joi 30 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

salariu

143 articole
Eveniment

Noua lege a salarizării, pe înțelesul tuturor: ce este „diferența tranzitorie” și cum pot îngheța salariile

Guvernul și sindicatele se contrazic de săptămâni bune pe textul proiectului Legii salarizării unitare. În timp ce oficialii de la Ministerul Muncii susțin că „nicio leafă nu va scădea pe card”, liderii sindicali din Sănătate și Finanțe au declanșat greve, acuzând pierderi masive de venituri. Adevărul se află la mijloc și este ascuns în spatele unui termen juridic de care depinde viitorul financiar al bugetarului: diferența tranzitorie. Cum funcționează capcana ascunsă din noua lege și ce se va întâmpla cu banii bugetarilor în următorii 5 ani? Ce este „diferența salarială tranzitorie” Pe scurt, diferența tranzitorie este suma prin care statul păstrează venitul unui angajat atunci când noua grilă ar conduce la un salariu mai mic. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Forma revizuită a proiectului stabilește salariile de bază prin înmulțirea coeficientului corespunzător fiecărei funcții cu o valoare de referință. Pentru luna decembrie 2026 și întreg anul 2027, valoarea de referință este de 4.100 de lei. În cazul în care salariul lunar calculat potrivit noii legi este mai mic decât salariul aferent lunii noiembrie 2026, angajatului i se acordă diferența salarială tranzitorie. Să presupunem, simplificat, că un angajat are în noiembrie 2026 un venit salarial protejat de 9.500 de lei, iar prin aplicarea noii grile salariul lunar rezultat este de 8.000 de lei. Diferența de 1.500 de lei va fi acordată ca diferență salarială tranzitorie, astfel încât trecerea la noul sistem să nu producă imediat o pierdere de 1.500 de lei. Mecanismul se aplică, potrivit proiectului, atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Ce se întâmplă cu majorările viitoare Diferența tranzitorie nu se adaugă permanent peste toate majorările viitoare. Dimpotrivă, ea se reduce pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. De exemplu, dacă un angajat are 8.000 de lei salariu rezultat din noua grilă, va exista o sumă de 1.500 de lei diferență tranzitorie. Totalul rezultat va fi de 9.500 de lei, iar ulterior salariul din grilă crește la 8.500 de lei. În acest caz, diferența tranzitorie se poate reduce la 1.000 de lei, iar venitul total rămâne astfel 9.500 de lei. Dacă salariul din grilă ajunge la 9.000 de lei, diferența rămasă va fi de 500 de lei. Abia când salariul calculat după noua lege ajunge la nivelul venitului protejat, diferența tranzitorie este absorbită integral, iar majorările ulterioare pot începe să se reflecte în creșterea efectivă a venitului. Prin urmare, pentru angajații care pornesc cu o diferență tranzitorie mare, o parte dintre creșterile salariale viitoare poate fi consumată pentru absorbția acesteia, fără ca suma totală încasată să crească imediat. Termenul-limită 2031, eliminat În forma prezentată în luna mai, diferența salarială tranzitorie era raportată la salariul din decembrie 2026 și putea fi plătită cel târziu până la 31 decembrie 2031. Forma revizuită în iulie schimbă mecanismul: referința devine salariul din noiembrie 2026, iar termenul-limită de 31 decembrie 2031 nu mai apare în articolul care reglementează diferența tranzitorie. În schimb, proiectul spune că suma se reduce odată cu creșterile ulterioare ale salariului funcției, „până la absorbția integrală” a diferenței. Un salariu neschimbat poate însemna totuși o pierdere Chiar dacă venitul nominal este protejat, există o altă problemă: inflația. Un angajat care încasează aceeași sumă timp de mai mulți ani nu pierde bani în sens nominal, dar poate pierde putere de cumpărare dacă prețurile cresc. Să presupunem, strict ca exemplu, că un bugetar încasează 6.000 de lei pe lună și că acest venit nu se modifică timp de cinci ani. Dacă inflația ar fi, ipotetic, de 4,5% în fiecare an, cei 6.000 de lei ar valora, în banii de astăzi: - după un an: aproximativ 5.742 lei; - după trei ani: aproximativ 5.257 lei; - după cinci ani: aproximativ 4.815 lei. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare ar fi cu aproape 20% mai mică după cinci ani. Plafonul de 20% nu înseamnă că fiecare spor este limitat la 20% O altă prevedere importantă a proiectului privește sporurile, indemnizațiile, primele și premiile. Legea stabilește că suma acestor elemente salariale nu poate depăși, în principiu, 20% din suma salariilor de bază și a celorlalte componente prevăzute de lege, calculul fiind făcut la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Prin urmare, plafonul de 20% nu trebuie interpretat ca și cum fiecare angajat ar putea primi individual sporuri de cel mult 20%. Mai mult, proiectul prevede și drepturi care nu sunt incluse în acest plafon. De exemplu, sporul pentru munca de noapte este de 25% din salariul de bază pentru orele eligibile și este exceptat de la calculul limitei de 20%. Orele suplimentare nu dispar din plată Regula generală este că munca suplimentară, precum și cea prestată în zilele de sărbătoare legală sau de repaus săptămânal se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, proiectul prevede plata muncii suplimentare. Pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal, sporul este de 75%, iar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile nelucrătoare, sporul poate ajunge la 100%, în condițiile stabilite de lege. Pentru plata lor este însă necesar, între altele, ca efectuarea orelor suplimentare să fi fost dispusă în scris de șeful ierarhic. Venituri care nu intră în protecția diferenței tranzitorii Protecția nu se aplică însă automat tuturor sumelor pe care un bugetar le primește astăzi. Proiectul precizează că, la calcularea venitului din noiembrie 2026 folosit pentru stabilirea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse anumite drepturi aferente activității în proiecte finanțate din fonduri europene, drepturile pentru gestionarea fondurilor europene și stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a acestora. Prin urmare, promisiunea că „venitul nu scade” trebuie citită împreună cu regulile care stabilesc exact ce componente sunt luate în calcul pentru diferența tranzitorie. Nu toate sumele încasate de un angajat înainte de aplicarea noii legi sunt automat transformate într-un venit permanent protejat. Creșterea valorii de referință, decisivă Valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027. Din 2028, aceasta poate fi majorată, însă majorarrea va depinde de ritmul de reducere a deficitului și de regulile bugetare. Dacă valoarea de referință crește, salariile rezultate din grile cresc și ele. Pentru un angajat care primește încă diferență tranzitorie, majorarea va acoperi mai întâi o parte din această diferență. Promovarea și gradația pot modifica salariul Proiectul păstrează diferențierea salariilor în funcție de gradațiile de vechime și permite promovarea în funcții, grade sau trepte profesionale, potrivit regulilor specifice fiecărui domeniu. O asemenea schimbare poate determina recalcularea salariului potrivit noii grile. Dar, în cazul unui angajat care beneficiază de o diferență tranzitorie consistentă, o creștere a salariului calculat potrivit grilei poate fi absorbită, total sau parțial, de diminuarea diferenței tranzitorii. Prin urmare, promovarea sau trecerea la o nouă gradație nu înseamnă automat că întreaga creștere teoretică va apărea imediat și în suma totală încasată. Angajații pot contesta reîncadrarea Proiectul stabilește și o procedură clară pentru salariații care consideră că noul salariu, sporurile sau alte drepturi au fost calculate greșit. Contestația poate fi depusă la ordonatorul de credite în termen de 20 de zile calendaristice de la comunicarea actului administrativ prin care au fost stabilite drepturile salariale. Instituția trebuie să soluționeze contestația în 30 de zile. Dacă angajatul este nemulțumit de rezultat, se poate adresa instanței competente în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției. Tocmai de aceea, după intrarea în vigoare a noii legi, decizia individuală de reîncadrare va fi unul dintre cele mai importante documente pe care fiecare angajat din sectorul public va trebui să îl verifice.

Noua lege a salarizării, pe înțelesul tuturor: ce este „diferența tranzitorie” și cum pot îngheța salariile
Salariile magistraților scad puternic prin noua lege a salarizării. Care sunt marii perdanți
Justiție

Salariile magistraților scad puternic prin noua lege a salarizării. Care sunt marii perdanți

Curtea de Apel București a suspendat, pe 21 iulie, procedura privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, la cererea Federației SANITAS. Hotărârea a blocat temporar traseul documentului publicat pe 17 iulie pe site-ul Ministerului Muncii și a declanșat o reacție extrem de dură din partea ministrului interimar Dragoș Pîslaru. Dincolo de disputa juridică și politică, proiectul a provocat nemulțumiri puternice în sistemul judiciar. Anexa V din proiectul legii salarizării, dedicată Justiției, schimba modul de calcul al indemnizațiilor, ridică salariile unor magistrați aflați la începutul carierei, dar stabilea valori mai mici decât cele aflate în prezent în plată pentru o parte dintre judecătorii și procurorii cu grade superioare. Pîslaru atacă frontal sistemul judiciar Reacția lui Dragoș Pîslaru, ministrului interimar al Muncii, a fost dură. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea „A cântat iar ciocârLia”, a scris Dragoș Pîslaru în mesajul publicat pe Facebook, într-o aluzie evidentă la Lia Savonea. Ministrul a sugerat că sistemul judiciar acționează cu o viteză neobișnuită atunci când trebuie pronunțate decizii împotriva Guvernului și a conducerii PNL reprezentate de Ilie Bolojan. Pîslaru a ironizat faptul că instanța ar fi suspendat un text aflat în secțiunea „Comunicate de presă” de pe site-ul Ministerului Muncii, deși acesta nu intrase, potrivit ministrului, într-o procedură formală de inițiativă legislativă. „Ce contează că nu suntem în procedură de inițiativă legislativă și că textul nu este un proiect de lege în transparență?”, a întrebat retoric ministrul. Pîslaru a susținut că Guvernul, aflat într-o situație constituțională cu atribuții limitate, nu pregătise un act care să parcurgă transparența decizională, avizarea interministerială și aprobarea în ședința Executivului. Rolul Ministerului Muncii ar fi fost, în versiunea lui Pîslaru, unul strict tehnic și metodologic: elaborarea unei fundamentări care să poată fi folosită ulterior de parlamentari și de partide în cazul în care acestea ar fi decis să transforme documentul într-o inițiativă legislativă. Ministrul spune că dialogul social va continua Pîslaru consideră că suspendarea vizează o procedură care nu exista formal și este, prin urmare, „fără obiect”. El afirmă că Ministerul Muncii poate continua consultările cu sindicatele, analizele și fundamentarea tehnică, atât timp cât Guvernul nu inițiază oficial un proiect de lege. Ministrul a legat disputa și de jalonul din PNRR asociat reformei salarizării, evaluat la cel puțin 770 de milioane de euro. În opinia sa, hotărârea instanței riscă să împiedice îndeplinirea acestui angajament. Suma de 770 de milioane de euro și interzicerea activității tehnice a Ministerului nu apar însă în minuta instanței. Acestea reprezintă interpretarea politică a ministrului asupra consecințelor posibile ale hotărârii. „Disperarea e mare, dar nu mor caii când vor câinii. Mergem mai departe!”, și-a încheiat Pîslaru mesajul. Justiția, una dintre cele mai nemulțumite categorii Suspendarea a fost obținută de SANITAS, pe fondul criticilor venite din Sănătate, dar proiectul a generat opoziție puternică și în Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, curțile de apel și tribunalele au criticat anterior noua arhitectură salarială. Reprezentanții sistemului susțin că reducerea reperelor financiare poate afecta statutul magistratului și garanțiile economice asociate independenței Justiției. Anexa V stabilește reguli distincte pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal auxiliar, specialiști și polițiști judiciari. În principiu, salariul ar urma să fie determinat prin înmulțirea coeficientului funcției cu o valoare de referință. În simulările proiectului a fost folosită o valoare de referință de 4.100 de lei brut. Problema este că, pentru o parte dintre magistrații aflați în zona superioară a sistemului, noua formulă produce indemnizații mai mici decât cele primite în prezent. Judecătorii de la Înalta Curte, printre principalii perdanți Potrivit datelor publicate de „Libertatea”, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție și o vechime de peste 20 de ani ar avea, în noua grilă, un salariu de bază de 22.550 de lei brut. Nivelul ar fi cu aproximativ 3.700 de lei sub salariul actual, estimat la 26.250 de lei brut. Diferența înseamnă o diminuare teoretică de aproximativ 14%. Ea nu s-ar transforma neapărat într-o tăiere imediată, deoarece proiectul prevede menținerea salariului de bază aflat în plată atunci când acesta este mai mare decât valoarea rezultată din noua grilă. Judecătorul ar continua, astfel, să primească salariul actual, dar nu ar mai beneficia de creșteri până când valoarea calculată după noul sistem nu ar depăși suma protejată. Acesta este mecanismul care provoacă una dintre principalele nemulțumiri: veniturile nu scad imediat, însă pot fi înghețate pentru mai mulți ani. Cine ar câștiga Nu toate categoriile de judecători ies în pierdere. Un judecător cu grad de curte de apel ar trece, potrivit cifrelor furnizate, de la 21.976 de lei la 23.000 de lei brut. Creșterea ar fi de 1.024 de lei, respectiv aproximativ 4,7%. Pentru un judecător cu grad de tribunal, salariul ar urca de la 20.910 lei la 22.500 de lei. Majorarea ar fi de 1.590 de lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 7,6%. Judecătorii cu grad de judecătorie ar trece de la 17.250 de lei la 18.040 de lei, cu 790 de lei mai mult. Judecătorii stagiari ar beneficia de una dintre cele mai consistente creșteri: de la 10.400 de lei la 11.767 de lei brut, adică un plus de 1.367 de lei și o majorare de aproximativ 13%. Procurorii cu grade superioare pierd mai mult În cazul procurorilor, efectul restrictiv este mai vizibil. Un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte ar avea un salariu de bază de 22.099 de lei, față de aproximativ 25.000 de lei în prezent. Diferența este de 2.901 lei brut, adică o reducere teoretică de aproximativ 11,6%. Un procuror cu grad de curte de apel ar trece de la 21.905 lei la 21.566 de lei. Scăderea este mai redusă, de 339 de lei. Pentru procurorul cu grad de tribunal, salariul ar coborî de la 21.429 de lei la 20.500 de lei, cu 929 de lei mai puțin. Și în aceste cazuri ar funcționa protecția salariului aflat în plată. Procurorii în funcție nu ar pierde imediat diferența, dar ar putea rămâne fără majorări efective până când noua grilă le-ar ajunge din urmă veniturile actuale. Creșteri pentru procurorii de la baza sistemului Procurorii cu grad de judecătorie și procurorii stagiari se află la polul opus. Un procuror cu grad de judecătorie ar trece de la 16.429 de lei la 17.671 de lei brut, o creștere de 1.242 de lei. Pentru procurorii stagiari, salariul ar urca de la 9.905 lei la 11.521 de lei brut. Majorarea ar fi de 1.616 lei, adică peste 16%. Lefurile șefilor din Justiție, puternic comprimate Cele mai spectaculoase diferențe apar în cazul conducerii sistemului judiciar. Proiectul prevede un salariu de bază de 25.215 lei pentru președintele Înaltei Curți și pentru procurorul general. În cazul președintelui ÎCCJ, suma aflată în prezent în plată ar fi de 40.914 lei brut. Dacă cele două valori reprezintă componente salariale comparabile, noua grilă ar fi mai mică cu 15.699 de lei, adică aproximativ 38%. Pentru procurorul general, salariul actual indicat este de aproximativ 36.000 de lei. Diferența față de cei 25.215 lei din proiect s-ar apropia de 10.800 de lei. Șefii DNA și DIICOT ar avea, potrivit noii grile, un salariu de bază de 24.395 de lei. Funcțiile de conducere, suplimente calculate uniform Anexa V schimbă și modul de remunerare a funcțiilor de conducere. Indemnizația ar urma să fie formată din salariul maxim al funcției de execuție corespunzătoare instanței sau parchetului, la care se adaugă un coeficient de conducere înmulțit cu valoarea de referință. Pentru președintele ÎCCJ și procurorul general, coeficientul suplimentar este de 0,65. La o valoare de referință de 4.100 de lei, componenta de conducere ar reprezenta 2.665 de lei brut. Vicepreședinții și prim-adjuncții ar primi un supliment de 1.845 de lei, iar președinții de secție și alte funcții echivalente ar beneficia de sume cuprinse, în funcție de poziție, între 820 și 1.640 de lei brut. Proiectul urmărește astfel să limiteze diferențele create în timp prin formule distincte, asimilări și hotărâri judecătorești. Specialiștii și IT-iștii, coeficienți reduși cu 10% Nemulțumirile nu se limitează la magistrați. Pentru specialiștii din Parchetul General, DNA, DIICOT și celelalte parchete, coeficienții de salarizare prevăzuți ca reper ar urma să fie diminuați cu 10%. Același regim este propus pentru specialiștii IT din instanțe, parchete, CSM, Ministerul Justiției și Inspecția Judiciară. Reducerea cu 10% a coeficientului nu înseamnă automat o tăiere cu 10% a salariului actual. Efectul concret depinde de valoarea de referință, de salariul aflat în plată și de regulile tranzitorii. Totuși, această categorie pornește în noul sistem de la un reper inferior celui integral stabilit pentru funcțiile la care este raportată. Polițiștii judiciari detașați la Parchetul General, DNA și DIICOT ar urma să fie salarizați după un mecanism similar, cu coeficienți diminuați cu 10%. Grefierii de la instanțele superioare primesc majorări Pentru personalul auxiliar și conex, inclusiv pentru grefieri, proiectul introduce diferențieri în funcție de nivelul instanței sau parchetului. Salariul de bază stabilit pentru judecătorii ar urma să fie majorat cu: 5% la tribunale și tribunale specializate; 7,5% la curțile de apel; 10% la ÎCCJ, Parchetul General, DNA și DIICOT. În cazul acestei categorii, miza este mai degrabă redistribuirea între nivelurile sistemului decât o reducere generală. Grefierii de la instanțele superioare ar fi avantajați față de cei aflați pe aceeași funcție la judecătorii. De ce sunt nemulțumiți cei din Justiție Nemulțumirea are mai multe surse. Prima este reducerea reperelor salariale pentru o parte dintre magistrații cu grad superior. Chiar dacă salariile aflate în plată sunt menținute, lipsa unor majorări pe termen lung este percepută ca o diminuare reală a statutului financiar. A doua problemă este comprimarea ierarhiei. Diferența dintre salariile de la începutul carierei și cele de la vârful sistemului devine mai mică. Pentru autorii proiectului, aceasta înseamnă echitate. Pentru reprezentanții Justiției, înseamnă că experiența, răspunderea, incompatibilitățile și nivelul funcției nu mai sunt recompensate suficient. A treia sursă de tensiune este raportarea la alte puteri ale statului. În timp ce indemnizațiile unor magistrați de rang înalt sunt coborâte, salariile propuse pentru demnitarii politici rămân ridicate. Potrivit simulărilor, președintele României ar avea 32.800 de lei brut, prim-ministrul și președinții celor două Camere – 30.750 de lei, iar miniștrii – 26.650 de lei.

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar
Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar

Proiectul revizuit al noii legi a salarizării modifică substanțial modul în care vor fi calculate veniturile angajaților ANAF. Documentul introduce o valoare de referință unică, coeficienți de ierarhizare și un spor de până la 40% din salariul de bază, acordat în funcție de dificultatea activității și de contribuția la îndeplinirea obiectivelor instituției. Simulările arată însă efecte foarte diferite: directorii și o parte dintre inspectorii cu vechime ar urma să își păstreze salariile actuale prin mecanismul de protecție, în timp ce debutanții și unele funcții administrative ar putea beneficia de creșteri directe. Spor de până la 40% pentru personalul ANAF Potrivit proiectului publicat în forma revizuită la 17 iulie 2026, angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea primi un spor de până la 40% din salariul de bază. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Beneficiul nu ar urma să fie acordat automat întregului personal. Categoriile eligibile, criteriile și procentul efectiv vor fi stabilite prin ordin al conducătorului instituției, în funcție de atribuțiile exercitate, complexitatea activității, responsabilitatea postului și contribuția angajatului la atingerea obiectivelor. Prevederea poate fi aplicată și personalului din alte structuri care desfășoară activități similare în domenii precum politica fiscal-bugetară, colectarea taxelor, controlul fiscal, combaterea fraudei, administrarea datoriei publice, gestionarea fondurilor europene sau prevenirea spălării banilor. În simulările salariale, procentul utilizat pentru fiecare angajat trebuie însă corelat și cu plafonul individual aplicabil sporurilor. Din acest motiv, chiar dacă sporul special poate ajunge instituțional până la 40%, în exemplele de calcul este folosit un procent de 30%. Bonusurile nu se vor cumula Proiectul stabilește că sporul specific nu poate fi cumulat cu toate celelalte mecanisme speciale de recompensare. Angajații care primesc deja majorări pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene sau beneficiază de stimulente distincte în cadrul ANAF nu vor putea încasa simultan mai multe bonusuri acordate pentru activități comparabile. Limitarea urmărește să evite suprapunerea beneficiilor și creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal. Premii pentru performanță, dar și penalizări Noua lege propune și un sistem de tip „bonus-malus”, prin care veniturile vor fi legate mai direct de rezultatele profesionale și de performanța instituției. Dacă indicatorii stabiliți sunt îndepliniți, instituțiile ar putea folosi pentru premiere o sumă de până la 12% din bugetul anual de salarii. În sens invers, neîndeplinirea obiectivelor ar putea conduce, în condițiile stabilite de lege, la diminuări de până la 10%. Pentru personalul implicat direct în inspecție fiscală, antifraudă sau colectarea veniturilor bugetare, acest mecanism poate deveni o sursă suplimentară de câștig. Premiile nu sunt însă venituri garantate, ci depind de indicatorii de performanță și de fondurile disponibile. Cât câștigă acum un director general În prezent, un director general, gradul II, cu studii superioare, are un salariu brut lunar de 19.482 de lei, potrivit situațiilor de transparență salarială analizate. La acesta se poate adăuga sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la maximum 300 de lei brut. Pentru salariul de bază de 19.482 de lei, venitul net indicat în documentele salariale este de aproximativ 11.397 de lei. Dacă proiectul devine lege, salariul va fi calculat pornind de la valoarea de referință de 4.100 de lei și de la coeficientul atribuit funcției. Pentru un director general, coeficientul utilizat în simulare este 2,60. Calculul salariului de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,60 = 10.660 de lei brut. Dacă se adaugă o majorare de 30% pentru complexitatea activității fiscale, rezultatul ajunge la aproximativ: 10.660 de lei + 3.198 de lei = 13.858 de lei brut. Suma este cu peste 5.600 de lei mai mică decât salariul de bază aflat în prezent în plată. Directorul nu pierde bani, dar salariul poate rămâne blocat Proiectul conține însă un mecanism de protecție pentru situațiile în care aplicarea noii grile ar produce o scădere nominală a veniturilor. Diferența dintre salariul rezultat din noua formulă și venitul actual ar urma să fie acoperită printr-o sumă compensatorie tranzitorie. În acest scenariu, directorul general nu ar coborî la 13.858 de lei brut, ci și-ar păstra venitul de 19.482 de lei. Salariul net ar rămâne, în principiu, în jurul nivelului actual de 11.397 de lei, atât timp cât regimul de taxare nu se modifică. Protecția are însă și un efect mai puțin avantajos. Salariul poate rămâne înghețat până când venitul calculat potrivit noii grile, inclusiv prin viitoarele indexări ale valorii de referință, va ajunge din urmă suma menținută în plată. Cu alte cuvinte, directorul nu pierde bani la aplicarea legii, dar nici nu beneficiază imediat de creșteri. Inspectorul superior rămâne aproape de salariul actual Situația este diferită pentru un inspector ANAF, clasa I, grad profesional superior, gradația 5. Potrivit datelor salariale analizate, acesta are în prezent un salariu de bază brut de aproximativ 11.414 lei. Adăugând sporul de maximum 300 de lei pentru condiții vătămătoare, venitul brut total ajunge la aproximativ 11.714 lei, iar salariul net este estimat la circa 6.850 de lei. În noua grilă, pentru funcția de execuție de nivel superior este utilizat în simulare un coeficient de aproximativ 2,15. Salariul de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,15 = 8.815 lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, venitul calculat ajunge la aproximativ: 8.815 lei + 2.644 lei = 11.459 lei brut. Diferența față de venitul actual de 11.714 lei este de aproximativ 255 de lei. Și în acest caz ar interveni mecanismul de protecție, astfel încât inspectorul să își păstreze venitul aflat în plată. Avantajul este că inspectorul superior se află mult mai aproape de nivelul stabilit prin noua grilă decât directorul general. O viitoare indexare a valorii de referință ar putea acoperi relativ rapid diferența, permițându-i să iasă mai repede din zona sumelor compensatorii și să beneficieze de creșteri salariale efective. Inspectorii debutanți au de câștigat Câștigătorii cei mai vizibili ai reformei ar putea fi inspectorii debutanți, care pornesc în prezent de la salarii mult mai reduse. Un inspector debutant cu studii superioare, fără vechime, are un salariu de bază brut estimat la aproximativ 4.950 de lei. Cu sporul de condiții vătămătoare, venitul total poate ajunge la aproximativ 5.250 de lei brut, ceea ce înseamnă în jur de 3.070 de lei net. Pentru această funcție, simularea folosește un coeficient de 1,35. Noul salariu de bază ar fi: 4.100 de lei × 1,35 = 5.535 de lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, rezultatul urcă la aproximativ: 5.535 lei + 1.660 lei = 7.195 lei brut. Venitul brut ar crește astfel cu aproximativ 1.945 de lei, de la 5.250 la 7.195 de lei. Salariul net ar putea ajunge la aproximativ 4.210 lei, cu peste 1.100 de lei mai mult decât în prezent. Inspectorul debutant nu ar avea nevoie de o sumă compensatorie, deoarece salariul rezultat din noua formulă este superior celui actual. El ar intra direct pe noua grilă și ar beneficia ulterior și de eventualele indexări ale valorii de referință. Arhivarul, câștigător net al reformei Creșteri directe apar și în cazul angajaților contractuali cu studii medii sau generale. Un arhivar încadrat la gradația 5 are în prezent un salariu de bază brut de 6.353 de lei. Cu sporul de maximum 300 de lei, venitul total ajunge la 6.653 de lei brut, iar salariul net este de aproximativ 3.717 lei. Pentru funcțiile administrative cu studii medii, simularea folosește un coeficient de aproximativ 1,45: 4.100 de lei × 1,45 = 5.945 de lei brut. După adăugarea unei majorări de 30%, venitul total ar ajunge la: 5.945 lei + 1.783 lei = 7.728 lei brut. Creșterea ar fi de aproximativ 1.075 de lei brut, iar salariul net ar urca la circa 4.520 de lei. Spre deosebire de directorii ale căror venituri ar fi menținute prin compensații, arhivarul ar primi o majorare efectivă încă de la aplicarea noii grile. Nemulțumirile sindicaliștilor Trecerea la o grilă unitară a fost menținută și în proiectul revizuit, în ciuda protestelor angajaților din sistemul fiscal. Sindicatele au cerut o grilă distinctă pentru administrația fiscală, coeficienți mai mari pentru funcțiile specifice și recunoașterea prin salariu a riscurilor, interdicțiilor și complexității muncii. Reprezentanții angajaților avertizează că ANAF și Autoritatea Vamală Română riscă să piardă în continuare specialiști către mediul privat. Guvernul mizează, în schimb, pe sporul de până la 40%, pe premiile de performanță și pe creșterile concentrate în zona salariilor mici. Din simulări rezultă însă o reformă cu viteze diferite: debutanții și personalul administrativ pot câștiga imediat, inspectorii cu experiență rămân aproape de nivelul actual, iar salariile unor directori vor fi protejate, dar probabil înghețate pentru o perioadă.

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele
Eveniment

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele

Ministerul Muncii a publicat, pe 17 iulie 2026, noua formă a proiectului Legii salarizării, însă din document nu se poate ști cât vor câștiga militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii. Anexa VI, dedicată sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, descrie mecanismul de calcul, sporurile și majorările posibile, dar nu conține tabelele cu coeficienții necesari stabilirii salariilor. Mai mult, proiectul declară soldele și salariile lunare confidențiale și precizează expres că acestea „nu se publică”. Anexa începe cu Capitolul II Proiectul stabilește că salariul sau solda de funcție va fi calculată prin înmulțirea coeficientului postului cu o valoare de referință. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni Problema este că documentul public nu arată ce coeficient revine fiecărei funcții. Anexa precizează că limitele coeficienților pentru militari, polițiști și polițiștii de penitenciare sunt prevăzute în Capitolul I.1. Documentul publicat începe însă direct cu Capitolul II, iar tabelul la care face trimitere nu se regăsește în forma disponibilă. Proiectul mai arată că nivelul concret al coeficientului pentru fiecare post va fi stabilit ulterior prin hotărâre a Guvernului, în funcție de instituție, structură și eșalon. În aceste condiții, nu se poate calcula pe baza proiectului oficial cât va câștiga un agent de poliție, un subofițer ISU, un jandarm, un militar sau un ofițer. Formula este publică, salariul nu Dacă valoarea de referință va fi de 4.100 de lei, un coeficient de 1,50 va însemna un salariu de funcție de 6.150 de lei brut. Un coeficient de 1,60 va produce 6.560 de lei, iar unul de 2,10 va însemna 8.610 lei brut. Calculele sunt corecte, dar nu pot fi asociate unei anumite funcții, deoarece proiectul nu arată cui îi revine fiecare coeficient. Nu se poate afirma, de exemplu, că un agent principal va avea coeficientul 1,60 sau că un comisar va fi încadrat la 2,10. Gradul profesional nu este același lucru cu funcția ocupată. Doi angajați cu același grad pot primi salarii diferite dacă lucrează în structuri distincte, au responsabilități diferite sau ocupă posturi cu niveluri diferite de risc și complexitate. Venitul final are mai multe componente Salariul de funcție este doar una dintre componentele venitului. Militarii vor primi solda de funcție și solda de grad, iar polițiștii și polițiștii de penitenciare vor avea salariul de funcție și salariul gradului profesional. La acestea se pot adăuga gradația de vechime, sporurile, primele, indemnizațiile, compensațiile și majorările acordate pentru anumite misiuni sau condiții de muncă. Proiectul prevede șapte gradații de vechime, care pot majora succesiv salariul de funcție. La nivelul maxim, creșterea cumulată poate ajunge la aproximativ 23%. Pentru anumite activități operative, la coeficientul funcției se poate adăuga până la 0,40. La o valoare de referință de 4.100 de lei, suplimentul maxim ar însemna 1.640 de lei brut. Pot beneficia de acest mecanism angajații implicați în intervenții, misiuni operative, acțiuni antiteroriste, protecție, escortare, supraveghere sau cercetare penală. Acordarea nu este însă automată. Categoriile eligibile și valoarea concretă vor fi stabilite prin ordine emise la nivelul fiecărei instituții. Salariile sunt declarate confidențiale În timp ce grilele complete lipsesc, proiectul păstrează regimul special de confidențialitate. Articolul 44 alin. (5) din Anexa VI prevede că soldele și salariile lunare ale personalului din apărare, ordine publică și securitate națională sunt confidențiale și „nu se publică”. Formularea este mai categorică decât cea din actuala Lege-cadru nr. 153/2017, care menționează caracterul confidențial al veniturilor, dar nu conține expresia imperativă „nu se publică”. Proiectul cere transparență, dar introduce o excepție Regimul special din Anexa VI intră în tensiune și cu prevederile generale ale proiectului. Acestea obligă instituțiile publice să publice lista funcțiilor, salariile de bază sau soldele de funcție, sporurile, bazele de calcul și valorile brute ale drepturilor salariale. Anexa dedicată sistemului de apărare spune însă că salariile și soldele lunare nu se publică. Cele două texte ar putea fi interpretate diferit: obligația generală poate viza grilele și funcțiile anonimizate, iar norma specială poate proteja venitul individual al fiecărui angajat. Proiectul nu trasează însă clar această delimitare. Confidențialitatea, în contradicție cu regulile europene Prevederea apare într-un moment în care Uniunea Europeană solicită mai multă transparență salarială. Directiva (UE) 2023/970, adoptată în mai 2023, urmărește aplicarea principiului remunerării egale între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală. Actul european se aplică angajatorilor publici și privați și trebuia transpus în legislația națională până la 7 iunie 2026. Directiva nu cere publicarea nominală a tuturor salariilor. Ea acordă însă angajaților dreptul de a primi informații despre criteriile de salarizare și nivelurile medii de remunerare pentru categorii comparabile. În acest context, interdicția generală de publicare ridică problema diferenței dintre protejarea informațiilor sensibile și dreptul angajaților de a verifica dacă sunt plătiți echitabil. Militarii și polițiștii cunosc regulile, dar nu și salariile Lipsa datelor concrete este criticată și de organizațiile sindicale. Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” a avertizat, la finalul lunii mai, că lipsa accesului la datele salariale îi va împiedica pe angajați să compare veniturile acordate pentru funcții similare și să identifice eventuale erori, discriminări sau diferențe nejustificate de salarizare. În același timp, absența informațiilor agregate privind salariile pe funcții, grade, vechime și sporuri reduce capacitatea sindicatelor de a identifica inechități, de a formula observații argumentate în cadrul consultărilor și de a apăra drepturile membrilor. Problema este accentuată de faptul că o parte dintre suplimente și majorări va depinde de ordine emise ulterior de conducătorii instituțiilor. Astfel, militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii pot vedea arhitectura generală a reformei, dar nu pot afla din proiect cât vor câștiga efectiv. Până la publicarea grilelor complete și a actelor de aplicare, orice sumă atribuită unui agent, unui comisar, unui subofițer sau unui general rămâne o estimare, nu un salariu confirmat oficial.

Proiectul legii salarizării schimbă grilele din Educație. Debutanții câștigă, profesorii cu vechime sunt nemulțumiți
Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele din Educație. Debutanții câștigă, profesorii cu vechime sunt nemulțumiți

Proiectul noii legi a salarizării, promovat de Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, este prezentat drept una dintre cele mai ample reforme ale sistemului de salarizare din sectorul public. Documentul are însă o istorie mai lungă, primele variante fiind elaborate în prima parte a anului 2026, sub coordonarea fostului ministru al Muncii, Florin Manole (PSD). Proiectul PSD, criticat de Pîslaru Dragoș Pîslaru a avut o poziție critică și corectivă față de varianta de proiect lăsată la minister de Florin Manole, susținând că documentul conținea dezechilibre majore, lacune tehnice și excepții. Citește și: Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere Pîslaru a preluat proiectul de sute de pagini și a anunțat imediat că acesta necesită o „formă îmbunătățită” pentru a putea fi aprobat de Comisia Europeană prin PNRR. Ministrul a declarat public că sistemul public a acumulat mult prea multe excepții și anomalii care trebuiau curățate. În momentul preluării mandatului, el a susținut că din textul lăsat de echipa lui Florin Manole lipseau reglementări clare pentru sporuri esențiale. În urma modificărilor operate asupra proiectului inițial, noua variantă propune schimbări inclusiv în ceea ce privește modul de recompensare a carierei didactice. Salariile, calculate după coeficienți și o valoare de referință Reforma propusă de proiectul legii salarizării, în forma susținută de Dragoș Pîslaru, ar aduce creșteri consistente pentru profesorii debutanți și ar elimina o parte dintre diferențele de încadrare din învățământul primar și preșcolar. Avantajele se estompează însă pe măsură ce crește vechimea. Pentru profesorii cu vechime, noua grilă ar putea însemna majorări aproape simbolice, în timp ce plafonarea unor sporuri riscă să transforme protecția împotriva scăderii salariului într-o înghețare a veniturilor. În prezent, salarizarea din Educație se bazează pe grile mai vechi, modificate succesiv prin ordonanțe de urgență și completate cu sporuri și majorări acordate în perioade diferite. Proiectul propune o formulă comună pentru toate familiile ocupaționale din sistemul bugetar. Fiecare funcție va fi încadrată într-unul dintre cele 12 grade salariale și va primi un coeficient stabilit în funcție de post, nivelul studiilor, gradul profesional și vechime. Salariul de bază va rezulta din înmulțirea coeficientului cu o valoare de referință unică. Pentru anul 2027, aceasta este estimată la 4.100 de lei. Pentru a afla ce salariu ar putea avea începând cu 1 ianuarie 2027, un profesor trebuie să își identifice categoria în care se încadrează: debutant, definitiv, gradul didactic II sau gradul didactic I, precum și vechimea în învățământ. Odată stabilită această încadrare, este suficient să consulte coeficientul prevăzut în proiectul de lege și să îl înmulțească cu valoarea de referință de 4.100 de lei. Astfel, un profesor debutant (coeficient 1,84) ar avea un salariu de bază brut de 7.544 de lei. Un profesor definitiv cu peste 25 de ani vechime (coeficient 2,05) ar ajunge la un salariu de 8.405 lei. Un profesor cu gradul didactic II și peste 25 de ani vechime (coeficient 2,18) ar avea 8.938 de lei. Un profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani la catedră ar încasa 9.635 de lei brut. Pe scurt, formula propusă de noua lege este una simplă: coeficient × 4.100 lei = salariul de bază brut. Sumele astfel obținute reprezintă însă doar salariul de bază și nu includ indemnizația de dirigenție, gradația de merit, plata cu ora sau alte sporuri care pot majora venitul final al fiecărui cadru didactic. Profesorii debutanți, salariul mărit Una dintre cele mai importante modificări îi privește pe profesorii debutanți. Potrivit proiectului, salariul de bază al unui cadru didactic aflat la începutul carierei ar urma să ajungă, de la 1 ianuarie 2027, la 7.544 de lei brut, echivalentul a aproximativ 4.400 de lei net. În prezent, un profesor debutant din învățământul preuniversitar are un salariu de bază de aproximativ 6.446 de lei brut, adică între 3.700 și 3.770 de lei net. Creșterea ar fi de 1.098 de lei brut și de aproximativ 640 de lei net. Profesorii cu vechime riscă să primească majorări foarte mici Dacă profesorii debutanți ar beneficia de o creștere vizibilă, situația cadrelor didactice cu peste 20 sau 25 de ani de experiență este mult mai complicată. Noul proiect de lege comprimă diferențele dintre partea de jos și partea de sus a grilei, astfel încât profesorii cu gradul didactic I și vechime mare ar putea primi majorări mult mai mici decât colegii aflați la început de carieră. În prezent, un profesor din învățământul preuniversitar cu studii superioare, gradul didactic I și o vechime de peste 25 de ani are un salariu de bază brut de aproximativ 8.217 lei. După adăugarea sporurilor și indemnizațiilor – precum sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, indemnizația de dirigenție, majorarea pentru învățământul special sau, după caz, gradația de merit –, venitul brut lunar total median ar ajunge la aproximativ 12.021 de lei. În mână, în prezent profesorul primește între 7.000 și 7.100 de lei net. Prin noua grilă, salariul de bază al acestei categorii ar urma să urce la 9.635 de lei brut, sumă calculată prin aplicarea unui coeficient de 2,35 la valoarea de referință estimată pentru 2027. La prima vedere, creșterea salariului de bază pare consistentă. În realitate, plafonarea sau eliminarea unor sporuri ar face ca venitul brut total să ajungă la numai 12.166 de lei. Diferența față de venitul actual ar fi de aproximativ 145 de lei brut pe lună, echivalentul unei majorări de numai 1%. În unele cazuri, recalcularea salariului și restrângerea sporurilor ar putea conduce chiar la un venit teoretic mai mic decât cel aflat acum în plată. Mecanismul de protecție prevăzut de proiect ar împiedica scăderea nominală a salariului, însă nu ar proteja și puterea de cumpărare. În raport cu inflația, un venit aproape înghețat ar putea însemna, în realitate, o pierdere. Aceasta este una dintre principalele nemulțumiri invocate de federațiile sindicale din Educație. Reprezentanții profesorilor critică „aplatizarea” grilei și susțin că proiectul recompensează intrarea în sistem, dar nu diferențiază suficient experiența, gradele didactice și responsabilitățile acumulate într-o carieră de 25 sau 30 de ani. Nimeni nu ar trebui să primească mai puțini bani până în 2031 Pentru a evita scăderea efectivă a veniturilor, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. În practică, dacă salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât suma pe care angajatul o primește înainte de aplicarea legii, statul va achita diferența. Astfel, niciun profesor nu ar trebui să încaseze mai puțini bani decât are în plată în prezent. Mecanismul ar urma să funcționeze până la sfârșitul anului 2031. Protecția împiedică diminuarea imediată a salariului, dar poate duce și la înghețarea temporară a veniturilor unor angajați. Aceștia nu vor pierde bani, însă ar putea să nu beneficieze de creșteri până când noua grilă nu ajunge din urmă salariul actual. Sporurile, strict controlate Noul proiect de lege prevede că suma totală a sporurilor nu poate depăși 20% din salariul de bază la nivelul fiecărui ordonator de credite. Totuși, proiectul menține mai multe sporuri specifice activității din învățământ. Cadrele didactice care lucrează în localități izolate vor putea primi în continuare un spor de până la 15% din salariul de bază. Tot un spor de până la 15% este prevăzut pentru personalul didactic din învățământul special și special integrat. Profesorii care coordonează practica pedagogică vor putea primi între 5% și 15%, dacă nu beneficiază de reducerea normei didactice. Pentru predarea simultană, sporul va varia în funcție de numărul claselor: până la 5% pentru două clase, 7% pentru trei clase, 10% pentru patru clase și 15% pentru cinci clase. La nivelul întregului sistem bugetar, sporurile vor fi însă plafonate mai strict, ceea ce ar putea limita cumularea unor beneficii. Noile reguli ridică însă întrebări privind modul în care vor fi recalculate sau înlocuite gradația de merit, indemnizația de dirigenție și celelalte componente suplimentare ale veniturilor profesorilor. Educatorii și învățătorii cu studii superioare, aliniați cu profesorii O modificare importantă a proiectului de lege al salarizării privește personalul din învățământul preșcolar și primar. Proiectul stabilește că profesorii pentru învățământul preșcolar și profesorii pentru învățământul primar vor fi salarizați la nivelul unui profesor cu studii superioare din învățământul preuniversitar. Măsura ar trebui să elimine o parte dintre diferențele de încadrare care au existat între educatori, învățători și profesorii din gimnaziu sau liceu, deși aceștia au studii și responsabilități comparabile. Universitățile vor putea acorda salarii diferențiate În învățământul superior, consiliile de administrație vor putea acorda personalului didactic și administrativ majorări de până la 20% din salariul de bază, în funcție de activitate și de performanță. Aceste sume vor putea fi plătite exclusiv din veniturile proprii ale universităților. Din acest motiv, măsura ar putea avantaja instituțiile mari, care atrag proiecte, taxe și finanțări suplimentare, în timp ce universitățile cu venituri proprii reduse vor avea o marjă mai mică de recompensare a angajaților. Cadrele universitare care conduc doctorate vor putea primi și un spor de până la 1% pentru fiecare doctorand, fără ca majorarea totală să depășească 10% din salariul de bază.

Peste 15% din angajații Metrorex ajung să câștige mai mult de 4.000 de euro pe lună, net
Politică

Peste 15% din angajații Metrorex ajung să câștige mai mult de 4.000 de euro pe lună, net

Sunt luni în care, urmare a primelor și orelor suplimentare, între 780 și 900 de angajați ai Metrorex primesc salarii de peste 20.800 de lei, net, a arătat liderul sindicatului, Marian Artimon, într-o declarație pentru Club Feroviar. Artimon este și consilier al PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB).  Citește și: Sociologul Ștefureac estimează care ar fi rezultatul anticipatelor: AUR se dublează, PNL crește Directorul general, Mariana Miclăuș, a încercat să limiteze salariile subordonaților la 80% din salariul ei, de 26.000 de lei, net, dar Artimon se opune și a amenințat cu greva.  Cei care muncesc în zilele „festive” sunt bine recompensați Liderul sindical a precizat că sunt luni în care sunt multe zile ”festive” (adică libere legal) și atunci numărul celor care încasează peste 80% din salariul directorului general crește. Sunt luni cum ar fi decembrie și ianuarie, dar și aprilie, când a fost Paștele. ”În decembrie au fost 780 de persoane, în ianuarie 900, în februarie 200, în aprilie 800, iar în iunie 230”, a spus Marian Artimon. Metrorex avea, potrivit buget pe 2025, 5.001 angajați. Sunt, deci, luni în care 15-18% dintre angajați câștigă peste 4.000 de euro - nu se știe cu cât este depășit acest plafon. Potrivit lui Artimon, indemnizațiile directoratului și ale membrilor Consiliului de Administrație de la Metrorex sunt prea mici în comparație cu alte societăți de stat. De exemplu, salariul directorului general al Societății de Transport București este egal cu cel al unui viceprimar, adică 33.000 de lei. În ceea ce privește Consiliul de Administrație, un membru al CA Metrorex are o indemnizație de 4.300 de lei, în vreme ce la CFR Călători sau Informatică Feroviară suma ar fi de 17.000 de lei. În aprilie, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a refuzat să promoveze bugetul Metrorex pe 2026. „Am găsit indicatori financiari nerealizați conform contractului de directorul general al Metrorex. Am găsit triplarea salariilor angajaților Metrorex în ultimii 10 ani, în condițiile în care numărul salariaților care deservesc Metrorex este o dată și jumătate mai mare decât numărul salariaților care deservesc rețeaua de metrou, prin comparație, de la Viena, care este de două ori mai mare. Din punctul meu de vedere, dacă acum câteva zile auzeam că toate lucrurile astea care au condus la mărirea prețului biletului de metrou au fost explicate ca fiind un ghinion, astăzi e vremea să mai vină și norocul și am aici ordinul de ministru care întrerupe, începând de poimâine, creșterea de la 5 la 7 lei a biletului de metrou pe care îl semnez și care va pleca la Monitorul Oficial”, a arătat Miruță. 

EXCLUSIV Salarii de peste 20.000 de euro net lunar la ROMATSA. Directorul general și l-a crescut de 2,5 ori în 2025
Investigații

EXCLUSIV Salarii de peste 20.000 de euro net lunar la ROMATSA. Directorul general și l-a crescut de 2,5 ori în 2025

Adrian Marius Cojoc, directorul general al ROMATSA, și-a mărit salariul cu 150% în anul 2025: de la 7.610 de euro pe lună, la 18.300 de euro pe lună. Net. În salariu nu sunt incluse primele, componenta variabilă, și alte beneficii acordate de instituția statului român. Dar, ciudat sau nu, directorul economic al ROMATSA, Radu Cristian Cîțu, are un salariu chiar mai mare: aproape 21.000 de euro lunar. Numirea lui Adrian Marius Cojoc în funcția de director general al ROMATSA s-a făcut pe filiera liberală Lucian Bode – Adrian Veștea în decembrie 2020. Apoi, Cojoc a fost reconfirmat pe funcție de către ministrul Cătălin Drulă. Într-un final, a fost selectat să conducă ROMATSA până în mai 2028, în mandatul de ministru al pesedistului Sorin Grindeanu. ROMATSA este acum implicată într-un scandal uriaș: îi poate fi suspendată activitatea din cauza unui proces pierdut. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic De la o firmă care vindea apă, sucuri și cafea, la ROMATSA Adrian Marius Cojoc, actualul director general și președinte al Consiliului de Administrație al Romatsa, și-a început activitate la o firmă care vindea produse pentru laboratoare chimice, dar și apă minerală, cafea și sucuri. Se întâmpla în anul 1998. În paralel, Cojoc era student la Facultatea de Finanțe, Bănci, Contabilitate din cadrul Universității „Titu Maiorescu”, dar și-a susținut licența în septembrie 2001 la Academia de Studii Economice. La o lună după ce și-a luat licența, Cojoc a fost angajat direct pe postul de economist la Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA, unde se ocupa de organizarea și derularea achizițiilor. Ulterior, în anul 2009, a fost avansat pe funcția de șef serviciu proceduri și monitorizare achiziții, iar zece ani mai târziu avea să fie încoronat pe postul de director economic al Romatsa. Șeful ROMATSA se ascunde în spatele lui Drulă Pe 14 decembrie 2020, liberalul Lucian Bode, în calitate de ministru al Transporturilor, a decis ca Adrian Marius Cojoc să preia funcția de director general interimar al ROMATSA. Mandatul de director interimar a fost prelungit ulterior de ministrul Cătălin Drulă, la cererea liberalilor.  „Înainte de selecție, am avut un mandat provizoriu, din 14 decembrie 2020. Prima oară am preluat atribuțiile. Primul mandat l-am obținut când era ministru domnul Cătălin Drulă, în ianuarie 2021. La momentul decembrie 2020 eram director economic. Directorul general a avut o problemă medicală și am preluat atribuțiile. Ulterior am primit acel mandat provizoriu, în ianuarie 2021”, a declarat directorul Adrian Marius Cojoc pentru DeFapt.ro Mandat de patru ani de la Grindeanu Apoi, în anul 2024, a urmat procesul de selecție al directorului general și al membrilor Consiliului de Administrație al ROMATSA în baza Ordonanței 109/2011. Ministrul Transporturilor de atunci, pesedistul Sorin Grindeanu, a dat funcția de director general liberalilor, în urma trocurilor politice. În acest context, Adrian Marius Cojoc a fost selectat să ocupe funcția de director general pe o perioadă de patru ani. Adică până în mai 2028. Directorul Cojoc și-a mărit salariul de la 7.610 euro, la 18.300 de euro net lunat În vara anului 2025, directorul Adrian Marius Cojoc a depus declarația de avere aferentă anului 2024. Din acest document public aflăm că directorul Cojoc a încasat un salariu brut anual de 702.293 lei. După plata taxelor, a rămas cu un salariu anual net în cuantum de 456.586 de lei net. Peste 7.600 euro net lunar.   Potrivit Raportului financiar pe anul 2025, Consiliul de Administrație al ROMATSA, din care face parte și directorul Adrian Marius Cojoc, a decis majorarea indemnizațiilor personalului de coducere. Astfel, salariul directorului general Adrian Cojoc a crescut, de la 702.293 lei brut anual, la 1.704.000 lei brut anual. Ceea ce înseamnă o creștere cu 143%. Concret, salariul directorului Cojoc a crescut de la 7.600 euro net lunar la 18.300 euro net lunar. Cojoc: „Primesc indemnizație de director general” Întrebat de către DeFapt.ro cum explică această creștere salarială, directorul Cojoc a spus ușor deranjat că primește indeminzația în conformitate cu prevederile legale: „Nu primesc și indemnizația de membru CA. Primesc indemnizație de director general. Nu beneficiez de componenta varabilă, deși este prevăzută în lege, întrucât nu se îndeplinesc cumulativ condițiile de a beneficia de această componentă variabilă.” Însă, atunci când a fost întrebat concret despre sumele de bani, directorul Cojoc nu a mai vrut să răspundă, spunând că este în mașină și nu are un calculator în față: „Nu pot să confirm suma. Acum mă îndrept spre o ședință.” Directorul economic Cîțu: salariu de 20.200 euro net lunar Radu Cristian Cîțu a moștenit funcția de director economic de la actualul director general Adrian Marius Cojoc. Și Cîțu a fost selectat pentru această poziție în baza Ordonanței 109/2011. În declarația de avere aferentă anului 2024, directorul economic Radu Cîțu a menționat că a încasat de la ROMATSA un salariu anual de 1.216.405 lei anual. Adică 101.368 lei net lunar, echivalentul a peste 20.200 de euro net. 

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia
Economie

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, critică dur ideea introducerii impozitului progresiv pe salarii și avertizează că suprataxarea veniturilor mari poate afecta grav economia României. Suprataxarea salariilor, pericol pentru economie Economistul susține că majorarea taxelor pentru salariile de peste 2.000–4.000 de euro ar descuraja munca, investițiile și dorința oamenilor de a câștiga mai mult. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos În contextul unei datorii publice apropiate de 60% din PIB, oficialul BNR atrage atenția că dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi ridicate și credite mai scumpe pentru populație și firme. Eugen Rădulescu vorbește și despre riscul unui scenariu economic de tip Grecia, critică pensiile speciale și Programul „Anghel Saligny”, analizând totodată impactul politicilor fiscale asupra investițiilor, economiilor populației și dezvoltării unor orașe precum Iașiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Politehnica Iași se afundă în haos financiar: fotbaliștii și angajații nu și-au primit salariile de cinci luni
Eveniment

Politehnica Iași se afundă în haos financiar: fotbaliștii și angajații nu și-au primit salariile de cinci luni

Clubul de fotbal Politehnica Iași traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, după ce fotbaliștii, angajații și o parte dintre antrenori au ajuns la cinci luni de salarii restante. Politehnica Iași, haos finanicar Singura excepție este reprezentată de tehnicienii de la grupele mici ale Centrului de Copii și Juniori, care au fost plătiți la zi, decizie ce a stârnit nemulțumiri în cadrul clubului. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Situația financiară a echipei este agravată de faptul că Politehnica Iași nu poate accesa fonduri de la Primăria Iași până la achitarea unor datorii de peste 1,5 milioane de euro acumulate după intrarea în insolvență. Conducerea clubului susține că poartă negocieri cu un investitor interesat să preia echipa, iar o decizie privind viitorul Politehnicii Iași ar urma să fie anunțată până la finalul acestei săptămâni. Continuarea, în Ziarul de Iași

Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai mici
Economie

Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai mici

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, azi, că inflația anuală a ajuns, în mai 2026, la 10,9%, în creștere față de aprilie 2026. Citește și: Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse Pensia medie lunară în trimestrul I din 2026 a fost de 2.934 lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul precedent. Indicele pensiei medii reale calculat, ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 97,3%.  Puterea de cumpărare, lovită de inflația uriașă Câştigul salarial mediu net a fost, în aprilie 2026, de 5.843 lei, în scădere cu 95 lei (-1,6%) față de luna martie 2026.  Datele INS arată că prețurile la ouă au crescut cu circa 14%, iar la lapte de vacă cu aproape 12%. Energia electrică s-a scumpit cu 55%, iar benzina și motorina cu peste o treime.  Salariul mediu net a scăzut cu circa 90 de lei, din martie în aprilie, adică de la 5.938 de lei la 5.843 lei. Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 3,5%. Indicele câştigului salarial real a fost 93,5% în luna aprilie 2026 față de luna aprilie 2025.   Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (15429 lei) și în activităţi de programare și activități de consultanță în tehnologia informaţiei (14249 lei), iar cele mai mici în pescuitul şi acvacultura (2915 lei) și în activităţi de asistenţă socială, fără cazare (2955 lei). 

Un pesedist din Buzău, contabil cu studii la o universitate privată, manager excepțional plătit la Electrica Serv. Avalanșă de sinecuri, în 2024, peste clientul lui Ciolacu
Politică

Un pesedist din Buzău, contabil cu studii la o universitate privată, manager excepțional plătit la Electrica Serv. Avalanșă de sinecuri, în 2024, peste clientul lui Ciolacu

Eduard Coman, fost candidat PSD la Camera Deputaților, cu studii la Universitatea Artifex și fost șef al serviciului de contabilitate la Prefectura Buzău, a fost plasat în mai 2025 în funcția de director general la Filiala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica Serv. Acţionarul unic al FISE „Electrica Serv” SA (Filiala de Întreținere și Servicii Energetice) este Societatea Energetică „Electrica” SA. Statul român controlează 49,78% din Electrica, restul acțiunilor fiind deținute de investitori instituționali și persoane fizice. Citește și: PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia Clientul PSD/Ciolacu, competent în agricultură, energie, minerit și extragerea și valorificarea sării Potrivit unui raport de remunerare al directorilor Electrica Serv, din 2024, fostul director general Dobre Călin a primit 416.852 de lei pentru peste zece luni de activitate. Se poate estima că salariul lunar era de 40.000 de lei pe lună și nu este exclus să fi crescut, deși societatea este pe pierdere (13,8 milioane de lei, în 2024, pierdere, potrivit site-ului Termene). În plus, directorul are mașină, telefon și computer.  Date privind indemnizațiile de la Electrica Serv nu apar pe site-ul AMEPIP, agenția care monitorizează activitatea companiilor publice. Pe site-ul Electrica Serv, Coman nu are nici măcar o poză, cu atât mai puțin un CV. Rezultatele financiar nu mai sunt postate din 2022.  Coman a avut inițial o carieră modestă: a fost consilier pentru relații cu publicul la primăria din Tisău, Buzău, sau șef serviciu financiar-contabil la prefectura Buzău. În 2017, potrivit unei declarații de avere, lucra la agenția de plăți în agricultură, APIA, din Buzău. În 2024 a fost candidat la Camera Deputaților, din partea PSD, în circumscripția Buzău, lista fiind condusă de Marcel Ciolacu.  Declarația de avere din 2025 a lui Coman arată că acesta lucra la APIA (peste 11.000 lei, net, pe lună, în medie), era membru în CA-ul Conversmin (peste 42.000 de lei, net, anual) și mai luase salarii din trei slujbe la stat: Comisariatul Regional Pentru Protectia Consumatorilor Regiunea Sud-est Galati (peste 20.000 de lei), Salrom -22.753 de lei, Ministerul Economiei - 4.680 de lei. În total, circa 226.000 de lei, net, în 2024, de la stat, pentru un client PSD/Ciolacu, cu studii la Artifex.     

Care vor fi salariile la stat pe noua lege a salarizării: dispariția multor sporuri agită toți bugetarii
Eveniment

Care vor fi salariile la stat pe noua lege a salarizării: dispariția multor sporuri agită toți bugetarii

Noua lege a salarizării, una dintre reformele-cheie asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a intrat în linie dreaptă. Proiectul a stârnit un val uriaș de critici și nemulțumiri din partea sindicatelor, magistraților și a mediului privat, imediat după publicarea primului draft. Principalele controverse sunt legate de tăierea unor sporuri, înghețarea unor venituri și lipsa de transparență a Guvernului. O reformă impusă de PNRR Guvernul susține că noua lege nu reprezintă o simplă ajustare salarială, ci o reformă structurală menită să simplifice sistemul de remunerare din sectorul public și să reducă diferențele dintre diversele categorii de angajați. Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că autoritățile se află „în al 12-lea ceas” pentru finalizarea reformei. Potrivit acestuia, actualul sistem a devenit excesiv de complex și dificil de susținut financiar, iar noua lege trebuie să găsească un echilibru între echitatea salarială și disciplina bugetară. De la sporuri la performanță Una dintre cele mai importante schimbări propuse este introducerea unui sistem de recompensare a performanței. Potrivit proiectului, bonusurile de performanță vor putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile din sectorul public, iar valoarea acestora va varia între 10% și 20% din salariul de bază. Modelul este inspirat din practici internaționale analizate împreună cu Banca Mondială și urmărește să înlocuiască actualul sistem de stimulente acordate după reguli diferite de la o instituție la alta. Guvernul încearcă astfel să mute accentul de pe sporuri și beneficii suplimentare către evaluarea rezultatelor individuale. În paralel, sporurile finanțate din fonduri europene vor fi menținute, deoarece fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană. Cine ar putea câștiga și cine ar putea pierde Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, aproximativ 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de creșteri salariale. Pentru circa 21% dintre angajați majorările ar putea depăși 10%, în timp ce alte categorii ar urma să primească creșteri mai moderate, de până la 10%. Pentru a evita pierderile de venit, proiectul prevede introducerea unor mecanisme compensatorii. Oficialii afirmă că niciun angajat nu va încasa mai puțin decât primea înainte de intrarea în vigoare a reformei, iar în situațiile în care noua grilă ar conduce la scăderi salariale vor fi acordate compensații temporare. Marea țintă: reducerea sporurilor Cea mai sensibilă componentă a proiectului rămâne reforma sporurilor. În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar Guvernul propune eliminarea a 87 dintre acestea. Sporurile care vor rămâne în vigoare vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază. Pentru Executiv, sistemul actual este una dintre principalele surse ale dezechilibrelor salariale din sectorul public. În multe cazuri, sporurile au ajuns să reprezinte o parte semnificativă din venitul total al angajaților, generând diferențe importante între persoane aflate pe funcții similare. Prin noua lege, autoritățile încearcă să readucă salariul de bază în centrul sistemului de remunerare și să reducă dependența de bonusuri, excepții și beneficii suplimentare. O nouă arhitectură a salarizării Proiectul propune o reorganizare completă a sistemului de salarizare începând cu anul 2027. Noua grilă va fi construită în jurul unei valori de referință de 4.100 de lei și va funcționa pe baza a 12 grade salariale. Totodată, salariul maxim din sistemul public va fi plafonat la 32.800 de lei. Documentul stabilește și câteva principii generale: niciun salariu nu va putea coborî sub nivelul salariului minim pe economie, iar veniturile existente vor fi protejate prin mecanisme tranzitorii. Pentru anumite categorii profesionale sunt prevăzute reguli speciale. Profesorii vor beneficia de noi coeficienți de salarizare și de o listă clară a sporurilor specifice sistemului educațional. În schimb, salariile magistraților ar urma să fie înghețate la nivelul anului 2027, o prevedere care a generat deja reacții critice din partea sistemului judiciar. Limita de 8 miliarde de lei Reforma este constrânsă de o limită bugetară strictă. Potrivit acordului politic dintre partidele aflate la guvernare, cheltuielile salariale ale statului nu pot crește cu mai mult de 8 miliarde de lei față de nivelul actual. Din acest motiv, orice majorare salarială trebuie compensată prin economii realizate în alte zone ale administrației. Ministrul Dragoș Pîslaru a sugerat că reforma administrativă și reducerea numărului de angajați din sectorul public ar putea crea spațiul fiscal necesar pentru finanțarea noii grile salariale. România are peste 1,2 milioane de bugetari Miza reformei este amplificată de dimensiunea aparatului public. Datele oficiale arată că, în ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate aproximativ 1,28 milioane de posturi. Deși numărul total al angajaților a scăzut cu peste 32.000 față de anul precedent, cheltuielile de personal continuă să reprezinte una dintre cele mai importante presiuni asupra bugetului de stat. Potrivit Guvernului, costurile salariale din sectorul public au ajuns la aproximativ 166 de miliarde de lei anual, echivalentul a peste 8% din PIB. În aceste condiții, reforma salarizării este prezentată de autorități nu doar ca o obligație asumată prin PNRR, ci și ca o necesitate pentru controlul cheltuielilor publice. Care vor fi salariile la stat La vârful grilei salariale se vor afla președintele României, cu un salariu brut de 32.800 de lei, urmat de premier, cu 30.750 de lei, miniștri, cu 26.650 de lei, și parlamentari, cu 24.600 de lei. Guvernul susține că noua formulă va aduce majorări pentru profesori, medici și personalul militar, astfel încât un profesor cu gradul I și peste 20 de ani vechime ar urma să câștige peste 9.300 de lei brut, un medic primar aproximativ 16.000 de lei, iar un căpitan din structurile militare aproape 8.800 de lei, la care se adaugă solda de grad. În același timp, autoritățile promit că angajații ale căror venituri ar scădea în urma recalculării vor primi compensații până la sfârșitul anului 2031, însă sindicatele contestă cifrele prezentate și susțin că anumite categorii profesionale vor pierde bani în noul sistem. Reforma nemulțumește aproape pe toată lumea Deși Guvernul insistă că noua lege urmărește eliminarea inechităților și introducerea unor reguli unitare, reacțiile apărute imediat după publicarea proiectului arată că reforma riscă să genereze unul dintre cele mai ample conflicte sociale din ultimii ani. Sindicatele din educație, sănătate și ordine publică, reprezentanții sistemului judiciar, dar și organizațiile patronale contestă diferite aspecte ale proiectului, de la plafonarea sporurilor și înghețarea unor venituri până la lipsa unor consultări reale cu profesioniștii afectați. Primele reacții au venit din partea sindicatelor, care avertizează că reforma ar putea conduce, în practică, la diminuarea veniturilor pentru anumite categorii de angajați. Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila salarială a fost construită pornind de la o valoare de referință insuficientă, ceea ce ar putea genera pierderi de câteva sute de lei pentru numeroși profesori. În paralel, federația Sanitas a anunțat proteste, iar Ministerul Apărării Naționale a transmis că va formula observații pentru a evita diminuarea veniturilor personalului din sistemul de apărare. Polițiștii amenință cu blocarea reformei Și reprezentanții polițiștilor au reacționat vehement la proiectul noii legi a salarizării. Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a anunțat că se opune reformei și avertizează că va încerca să blocheze implementarea acesteia prin toate mijloacele legale, susținând că statul nu a aplicat integral actuala Lege a salarizării nr. 153/2017. Sindicaliștii critică în special plafonarea sporurilor la 20%, reducerea raportului salarial dintre cele mai mici și cele mai mari venituri și menținerea unor drepturi financiare raportate la valori considerate depășite. Potrivit SNPPC, noile reguli riscă să reducă indirect veniturile unor angajați din structurile operative, să accentueze inechitățile existente și să afecteze predictibilitatea carierei și a veniturilor personalului din sistemul de ordine publică și siguranță națională. Organizația sindicală a anunțat deja demersuri oficiale și juridice pentru recuperarea unor drepturi salariale restante și cere Guvernului să amâne reforma până la rezolvarea problemelor existente. Revoltă în justiție Cele mai ferme reacții au venit din partea sistemului judiciar, unde reprezentanții magistraților avertizează că proiectul riscă să afecteze independența justiției și funcționarea instanțelor. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul General susțin că prevederile privind înghețarea veniturilor magistraților și introducerea unor mecanisme compensatorii tranzitorii pot genera efecte grave asupra sistemului. CSM acuză proiectul că include „soluții normative absurde”, care ar putea duce la diminuarea veniturilor judecătorilor și procurorilor, ar genera situații paradoxale în care promovarea profesională sau acumularea vechimii să fie însoțite de scăderi salariale și ar crea riscuri de neconstituționalitate. La rândul său, Parchetul General avertizează că măsurile propuse pot destabiliza resursa umană din sistemul judiciar, prin descurajarea magistraților aflați în funcție și reducerea atractivității profesiei pentru noile generații de juriști. Reprezentanții justiției susțin că vor utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a contesta prevederile considerate incompatibile cu statutul constituțional al puterii judecătorești. Nemulțumirile profesorilor Nemulțumirile sunt puternice și în sistemul de educație, unde sindicatele susțin că noua grilă salarială riscă să anuleze o parte dintre câștigurile obținute după protestele masive din 2023. Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, susține că grila propusă stabilește pentru profesorii debutanți un salariu de aproximativ 7.500 de lei, sub nivelul salariului mediu brut pe economie, obiectiv obținut de profesori în urma protestelor din 2023. Potrivit sindicaliștilor, întreaga construcție salarială pornește de la o valoare de referință considerată prea mică, ceea ce ar putea genera pierderi de venit pentru numeroși angajați din sistem. La rândul său, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, acuză că proiectul nu urmărește corectarea inechităților din educație, ci respectarea unei limite bugetare impuse de Ministerul Finanțelor, ceea ce riscă să transforme reforma într-un exercițiu contabil, nu într-o soluție pentru problemele cronice ale sistemului. Avertizările mediului de afaceri Critici au venit și din partea mediului de afaceri, care consideră că proiectul nu atacă una dintre marile vulnerabilități ale economiei românești: dezechilibrul dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat. IMM România susține că proiectul menține un sistem dependent în mare măsură de deciziile politice privind valoarea de referință utilizată la calculul salariilor și nu este însoțit de măsuri concrete de reducere a cheltuielilor administrative. Organizația patronală consideră că reforma salarizării ar trebui dublată de o reformă amplă a administrației publice, inclusiv prin reorganizarea instituțiilor și eficientizarea aparatului de stat. Reprezentanții IMM-urilor atrag atenția că firmele private se confruntă deja cu presiuni generate de inflație, majorări de taxe și încetinirea economiei, motiv pentru care orice schimbare cu impact asupra pieței muncii ar trebui discutată transparent cu organizațiile patronale și fundamentată pe indicatori economici predictibili.

VIDEO Ministrul Pîslaru spune că este întreținut de soție: are un salariu de 2.300 de euro, înainte să devină ministru lucra pe 7.600 de euro lunar
Politică

VIDEO Ministrul Pîslaru spune că este întreținut de soție: are un salariu de 2.300 de euro, înainte să devină ministru lucra pe 7.600 de euro lunar

Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, ministrul Dragoș Pîslaru a vorbit și despre salariul său de ministru. Pîslaru a comparat salariul de dinainte de a intra în Guvern cu cel de acum. „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc” Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, înainte de deveni membru al Cabinetului Bolojan, salariul său era de 7.600 de euro net lunar la „o organizație internațională”. Ca ministru, însă, salariul lui Dragoș Pîslaru este de 2.300 de euro, de peste trei ori mai puțin decât venitul anterior. Prin urmare, a spus ministrul, are nevoie de venituri suplimentare: „Mă întreține soția mea și-i mulțumesc”. PNRR, făcut praf din cauza lipsei reformelor În același podcast, Pîslaru a mai spus că PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Însă șeful MIPE crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Tot la „Cum e, de fapt?”, șeful MIPE a adăugat că demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși aceasta era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Cum au migrat proiectele PNRR de pe împrumuturi pe granturi Tot în podcastul DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat cum reușește să salveze sume uriașe din PNRR, care ar fi fost pierdute pentru că multe proiecte sunt întârziate: mută proiectele întârziate și care acum sunt finanțate din „grant” - partea nerambursabilă din PNRR - pe „loan”, partea de împrumuturi. Iar proiectele care acum erau finanțate prin împrumuturile avantajoase oferite prin PNRR și care pot fi finalizate până la data limită, 31 august, se trec pe grant-uri.  Potrivit lui Pîslaru, Comisia Europeană a acceptat în principiu această manevră. Și alte state - pe care Pîslaru nu le-a nominalizat - ar face același lucru.

Cum au fost „cosmetizate” performanțele Salubris SA: salarii de mii de euro, cifre „umflate” și erori de calcul
Eveniment

Cum au fost „cosmetizate” performanțele Salubris SA: salarii de mii de euro, cifre „umflate” și erori de calcul

Directorul Cătălin Neculau, șeful Salubris SA, recunoaște existența unor erori de raportare după ce analiza raportului de performanță pe primul trimestru din 2026 a scos la iveală indicatori „umflați” artificial. Performanțele Salubris SA „cosmetizate” Deși rezultatele reale ale companiei sunt sub țintele asumate, managementul a raportat un grad de îndeplinire de peste 80%, folosind calcule contestate și greu de justificat economic. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL Situația ridică semne de întrebare privind modul în care sunt întocmite documentele oficiale ale uneia dintre cele mai importante societăți aflate în subordinea Consiliul Local Iași. În condițiile în care directorul încasează un salariu de peste 5.000 de euro lunar din bani publici, controversele privind raportările financiare și de performanță pun presiune pe conducerea companiei de salubritate din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret
Investigații

EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret

RetuRO SGR, companie la care Ministerul Mediului deține 20% și care are monopolul garanției și returnării ambalajelor de băuturi, plătește salarii uriașe dintr-o activitate primită cadou de la stat. RetuRO SGR, monopol primit de la stat RetuRO Sistem Garanție Returnare SA (RetuRO SGR) este o companie înființată în 2022, ca efect al Hotărârii de Guvern 1074 din 2021, tocmai pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare de ambalaje nereutilizabile de băuturi.  HG 1074/2021 menționează clar că 20% din acțiunile companiei trebuie să aparțină statului român, prin Ministerul Mediului. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Așadar, RetuRO SGR a primit, practic, de la stat, dreptul de a administra în regim de monopol activitatea de garanție-returnare de ambalaje. Cu toate acestea, potrivit unui răspuns al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro, „statul român nu deține calitatea de acționar unic sau majoritar în societate, astfel că dispozițiile Legii 544/2001 (privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.) nu se aplică subscrisei”. RetuRO SGR și-a luat chiar și libertatea să nu mai comunice public, prin intermediul Ministerului de Finanțe, nici datele financiare anuale. Astfel, în acest moment sunt disponibile doar datele financiare pentru 2022 și 2023 ale RetuRO SGR, dar nu și pentru 2024, așa cum prevede legea. Veniturile, secretizate RetuRO SGR a refuzat să ofere jurnaliștilor DeFapt.ro orice informații despre recrutarea personalului și salarizare. “Informațiile solicitate (…) privesc date cu caracter personal, relații contractuale între părți, precum și procese și proceduri interne ale organizației guvernate de respectarea principiului confidențialității. Orice informații referitoare la remunerarea angajaților, colaboratorilor sau membrilor organelor de conducere constituie date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) și al Codului Muncii.”, se arată într-un răspuns oficial al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro. Salariu unui director la RetuRO: 38.129 de lei net lunar DeFapt.ro a aflat, totuși, care este nivelul de salarizare la nivelul directorilor RetuRO SGR. În documentele unui proces dintre companie și o fostă directoare de marketing, Georgiana-Bădălică Petrescu, concediată „intempestiv și fără justă cauză” la începutul lui 2023, se regăsește informația referitoare la remunerația lunară netă a directoarei. Potrivit dosarului din instanță, în aprilie 2023, „societatea (RetuRO SGR - n.r.) a virat în contul reclamantei suma de 457.554 lei”, reprezentând „12 remunerații lunare”. Este vorba, așadar, la un calcul simplu, de o remunerație lunară de 38.129 de lei, echivalentul a peste 7.600 de euro. Sumele sunt nete, așa cum arată și dosarul din instanță. De altfel, fosta directoare Georgiana-Bădălică Petrescu a dat în judecată RetuRO SGR tocmai pentru că societatea nu i-a virat și taxele și impozitele aferente sumei nete de 457.554 lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră