vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: salariu

122 articole
Eveniment

Culmea ipocriziei: ministrul Energiei anunță donații din salarii în sectorul energetic de 40.000 lei

Șefii din energie, donații din salarii. Conducerile a trei dintre cele mai importante companii energetice de stat, Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz, au fost de acord să doneze o parte din salarii într-un fond gestionat de Ministerul Energiei. Anunțul a fost făcut luni seara de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o emisiune difuzată de Antena 1. Șefii din energie, donații din salarii Ministrul a precizat că banii sunt virați într-un cont special, creat de Ministerul Energiei, și că până în prezent s-au strâns aproximativ 40.000 de lei. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Sumele urmează să fie direcționate fie către bugetul general consolidat, fie, în mod țintit, către proiecte strategice și sprijinirea tinerilor talentați din domeniul ingineriei. „Este nevoie de un act normativ sau o decizie guvernamentală pentru a stabili ca fondul să fie folosit în scopuri clare: investiții strategice în energie și sprijinirea tinerilor cu rezultate excelente în domenii tehnice, dar cu resurse materiale reduse”, a declarat Bogdan Ivan. Managerii, încurajați să urmeze exemplul Potrivit ministrului, deja patru manageri din companiile subordonate Ministerului Energiei au acceptat reducerea temporară a salariului cu 20%. Inițiativa a fost extinsă și către consiliile de administrație și consiliile de supraveghere. „E normal ca atunci când le ceri oamenilor un efort, să fii tu primul care îl face. De aceea, am propus colegilor să reducă salariile temporar. Este un gest de responsabilitate într-un context economic dificil”, a subliniat Ivan. Audit general în companiile de stat din energie În paralel, Ministerul Energiei a început un audit la toate companiile în care statul este acționar – fie unic, fie majoritar sau minoritar. Obiectivul este identificarea problemelor structurale și optimizarea cheltuielilor. „Unde statul este acționar majoritar, putem introduce limite pentru indemnizații, precum și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație. Sunt companii care pot funcționa eficient și cu cinci membri, nu neapărat nouă”, a explicat ministrul. Trei cazuri suspecte Ministrul a anunțat că, în urma sesizărilor primite în ultimele două săptămâni, Corpul de control investighează deja trei situații din companiile din subordine, unele dintre acestea aflându-se pe pierdere. „Colaborez cu experți din minister, din companiile de consultanță Big Four, dar și cu specialiști care vin din mediul privat și au experiență reală în conducerea unor proiecte majore”, a adăugat el. Salarii competitive pentru specialiști Bogdan Ivan a susținut că statul trebuie să ofere salarii competitive specialiștilor din sectorul energetic, pentru a evita pierderea lor către sectorul privat. „Nu putem coordona proiecte de miliarde de euro, precum cele hidro-nucleare sau Neptun Deep, cu oameni plătiți cu 1.000 de euro. Este nerealist și ineficient. Trebuie să păstrăm și să atragem profesioniști în zone strategice”, a declarat ministrul.

Șefii din energie, donații din salarii (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Ministrul Energiei își donează parțial salariul (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Politică

Populism ieftin al ministrului PSD de la Energie: susține că a "dat" statului 20% din salariul său

Ministrul Energiei își donează parțial salariul. Ministrul Energiei își donează parțial salariul ca semn de solidaritate și lansează un apel către conducerea companiilor din subordine. Ministrul Energiei își donează parțial salariul Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat vineri că a virat 20% din salariul său către statul român. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Anunțul a fost făcut printr-un mesaj video publicat pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat că gestul este un semn de responsabilitate personală înainte de a cere același lucru altora. Apel către directorii și membrii consiliilor de conducere Ministrul le solicită tuturor directorilor și membrilor din consiliile de administrație și de supraveghere ale companiilor aflate în subordinea Ministerului Energiei să urmeze exemplul său. El a subliniat că nu este corect ca doar categoriile vulnerabile, familiile tinere sau pensionarii cu venituri mici, să suporte eforturile de solidaritate într-un context economic dificil. „Acest gest nu rezolvă sistemul, dar este un început” Bogdan Ivan a recunoscut că o astfel de măsură simbolică nu va rezolva problemele sistemice ale României, însă consideră că poate merge în paralel cu reformele profunde necesare. „Când ești într-o funcție publică, trebuie să te uiți cu mai multă responsabilitate la ce ai de făcut”, a declarat el. Companiile vizate de apelul ministrului Ministerul Energiei are în subordine numeroase companii strategice la care este fie acționar unic, fie acționar majoritar. Printre acestea se numără companiile cu acționar unic: Electrocentrale Grup, Complexul Energetic Hunedoara, Termoelectrica, Compania Națională a Uraniului, Societatea Națională a Cărbunelui, RAAN Drobeta Turnu-Severin, RATEN Mioveni Printre companiile cu acționar majoritar se numără Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Oil Terminal, Conpet, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale București

Probabil cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital, încasat de o absolventă de Spiru Haret Foto: FocusPress.ro
Eveniment

Probabil cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital, încasat de o absolventă de Spiru Haret

Probabil cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital de stat este încasat de o absolventă de Spiru Haret care conduce un obscur spital orășenesc: Alina Dan este directoarea Spitalului Municipal Mangalia.  Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, plasat în două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională Cel mai nesimțit salariu al unui manager de spital, încasat de o absolventă de Spiru Haret Salariul ei, brut, lunar, era, în martie 2025, de 42.736 de lei, potrivit datelor de pe site-ul spitalului. În 2022, salariul managerului era de 32.221 de lei, brut, lunar.  În spital sunt mai mulți medici plătiți cu peste 20.000 de lei, iar unul dintre aceștia primește ușor peste 42.000 de lei, dar puțin sub al managerului.  Un CV al managerului este de negăsit pe site-ul spitalului. Alina Dan a ajuns manager al acestui spital în 2017, când purta numele de familie Nițoi, după soțul ei. Acesta ar fi fost șeful poliției din Neptun, presa locală scriind, în 2010, că a fost prins că proteja interlopii. „Alina Niţoi este licenţiată a Universităţii Spiru Haret, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică din Constanţa, având şi diplomă de Masterat pe care l-a urmat la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Braşov. Înainte de a intra în administraţie publică, a mai lucrat în Turism, unde a fost recepţioner şi moderator evenimente de divertisment”, scria Editia de Sud,în 2017.  În 2022, ea a câștigat concursul de manager al spitalului, fiind singura concurentă. 

Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Cumul salariu-pensie la Nuclearelectrica și de peste 100.000 de lei net lunar

Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica: la companie energetică de stat care operează Centrala Nucleară de la Cernavodă, mai mulți angajați beneficiază de venituri nete lunare între 40.000 și 117.000 lei, rezultate din cumulul salariului cu pensia. Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica Potrivit informațiilor obținute de G4Media, în cadrul companiei există zeci de astfel de cazuri, unele chiar în familie – soț și soție fiind angajați simultan. Surse interne confirmă că această practică este larg răspândită. Citește și: Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR Cosmin Ghiță (foto), directorul general al Nuclearelectrica, s-a aflat în topul veniturilor din companie în anul precedent, încasând 2,29 milioane lei brut, sumă formată din salariu fix și bonusuri pentru performanță. Tot la Nuclearelectrica lucrează și unul dintre fiii fostului senator și judecător constituțional Toni Greblă, angajat în perioada studenției la o universitate privată. În prezent, acesta câștigă peste 27.000 lei net lunar.

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Baciu Foto: B1 TV
Eveniment

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR, Confederația Sindicatelor Democratice din România: ele au totaliza 450.000 de lei, net, în anul fiscal 2023. Citește și: Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Baciu Potrivit ultimei declarații de avere, Baciu, care conduce CSDR din 1998, câștiga, în anul fiscal 2023: salariul de președinte CSDR, peste 246.0000 de lei, net, anual pensie de 142.633 de lei membru al Consiliului Economic și Social (CES), peste 30.000 de lei membru în consiliul de administrație al Sind România, 32.000 de lei. Sind Romania este compania de turism a sindicatelor Baciu a făcut o facultate de drept, la Spiru Haret, după 1990. Din 1971 în 1990 a fost muncitor, sudor și tehnician. Cu toate acestea, între 2008 și 2011 a fost vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Pentru că era și membru în CA-ul Sind România și vicepreședinte CNAS, Baciu a fost declarat incompatibil de ANI. Cu toate acestea el a ajuns președinte al CES din 2017 în 2021.  Averea sa era legendară din 2009. “Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR): zece terenuri, venit lunar de 10.000 de lei, 5.000 de lei de la sindicat. Are în proprietate şapte terenuri agricole, trei terenuri intravilane, 800 de metri pătraţi de luciu de apă şi o casă. Raportează un credit la bancă de 41.000 de euro. Susţine că a câştigat anul trecut 58.704 lei din activitatea sindicală, adică aproape 5.000 de lei lunar. La aceste venituri se adaugă 14.383 de lei, membru CA al Sind România SRL, 11.183 de lei membru CES şi 46.069 de lei vicepreşedinte CNAS. În total, un venit anual de peste 130.000 de lei, adică un venit lunar de peste 10.000 de lei“, scria Gazeta de Sud.  Prim-ministrul Ilie Bolojan a discutat joi dimineață cu reprezentanții a cinci sindicate, unul dintre aceștia fiind Iacob Baciu. Cu o zi înainte, premierul a anunțat un prim pachet de măsuri de reducere a deficitului. Printre ele, creșterea TVA, majorarea accizelor și taxarea pensiilor peste 3.000 de lei.

Criză financiară la Filarmonica din Sibiu (sursa: Facebook/SAIFS Sindicatul Artiștilor Instrumentiști din Filarmonica de Stat Sibiu)
Eveniment

Filarmonica din Sibiu concediază nouă muzicieni: nu mai sunt bani de salarii

Criză financiară la Filarmonica din Sibiu: instituția va concedia nouă muzicieni, ca parte a unui plan de reorganizare aprobat luni de Consiliul Județean Sibiu, în cadrul unei ședințe extraordinare. Măsura vine pe fondul lipsei fondurilor necesare pentru plata salariilor. Criză financiară la Filarmonica din Sibiu Potrivit hotărârii adoptate, reorganizarea presupune reducerea numărului total de posturi de la 103 la 86. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Dintre acestea, 3 sunt funcții de conducere, iar 83 sunt posturi de execuție, inclusiv cele ocupate de instrumentiști ai orchestrei. Sindicatele critică decizia de reorganizare Filiala sibiană a Blocului Național Sindical a criticat public pe rețelele sociale decizia de concediere a muzicienilor. În schimb, Sindicatul Salariaților Filarmonicii Sibiu a transmis, printr-un comunicat, că înțelege măsura, considerând că este singura soluție pentru a asigura plata salariilor până la sfârșitul anului. „Luăm act de această decizie, convinși fiind că va asigura, cel puțin până la sfârșitul anului, bugetarea activităților instituției, inclusiv plata salariilor angajaților – între care se numără și cei 54 de instrumentiști ai orchestrei”, se arată în comunicatul sindicatului. Managerul avertizează: fără concedieri, nu sunt bani de salarii Cristian Lupeș, managerul Filarmonicii și dirijor, a declarat că din luna august instituția nu va mai putea plăti integral salariile, dacă nu se aplică măsura de concediere. „Ascunzându-se în spatele jocurilor politice sub falsul pretext al protejării unor angajați, consilierii județeni pun în pericol contractele de muncă ale tuturor celor 92 de salariați ai Filarmonicii”, a avertizat Lupeș în cadrul unei conferințe de presă organizate pe 23 iunie. 10 iulie – termen limită pentru salarii integrale Potrivit managerului, 10 iulie este ultima zi în care angajații Filarmonicii din Sibiu vor mai încasa salarii întregi, dacă nu se aprobă restructurarea. Printre cei vizați de concedieri se numără și lidera sindicatului artiștilor instrumentiști, o pianistă pe care Lupeș o consideră mai puțin esențială pentru activitatea orchestrei, comparativ cu ceilalți muzicieni.

Școlile din Sibiu, în grevă japoneză (sursa: Facebook/Inspectoratul Școlar Județean Sibiu)
Eveniment

Grevă japoneză în școlile din Sibiu, profesorii cer salarii mai mari înaintea instalării guvernului

Școlile din Sibiu, în grevă japoneză. Peste 95% dintre unitățile de învățământ preuniversitar din județul Sibiu participă miercuri la o grevă japoneză inițiată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar (SIP). Școlile din Sibiu, în grevă japoneză Acțiunea are ca scop atragerea atenției asupra nevoii de salarii decente în educație, un domeniu în care doar un număr restrâns de angajați beneficiază de sporuri și indemnizații. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Sindicaliștii denunță public ignorarea drepturilor legitime ale cadrelor didactice și „încălcarea flagrantă a legislației în vigoare”. Aceștia avertizează că recentele propuneri apărute în spațiul public subminează acordurile asumate politic și semnate de autorități. Cadrele didactice cer respectarea acordurilor În comunicatul transmis presei, sindicaliștii subliniază că nu cer sporuri suplimentare, ci doar respectarea legilor și a acordurilor deja în vigoare. „Răbdarea e virtutea noastră, dar nu infinită”, transmite SIP, insistând că acordarea sporurilor nu trebuie confundată cu necesitatea unor salarii decente pentru toți angajații din învățământ. Solicitare de măsuri urgente din partea autorităților Iulia Dănilă, director de comunicare al SIP Sibiu, afirmă că protestul urmărește recunoașterea și menținerea drepturilor câștigate legal. Sindicatul cere autorităților „o atitudine adecvată” și „măsuri urgente” pentru a evita escaladarea conflictului.

Funcționari pensionari angajați ilegal la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a deschis un dosar

Funcționari pensionari angajați ilegal la stat. DNA a descins la Primăria Iași într-un dosar ce vizează angajarea ilegală a unor funcționari pensionați. Funcționari pensionari angajați ilegal la stat Procurorii susțin că 31 de persoane au continuat să primească salarii de la stat, deși ar fi trebuit să iasă la pensie. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Prejudiciul estimat în acest caz se ridică la 8 milioane de lei. La percheziții au participat și jandarmi antitero, semn al gravității suspiciunilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Foto: Facebook
Politică

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport

Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale, arată datele de pe site-ul Curții Constituționale.  Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Salariul brut al lui Enache este de 47.074 de lei.  Marian Enache are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport Pe lângă acesta, el primește:   Spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, 11.769 de lei Spor pentru păstrarea confidențialității, 2.354 de lei Spor pentru condiții de muncă vătămătoare, 1.500 de lei Indemnizație de doctor, 950 de lei Salariul său lunar, brut, se apropie de 64.000 de lei. El beneficiază și de bani de chirie, diurnă și transport.  Dar Enache primește și două pensii speciale. Cea de magistrat a fost, în anul fiscal 2023 (acestea fiind ultimele date publice), net, de  679.800 de lei. Cea de deputat: 82.980 lei. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.  

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu

Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: el primește două pensii speciale și un salariu imens. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și acoperă veniturile din 2023. Citește și: Polițistul-influencer Godină, alături de Marian Enache și CCR: nu mai vrea să-și publice averea. „Ceva intim”, susține el În total, statul i-a plătit peste 1,2 milioane de lei.  Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă Prin decizia luată luni de CCR, de secretizare a declarațiilor de avere, Enache va scăpa probabil de declarația de avere care ar trebui depusă până la 15 iunie și va prezenta veniturile sale din 2024, când salariile judecătorilor CCR au crescut masiv și, pe cale de consecință, și pensiile speciale.  Cât ia marian Enache de la stat: salariu de președinte al CCR: 473.298 lei pensie specială de magistrat: 679.800 de lei pensie specială de ex-parlamentar: 82.980 lei Aceste venituri sunt nete.  Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că „dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui.

Compania de stat cu doi angajați și patru șefi  Foto: Inquam
Economie

Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare

Compania de stat cu doi angajați și patru șefi care supraviețuiește din dobânzile bancare: Casa de Comerț Unirea, înființată în 2018 de ministrul PSD Petre Daea, și pe care guvernarea PNL dorea să o desființeze.  Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Compania de stat cu doi angajați și patru șefi  Potrivit proiectului de buget pe 2025, societatea are doi angajați, dintre care un director general. Însă nota de fundamentare a bugetului arată că există și un consiliu de administrație cu trei membri. Nu este clar cu ce se ocupă unicul angajat care nu are funcție de conducere. În anii trecuți, erau cinci mebri în CA-ul companiei.  Acest unic angajat fără funcție de conducere are alocat, pentru 2025, un buget, brut, de 106.000 lei, inclusiv „contribuții”. Directorul companiei are alocată suma de 114.000 de lei, iar CA-ul - 118.000 lei. Pe site-ul companiei, aparent nu eixstă nici director, nici consiliu de administrație. În nota de fundamentare a bugetului se arată că principala sursă de venit din 2024 a fost „venituri financiare provenite din dobanzi bancare”, puțin sub două milioane de lei. „Venituri din adaosul comercial” sunt doar 133.000 de lei, iar nota precizează că „cheltuielile de exploatare au fost sustinute si de veniturile financiare, rezultatul net din exploatare fiind negativ”.  

Salariul în companiile cu capital străin, aproape dublu față de cel din companiile autohtone Foto: Dacia
Economie

Salariul în companiile cu capital străin, aproape dublu față de cel din companiile autohtone

Salariul în companiile din România cu capital străin este aproape dublu față de cel din companiile autohtone cu capital integral românesc, arată o analiză a lui Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR. Dar și productivitatea din companiile cu capital străin este mai mult decât dublă decât cea din companiile cu capital integral românesc. Citește și: Efectul ascensiunii extremismului: discuții pe o rețea socială despre bombe artizanale și lichidarea „premierului” Bolojan Salariul în companiile cu capital străin, aproape dublu față de cel din companiile autohtone Potrivit datelor prezentate de Popa în Ziarul Financiar, salariul mediu în companiile cu investiţii străine directe (ISD peste 10% din capital) era, în 2023, de 9.641 lei, lunar, brut. În firmele fără investiții străine era de 5.240 de lei, brut, lunar. Productivitatea în companiile cu ISD era, în 2023, de 960.000 lei/salariat. În cele cu capital autohton era 485.000 lei/salariat.  „Firmele străine beneficiază adesea de active intangibile (mărci, patente, sisteme informatice performante, know-how) provenite de la compania-mamă, care sporesc eficienţa şi competitivitatea, au probabil şi un acces mai facil la pieţele de export. Spre deosebire de acestea, multe microîntreprinderi locale funcţionează cu capital redus şi fără echipamente de ultimă generaţie, ceea ce limitează productivitatea”, arată Popa. Potrivit acestui membru al CA-ului BNR, companiile cu investiții străine reprezintă 5% din totalul companiilor cu cifră de afaceri nenulă, dar contribuie cu peste 40% la cifra de afaceri totală a economiei. „Companiile mari şi cele cu capital străin nu obţin profituri uriaşe, aşa cum auzim adesea, ci împart beneficiile eficienţei operaţionale atât cu angajaţii, prin salarii mai mari, cu consumatorii, prin preţuri competitive, dar şi cu statul, plătind taxe”, arată Cristian Popa. 

Mătușa lui Simion, judecătoare, face reclamă electorală nepotului Foto: captură video
Eveniment

Mătușa lui Simion, judecătoare, face reclamă electorală nepotului. Ea a dat statul în judecată

Mătușa lui George Simion, Măndica Badiu, judecătoare la Focșani, face reclamă electorală nepotului ei. Ultima ei declarație de avere arată că ea a dat statul în judecată pentru un salariu mai mare și a câștigat: în anul fiscal 2023, pe lângă salariul net, anual, de 215.227, ea a primit și „drepturi salariale restante” de peste 155.000 de lei.  Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii Ionel Stoica scrie pe Facebook că aceasta apare într-un videoclip de promovare electorală a lui Simion, „Eu, George! Adevărata mea poveste” și prezintă mesajul ei.  Mătușa lui Simion, judecătoare, face reclamă electorală nepotului „Este pentru prima dată în istoria electorală a României post-decembriste când un magistrat participă activ la campania electorală a unui candidat la alegerile prezidențiale. Numai laude și cuvinte elogioase. În plus, doamna judecător Măndica Badiu a fost, de mai multe ori, membră în Biroul Electoral Județean din Vrancea, inclusiv în cel pentru alegerea Președintelui României din anul 2024. O incompatibilitate care se vede din avion, având în vedere că nepotul ei era unul dintre candidați.   Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii tac, nu s-au autosesizat, ca să nu-l deranjeze pe George Simion. Două instituții decredibilizate, care au fost folosite în ultimii cinci ani doar pentru a intimida magistrații curajoși și care trebuie reformate din temelii.   Consiliul Superior al Magistraturii chiar a delegat-o de mai multe ori pe judecătoarea Măndica Badiu în funcția de președintă a Secției Penale a Tribunalului Vrancea”, a scris Ionel Stoica.  

Garda Elvețiană Pontificală, condiții și salarii (sursa: Pexels/Ömer Gülen)
Eveniment

Garda Elvețiană: cât câștigă membrii celei mai mici armate din lume și care sunt condițiile impuse

Garda Elvețiană Pontificală, condiții și salarii. Garda Elvețiană Pontificală este responsabilă cu protecția Papei. Recrutarea membrilor este extrem de riguroasă, iar candidații trebuie să respecte mai multe condiții stricte. În schimb, acești soldați cu pregătire militară completă sunt remunerați pentru serviciile lor. Uniforma distinctivă și misiunea lor istorică Cu uniformele lor în galben, albastru și roșu, gardienii elvețieni atrag mereu privirile. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Ei formează cea mai mică armată din lume, înființată în 1506 la inițiativa Papei Iulius al II-lea. Astăzi, Gărzile Elvețiene numără doar 135 de membri, cu vârste între 19 și 35 de ani, toți dedicați protecției Suveranului Pontif, inclusiv în deplasările oficiale. Garda Elvețiană Pontificală, condiții și salarii Tinerii interesați să se alăture Gărzii Pontificale Elvețiene trebuie să știe că accesul este extrem de selectiv. Printre cerințele obligatorii se numără naționalitatea elvețiană, să fie catolici practicanți și să aibă o înălțime de minimum 1,74 metri. De asemenea aceștia trebuie să nu se căsătorească până la vârsta de 25 de ani (după care se pot căsători), să dețină un diplomă de absolvire a învățământului secundar și să accepte un angajament de cel puțin 26 de luni. Pentru misiunea lor esențială, membrii Gărzii Pontificale Elvețiene primesc un salariu lunar de aproximativ 1.200 de euro, potrivit publicației Midi Libre. Garda elvețiană vs jandarmeria Vaticanului Este important de menționat că gardienii elvețieni nu trebuie confundați cu Jandarmeria Statului Cetății Vaticanului, care are și ea atribuții de securitate. Gardienii elvețieni beneficiază de o pregătire militară de elită, ce include antrenamente avansate în arte marțiale și mânuirea armelor automate moderne. În plus, aceștia sunt cazați într-o cazarmă situată chiar în interiorul Vaticanului, pentru a putea răspunde rapid oricărei solicitări.

Care este bugetul general al Vaticanului (sursa: Pexels/Aliona & Pasha)
Internațional

Câți bani are Vaticanul: patrimoniu, salariile cardinalilor și funcția neremunerată a Papei

Care este bugetul general al Vaticanului. Deși averea patrimoniului Vaticanului este estimată la câteva miliarde de euro, bugetul general al micuțului stat papal se confruntă cu deficite anuale. Papa nu are salariu Deși conduce o cetate independentă cu un patrimoniu inestimabil, Papa nu primește salariu pentru funcția sa. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea El are însă acces la fonduri pentru a-și îndeplini misiunea pastorală. În schimb, cardinalii care conduc diferite departamente ale Curiei Romane primesc salarii de aproximativ 4.500 de euro pe lună, echivalentul unui rang de ministru în administrația pontificală. O avere artistică imposibil de vândut Vizitatorii bazilicii Sfântul Petru, ai Capelei Sixtine sau ai muzeelor Vaticanului observă imediat bogăția artistică a Bisericii Catolice: aproximativ 70.000 de opere de artă, de la Antichitate până la Renaștere, incluzând sculpturi, picturi, obiecte rare și comorile bibliotecii apostolice. Acestea reprezintă însă un patrimoniu inalienabil, parte din istoria creștinismului și imposibil de comercializat. Care este bugetul general al Vaticanului Vaticanul deține și bunuri mai ușor evaluabile: imobile, școli, spitale și investiții financiare estimate la circa cinci miliarde de euro. Majoritatea proprietăților sunt în Italia, însă Vaticanul administrează și peste 1.000 de imobile în străinătate, inclusiv în cartiere de lux din Londra, Geneva și Paris. În 2023, administrația patrimoniului (APSA) a raportat un profit de 46 de milioane de euro. Veniturile Vaticanului provin în principal din Denierul Sfântului Petru, o colectă anuală internațională, care a scăzut de la 100 la circa 50 de milioane de euro. De asemenea veniturile se bazează pe donații și moșteniri de la persoane fizice, dar și pe turism religios: încasări din bilete la muzee, vânzarea de suveniruri, lumânări și alte obiecte religioase. Vaticanul beneficiază de sprijin financiar din partea diocezelor mai bogate (SUA, Italia, Germania, Brazilia, Coreea de Sud). Cheltuieli și dificultăți financiare Pe partea de cheltuieli, Vaticanul susține salariile și pensiile pentru circa 5.000 de angajați, costuri administrative și operaționale. Sprijinul caritabil acordat în 2023 în 76 de țări a totalizat 13 milioane de euro. Însă, din cauza pandemiei și a scăderii donațiilor, Vaticanul înregistrează anual deficite între 30 și 70 de milioane de euro. Fondul de pensii are, la rândul său, un deficit de cel puțin 350 de milioane de euro. Eforturi de transparență și combaterea spălării de bani Papa Francisc a făcut din echilibrarea bugetului o prioritate a pontificatului său. Deși nu a reușit să atingă „deficitul zero”, a lansat ample reforme, precum transparentizarea finanțelor vaticane. În timpul său, au fost închise circa 5.000 de conturi bancare suspecte. A redirecționat investițiile spre fonduri etice. Exemplul personal al Papei Francisc Papa Francisc a redus în 2021 salariile cardinalilor cu 10%. De asemenea, a scos la licitație diverse cadouri primite, cum ar fi un Lamborghini vândut cu peste 700.000 de euro sau o motocicletă Harley-Davidson adjudecată pentru 241.000 de euro, fondurile fiind direcționate către acte caritabile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră