vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

122 articole
Eveniment

Moșteanu se opune tăierii salariale de 10% în Armată, invocă războiul din Ucraina

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat marți, la Parlament, că se opune ferm reducerii cu 10% a cheltuielilor de personal în sistemul de apărare. El a precizat că, în urmă cu două săptămâni, în cadrul coaliției fusese agreat ca acest sector să fie exceptat, însă discuțiile recente indică intenția de a aplica tăieri uniforme în toate domeniile. Războiul de la graniță și nevoia de motivare a militarilor Ministrul consideră că reducerea bugetului de personal în armată este „total inoportună”, mai ales în contextul actualului climat de securitate. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani „Suntem cu un război la graniță, dronele cad lângă noi săptămânal, toate țările din jur investesc în apărare, iar noi ne-am angajat să creștem bugetul până la 5% din PIB. Nu ne putem atinge acum de motivarea militarilor”, a afirmat Moșteanu. Fără garanții din coaliție, dar cu o înțelegere inițială Întrebat dacă are garanții că salariile militarilor nu vor fi reduse, ministrul a răspuns că nu există garanții scrise, dar aceasta fusese înțelegerea politică inițială. Ionuț Moșteanu și ministrul Cătălin Predoiu au solicitat în mod oficial exceptarea apărării de la tăierile bugetare. Apărarea, prioritate strategică Ministrul Apărării a subliniat că România trebuie să își majoreze gradual bugetul apărării de la 2,3% din PIB, cât este în prezent, la 5% până în 2035. El a atras atenția asupra necesității de înzestrare, recrutare și motivare a personalului militar. „Putem optimiza unele cheltuieli, dar cu bisturiul, nu cu toporul”, a precizat Moșteanu. Discuțiile din coaliție vizează doar cheltuielile de personal Potrivit ministrului, discuția din coaliție a avut în vedere exclusiv cheltuielile de personal, nu și investițiile. Acesta a subliniat că structura bugetelor diferă radical între ministere, motiv pentru care aplicarea unei reduceri uniforme nu este realistă. „Armata are nevoie de oameni, nu de tăieri” Ministrul a precizat că diminuarea bugetelor de personal ar afecta procesul de recrutare și pregătire a militarilor. România are nevoie de soldați gradați profesioniști, iar anul acesta recrutările au fost deja întârziate din motive financiare. „Cheltuielile de personal înseamnă salarii, echipare, hrană. Avem nevoie de oameni noi în armată, nu de tăieri”, a explicat Moșteanu. Angajamentele internaționale nu pot fi amânate Ministrul a subliniat că România are în derulare mai multe programe de înzestrare, cu plăți contractuale fixe, dar și planuri noi care trebuie lansate, precum programul SAFE. Unele renovări de cazărmi pot fi amânate, dar investițiile strategice nu pot fi întârziate fără a afecta angajamentele față de partenerii NATO. „Armata are nevoie de predictibilitate, nu de decizii schimbate după cum bate vântul”, a punctat ministrul.

Apărarea cere exceptare de la tăieri bugetare (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
CSM propune pensii de 65% din salariul (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM vrea ca pensiile magistraților să fie 65% din salariul brut, adică mai mari decât salariul net

Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Claudiu Sandu, a declarat marți că pensiile magistraților ar trebui să fie în jur de 65% din ultimul salariu brut, procent similar cu cel acordat militarilor și altor categorii speciale. CSM propune pensii de 65% din salariul În opinia sa, perioada de tranziție pentru aplicarea noilor reguli ar trebui să fie cuprinsă între 15 și 20 de ani, astfel încât reforma să fie implementată treptat și echitabil. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Într-o intervenție telefonică la Digi24, Claudiu Sandu a fost întrebat cum ar trebui să arate noul proiect privind reforma pensiilor magistraților, în contextul consultărilor care vor avea loc miercuri la Palatul Cotroceni, între președintele Nicușor Dan, liderii coaliției de guvernare și reprezentanții sistemului judiciar. „Îmi este greu să spun acum un punct de vedere. Este un mandat încredințat de colegii mei, iar orice lege a pensiilor magistraților ar trebui să-i privească pe toți — nu doar pe cei aflați în activitate, ci și pe cei deja pensionați”, a spus Sandu. „Sperăm ca de această dată să fim ascultați” Oficialul CSM a amintit că o întâlnire anterioară cu președintele, desfășurată în urmă cu două luni, nu a produs rezultate concrete. „Sper ca mâine să nu avem aceeași reacție ca data trecută, când ne-am întâlnit la Cotroceni și nu s-a întâmplat nimic. Ne-am expus punctul de vedere, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă. Noi dorim ca pensiile magistraților să respecte standardul european — să fie apropiate de ultimul salariu în plată”, a precizat Claudiu Sandu. „65% din brut ar fi un procent rezonabil” Vicepreședintele CSM a explicat că propunerea de 65% din brut reprezintă o soluție echilibrată între contributivitate și specificul statutului magistraților. „Acest 70% din net, propus de Guvernul Bolojan în proiectul respins de CCR, se impozitează cu 10% impozit pe venit și 10% CASS, ceea ce duce la un nivel real de aproximativ 50%, adică pe contributivitate. Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu e nicio problemă, cu condiția ca toate categoriile speciale să primească pensii pe același principiu”, a spus el. „Eu cred că un 65% din brut ar fi rezonabil. În prezent este 55%. Așadar, dacă ajungem la 65%, ca în cazul militarilor, obținem un echilibru corect”, a adăugat Claudiu Sandu. Magistrații cer o perioadă de tranziție de 15–20 de ani Reprezentantul CSM a subliniat că perioada de tranziție pentru implementarea noilor reguli trebuie să fie una extinsă, pentru a permite stabilizarea resurselor umane din justiție. „Ceea ce prim-ministrul nu înțelege este că proiectul său duce magistrații sub procentele care se aplică altor categorii. Noi am dori o perioadă de tranziție de 15–20 de ani, astfel încât să se poată realiza o reformă reală în justiție și o redistribuire corectă a resurselor umane”, a explicat vicepreședintele CSM. Reforma pensiilor speciale Discuțiile privind reforma pensiilor speciale au fost reluate în urma deciziei Curții Constituționale, care a respins precedentul proiect de lege propus de Guvernul Bolojan. Noul proiect, aflat în pregătire, vizează alinierea pensiilor speciale la principiul contributivității, dar și menținerea unui nivel de protecție pentru categoriile cu statut constituțional special, precum magistrații.

Procurorii DNA cer salarii mai mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tupeu fără margini: procurorii DNA cer mărirea salariului cu 60%. Acum au 20.000 de lei net lunar

Procurorii DNA, care câștigă lunar aproximativ 20.000 de lei net, solicită o majorare salarială de 60%, argumentând că desfășoară activități similare cu cele ale procurorilor Parchetului European (EPPO). Procurorii DNA cer salarii mai mari Printre semnatarii acțiunii se numără și șefa Serviciului Teritorial Iași, Cristina Chiriac. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Aceștia susțin că volumul de muncă din cadrul DNA este chiar mai ridicat decât cel al omologilor europeni, ceea ce ar justifica eliminarea diferenței de remunerație. Instanța a respins însă cererea, considerând nefondate argumentele privind presupusa discriminare salarială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cât îi dădea trustul lui Voiculescu soției senatorului Zamfir, supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Foto: captură de ecran
Politică

Cât îi dădea trustul lui Voiculescu soției senatorului Zamfir, supărat pe salariul Oanei Gheorghiu

Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu: între 22.00 și 30.000 de lei pe lună, acum peste cinci ani. Din declarațiile depuse din 2019, Zamfir a secretizat salariul soției sale, invocând o clauză de confidențialitate. Citește și: Senatorul PSD Zamfir, ode către Ciolacu, pe care-l prezintă drept artizan al primirii României în Schengen: „A existat in mod cert un liant pentru toate – premierul PSD!” Însă salariul unui alt angajat al Antenei 3, Adrian Ursu, apare în declarațiile de avere ale soției inclusiv în 2024, când aceasta a candidat la Camera Deputaților, pentru PSD.  Cât îi dădea trustul lui Voiculescu soției senatorului Zamfir, supărat pe salariul Oanei Gheorghiu „Doar ca să știe toată lumea că această caritate e pe bani. Nu e caritate din suflet, e pe bani”, a spus senatorul PSD Daniel Zamfir. El s-a referit la salariul de 22.000 lei/lună pe care Gheorghiu îl primea de la Asociația Dăruiește Viața. În perioada în care era membru al Colegiului Director al Autorității Naționale de Management al Călității în Sănătate, Gheorghiu a depus o declarație de avere în care arăta că a realizat un venit de 264.863 de lei anul trecut, printr-un contract de muncă cu Asociația Dăruiește Viață - asociația care a construit, din donații, un spital pentru copiii bolnavi de cancer.  Însă soția senatorului PSD avea un salariu mult mai mare decât Gheorghiu încă de acum 8-9 ani, când lucra la Antena 3, post controlat de familia unui condamnat penal, fost turnător al Securității.  În anul fiscal 2016, Oanei Zamfir a încasat, prin Zet Media Production și prin drepturi de autor, 300.612 lei, net, adică o medie de 25.000 lei pe lună, net. În anul fiscal 2017 a primit doar 265.200 lei, oricum peste Gheorghiu, care a construit un spital, nu a lucrat pentru un condamnat penal. În anul fiscal 2015 Oana Zamfir a câștigat 362.728 de lei din "contract prestari servicii”, ceea ce inseamna un salariu lunar de 30.227 de lei, adica aproximativ 6.700 de euro, la acel moment. Din anul fiscal 2018, senatorul Zamfir a secretizat această informație. 

Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu Foto: Inquam/Malina Norocea
Eveniment

Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților

Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu: 59,6%. Datele apar într-un comunicat al Institutului Național de Statistică privind pensia medie lunară în trimestrul II din 2025 și se referă la pensionarii cu stagiu complet de cotizare.  Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu În schimb, magistrații care se pensionează după 25 de ani de activitate, înainte de a împlini 50 de ani, au pensii egale cu ultimul lor salariu. Guvernul Bolojan încearcă să schimbe legea și să ducă aceste pensii la 70% din ultimul lor salariu.  „Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.813 lei, iar pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit) a reprezentat 59,6% din câștigul salarial mediu net (59,0% în trimestrul precedent)”, arată INS.  Pe d ealtă parte, puterea de cumpărare a pensionarilor obișnuiți a scăzut ușor: „Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,5%”.  În august, pensia medie a magistraților era de 25.356 de lei.  Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege prin care vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi majorată treptat până la 65 de ani, iar pensiile acestora nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu.  În august, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a afirmat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este insuficientă și că independența magistraților depinde de bani.

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În iunie, acesta era de 7.215 lei, în iulie a ajuns la 7.010 lei. Din august 2024, salariul mediu net al bugetarilor nu a mai fost atât de mic. Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Guvernul Bolojan a aprobat primele reduceri de cheltuieli în iulie, deci acestea nu au avut cum să aibă impact pe aceste date ale INS.  Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  O scădere a fost și față de iulie 2024, când salariul mediu net în administrație publică și apărare era de 7.028 lei.  „În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%)”, arată INS.  Și salariul mediu net pe economie a scăzut, dar nu atât de mult: de la 5.539 de lei în iunie la 5.517 lei în iulie.  Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%. Indicele câştigului salarial real a fost 97,0% în luna iulie 2025 față de luna iunie 2025.  Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în „activități de editare” - 10,8%. 

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi funcționar CSM Foto: CSM
Eveniment

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi, de facto, funcționar, angajat la CSM: Cosmin Sterea Grossu este, din 2021, șeful Serviciului Informatică și Statistică Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse În ultimele săptămâni, Cosmin Sterea Grossu a certat consecvent Guvernul pentru intenția de a reduce pensiile speciale ale magistraților.  Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și angajat la CSM El a absolvit Academia de Poliție în 2015, a ajuns judecător în 2017 și din 2021 este, de facto, funcționar al CSM, fiind însă plătit la nivelul unui judecător. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și se referă la anul fiscal 2023. În acel an, judecătorul a câștigat: salarii de 338.321 de lei drepturi salariale restante de 7.941 de lei CSM i-a mai oferit „venituri din alte surse” - pe care absolventul Academiei de Poliție nu le precizează: 78.381 de lei În total, el a câștigat, de la contribuabili, circa 425.000 de lei, net, anual - o medie de 35.000 de lei pe lună.  În 2022, el a câștigat puțin peste 400.000 de lei, din care 94.764 de lei a fost doar diurna de detașare.  Judecătorul angajat la CSM deținea, din 2019, un Mercedes.  „Am intrat în profesie cu un contract social: cele mai mari interdicții din România și din Europa, volum uriaș de muncă (de trei ori media europeană), răspundere și stres, precum și lipsa oricăror compensații pentru ore suplimentare. Însă statul, asemenea angajatorului abuziv, a rupt acest contract de peste zece ori în ultimii șapte ani, întotdeauna în detrimentul nostru. O companie care și-ar trata astfel angajații probabil că ar fi, pe termen scurt, extrem de profitabilă. Dar cine ar mai accepta să vină să muncească acolo? La fel, în magistratură, în loc să vină cei mai buni absolvenți de drept, dedicați unei cariere de performanță, vor veni cei slab pregătiți, cei care nu au cunoscut sacrificiul și efortul uriaș necesar pentru a deveni judecători sau procurori”, a scris pe Facebook, potrivit luju.ro, absolventul Academiei de Poliție. 

Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat nu a fost aprobată în coaliția de guvernare

Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată. Proiectul privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, lansat în transparență publică de Ministerul Muncii, nu va fi adoptat odată cu al doilea pachet de măsuri fiscale, au declarat surse guvernamentale. Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată Motivul amânării ține de dificultatea aplicării și de riscul unui blocaj în sistemele de educație și apărare, unde mulți angajați pensionari continuă să lucreze. Citește și: Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați, pentru că prescripția se apropie Documentul prezentat săptămâna trecută de Ministerul Muncii stabilea că angajații din sectorul bugetar, odată ajunși la vârsta de pensionare, ar fi fost obligați să aleagă între pensia în plată și continuarea activității. Cei care doreau să rămână în funcție trebuiau să suspende pensia pe durata contractului de muncă. Probleme de aplicare și riscuri constituționale Surse din Executiv au precizat că măsura este dificil de pus în practică și ar putea fi contestată la Curtea Constituțională. În plus, ar fi afectat domenii strategice precum industria de apărare. Un exemplu invocat este cel al fabricilor de armament, unde mulți angajați pensionari ar fi preferat să rămână doar cu pensia, ceea ce ar fi lăsat industria fără personal calificat, un sector oricum puțin atractiv pentru tineri. Îngrijorări în sistemul de educație Și în educație au apărut îngrijorări majore. Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că se poziționează de aceeași parte cu sindicatele și susține că este vital ca profesorii pensionari să poată continua activitatea la catedră. Acesta a menționat că a discutat deja cu premierul Ilie Bolojan pentru a sublinia importanța păstrării cadrelor didactice pensionare în sistem. Poziția premierului Ilie Bolojan Șeful Guvernului a vorbit încă din luna iulie despre această reformă. Ilie Bolojan a afirmat că este „inevitabil” să existe reduceri de personal în instituțiile publice. Premierul a subliniat că, din punct de vedere moral, ar fi mai corect ca cei care beneficiază deja de pensie să iasă din sistem, pentru a face loc tinerilor. Potrivit acestuia, în prezent există aproximativ 10.000 de angajați la stat care cumulează pensia cu salariul.

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați: vor lua salariu plus o bucată din pensie

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați: vor lua salariu plus o bucată din pensie. Azi, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de reîncadrare în funcție pentru nu mai puțin de șapte judecători care se pensionaseră. Unul dintre aceștia a stat circa un an la pensie. Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați Ce spune legea 303/2022: „Reîncadrarea în funcţia de judecător sau procuror a foştilor judecători sau procurori eliberaţi din funcţie prin pensionare se face fără concurs la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective şi numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcţie prin pensionare în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%”. Practic, acesti judecători vor lua salariu plus 15% din pensie până când se vor pensiona din nou. Dacă pensia medie a magistraților este 25.000 de lei, înseamnă că cei reveniți în câmpul muncii ar putea primi în jur de 3.750 de lei plus salariu.  Printre cei care revin în instanțe se află Nicoleta Nolden, care se va duce la Tribunalul Giurgiu. Ea a fost consiliera lui Cătălin Predoiu în primul său mandat în fruntea Ministerului Justiției, a fost consilier de stat in aparatul de lucru al fostului prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu și a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, unde a ocupat funcția de consul în cadrul secției de afaceri consulare a Consulatului General al României la Bonn.

Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Foto: Invest Energy
Eveniment

Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu

Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Mugur Isărescu: Bogdan Stănescu, a cărui funcție de bază este „consilier strategie” la Banca Națională, dar a fost plasat în mai multe consilii de administrație care îi aduc câștiguri enorme. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Stănescu are aproape obișnuitul CV al personajelor trimise de statul român în multiple CA-uri: a făcut dreptul la o universitate modestă, Hyperion, și, în paralel, a ajuns inginer la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești. În 2001 a ajuns doctor la Academia de Poliție - scandalurile privind doctoratele plagiate de la această academie au dus, până la urmă, la desființarea acestei școli doctorale. Are patru masterate, inclusiv la SNSPA și, din nou, Academia de Poliție.  Cariera sa a explodat în 2010, după ce a ajuns consilier al lui Bogdan Olteanu, la acel moment viceguvernator al BNR. În 2016, Jurnalul scria că încasează 12 salarii de la stat.  Câți bani a încasat Stănescu în anul fiscal 2024 în diferite funcții în care l-a plasat statul român: Președinte Consiliu de Administrație (CA) Depogaz, filială Romgaz: 254.669 lei, net, anual CA Rompetrol (ca reprezentant al Ministerului Energiei): 168.000 de lei Președinte al directoratului la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE): 567.134 de lei. Salariul de la BNR a fost secretizat în declarația de avere. Sumele declarate sunt în valoare de peste 990.000 de lei. Mugur Isărescu are 1.022.856 de lei anual, deci dacă Stănescu mai câștigă doar 10.000 de lei pe lună de la BNR - unde un șef de birou are, net, între 9.900 de lei și 18.800 lei/lună/net - înseamnă că primește mai mulți bani decât legendarul său șef.  Averea lui Stănescu este imensă: a achiziționat, în 2022, două BMW-uri și are patru apartamente. 

Soldații lui Putin, jefuiți de autorități (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Soldații lui Putin, tratați ca eroi în discursuri, dar jefuiți în realitate de propriii oficiali

Soldații lui Putin, jefuiți de autorități. Deși președintele Vladimir Putin a promis întoarcerea soldaților din Ucraina „ca eroi”, realitatea este cu totul alta pentru mulți dintre ei. O anchetă realizată de BBC scoate la iveală cazuri multiple în care militari ruși au fost jefuiți sau escrocați de proprii oficiali, polițiști sau chiar comandanți, pierzând sume importante din solda sau compensațiile pentru răniri. Sume tentante pentru voluntari: până la 600% din salariul mediu De la începutul invaziei din Ucraina, în februarie 2022, Putin a triplat efectivele armatei, mizând pe stimulente financiare pentru a atrage voluntari. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Un soldat nou recrutat poate primi până la 5,2 milioane de ruble (aproximativ 47.000 de lire sterline) într-un singur an, iar în caz de rănire, bonusurile pot ajunge la 4 milioane de ruble. Aceste sume depășesc de până la șase ori salariul mediu din Rusia, ceea ce le face extrem de atractive pentru bărbații din regiunile sărace. Soldații lui Putin, jefuiți de autorități Nikita Khursa, un sudor de 39 de ani din regiunea Rostov, a fost rănit în vara lui 2024 și trimis acasă. Bonusul pentru rănirea sa era destinat cumpărării unui apartament împreună cu soția sa, Oksana. Însă, după o ceartă, Khursa a plecat supărat și în stare de ebrietate, cu o pungă de plastic plină de bani în numerar. A fost oprit de poliție pe drum, iar cei doi agenți i-au confiscat aproape toți banii: 2,66 milioane de ruble (aproximativ 24.000 de lire sterline). „Ai fost la război? Nu contează” În ciuda promisiunilor Kremlinului, realitatea din teren arată o lipsă de respect crasă față de veterani. În alt caz documentat de BBC, polițiști dintr-un aeroport din Moscova au colaborat cu taximetriști care vânau soldați întorși de pe front. Aceștia ofereau curse la prețuri normale, apoi cereau de până la 15 ori mai mult la destinație, sub amenințări. Unele victime au fost chiar drogate, iar hoții le-au golit conturile folosind cardurile bancare. Salarii furate înainte de a fi încasate În octombrie 2024, trei angajați ai unui centru de recrutare din regiunea Vladimir au fost arestați după ce au furat peste 11 milioane de ruble din conturile soldaților, folosind cartelele SIM asociate conturilor bancare. Într-un alt caz, un oficial din Belgorod este suspectat că a redirecționat salariile soldaților către propriul cont bancar, prin legarea acestora la numărul său de telefon. Comandanți deveniți prădători În unele unități, jefuirea soldaților a fost orchestrat chiar de comandanții lor. Un militar a relatat că unitatea sa a fost forțată să-și predea cardurile și PIN-urile unui sergent-major. Acesta ar fi strâns peste 50 de carduri, dintre care multe aparțineau soldaților declarați ulterior dispăruți. Unele carduri aveau sume de până la 2 milioane de ruble. Fără justiție: hoții au ajuns înapoi pe front Khursa a raportat cazul polițiștilor care l-au jefuit, dar dosarul nu a ajuns niciodată în instanță. Cei doi agenți s-au înrolat în armată și au plecat în Ucraina, scăpând astfel de urmărirea penală, în baza unei legi noi care permite inculpaților să lupte în război în loc să fie judecați. „La început eram furios”, a spus Khursa pentru BBC, dintr-un spital de lângă Sankt Petersburg. „Apoi m-am gândit că poate așa trebuia să fie, dacă există un Dumnezeu.” Fără viitor civil: „Numai armata îți oferă un acoperiș” Khursa nu și-a recuperat banii și așteaptă acum verdictul medicului militar: dacă va fi considerat apt, va fi trimis din nou pe front. Deși are schije în apropierea inimii, spune că nu se mai vede trăind în societate ca civil. „Dacă nu sunt în armată, ajung pe străzi”, conchide Khursa. „Doar armata te salvează, îți dă un acoperiș deasupra capului.”

Reduceri de salarii (20%) la CFR (sursa: Facebook/CFR Infrastructura)
Economie

DOCUMENT Reduceri de 20% la salarii în CFR. Afectați de măsură, 1.431 de angajați

Reduceri de salarii (20%) la CFR: Ion Simu-Alexandru, directorul CFR SA și omul de încredere al pesedistului Sorin Grindeanu, și-a informat subalternii că li se vor tăia salariile cu 20%, iar programul de lucru se va reduce de la cinci la patru zile de muncă pe săptămână. Prin implementarea acestei măsuri de austeritate, șefii CFR vor face o economie de 3,25 milioane pe lună. Reduceri de salarii (20%) la CFR Ion Simu-Alexandru a fost adus de la Sucursala Regională CF Timișoara și numit director general al CNCF CFR SA, în mai 2023, de pesedistul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor atunci.  Acum, omul lui Sorin Grindeanu a dat startul tăierilor salariale la CNCF CFR SA. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Pe 18 iulie 2025, Simu-Alexandru a emis o notă prin care își informa subalternii că, „din motive economice”, se va reduce programul de muncă de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu diminuarea corespunzătoare a salariului.      Reduceri de salarii (20%) la CFR (sursa: CFR) Economie de peste 100.000 de lei pe zi  „Luând în calcul un câștig mediu brut de 11.126 lei/salariat, la care se aplică contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%, ceea ce determină o valoare totală de 11.376 lei/salariat, economiile la fondul de salarii rezultate prin aplicarea măsurii de reducere a programului de lucru cu 1 zi pe săptămâni, respectiv reducerea cheltuielilor salariale cu 20% / salariat, sunt de 2.275 lei/salariat/lună/brut (aplicând 20% la 11.376 lei / salariat, rezultă un venit diminuat la 9.101 lei/salariat)/brut”, se menționează în Nota asumată de directorul general. CFR SA vrea să facă economii de 3,25 milioane lei pe lunăMăsura dispusă de directorul general Simu Alexandru Ion se va aplica începând cu data de 4 august până la 31 decembrie 2025 personalului de exploatare, personalului încadrat în districte de intervenții feroviare și personalului încadrat la două laboratoare. 1.431 de angajați cu lefuri tăiate În total, vor fi afectați 1.431 de angajați.  „Pentru zilele de suspendare a CIM nu se vor acorda concedii de odihnă și zile libere plătite. În situațiile în care salariatul se află în concediu medical în ziua de suspendare a CIM, acestuia i se va emite o decizie de anulare a suspendării CIM pentru acea zi”, se menționează în documentul citat.   

Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste aeroport subvenționat, salariu cu 40% peste Bolojan Foto: Facebook
Eveniment

Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, salariu cu 40% peste Bolojan

Cumnatul Olguței Vasilescu, Sorin Manda, șef peste un aeroport bine subvenționat - aeroportul din Craiova - și responsabil de ratarea finanțării UE, are un salariu cu 40% peste Bolojan. Sorin Manda este fratele europarlamentarului PSD Claudiu Manda.  Citește și: Șeful uneia din cele mai falite companii de stat, salariu peste Bolojan, studii la facultate privată Aeroportul este controlat de Consiliul Județean Dolj, dominat de PSD. Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste aeroport subvenționat, salariu cu 40% peste Bolojan Astfel, Sorin Manda - care are un masterat la institutul anexat PSD, Ovidiu Șincai, și altul în managementul instituțiilor sportive, la universitatea din Craiova - are o indemnizație brută de 37.000 de lei - ultimele date publice sunt din 2023. În schimb, premierul României, Ilie Bolojan, câștigă, brut, 26.450 de lei - date publice din martie 2025.  Aeroportul din Craiova a primit, în 2024, subvenții de 17,8 milioane de lei, dar a solicitat peste 18 milioane de lei. În plus, pentru că nu a finalizat la timp lucrările de modernizare cu fonduri UE, guvernul ar fi trebuit să scoată bani din fondul de rezervă. „O serie de proiecte nu au fost finalizate până la termenul-limită de 31 decembrie 2023 și nu au fost eligibile pentru etapizare în cadrul Programului Transport 2021-2027, acesta neacoperind finanțarea infrastructurii aeroportuare. Lipsa finalizării acestor proiecte generează riscuri economice, sociale și operaționale semnificative, afectând conectivitatea aeriană regională și națională”, arăta ministerul Transporturilor, care cerea 250 de milioane de lei din fondul de rezervă pentru aeroportul controlat de familia Olguței Vasilescu.  Traficul aerian a coborât de la aproape 598.000 de pasageri, în 2023, la sub 425.000 în 2024. În 2024, datele publice arătau că aeroportul are datorii de 164 de milioane de lei. 

Șeful uneia din cele mai falite companii de stat, salariu peste Bolojan Foto: Ziarul Financiar
Eveniment

Șeful uneia din cele mai falite companii de stat, salariu peste Bolojan, studii la facultate privată

Șeful uneia din cele mai falite companii de stat, Termoenergetica Bucurști, are salariu peste premierul Ilie Bolojan, iar CV-ul său arată că are studii la o facultate privată - a absolvit Dreptul la Universitatea Ecologică. Adrian Teodorescu este director la Termoenergetica București din septembrie 2023. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Șeful uneia din cele mai falite companii de stat, salariu peste Bolojan „La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care 7 companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă - CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA - 2 miliarde de RON”, a arătat, marți, vicepremierul Dragoș Atanasiu.  Pentru 2025, subvențiile prevăzute de bugetul Termoenergetica sunt de 1,2 miliarde de lei, adică 95% din veniturile companiei.  Potrivit contractului de mandat, directorul Termoenergetica beneficiază de: indemnizație fixă lunară de 34.000 de lei. Indemnizația premierului Bolojan era, în martie 2025, de 26.450 de lei, brut. 30 de zile lucrătoare de concediu mașina și șofer în caz de deces, familia sa va primi un ajutor de 15.000 de lei  la decesul unui părinte - 3.500 de lei la nașterea unui copil: 10.000 de lei 1.600 de lei pentru vacanțe servicii medicale sub formă de abonament Teodorescu a fost director la Radet în perioada 2014-2015, când primar era Sorin Oprescu. În 2018 a fost pentru scurt timp în directoratul Transelectrica.  Termoenergetica avea, în 2024, datorii de 1,5 miliarde de lei și a înregistrat pierderi de 208 milioane de lei, în creștere față de 2023, când au fost de 187 milioane de lei.  

Cumulul pensie-salariu la stat, posibilă interzicere (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Bolojan vrea interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Vizați, 10.000 de funcționari

Cumulul pensie-salariu la stat, posibilă interzicere. Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, într-o intervenție la B1 TV, că analizează posibilitatea interzicerii cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Cumulul pensie-salariu la stat, posibilă interzicere Bolojan a subliniat că reducerea de personal în unele instituții este „inevitabilă” și că, din punct de vedere moral, ar fi corect ca persoanele deja pensionate să fie cele care părăsesc sistemul, nu tinerii angajați. Citește și: La Transporturi, doar un membru de CA din șase este competent în domeniu. Bolojan: Nu mai au ce căuta în astfel de funcții, indiferent de cine i-a propus „Cred că este mai corect, moral, ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de o pensie, în locul unui tânăr care ar putea rămâne acolo. Vom analiza această posibilitate de a interzice cumulul pensiei cu salariul în sectorul public”, a afirmat Bolojan. Măsurile trebuie să respecte deciziile CCR Premierul a atras atenția că orice decizie va fi luată doar după ce se va verifica dacă este conformă cu hotărârile Curții Constituționale. „Nu sunt adeptul declarațiilor de formă. Dacă faci măsurile și apoi le verifici, riști să fie anulate, iar credibilitatea este pierdută”, a punctat el. 10.000 de persoane cumulează pensia cu salariul Potrivit datelor invocate de premier, în prezent există aproximativ 10.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul în sistemul public. Măsura analizată vizează tocmai această categorie de angajați. Efectele reformelor, vizibile abia din 2026 În ceea ce privește reforma bugetară și redresarea economică, Bolojan a precizat că nu promite „soluții miraculoase de pe o zi pe alta”. El estimează că, dacă ritmul reformelor se menține, primele efecte pozitive – creșteri de venituri, reducerea cheltuielilor și atragerea de fonduri europene – vor începe să fie vizibile abia din anul viitor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră