miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

128 articole
Eveniment

ANAF rămâne fără oameni: peste 4.000 de posturi vacante, iar plecările din sistem continuă

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) se confruntă cu o criză majoră de personal, provocată de salariile necompetitive și de un val constant de plecări din instituție. Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat marți că resursa umană a Fiscului este tot mai limitată, iar lipsa specialiștilor afectează inclusiv structurile strategice ale instituției. Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a 22-a ediții a Conferinței Anuale de Taxe organizate de PwC România. ANAF are peste 4.100 de posturi vacante Potrivit șefului ANAF, instituția funcționează în prezent cu un deficit semnificativ de personal. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Cred că principala problemă este partea de resursă umană, unde resursa este limitată, iar salarizarea noastră este proastă și foarte proastă. Modul în care plătim serviciile colegilor noștri este mult sub nivelul pieței”, a declarat Adrian Nica. În prezent, aproximativ 4.100 de posturi sunt vacante în cadrul instituției, ceea ce reprezintă peste 20% din schema totală de personal. Nica a precizat că această situație nu este rezultatul unor reduceri deliberate de personal, ci al plecărilor constante din sistem. Val de plecări din instituție Șeful Fiscului a subliniat că ANAF se confruntă cu un „ritm înfiorător de plecări”, ceea ce pune presiune pe funcționarea instituției pe termen mediu. „Nu e nevoie de nicio reducere de personal, oamenii pleacă natural. Pe termen scurt e ușor să spui, ca manager, că nu dai oameni afară. Nu știm însă ce vom face peste șapte luni sau un an, ce oameni vom reuși să atragem și ce vom pune în loc”, a explicat Nica. Potrivit acestuia, lipsa unei strategii de recrutare eficiente ar putea crea probleme serioase pentru instituție în viitorul apropiat. Structuri strategice rămân fără personal Deficitul de personal afectează în special zonele considerate critice pentru funcționarea Fiscului. Printre domeniile unde lipsa angajaților este cea mai acută se numără: structurile de control al prețurilor de transfer verificările din comerțul electronic direcția de mari contribuabili administrațiile fiscale din Capitală Potrivit șefului ANAF, riscurile profesionale ridicate și expunerea publică îi determină pe mulți angajați să evite aceste structuri sau să prefere posturi mai puțin solicitante. Salariile mici descurajează specialiștii Un alt obstacol major în recrutarea de personal este nivelul salarial. Adrian Nica a explicat că un angajat tânăr poate câștiga aproximativ 3.500 de lei, în timp ce un specialist cu 20 de ani de experiență ajunge la circa 7.000 de lei. „Este foarte greu să atragem resursă umană de calitate în aceste condiții”, a subliniat președintele ANAF. Salariile necompetitive fac aproape imposibilă recrutarea specialiștilor din domenii noi, în special din zona competențelor digitale. Vârsta ridicată a personalului complică digitalizarea Un alt obstacol în modernizarea instituției este vârsta medie ridicată a angajaților. Potrivit datelor prezentate de Adrian Nica, media de vârstă în cadrul ANAF este de aproximativ 53 de ani. Această realitate face mai dificilă implementarea noilor instrumente digitale utilizate în analiza fiscală. „Este destul de greu să le spui să nu mai terorizeze contribuabilul cu balanțe și stocuri, ci să se uite în SAF-T și să facă profilări pe baza datelor”, a explicat șeful Fiscului.

Criză de personal la ANAF (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Primărița PSD care i-a spus lui Bolojan „Ne îngropați pe toți” are salariu mai mare decât premierul Foto: Facebook
Politică

Primărița PSD care i-a spus lui Bolojan „Ne îngropați pe toți” are salariu mai mare decât premierul

Primărița PSD din Cumpăna, Mariana Gâju, care i-a spus lui Ilie Bolojan „Ne îngropați pe toți”, are salariu mai mare decât premierul. Potrivit datelor de pe site-ul primăriei Cumpăna - o comună de lângă Constanța, cu sub 15.000 de locuitori, Gâju are un salariu net de de bază de 13.283 de lei și o majorare de 40% pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene, ceea ce o duce la un venit salarial de 18.596 de lei. În plus, ea a încasat în anul fiscal 2023 suma de 18.210 euro pentru deplasări la Bruxlles.  Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Primărița PSD care i-a spus lui Bolojan „Ne îngropați pe toți” are salariu mai mare decât premierul Un inspector sau un polițist din comuna Cumpăna, grad „superior”, încasează net 11.268 de lei.  Pentru comparație, premierul României are un salariu brut de 26.450 de lei, ceea ce înseamnă sub 17.000 de lei net.  Marian Gâju este primar din 2000. Averea ei este mai mare decât a premierului, care are o casă moștenită pe Valea Crișului, un apartament în Oradea, un Mercedes din 2017 și circa 190.000 de lei în bănci. Primărița Gâju are două case, spații de produție și patru mașini.  „La CJ funcționarii primesc cu 3.000 de lei mai mult. Ne cereți reduceri, dar acolo nu tăiați”, i-a reproșat Gâju, ieri, lui Bolojan. „V-am rugat să nu aprobați prin asumare pachetele de reforme. V-am spus că nu se poate ca grădinițele să fie comasate cu liceul. Ne priviți în ochi și ne faceți vinovați pentru creșterea impozitelor și taxelor locale”, a mai spus edilul din Cumnpăna. 

Tablouri de zeci de milioane de dolari, supravegheate de angajați cu salariul minim pe economie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tablouri de zeci de milioane de dolari, supravegheate de angajați cu salariul minim pe economie

„Sunt dispusă să merg până la capăt. Mă leg cu lanțul de tunul din fața Palatului și intru în greva foamei. Sunt foarte hotărâtă”, afirmă o angajată a Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași. Reducerea de 10% nu se poate aplica la salariul minim pe economie De Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie, angajații instituțiilor de cultură au organizat un protest în Palatul Culturii din Iași, reclamând subfinanțarea cronică a sectorului cultural, reducerea cu 10% a fondului de salarii și lipsa dialogului social. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Protestatarii avertizează că patrimoniul cultural și specialiștii care îl protejează sunt în pericol real. Liderul de sindicat al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, Celia Iacob, a declarat că acțiunea face parte dintr-un protest național inițiat de Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă „CulturMedia”, având ca principal motiv nemulțumirile legate de salarii și condițiile de muncă din domeniul cultural. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ofițer de presă al Guvernului, sancționat disciplinar (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Ofițer de presă al Guvernului, sancționat pentru blocarea accesului jurnaliștilor

Ofițerul de presă din cadrul Direcției Comunicare și Relații cu Presa a Guvernului, implicat în incidentul din 26 noiembrie 2025 de la Palatul Parlamentului, a fost sancționat disciplinar. Potrivit unui comunicat transmis marți de Executiv, acesta va avea salariul de bază redus cu 5% pe o perioadă de o lună. Decizia a fost luată în urma finalizării cercetării disciplinare efectuate la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului. Concluziile comisiei de cercetare disciplinară Comisia constituită pentru analizarea incidentului a constatat săvârșirea unei abateri disciplinare. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan În consecință, a fost aplicată sancțiunea prevăzută de art. 248 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, care permite reducerea salariului de bază pe o perioadă determinată. Guvernul a precizat că ancheta viza comportamentul ofițerului de presă care ar fi încercat să blocheze fizic accesul jurnaliștilor pentru a împiedica apropierea acestora de premier. Ancheta, declanșată la ordinul șefului Cancelariei prim-ministrului Cercetarea disciplinară a fost dispusă pe 27 noiembrie 2025, la o zi după incident, prin ordinul șefului Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. În acest scop, a fost constituită o comisie coordonată de un demnitar cu experiență în legislația muncii. Comisia a inclus specialiști din domeniile juridic, comunicare și relații cu presa, toți din cadrul instituției, pentru a asigura o analiză completă și echilibrată a situației. Poziția Guvernului: „exces de zel” față de jurnaliști La momentul declanșării anchetei, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că ofițerul de presă a manifestat un „exces de zel” în relația cu jurnaliștii acreditați, în contextul prezenței premierului la Parlament. Autoritățile au subliniat atunci importanța respectării libertății presei și a normelor de conduită profesională în relația cu reprezentanții mass-media, mai ales în spațiile publice și instituționale.

Transparența salarială, obligatorie în anunțuri (sursa: Pexels/Edmond Dantès)
Eveniment

Comunicarea salariului în anunțurile de angajare a devenit obligatorie și în România

Transparența salarială devine obligatorie în România din 2026, iar angajatorii vor trebui să afișeze salariul sau intervalul salarial direct în anunțurile de angajare. Transparența salarială, obligatorie în anunțuri Deși piața muncii din Iași începe anul cu sute de joburi disponibile, niciunul dintre cele 133 de posturi publicate recent nu menționează salariul oferit. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Noile reguli europene urmăresc reducerea diferențelor de remunerare și creșterea echității în procesul de recrutare. Schimbarea obligă firmele să își adapteze practicile și marchează o transformare majoră a modului în care sunt publicate ofertele de muncă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ce o diferențiază pe Raluca Moroșanu, judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate, de colegii ei Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Eveniment

Ce o diferențiază pe judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate de colegii ei

Ce o diferențiază pe judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care a spus că Recorder are dreptate, de colegii ei: în declarațiile de avere nu apar suplimente salariale obținute prin procese cu statul.  Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Ce o diferențiază pe judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate de colegii ei De obicei, sumele obținute de judecători după ce au dat statul în judecată pentru un salariu mai mare apar în declarația de avere în dreptul mențiunii „diferențe salariale”. De exemplu, în declarația de avere din 2024, Liana Arsene, președinte al Curții de Apel București, menționează „diferențe salariale” de 47.892 de lei (anul fiscal fiind 2023). Aceste diferențe salariale se plătesc eșalonat pe mai mulți ani. Vicepreședinta Curții de Apel București Adomniței Sabina - soția fostului președinte al Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței (PNL) - a încasat diferențe salariale de 20.943 lei, potrivit declarației de avere din 2024.  Raluca Morșanu nu menționează că ar fi încasat astfel de sume. În declarația de avere apare salariul net, anual: 254.616 în anul fiscal 2021, 249.349 lei, net, în 2022, și 287.144  lei, net, în 2023.  Nici in 2020 nu pare să fi incasat „diferente salariale”.  Ea nu menționează nici un fel de alte venituri salariale.  „Sunt judecător la secția 1 penală cu 26 de ani de magistratură. Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a declarat este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Conducerea nu ne ajută de nici un fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. O situație toxică și încordată. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și un sfert, am fost toată viața magistrat. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine”, a spus judecătoarea Moroșanu, azi, întrerupând conferința de presă a președintei Curții de Apel, Liana Arsene.  Pe portalul instanțelor de judecată ea apare în două litigii pentru „drepturi salariale”, alături de alte persoane, dar ambele procese - unul la Curtea de Apel Pitești și altul la Tribunalul Dâmbovița, încheiate în 2022, respectiv 2023 - au fost pierdute, iar solicitarea respinsă. Procesul din 2023, de la Tribunalul Dîmbovița, nu se referă la drepturi salariale, ci la plata unor sume pentru pilonul II si pilonul III de pensii. În procesul de la Curtea de Apel, ea și un grup de alți judecători cereau un spor, dar cererea a fost respinsă. 

Apărarea cere exceptare de la tăieri bugetare (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Moșteanu se opune tăierii salariale de 10% în Armată, invocă războiul din Ucraina

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat marți, la Parlament, că se opune ferm reducerii cu 10% a cheltuielilor de personal în sistemul de apărare. El a precizat că, în urmă cu două săptămâni, în cadrul coaliției fusese agreat ca acest sector să fie exceptat, însă discuțiile recente indică intenția de a aplica tăieri uniforme în toate domeniile. Războiul de la graniță și nevoia de motivare a militarilor Ministrul consideră că reducerea bugetului de personal în armată este „total inoportună”, mai ales în contextul actualului climat de securitate. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani „Suntem cu un război la graniță, dronele cad lângă noi săptămânal, toate țările din jur investesc în apărare, iar noi ne-am angajat să creștem bugetul până la 5% din PIB. Nu ne putem atinge acum de motivarea militarilor”, a afirmat Moșteanu. Fără garanții din coaliție, dar cu o înțelegere inițială Întrebat dacă are garanții că salariile militarilor nu vor fi reduse, ministrul a răspuns că nu există garanții scrise, dar aceasta fusese înțelegerea politică inițială. Ionuț Moșteanu și ministrul Cătălin Predoiu au solicitat în mod oficial exceptarea apărării de la tăierile bugetare. Apărarea, prioritate strategică Ministrul Apărării a subliniat că România trebuie să își majoreze gradual bugetul apărării de la 2,3% din PIB, cât este în prezent, la 5% până în 2035. El a atras atenția asupra necesității de înzestrare, recrutare și motivare a personalului militar. „Putem optimiza unele cheltuieli, dar cu bisturiul, nu cu toporul”, a precizat Moșteanu. Discuțiile din coaliție vizează doar cheltuielile de personal Potrivit ministrului, discuția din coaliție a avut în vedere exclusiv cheltuielile de personal, nu și investițiile. Acesta a subliniat că structura bugetelor diferă radical între ministere, motiv pentru care aplicarea unei reduceri uniforme nu este realistă. „Armata are nevoie de oameni, nu de tăieri” Ministrul a precizat că diminuarea bugetelor de personal ar afecta procesul de recrutare și pregătire a militarilor. România are nevoie de soldați gradați profesioniști, iar anul acesta recrutările au fost deja întârziate din motive financiare. „Cheltuielile de personal înseamnă salarii, echipare, hrană. Avem nevoie de oameni noi în armată, nu de tăieri”, a explicat Moșteanu. Angajamentele internaționale nu pot fi amânate Ministrul a subliniat că România are în derulare mai multe programe de înzestrare, cu plăți contractuale fixe, dar și planuri noi care trebuie lansate, precum programul SAFE. Unele renovări de cazărmi pot fi amânate, dar investițiile strategice nu pot fi întârziate fără a afecta angajamentele față de partenerii NATO. „Armata are nevoie de predictibilitate, nu de decizii schimbate după cum bate vântul”, a punctat ministrul.

CSM propune pensii de 65% din salariul (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM vrea ca pensiile magistraților să fie 65% din salariul brut, adică mai mari decât salariul net

Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Claudiu Sandu, a declarat marți că pensiile magistraților ar trebui să fie în jur de 65% din ultimul salariu brut, procent similar cu cel acordat militarilor și altor categorii speciale. CSM propune pensii de 65% din salariul În opinia sa, perioada de tranziție pentru aplicarea noilor reguli ar trebui să fie cuprinsă între 15 și 20 de ani, astfel încât reforma să fie implementată treptat și echitabil. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Într-o intervenție telefonică la Digi24, Claudiu Sandu a fost întrebat cum ar trebui să arate noul proiect privind reforma pensiilor magistraților, în contextul consultărilor care vor avea loc miercuri la Palatul Cotroceni, între președintele Nicușor Dan, liderii coaliției de guvernare și reprezentanții sistemului judiciar. „Îmi este greu să spun acum un punct de vedere. Este un mandat încredințat de colegii mei, iar orice lege a pensiilor magistraților ar trebui să-i privească pe toți — nu doar pe cei aflați în activitate, ci și pe cei deja pensionați”, a spus Sandu. „Sperăm ca de această dată să fim ascultați” Oficialul CSM a amintit că o întâlnire anterioară cu președintele, desfășurată în urmă cu două luni, nu a produs rezultate concrete. „Sper ca mâine să nu avem aceeași reacție ca data trecută, când ne-am întâlnit la Cotroceni și nu s-a întâmplat nimic. Ne-am expus punctul de vedere, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă. Noi dorim ca pensiile magistraților să respecte standardul european — să fie apropiate de ultimul salariu în plată”, a precizat Claudiu Sandu. „65% din brut ar fi un procent rezonabil” Vicepreședintele CSM a explicat că propunerea de 65% din brut reprezintă o soluție echilibrată între contributivitate și specificul statutului magistraților. „Acest 70% din net, propus de Guvernul Bolojan în proiectul respins de CCR, se impozitează cu 10% impozit pe venit și 10% CASS, ceea ce duce la un nivel real de aproximativ 50%, adică pe contributivitate. Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu e nicio problemă, cu condiția ca toate categoriile speciale să primească pensii pe același principiu”, a spus el. „Eu cred că un 65% din brut ar fi rezonabil. În prezent este 55%. Așadar, dacă ajungem la 65%, ca în cazul militarilor, obținem un echilibru corect”, a adăugat Claudiu Sandu. Magistrații cer o perioadă de tranziție de 15–20 de ani Reprezentantul CSM a subliniat că perioada de tranziție pentru implementarea noilor reguli trebuie să fie una extinsă, pentru a permite stabilizarea resurselor umane din justiție. „Ceea ce prim-ministrul nu înțelege este că proiectul său duce magistrații sub procentele care se aplică altor categorii. Noi am dori o perioadă de tranziție de 15–20 de ani, astfel încât să se poată realiza o reformă reală în justiție și o redistribuire corectă a resurselor umane”, a explicat vicepreședintele CSM. Reforma pensiilor speciale Discuțiile privind reforma pensiilor speciale au fost reluate în urma deciziei Curții Constituționale, care a respins precedentul proiect de lege propus de Guvernul Bolojan. Noul proiect, aflat în pregătire, vizează alinierea pensiilor speciale la principiul contributivității, dar și menținerea unui nivel de protecție pentru categoriile cu statut constituțional special, precum magistrații.

Procurorii DNA cer salarii mai mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tupeu fără margini: procurorii DNA cer mărirea salariului cu 60%. Acum au 20.000 de lei net lunar

Procurorii DNA, care câștigă lunar aproximativ 20.000 de lei net, solicită o majorare salarială de 60%, argumentând că desfășoară activități similare cu cele ale procurorilor Parchetului European (EPPO). Procurorii DNA cer salarii mai mari Printre semnatarii acțiunii se numără și șefa Serviciului Teritorial Iași, Cristina Chiriac. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Aceștia susțin că volumul de muncă din cadrul DNA este chiar mai ridicat decât cel al omologilor europeni, ceea ce ar justifica eliminarea diferenței de remunerație. Instanța a respins însă cererea, considerând nefondate argumentele privind presupusa discriminare salarială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cât îi dădea trustul lui Voiculescu soției senatorului Zamfir, supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Foto: captură de ecran
Politică

Cât îi dădea trustul lui Voiculescu soției senatorului Zamfir, supărat pe salariul Oanei Gheorghiu

Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu: între 22.00 și 30.000 de lei pe lună, acum peste cinci ani. Din declarațiile depuse din 2019, Zamfir a secretizat salariul soției sale, invocând o clauză de confidențialitate. Citește și: Senatorul PSD Zamfir, ode către Ciolacu, pe care-l prezintă drept artizan al primirii României în Schengen: „A existat in mod cert un liant pentru toate – premierul PSD!” Însă salariul unui alt angajat al Antenei 3, Adrian Ursu, apare în declarațiile de avere ale soției inclusiv în 2024, când aceasta a candidat la Camera Deputaților, pentru PSD.  Cât îi dădea trustul lui Voiculescu soției senatorului Zamfir, supărat pe salariul Oanei Gheorghiu „Doar ca să știe toată lumea că această caritate e pe bani. Nu e caritate din suflet, e pe bani”, a spus senatorul PSD Daniel Zamfir. El s-a referit la salariul de 22.000 lei/lună pe care Gheorghiu îl primea de la Asociația Dăruiește Viața. În perioada în care era membru al Colegiului Director al Autorității Naționale de Management al Călității în Sănătate, Gheorghiu a depus o declarație de avere în care arăta că a realizat un venit de 264.863 de lei anul trecut, printr-un contract de muncă cu Asociația Dăruiește Viață - asociația care a construit, din donații, un spital pentru copiii bolnavi de cancer.  Însă soția senatorului PSD avea un salariu mult mai mare decât Gheorghiu încă de acum 8-9 ani, când lucra la Antena 3, post controlat de familia unui condamnat penal, fost turnător al Securității.  În anul fiscal 2016, Oanei Zamfir a încasat, prin Zet Media Production și prin drepturi de autor, 300.612 lei, net, adică o medie de 25.000 lei pe lună, net. În anul fiscal 2017 a primit doar 265.200 lei, oricum peste Gheorghiu, care a construit un spital, nu a lucrat pentru un condamnat penal. În anul fiscal 2015 Oana Zamfir a câștigat 362.728 de lei din "contract prestari servicii”, ceea ce inseamna un salariu lunar de 30.227 de lei, adica aproximativ 6.700 de euro, la acel moment. Din anul fiscal 2018, senatorul Zamfir a secretizat această informație. 

Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu Foto: Inquam/Malina Norocea
Eveniment

Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților

Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu: 59,6%. Datele apar într-un comunicat al Institutului Național de Statistică privind pensia medie lunară în trimestrul II din 2025 și se referă la pensionarii cu stagiu complet de cotizare.  Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Cât este pensia medie ca procent din salariul mediu În schimb, magistrații care se pensionează după 25 de ani de activitate, înainte de a împlini 50 de ani, au pensii egale cu ultimul lor salariu. Guvernul Bolojan încearcă să schimbe legea și să ducă aceste pensii la 70% din ultimul lor salariu.  „Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.813 lei, iar pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit) a reprezentat 59,6% din câștigul salarial mediu net (59,0% în trimestrul precedent)”, arată INS.  Pe d ealtă parte, puterea de cumpărare a pensionarilor obișnuiți a scăzut ușor: „Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,5%”.  În august, pensia medie a magistraților era de 25.356 de lei.  Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege prin care vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi majorată treptat până la 65 de ani, iar pensiile acestora nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu.  În august, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a afirmat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este insuficientă și că independența magistraților depinde de bani.

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În iunie, acesta era de 7.215 lei, în iulie a ajuns la 7.010 lei. Din august 2024, salariul mediu net al bugetarilor nu a mai fost atât de mic. Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Guvernul Bolojan a aprobat primele reduceri de cheltuieli în iulie, deci acestea nu au avut cum să aibă impact pe aceste date ale INS.  Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  O scădere a fost și față de iulie 2024, când salariul mediu net în administrație publică și apărare era de 7.028 lei.  „În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%)”, arată INS.  Și salariul mediu net pe economie a scăzut, dar nu atât de mult: de la 5.539 de lei în iunie la 5.517 lei în iulie.  Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%. Indicele câştigului salarial real a fost 97,0% în luna iulie 2025 față de luna iunie 2025.  Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în „activități de editare” - 10,8%. 

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi funcționar CSM Foto: CSM
Eveniment

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi, de facto, funcționar, angajat la CSM: Cosmin Sterea Grossu este, din 2021, șeful Serviciului Informatică și Statistică Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse În ultimele săptămâni, Cosmin Sterea Grossu a certat consecvent Guvernul pentru intenția de a reduce pensiile speciale ale magistraților.  Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și angajat la CSM El a absolvit Academia de Poliție în 2015, a ajuns judecător în 2017 și din 2021 este, de facto, funcționar al CSM, fiind însă plătit la nivelul unui judecător. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și se referă la anul fiscal 2023. În acel an, judecătorul a câștigat: salarii de 338.321 de lei drepturi salariale restante de 7.941 de lei CSM i-a mai oferit „venituri din alte surse” - pe care absolventul Academiei de Poliție nu le precizează: 78.381 de lei În total, el a câștigat, de la contribuabili, circa 425.000 de lei, net, anual - o medie de 35.000 de lei pe lună.  În 2022, el a câștigat puțin peste 400.000 de lei, din care 94.764 de lei a fost doar diurna de detașare.  Judecătorul angajat la CSM deținea, din 2019, un Mercedes.  „Am intrat în profesie cu un contract social: cele mai mari interdicții din România și din Europa, volum uriaș de muncă (de trei ori media europeană), răspundere și stres, precum și lipsa oricăror compensații pentru ore suplimentare. Însă statul, asemenea angajatorului abuziv, a rupt acest contract de peste zece ori în ultimii șapte ani, întotdeauna în detrimentul nostru. O companie care și-ar trata astfel angajații probabil că ar fi, pe termen scurt, extrem de profitabilă. Dar cine ar mai accepta să vină să muncească acolo? La fel, în magistratură, în loc să vină cei mai buni absolvenți de drept, dedicați unei cariere de performanță, vor veni cei slab pregătiți, cei care nu au cunoscut sacrificiul și efortul uriaș necesar pentru a deveni judecători sau procurori”, a scris pe Facebook, potrivit luju.ro, absolventul Academiei de Poliție. 

Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat nu a fost aprobată în coaliția de guvernare

Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată. Proiectul privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, lansat în transparență publică de Ministerul Muncii, nu va fi adoptat odată cu al doilea pachet de măsuri fiscale, au declarat surse guvernamentale. Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, neaprobată Motivul amânării ține de dificultatea aplicării și de riscul unui blocaj în sistemele de educație și apărare, unde mulți angajați pensionari continuă să lucreze. Citește și: Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați, pentru că prescripția se apropie Documentul prezentat săptămâna trecută de Ministerul Muncii stabilea că angajații din sectorul bugetar, odată ajunși la vârsta de pensionare, ar fi fost obligați să aleagă între pensia în plată și continuarea activității. Cei care doreau să rămână în funcție trebuiau să suspende pensia pe durata contractului de muncă. Probleme de aplicare și riscuri constituționale Surse din Executiv au precizat că măsura este dificil de pus în practică și ar putea fi contestată la Curtea Constituțională. În plus, ar fi afectat domenii strategice precum industria de apărare. Un exemplu invocat este cel al fabricilor de armament, unde mulți angajați pensionari ar fi preferat să rămână doar cu pensia, ceea ce ar fi lăsat industria fără personal calificat, un sector oricum puțin atractiv pentru tineri. Îngrijorări în sistemul de educație Și în educație au apărut îngrijorări majore. Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că se poziționează de aceeași parte cu sindicatele și susține că este vital ca profesorii pensionari să poată continua activitatea la catedră. Acesta a menționat că a discutat deja cu premierul Ilie Bolojan pentru a sublinia importanța păstrării cadrelor didactice pensionare în sistem. Poziția premierului Ilie Bolojan Șeful Guvernului a vorbit încă din luna iulie despre această reformă. Ilie Bolojan a afirmat că este „inevitabil” să existe reduceri de personal în instituțiile publice. Premierul a subliniat că, din punct de vedere moral, ar fi mai corect ca cei care beneficiază deja de pensie să iasă din sistem, pentru a face loc tinerilor. Potrivit acestuia, în prezent există aproximativ 10.000 de angajați la stat care cumulează pensia cu salariul.

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați: vor lua salariu plus o bucată din pensie

De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați: vor lua salariu plus o bucată din pensie. Azi, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de reîncadrare în funcție pentru nu mai puțin de șapte judecători care se pensionaseră. Unul dintre aceștia a stat circa un an la pensie. Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar De ce se întorc la muncă judecătorii pensionați Ce spune legea 303/2022: „Reîncadrarea în funcţia de judecător sau procuror a foştilor judecători sau procurori eliberaţi din funcţie prin pensionare se face fără concurs la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective şi numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcţie prin pensionare în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%”. Practic, acesti judecători vor lua salariu plus 15% din pensie până când se vor pensiona din nou. Dacă pensia medie a magistraților este 25.000 de lei, înseamnă că cei reveniți în câmpul muncii ar putea primi în jur de 3.750 de lei plus salariu.  Printre cei care revin în instanțe se află Nicoleta Nolden, care se va duce la Tribunalul Giurgiu. Ea a fost consiliera lui Cătălin Predoiu în primul său mandat în fruntea Ministerului Justiției, a fost consilier de stat in aparatul de lucru al fostului prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu și a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, unde a ocupat funcția de consul în cadrul secției de afaceri consulare a Consulatului General al României la Bonn.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră