sub 2.000 de persoane. În iulie, comparativ cu iunie, a crescut numărul angajaților din ministerul de Externe - opt bugetari în plus, ministerul Apărării - 144 sau cel de Interne - 312.   În administrația publică locală, numărul bugetarilor a crescut cu 443, de la 281.520, în iunie, la 281.953 în iulie.  Ilie Bolojan ar dori să concedieze între 10.000 și 13.000 de bugetari din administrația locală. 

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În iunie, acesta era de 7.215 lei, în iulie a ajuns la 7.010 lei. Din august 2024, salariul mediu net al bugetarilor nu a mai fost atât de mic. Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Guvernul Bolojan a aprobat primele reduceri de cheltuieli în iulie, deci acestea nu au avut cum să aibă impact pe aceste date ale INS.  Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  O scădere a fost și față de iulie 2024, când salariul mediu net în administrație publică și apărare era de 7.028 lei.  „În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%)”, arată INS.  Și salariul mediu net pe economie a scăzut, dar nu atât de mult: de la 5.539 de lei în iunie la 5.517 lei în iulie.  Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%. Indicele câştigului salarial real a fost 97,0% în luna iulie 2025 față de luna iunie 2025.  Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în „activități de editare” - 10,8%. 

Ce șanse ar avea bugetarii pe care Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat Foto: Facebook
Eveniment

Ce șanse ar avea bugetarii pe care Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat

Ce șanse ar avea bugetarii pe care premierul Ilie Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat: nu prea mari și, oricum, vor avea un șoc când vor constata ce condiții de muncă sunt și care este politica salarială, apreciază firmele de recrutare, consultate de site-ul Termene.ro. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Ce șanse ar avea bugetarii să se angajeze în sectorul privat „Spre deosebire de sectorul bugetar, mediul privat este adesea mai competitiv, dinamic și mai puțin standardizat. Pentru mulți candidați, tranziția ar presupune o schimbare de mentalitate și dobândirea de noi competențe, de la project management și comunicare interdepartamentală, la eficientizarea timpului și raportare”, a declarat pentru Termene.ro Melania Pop, Managing Partner, International Work Finder (IWF), companie de recrutare și plasare de personal „În teorie, mediul privat ar putea prelua o parte dintre angajații din sectorul public. În practică însă, succesul acestei tranziții depinde de profilul oamenilor și de cât de repede se pot adapta la un ritm diferit de lucru. Din discuțiile pe care le-am avut cu directorii generali ai multinaționalelor și cu antreprenorii români, majoritatea sunt destul de reticenți în a angaja foști bugetari. Motivația lor este simplă: în companiile private, dinamica este mult mai intensă, orientată către performanță și rezultate imediate, iar adaptarea nu este întotdeauna ușoară pentru cineva care a lucrat ani întregi într-un sistem rigid, cu stabilitate garantată”, a declarat pentru Termene.ro Sorina Faier, fondatoarea companiei Elite Searchers, specializată în recrutarea de top și middle management. 

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, iar premierul Ilie Bolojan cere acum verificări, prin prefecturi, „în privința personalului din aparatele proprii” din primării și consilii județene.  Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social De altfel, există o inexplicabilă diferență între informațiile prezentate de premier într-o conferință de presă și cele postate de ministerul de Finanțe pe propriul site. Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Astfel, premierul Ilie Bolojan a afirmat că „numărul de posturi efectiv ocupate” este de peste 129.000. Dar ministerul de Finanțe comunică, pentru iunie, că sunt 468.3544 de bugetari în administrația publică locală, din care: 286.236 - instituții finanțate integral din bugetele locale, din care 4.716 - învățământ preuniversitar și 281.520 - autorități executive locale 182.118 în „instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii”, din care 147.512 sunt în instituții sanitare Practic, numărul angajaților din primării și consilii județene ar fi de 281.520, dublul a ceea ce a prezentat Ilie Bolojan.  Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a relatat, la România TV, în ce situație penibilă s-a aflat coaliția când a discutat despre reducerile de personal din administrația locală. „Marți am avut niște date spre analiză din partea guvernului legate de posturi. Vineri alte date, duminică alte date, iar astăzi la Cotroceni alte date”, a afirmat Grindeanu. În conferința de presă de marți, și Bolojan a arătat că, de fapt, nu se știe câți angajați sunt la nivel local: „Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date, în așa fel încât să verificăm încă o dată posibilele erori care sunt în aceste tabele care vizează peste 3.000 de unități administrative”. 

Harta reducerilor de posturi în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Județele cu cei mai mulți bugetari: Prahova, Argeș, Suceava și Mureș

Harta reducerilor de posturi în România. O analiză publicată marți de Guvern arată că, în cazul unei reduceri cu 40% a numărului maxim de posturi admise în administrația locală, ar urma să fie disponibilizați 13.098 de angajați la nivel național. Această cifră reprezintă aproximativ 10% din numărul total de posturi ocupate în prezent. În total, 1.655 de unități administrativ-teritoriale – adică 51% din localitățile din România – ar trebui să reducă personal. Harta reducerilor de posturi în România Cele mai afectate județe ar fi: Citește și: ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor Prahova – 724 de posturi reduse Argeș – 649 Suceava – 627 Mureș – 513 La acestea se adaugă și Municipiul București, unde ar urma să fie reduse 709 posturi ocupate. Județele cel mai puțin afectate În partea opusă, cu cele mai mici reduceri, se află: Bihor – 53 de posturi Tulcea – 60 Bistrița-Năsăud – 125 Vaslui – 129 Arad – 136 Călărași – 138 Brăila – 141 Impact procentual pe județe Din punct de vedere procentual, cele mai mari scăderi ar fi înregistrate în: Galați – reducere de 17% Argeș – 16% Sălaj – 16% Mehedinți – 15% Prahova – 15% Cele mai mici scăderi procentuale ar fi în: Bihor – 2% Tulcea – 4% Arad, Bacău și Vaslui – câte 5% Cele mai multe primării vizate La nivel de primării, cele mai multe unități administrativ-teritoriale unde ar trebui reduse posturi sunt în: Buzău – 69 de UAT-uri Prahova – 68 Dolj – 65 Iași – 65 Dâmbovița – 62 Vrancea – 62 Galați – 61 Argeș – 58 Mureș – 56 Lista completă a situației pentru fiecare localitate poate fi consultată pe site-ul oficial al Guvernului: gov.ro/aal. Premierul Ilie Bolojan: reducerea cu 25% are efecte minime Premierul Ilie Bolojan a explicat că o reducere de doar 25% a numărului maxim de posturi admise la nivel local ar avea efecte „aproape nule”. Acest lucru se datorează faptului că multe posturi sunt vacante sau nici măcar nu au fost înființate. Situația actuală a posturilor din administrația locală Numărul maxim de posturi prevăzut prin lege: 190.000 Posturi aprobate prin organigrame: 164.000 Posturi efectiv ocupate: 129.000 Posturi neînființate sau vacante: 61.000 (32% din total) Astfel, potrivit Guvernului, orice reducere mai mică de 30% ar afecta doar posturi fictive sau vacante, fără impact real asupra aparatului administrativ.

Consiliile Județene Ilfov și Teleroman sunt campioane la angajări. CJ Ilfov, condus de Hubert Thuma, PNL Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Consiliile Județene Ilfov și Teleorman, campioane la angajări în ultimii zece ani - presă

Consiliile Județene Ilfov și Teleorman sunt campioane la angajări în ultimii zece ani, arată o analiză a Ziarului Financiar. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Această publicație arată că din 2015 în 2020 numărul bugetarilor din administrația locală a crescut cu 50.000 și, după întârzieri, ministerul de Finanțe a oferit date exacte despre evoluția numărului de angajați din fiecare unitate administrativă. Consiliile Județene Ilfov și Teleorman sunt campioane la angajări Administrația municipiului Oradea a crescut cu 78%, respectiv 198 de angajați, în ultimii zece ani, respectiv de la 254 la 452. Ca număr de angajați, acesta a fost municipiul cu cea mai mare creștere a bugetarilor. Pe locul II este Târgu Jiu (de la 136 la 307), iar pe III - Cluj Napoca (de la 505 la 657). Datele ZF arată că: În CJ Ilfov, numărul bugetarilor a sărit de la 4.173 la 5.953, în zece ani - majorare de 43%, locul I în clasamentul ZF. Președinte al CJ Ilfov este din 2020 liberalul Hubert Thuma, condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție. În CJ Teleorman, numărul bugetarilor a crescut de la 4.666 la 6.599 (41%) - locul II. Ionuț Gâdea (PSD) este președintele CJ Teleorman din 2020.  CJ Neamț a făcut peste 2.000 de angajări în ultimii zece ani - creștere de 40% a bugetarilor, locul III în top. La CJ Bihor, numărul angajaților s-a majorat în zece ani cu 1.240 (23%), adica de la 5.302 la 6.542 - locul 17 în clasament. În București, numărul bugetarilor a scăzut cu 589, de la 17.724 la 17.135, arată datele ZF.  Ilie Bolojan a fost primarul municipiului Oradea din 2008 în 2020, iar din 2020 în 2024 a condus Consiliul Județean Bihor.  

Iașiul este lider regional la bugetari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Guvernul vrea „curățenie” în administrație, la Iași, numărul bugetarilor a rămas constant

Iașiul este lider regional la bugetari. Numărul bugetarilor din județul Iași a rămas constant în ultimii ani. Iașiul este lider regional la bugetari Raportul CNSP din 2024 arată că cele mai mari creșteri au fost în învățământ, sănătate și asistență socială, nu în administrația publică sau apărare. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu La Iași, aproximativ 6.000 de persoane lucrează anual în administrația locală și centrală, fără fluctuații semnificative. Deși județul are cei mai mulți salariați din regiune și salarii brute peste medie, se confruntă cu o scădere lentă a populației și cu dezechilibre între urban și rural. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră