miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

salariu

150 articole
Eveniment

Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE

REGES-ONLINE a devenit, din 2026, registrul electronic în care sunt păstrate informațiile oficiale despre contractele individuale de muncă din România. Pentru salariat, însă, schimbarea nu înseamnă doar trecerea de la vechiul Revisal la o platformă nouă. Una dintre cele mai importante noutăți este posibilitatea de a intra direct în propriul cont, de a vedea angajatorii înregistrați pe CNP-ul său, de a solicita extrase și chiar de a semnala angajatorului dacă descoperă date incorecte. Verificarea poate fi importantă mai ales pentru salariații care au schimbat mai multe locuri de muncă, au avut contracte suspendate, au lucrat cu normă parțială sau au descoperit, de-a lungul timpului, diferențe între documentele primite și situația comunicată autorităților. Ce este REGES-ONLINE REGES-ONLINE este Registrul General de Evidență a Salariaților, administrat de Inspecția Muncii. Citește și: Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii Actualul sistem a fost reglementat prin HG nr. 295/2025 și a înlocuit sistemul bazat pe Revisal. Perioada de tranziție a fost prelungită până la 31 decembrie 2025, vechiul cadru stabilit prin HG nr. 905/2017 fiind abrogat de la sfârșitul anului. Diferența importantă este că REGES-ONLINE funcționează ca o platformă accesibilă online, nu doar ca un instrument prin care angajatorii transmit date către inspectoratele de muncă. Angajatorii sunt în continuare cei care au obligația de a completa și transmite informațiile privind contractele de muncă. Salariatul nu își introduce singur salariul, funcția sau durata contractului și nici nu poate modifica direct aceste informații. El capătă însă acces la ceea ce a fost declarat despre el. De ce este important pentru salariat Până la apariția actualei platforme, majoritatea angajaților nu verificau periodic informațiile existente în registrul general de evidență a salariaților. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor De multe ori, eventualele probleme erau descoperite abia când salariatul avea nevoie de documente pentru dovedirea vechimii, când solicita un credit, când schimba locul de muncă sau când apărea un conflict cu angajatorul. În REGES-ONLINE, după autentificare, salariatul poate vedea lista angajatorilor înregistrați pentru CNP-ul său. Pentru fiecare sunt afișate informații de identificare și există inclusiv opțiunile „Solicită extras” și, atunci când angajatorul este activ în platformă, „Notifică”. Este, practic, un motiv bun pentru ca orice salariat să își verifice periodic situația. O informație greșită nu trebuie ignorată doar pentru că salariul este primit lunar și raportul de muncă pare să funcționeze normal. O eroare privind funcția, norma, salariul, data începerii sau încetării contractului ori o suspendare poate deveni relevantă ulterior, când trebuie dovedită situația profesională. Cum intră angajatul în REGES-ONLINE Aplicația destinată salariaților se accesează prin portalul REGES-ONLINE, din secțiunea „Registru pentru salariați” sau prin meniul „Conectare – Aplicație Salariat”. Potrivit ghidului oficial al Inspecției Muncii, autentificarea poate fi realizată prin ROeID sau, pentru conturile activate corespunzător, cu e-mail și parolă. Portalul indică și autentificarea prin eIDAS pentru utilizatorii eligibili din alte state ale Uniunii Europene. Persoanele care nu au cont trebuie să parcurgă procesul de înregistrare și validare a identității. Activarea poate fi realizată, între altele, cu semnătură electronică calificată sau la ghișeu. Contul este legat de CNP, iar Inspecția Muncii avertizează utilizatorii să nu ofere altor persoane datele de autentificare. Ce poate vedea angajatul despre propriul contract După autentificare, salariatul poate vedea angajatorii care figurează în REGES pentru CNP-ul său și poate solicita extrase privind propriul istoric profesional. Informațiile înregistrate în REGES sunt mult mai importante decât simpla existență a contractului. HG nr. 295/2025 prevede transmiterea unor date precum cele referitoare la contract, ocupație, durata și timpul de muncă, precum și salariul de bază lunar brut, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv. În extrase pot apărea, în funcție de documentul solicitat și istoricul persoanei, informații privind contractul și evoluția sa, inclusiv suspendări sau alte evenimente înregistrate. Asta înseamnă că angajatul poate compara datele oficiale cu documentele pe care le are acasă: contractul individual de muncă, actele adiționale, deciziile de suspendare sau încetare și documentele salariale. Ce trebuie verificat cu atenție După obținerea extrasului, salariatul ar trebui să verifice în primul rând dacă angajatorul și contractul sunt cele corecte și dacă informațiile coincid cu documentele pe care le-a semnat. Merită urmărite în special: - Data începerii activității: Dacă salariatul a început munca într-o anumită zi, data din registru trebuie confruntată cu cea din contract. - Funcția sau ocupația: O eroare privind funcția sau codul COR poate deveni relevantă inclusiv pentru dovedirea experienței într-o anumită specialitate. - Durata contractului: Trebuie verificat dacă este vorba despre un contract pe perioadă determinată sau nedeterminată. - Norma și timpul de muncă: Un angajat care lucrează cu normă întreagă nu ar trebui să figureze, de exemplu, cu un contract part-time dacă aceasta nu este situația reală și contractuală. - Salariul înregistrat: HG nr. 295/2025 include între informațiile transmise în registru salariul de bază lunar brut, precum și indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri relevante. - Suspendările contractului: Dacă apare o suspendare pe care salariatul nu o recunoaște sau dacă perioada nu coincide cu documentele sale, informația trebuie verificată. - Încetarea contractului: Un fost salariat ar trebui să verifice dacă data și situația încetării contractului corespund actelor primite. Important este ca REGES să fie comparat cu documentele de muncă, nu cu amintirile angajatului. Ce extrase poate obține salariatul Aplicația permite solicitarea unui extras din registrul individual, referitor la situația salariatului în cadrul unei anumite societăți, dar și a unui extras centralizator, care reunește informațiile existente în registru pentru perioadele disponibile la nivel național. Documentele pot fi generate în formate precum PDF, XLSX sau CSV. La solicitarea extrasului individual există inclusiv posibilitatea de a opta pentru un document în care salariul să nu fie afișat. Cererile și documentele generate pot fi urmărite în secțiunea „Status solicitări și sesizări”. Inspecția Muncii precizează că extrasele sunt documente oficiale emise de instituție și pot fi descărcate sau tipărite. Totodată, extrasele semnate electronic pot fi utilizate pentru dovedirea activității profesionale. Așadar, merită ca salariatul să descarce și să păstreze periodic un astfel de document, mai ales după schimbarea locului de muncă sau după modificări importante ale contractului. Ce face salariatul dacă descoperă o greșeală Una dintre cele mai utile funcții ale REGES-ONLINE este butonul „Notifică”. Dacă angajatul constată că informațiile din registru nu sunt corecte, poate trimite prin platformă o solicitare de corectare către angajator. Funcția poate fi utilizată atunci când angajatorul respectiv este activ în REGES-ONLINE. Există însă o distincție importantă: salariatul poate semnala eroarea, dar nu o poate corecta singur. În REGES-ONLINE, corecțiile sunt realizate de utilizatorii care au dreptul de raportare pentru angajator. Ghidul oficial explică faptul că o „corecție” reprezintă remedierea unei erori materiale din datele deja înregistrate – de exemplu, o funcție introdusă greșit, o dată incorectă sau o eroare privind numărul contractului. Prin urmare, angajatul ar trebui să păstreze și documentul care dovedește informația corectă. De exemplu, dacă în REGES apare un salariu de bază diferit, este util contractul sau actul adițional. Dacă este greșită funcția, trebuie verificat contractul ori actul prin care aceasta a fost modificată. Dacă problema privește suspendarea, trebuie păstrată decizia sau documentul care justifică perioada respectivă. Corecție sau modificare: nu sunt același lucru REGES face diferența între corectarea unei informații introduse greșit și modificarea efectivă a raportului de muncă. Dacă, de exemplu, contractul prevedea de la început o anumită funcție, dar aceasta a fost introdusă greșit în registru, vorbim despre o corecție. Dacă salariatul a fost însă promovat ulterior și funcția s-a schimbat în mod real, nu mai este vorba despre repararea unei greșeli, ci despre înregistrarea unei modificări a raportului de muncă. Ghidul REGES precizează explicit că o corecție nu schimbă în sine relația de muncă, ci remediază date introduse eronat. Distincția este importantă inclusiv pentru salariat: simplul fapt că o informație este schimbată în registru nu poate înlocui documentele și procedurile pe care legislația muncii le cere atunci când condițiile contractului se modifică efectiv. Dacă angajatorul nu corectează datele Primul pas practic este ca salariatul să folosească funcția „Notifică” din REGES-ONLINE, dacă aceasta este disponibilă pentru angajatorul respectiv, și să solicite corectarea informației. Este prudent ca solicitarea să fie însoțită sau urmată și de o comunicare care poate fi dovedită – de exemplu, o cerere scrisă sau un e-mail – mai ales dacă eroarea privește o informație importantă. Angajatul ar trebui să păstreze: extrasul REGES în care apare eroarea; contractul individual de muncă; actele adiționale; deciziile de suspendare sau încetare, după caz; fluturașii de salariu ori alte documente relevante; solicitarea de corectare și răspunsul angajatorului. Dacă angajatorul refuză corectarea sau situația nu este clarificată, salariatul poate sesiza inspectoratul teritorial de muncă competent, prezentând documentele care arată diferența dintre situația reală și datele raportate. Pentru probleme strict tehnice de acces sau funcționare a platformei, REGES-ONLINE pune la dispoziția salariaților și o secțiune de suport tehnic. O eroare în REGES nu trebuie confundată cu modificarea contractului Există și o precauție importantă. REGES-ONLINE este registrul oficial în care angajatorul transmite informațiile prevăzute de lege, însă apariția unei informații greșite acolo nu transformă automat acea informație într-o modificare valabilă a contractului individual de muncă. Dacă, de exemplu, salariatul are un contract și un act adițional care prevăd un anumit salariu, iar în registru a fost introdusă din eroare altă valoare, problema trebuie corectată în evidență. Nu înseamnă că simpla tastare a unei alte sume în REGES a modificat prin ea însăși drepturile contractuale ale salariatului. Tocmai de aceea documentele semnate trebuie păstrate chiar dacă există acum un registru electronic accesibil online. Verificarea REGES chiar dacă nu există un conflict cu angajatorul Cel mai bun moment pentru descoperirea unei erori nu este atunci când relația de muncă s-a terminat sau când salariatul trebuie să demonstreze urgent o anumită situație. Este mult mai simplu ca neconcordanța să fie corectată în timp ce contractul este activ, angajatorul funcționează, documentele sunt disponibile, iar persoanele care au gestionat dosarul de personal pot clarifica situația. De aceea, verificarea REGES nu ar trebui privită doar ca o măsură pentru angajații care au probleme cu firma. Poate deveni o formă elementară de protecție profesională. Practic, fiecare salariat ar trebui să facă trei lucruri: să intre în REGES-ONLINE, să solicite un extras și să compare informațiile din acesta cu propriul contract și cu actele adiționale. Dacă toate datele coincid, documentul poate fi păstrat în arhiva personală. Dacă apare o diferență, este mult mai bine ca aceasta să fie clarificată imediat decât peste câțiva ani, când angajatorul poate nici să nu mai existe.

Cum verifici dacă ești angajat cu forme legale: ghid complet pentru REGES-ONLINE
Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii
Eveniment

Angajatorul nu plătește salariul la timp: ce poate face salariatul și cum își recuperează banii

Salariul nu este o plată pe care angajatorul o poate amâna după bunul plac atunci când firma are probleme financiare. Codul muncii prevede că salariul trebuie plătit cel puțin o dată pe lună, la data stabilită prin contractul individual de muncă, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern. Dacă termenul a trecut, salariatul are mai multe căi pentru a-și cere banii: solicitare scrisă către angajator, sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă și, dacă plata nu este făcută, acțiune în instanță. Din ce moment salariul este considerat restant Primul lucru pe care angajatul trebuie să-l verifice este data la care salariul trebuia plătit. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal Aceasta trebuie să rezulte din documentele care reglementează raportul de muncă. De exemplu, dacă în contract este prevăzut că salariul se plătește pe data de 15 a lunii, iar banii nu sunt virați la termen, obligația angajatorului este deja scadentă. Nu este nevoie ca salariatul să aștepte o lună pentru a putea reclama faptul că nu și-a primit salariul. Codul muncii stabilește expres că întârzierea nejustificată sau neplata poate atrage inclusiv plata unor daune-interese pentru prejudiciul produs. Pragul de o lună are însă importanță pentru sancțiunea contravențională. Dacă angajatorul depășește cu mai mult de o lună termenul de plată, poate primi o amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat căruia nu i-a plătit salariul. Excepția prevăzută de Codul muncii privește angajatorii aflați sub incidența legislației insolvenței. Primul pas: cereți plata în scris O discuție verbală cu șeful sau cu departamentul de contabilitate poate rezolva problema, dar este greu de dovedit ulterior. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor De aceea, dacă salariul întârzie, este utilă o solicitare scrisă transmisă angajatorului – prin e-mail, registratură sau alt mijloc care permite păstrarea dovezii comunicării. Dacă depuneți solicitarea fizic, la registratură, asigurați-vă că primiți o copie a documentului pe care este aplicată ștampila firmei, data, semnătura primitorului și numărul de înregistrare. Dacă angajatorul refuză primirea, trimiteți documentul prin poștă/curier cu confirmare de primire și conținut declarat. Salariatul poate indica luna pentru care nu a fost achitat salariul, suma datorată dacă o cunoaște și data la care plata trebuia efectuată. Această etapă nu este o condiție obligatorie pentru sesizarea ITM sau pentru introducerea unei acțiuni în instanță, dar poate deveni o dovadă importantă a demersurilor făcute de angajat. Ce dovezi trebuie păstrate Chiar dacă, într-un proces de muncă, sarcina probei revine în mare măsură angajatorului, salariatul nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe această regulă. Citește și: Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații Codul muncii prevede că plata salariului este dovedită prin statele de plată semnate sau prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății. Este util să fie păstrate: - contractul individual de muncă și actele adiționale; - documentul din care rezultă data plății salariului; - fluturașii de salariu; - extrasele de cont pentru lunile în care banii nu au fost virați; - pontaje sau alte dovezi privind activitatea prestată; - e-mailuri și mesaje referitoare la salariile restante; - solicitările scrise adresate angajatorului și răspunsurile primite; - eventualele notificări în care firma recunoaște că are salarii neachitate. Un extras din REGES-Online poate fi de asemenea util pentru verificarea informațiilor privind contractul și salariul înregistrat, însă extrasul nu demonstrează, prin el însuși, că salariul a fost efectiv plătit. Sesizarea la ITM: ce poate face inspectorul de muncă Salariatul poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă. Inspecția Muncii pune la dispoziție inclusiv un formular electronic pentru petiții, iar sesizările pot fi transmise și prin e-mail, poștă, fax sau depuse la ghișeu. În urma sesizării, inspectorii pot verifica situația, pot solicita angajatorului documente și dovada achitării salariului și pot dispune măsuri pentru remedierea neregulilor constatate. În condițiile prevăzute de Codul muncii, pot fi aplicate și sancțiuni contravenționale. Există însă o diferență importantă între controlul ITM și recuperarea silită a banilor. ITM poate controla și sancționa angajatorul, dar atunci când există un conflict privind drepturile bănești și angajatorul refuză în continuare plata, instanța este cea care poate soluționa litigiul și stabili obligația de plată printr-o hotărâre judecătorească. ITM sau instanță? Nu sunt același lucru Cele două variante nu se exclud, dar nu sunt acelați lucru. Sesizarea ITM este utilă pentru declanșarea unui control și constatarea unor încălcări ale legislației muncii. Acțiunea în instanță este calea prin care salariatul poate cere efectiv obligarea angajatorului la plata salariilor restante și, după caz, a sumelor suplimentare generate de întârziere. Inspecția Muncii explică explicit că, dacă angajatorul nu achită salariile nici după intervenția inspectorilor, salariatul se poate adresa tribunalului. Conflictele de muncă se judecă în regim de urgență și sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Salariatul poate cere și despăgubiri pentru întârziere Recuperarea banilor nu se limitează obligatoriu la salariul nominal rămas neachitat. Articolul 166 din Codul muncii prevede că întârzierea nejustificată sau neplata salariului poate determina obligarea angajatorului la daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. În funcție de situația concretă și de ceea ce se solicită în proces, pot intra în discuție și accesoriile aferente unei obligații bănești neachitate la scadență, inclusiv dobânda legală penalizatoare. Codul civil și legislația privind dobânda legală reglementează despăgubirea pentru neplata la termen a unei sume de bani, iar Înalta Curte a analizat în mai multe hotărâri aplicarea acestor reguli în materia drepturilor salariale. Cu alte cuvinte, un salariat care ajunge în instanță ar trebui să formuleze cu atenție toate pretențiile, nu doar să ceară suma inițială restantă. Termenul de trei ani este esențial Salariatul nu poate amâna la nesfârșit recuperarea salariilor. Dreptul la acțiune pentru salariile restante și pentru daunele rezultate din neexecutarea obligațiilor privind plata salariului se prescrie în trei ani de la data la care fiecare drept era datorat. Asta înseamnă că termenul nu începe, de regulă, abia când angajatul pleacă din firmă. Pentru un salariu care trebuia achitat, de exemplu, în august 2026, termenul se raportează la scadența acelui drept salarial. Este important mai ales pentru salariații cărora angajatorul le datorează bani de mai multe luni sau ani: fiecare salariu restant are propria scadență, iar apropierea termenului de trei ani nu trebuie ignorată. Plata parțială a salariului O altă situație frecventă este plata parțială. Angajatorul virează o parte din bani și îi cere salariatului să aștepte diferența. Codul muncii protejează angajatul și în această situație. Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea documentelor pentru suma primită nu înseamnă renunțarea la diferența de salariu la care persoana are dreptul. Prin urmare, diferența neachitată poate fi cerută ulterior. Plecarea din firmă nu șterge salariile restante Încetarea contractului individual de muncă nu îl eliberează pe fostul angajator de obligația de a achita drepturile salariale deja câștigate. Dacă raportul de muncă s-a încheiat și există bani restanți, recuperarea acestora se face prin instanță. ITM Maramureș precizează explicit că recuperarea drepturilor bănești ale foștilor salariați depășește competența inspectoratului atunci când contractul a încetat, litigiul urmând să fie soluționat de instanță. Ce ar trebui să facă, practic, salariatul Ordinea cea mai prudentă este simplă: verificarea datei de plată din contract, păstrarea tuturor documentelor, solicitarea salariului în scris, sesizarea ITM dacă problema nu este rezolvată și, atunci când angajatorul continuă să refuze plata, acțiunea la tribunal. Important este ca salariatul să nu lase lunile să treacă în ideea că „firma va plăti când va avea bani”. Lipsa banilor în conturile angajatorului nu transformă salariul într-o plată facultativă, iar termenul de trei ani pentru revendicarea drepturilor salariale continuă să curgă.

Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații
Eveniment

Ce acte trebuie să păstreze bugetarii înainte de aplicarea noii legi a salarizării: pot fi decisive dacă apar erori și contestații

Noua Lege a salarizării va aduce, pentru angajații din sectorul public, nu doar o nouă grilă, ci și o amplă operațiune de reîncadrare. Funcțiile, gradele, vechimea, salariile de bază și componentele veniturilor vor fi raportate la noile reguli. Tocmai de aceea, înainte de aplicarea noilor reglementări, fiecare bugetar ar trebui să își organizeze propria arhivă profesională. Deciziile de încadrare, actele adiționale, adeverințele de vechime, documentele privind sporurile sau fluturașii de salariu pot deveni probe esențiale dacă apar erori la recalculare. Primul document: actul de numire sau contractul de muncă Pentru salariații contractuali, contractul individual de muncă este documentul de la care trebuie să înceapă dosarul personal. Citește și: Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net În cazul funcționarilor publici și al altor categorii de personal pentru care raportul de serviciu se stabilește prin act administrativ, importante sunt decizia sau actul de numire și documentele ulterioare de modificare a încadrării. Aceste acte arată funcția ocupată, nivelul studiilor, durata timpului de lucru și alte elemente ale raportului de muncă sau de serviciu. La fel de importante sunt actele adiționale și deciziile ulterioare de reîncadrare, pentru că ele reconstruiesc evoluția profesională a angajatului. Deciziile de salarizare și de acordare a sporurilor Un alt dosar important este cel al documentelor prin care au fost stabilite drepturile salariale. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Merită păstrate deciziile de salarizare și reîncadrare, precum și actele prin care au fost acordate sporuri, majorări, indemnizații sau alte drepturi. Proiectul noii legi modifică arhitectura salarizării publice și modul în care sunt tratate unele componente ale remunerației. De aceea, vechile decizii vor permite angajatului să compare situația existentă înainte de reformă cu încadrarea realizată ulterior. Asta nu înseamnă însă că orice spor primit anterior va trebui păstrat automat. Drepturile salariale ale bugetarilor sunt stabilite prin lege, iar noul act normativ poate modifica pentru viitor structura remunerației. Fluturașii de salariu: mici hârtii care pot deveni foarte utile Chiar dacă mulți angajați îi aruncă imediat după ziua de salariu, fluturașii merită păstrați, în special cei din lunile dinaintea aplicării noii legi. Ei permit verificarea salariului de bază, a sporurilor, indemnizațiilor, reținerilor și a venitului brut și net. Din punct de vedere juridic, fluturașul nu este însă singura dovadă a salariului plătit. Codul muncii prevede că plata salariului se dovedește prin statele de plată și prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariat. Prin urmare, dacă fluturașii lipsesc, angajatul poate cere de la compartimentul de resurse umane documentele sau adeverințele necesare pentru reconstruirea istoricului salarial. Adeverințele de vechime pot influența direct încadrarea Vechimea este unul dintre elementele care trebuie verificat cu mare atenție. Proiectul publicat la 17 iulie păstrează un sistem de gradații în funcție de vechimea în muncă, astfel încât o perioadă omisă din evidențele angajatorului poate însemna inclusiv o încadrare greșită. Din acest motiv, merită păstrate adeverințele de vechime de la actualul și de la foștii angajatori, carnetul de muncă pentru perioadele în care acesta era utilizat și orice document care certifică perioade de activitate relevante. Pentru personalul căruia i se aplică sistemul gradațiilor, proiectul prevede șase niveluri, de la gradația 0 până la gradația 5, în funcție de vechime. Diplomele, certificatele și documentele privind studiile În dosarul personal ar trebui să existe și copii după diplome, certificate de absolvire și alte acte care demonstrează nivelul studiilor cerut pentru funcția ocupată. Pentru anumite categorii profesionale pot conta și titlul științific de doctor, specializările, gradele profesionale sau alte calificări prevăzute de legislația specifică. O diplomă care există în dosarul vechi al instituției, dar nu este preluată corect în evidențele utilizate pentru noua încadrare, poate genera o eroare care va trebui ulterior corectată. Nu uitați de fișa postului Fișa postului este deseori ignorată pentru că nu arată direct salariul. Totuși, ea poate fi utilă atunci când apar probleme legate de încadrarea unei funcții sau de atribuțiile efectiv exercitate. Merită păstrate atât fișa actuală, cât și versiunile mai vechi atunci când atribuțiile sau funcția s-au modificat semnificativ. Evaluările profesionale ar trebui și ele arhivate Proiectul noii Legi a salarizării pune un accent mai mare pe componenta variabilă și pe recompensarea performanței. De aceea, angajații ar trebui să păstreze și rapoartele sau fișele de evaluare profesională anuală, calificativele obținute și eventualele documente privind atingerea unor obiective profesionale. Acestea nu garantează automat acordarea unei viitoare prime sau majorări de performanță, deoarece condițiile vor fi cele stabilite de forma finală a legii și de normele de aplicare, dar pot constitui istoricul profesional al angajatului. Hotărârile judecătorești privind salariul O categorie aparte o reprezintă bugetarii ale căror drepturi salariale au fost stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Aceștia ar trebui să păstreze hotărârile definitive, deciziile prin care instituția le-a pus în executare și documentele din care rezultă modul în care sumele respective au fost introduse în salariu. În cazul unei reîncadrări, aceste situații pot necesita o analiză distinctă. De ce contează toate aceste acte la trecerea la noua grilă Unul dintre cele mai importante motive este posibilitatea verificării noii încadrări. Proiectul Legii salarizării introduce o nouă structură de funcții, grade și coeficienți și stabilește o valoare de referință de 4.100 de lei pentru perioada inițială de aplicare. Pentru angajat, important va fi să verifice dacă funcția, gradul, gradația și celelalte elemente au fost introduse corect. Documentele vechi îi permit să compare, element cu element, ceea ce figura înainte în evidențele salariale cu ceea ce apare în noua decizie. Ce se întâmplă dacă salariul actual este peste noua grilă Proiectul conține un mecanism tranzitoriu pentru situațiile în care remunerația aflată în plată este mai mare decât cea rezultată din noul sistem. Diferența este tratată printr-o compensație individuală, ceea ce urmărește evitarea unei reduceri imediate a salariului în plată. Tocmai aici istoricul salarial devine important: angajatul trebuie să poată verifica care era salariul său înainte de reîncadrare și din ce componente era alcătuit. Termenele de contestație pot fi foarte scurte După emiterea noilor decizii de salarizare, angajații trebuie să verifice imediat dacă încadrarea și calculul sunt corecte. În legislația salarizării bugetare, termenele pentru formularea contestațiilor administrative au fost, de regulă, scurte, uneori de numai câteva zile sau săptămâni. Forma finală a noii Legi a salarizării va stabili procedura și termenul aplicabil. Tocmai de aceea, timpul nu ar trebui pierdut atunci cu căutarea actelor prin arhiva instituției sau la Serviciul RUNOS. Documentele necesare pentru verificarea salariului ar trebui pregătite din timp. Erorile informatice O operațiune de reîncadrare care privește întregul sector public presupune prelucrarea unui volum foarte mare de date. O cifră greșită, o perioadă de vechime neintrodusă, un grad profesional omis sau o funcție echivalată incorect pot modifica rezultatul. Instituțiile au propriile obligații privind păstrarea documentelor de personal, iar pentru salariații cu contract individual de muncă date importante se regăsesc și în REGES-ONLINE. Angajatorul trebuie să întocmească dosarul personal și, în condițiile prevăzute de legislație, să elibereze copii ale documentelor existente în acesta. Asta nu face însă inutilă arhiva angajatului. Dimpotrivă: ea permite identificarea rapidă a unei neconcordanțe. Nu așteptați apariția noii decizii pentru a căuta actele Cel mai simplu este ca verificarea documentelor să fie făcută înainte de aplicarea noii legi. Angajatul poate cere compartimentului de resurse umane copii ale actelor care îi lipsesc, în special deciziile succesive de încadrare și salarizare, documentele privind vechimea și actele prin care au fost stabilite diferite drepturi. Actele importante pot fi apoi scanate și păstrate într-o arhivă digitală personală, separată de calculatorul sau adresa de e-mail de serviciu. Practic, un dosar util ar trebui să conțină: contractul individual de muncă sau actul de numire, fișa postului, actele adiționale, deciziile de încadrare și salarizare, documentele privind sporurile, adeverințele de vechime, diplomele și certificatele relevante, evaluările profesionale, hotărârile judecătorești privind drepturile salariale și fluturașii de salariu din perioada apropiată reîncadrării. Cel mai important document va fi noua decizie de salarizare După aplicarea viitoarei legi, angajatul ar trebui să compare noua decizie cu documentele din arhiva proprie. Funcția, gradul profesional, gradația, vechimea, salariul de bază și orice compensație sau componentă salarială trebuie verificate separat. Iar dacă apare o diferență, documentele trebuie scoase din dosar imediat, nu căutate după luni sau ani. Procedurile și termenele de contestare vor trebui urmărite în forma finală a legii, deoarece proiectul aflat acum în discuție se mai poate modifica. Pentru unele familii ocupaționale, chiar proiectul din 17 iulie conține proceduri speciale și termene proprii de contestație, ceea ce este încă un motiv pentru ca salariatul să nu înceapă să își caute actele abia după primirea noii încadrări. O arhivă personală nu garantează că nu va exista nicio eroare, dar poate transforma o contestație bazată pe „salariul meu era altul” într-una susținută de documente, date și sume exacte.

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net
Eveniment

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net

Noua Lege a salarizării schimbă modul în care vor fi construite veniturile angajaților statului. Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026, calculul pornește de la o valoare de referință, continuă cu coeficientul funcției, gradul profesional și vechimea, iar la salariul de bază astfel rezultat se pot adăuga sporuri, indemnizații și alte drepturi. Abia după reținerea taxelor se ajunge la suma virată pe card. Prima etapă: identificarea funcției și a coeficientului Fiecare funcție din sectorul public este așezată într-o grilă și primește un coeficient de salarizare. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Acesta arată poziția postului în ierarhia bugetară și reflectă responsabilitatea, complexitatea muncii, nivelul de pregătire, impactul deciziilor și condițiile în care se desfășoară activitatea. Proiectul introduce 12 grade salariale, iar coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8. Gradul salarial nu trebuie confundat cu gradul profesional: primul arată poziția funcției în ierarhia generală, în timp ce al doilea indică nivelul de evoluție al angajatului în cariera sa. În anexele legii, un post poate apărea diferențiat, de exemplu, pentru debutant, asistent, principal, specialist sau grad profesional superior. Fiecărei asemenea încadrări îi corespunde un coeficient distinct. Valoarea de referință este „unitatea de măsură” Pentru anul 2027, proiectul indică o valoare de referință de 4.100 de lei. Aceasta nu reprezintă salariul primit pe card și nici salariul automat acordat fiecărui bugetar. Este o valoare brută, utilizată pentru calcularea salariului de bază. Formula inițială este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut la gradația 0 De exemplu, un coeficient de 1,50 conduce la un salariu de bază de 6.150 de lei brut, iar un coeficient de 2,00 produce un salariu de bază de 8.200 de lei brut. Sumele rezultate se rotunjesc din leu în leu în favoarea angajatului. Dacă salariul calculat pentru o normă întreagă ar fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată, angajatul trebuie remunerat cel puțin la nivelul salariului minim legal. Gradul profesional este deja reflectat în coeficient Gradul profesional nu se adaugă, de regulă, ca un procent separat peste salariu. El influențează coeficientul înscris în grilă. Un debutant și un angajat cu grad profesional superior, chiar dacă ocupă funcții din aceeași familie ocupațională, pot avea coeficienți diferiți. Prin urmare, avansarea în grad profesional poate însemna trecerea la o altă poziție din anexă și la un coeficient mai mare. Salariul nu se stabilește doar după denumirea generală a postului. Contează funcția concretă, nivelul studiilor, gradul sau treapta profesională și, în unele domenii, vechimea în specialitate cerută pentru ocuparea postului. Vechimea majorează succesiv salariul de bază Pentru majoritatea funcțiilor de execuție, coeficienții din anexe sunt prevăzuți pentru gradația 0, adică pentru o vechime de până la trei ani. Ulterior se aplică majorări succesive, în funcție de vechimea totală în muncă: între 3 și 5 ani: 7,5%; între 5 și 10 ani: încă 5%; între 10 și 15 ani: încă 5%; între 15 și 20 de ani: încă 2,5%; peste 20 de ani: încă 2,5%. Procentele se aplică succesiv, nu se adună pur și simplu și nu se calculează toate la salariul inițial. La fiecare trecere într-o gradație, procentul se aplică salariului de bază existent în acel moment. Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă de vechime este inclusă deja în salariul de bază. Sporurile se adaugă după stabilirea salariului de bază După ce sunt aplicate coeficientul și gradația de vechime, rezultă salariul de bază brut. Peste acesta pot fi acordate sporurile și celelalte componente prevăzute pentru funcția respectivă. Proiectul păstrează sporuri pentru condiții de muncă, activități speciale, ore suplimentare, muncă în zile de repaus sau sărbători, handicap și implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene. Nu fiecare angajat va primi însă toate aceste drepturi. Ele depind de locul de muncă, activitatea efectiv desfășurată și condițiile stabilite în lege și în anexele familiei ocupaționale. La nivelul fiecărui ordonator principal de credite, suma sporurilor și a altor drepturi care intră sub plafon nu va putea depăși, în general, o medie de 20% din totalul salariilor de bază. Aceasta nu înseamnă neapărat că fiecare salariat va avea sporuri de maximum 20%. Unii pot primi un procent mai mare, iar alții unul mai mic sau deloc, cu respectarea mediei instituției și a excepțiilor prevăzute de lege. Ce poate intra în salariul lunar brut Proiectul face diferența între salariul de bază și salariul lunar. Salariul lunar poate cuprinde: salariul de bază + sporuri + indemnizații + prime + premii + alte drepturi salariale Pot apărea, după caz, plata orelor suplimentare, indemnizația de hrană, sporul pentru proiecte europene, plata pentru anumite condiții de muncă ori alte componente prevăzute expres pentru domeniul respectiv. Unele drepturi nu sunt permanente. Orele suplimentare depind de munca efectiv prestată, premiile de performanță depind de evaluare și de fondurile disponibile, iar anumite indemnizații sunt acordate numai în lunile în care sunt îndeplinite condițiile legale. Din acest motiv, doi angajați cu același salariu de bază pot primi sume diferite pe card. Un exemplu orientativ de calcul Să presupunem că un angajat are un coeficient de 2,00 și o vechime cuprinsă între 10 și 15 ani. Salariul de bază la gradația 0 este: 4.100 × 2,00 = 8.200 de lei brut Apoi se aplică succesiv majorările de vechime: gradația 1: 8.200 + 7,5% = 8.815 lei; gradația 2: 8.815 + 5% = aproximativ 9.256 lei; gradația 3: 9.256 + 5% = aproximativ 9.719 lei. Dacă angajatul beneficiază, ipotetic, și de un spor de 10% calculat la salariul de bază, acesta ar fi de aproximativ 972 de lei. Salariul lunar brut ar ajunge astfel la aproximativ 10.691 de lei. Sporul concret, baza sa de calcul și celelalte drepturi depind de funcția ocupată și de prevederile aplicabile fiecărei familii ocupaționale. Cum se ajunge de la brut la net Din salariul lunar brut sunt reținute contribuțiile și impozitul prevăzute de Codul fiscal: CAS pentru pensie: 25%; CASS pentru sănătate: 10%; impozit pe venit: 10%, aplicat bazei rămase după scăderea contribuțiilor și, după caz, a deducerilor. În exemplul de mai sus, pentru un brut de aproximativ 10.691 de lei și fără deduceri sau facilități fiscale, suma netă ar fi de aproximativ 6.250 de lei. Calculul final poate varia în funcție de deducerea personală, persoanele aflate în întreținere, eventualele scutiri și regimul fiscal al anumitor componente salariale. Prin urmare, coeficientul din grilă nu poate fi confundat cu salariul net. El stabilește doar punctul de plecare al calculului. Salariul actual poate fi protejat prin diferența tranzitorie Dacă venitul calculat potrivit noii legi este mai mic decât cel aflat în plată înaintea aplicării sale, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta are rolul de a evita o diminuare imediată a venitului lunar pentru angajații existenți. Diferența nu modifică însă coeficientul și nu devine parte permanentă a salariului de bază. Ea este un drept individual separat, destinat perioadei de tranziție către noua grilă, și se poate reduce pe măsură ce salariul calculat după noile reguli crește. Formula completă, pe înțelesul tuturor În forma cea mai simplă, traseul de la grilă la card va fi: valoarea de referință × coeficientul funcției → aplicarea gradației de vechime → salariul de bază brut → adăugarea sporurilor și a celorlalte drepturi → salariul lunar brut → scăderea CAS, CASS și a impozitului → salariul net Pentru fiecare bugetar, calculul concret va depinde de anexa în care este încadrată funcția, gradul profesional, vechimea, sporurile aplicabile și situația fiscală individuală. Din acest motiv, simpla identificare a unui coeficient în grilă nu arată, singură, câți bani vor intra efectiv pe card.

Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor
Eveniment

Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor

Pensionarea nu înseamnă obligatoriu retragerea completă din activitate. În 2026, numeroși pensionari pot continua să lucreze, să desfășoare activități independente sau să obțină venituri din drepturi de autor, fără să piardă pensia. Regulile nu sunt însă identice pentru toate categoriile. Pensia pentru limită de vârstă poate fi cumulată, în principiu, cu orice venit, în timp ce beneficiarii pensiei anticipate și unii titulari ai pensiei de urmaș trebuie să respecte anumite restricții. Regula generală: pensia poate fi cumulată cu venituri Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii permite pensionarilor să cumuleze pensia cu venituri obținute din activități pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Sunt incluse, de regulă, salariile, veniturile asimilate salariilor și alte activități supuse contribuției la pensie. Este permis și cumulul cu veniturile obținute în calitate de prestator casnic, indiferent de nivelul acestora, atunci când pentru activitatea respectivă se achită contribuția de asigurări sociale. Excepțiile importante îi vizează în special pe beneficiarii pensiei anticipate și pe soții supraviețuitori care primesc pensie de urmaș. Pensia pentru limită de vârstă poate fi cumulată cu salariul Pensionarii pentru limită de vârstă pot continua să lucreze în baza unui contract individual de muncă și pot primi atât pensia, cât și salariul integral. Nu există, în sistemul public de pensii, un plafon general al salariului peste care pensia să fie suspendată. Pensionarul poate fi angajat cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe perioadă determinată ori nedeterminată, în condițiile stabilite de angajator și de legislația muncii. Pentru salariu se rețin taxele obișnuite, inclusiv contribuția de asigurări sociale. Faptul că angajatul este deja pensionar nu îl scutește de CAS pentru venitul salarial. Perioada lucrată după pensionare poate fi adăugată ulterior la stagiul de cotizare. Pensionarul pentru limită de vârstă poate cere recalcularea pensiei, prin valorificarea contribuțiilor plătite după pensionare, o singură dată într-un an calendaristic. Atenție însă: stagiul realizat în perioada în care pensia este cumulată cu salariul nu este luat în calcul la acordarea punctelor de stabilitate. Pensia anticipată nu poate fi cumulată cu orice salariu Situația este diferită pentru persoanele care primesc pensie anticipată și care nu au ajuns încă la vârsta standard de pensionare. Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate cumula pensia cu veniturile obținute: în baza unui contract individual de muncă; în baza unui raport de serviciu, cum este cazul funcționarilor publici; din exercitarea unei funcții elective; dintr-o funcție în care persoana este numită în cadrul autorității executive, legislative sau judecătorești, pe durata mandatului; în calitate de membru cooperator ale cărui drepturi sunt asimilate celor ale salariaților. În aceste situații, plata pensiei anticipate se suspendă. Persoana trebuie să anunțe casa teritorială de pensii despre apariția situației de incompatibilitate, pentru a evita încasarea unor sume necuvenite, care vor fi ulterior recuperate. După împlinirea condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă, iar restricția privind cumulul cu salariul dispare. Pensia anticipată și activitățile independente Interdicția stabilită de lege pentru pensionarii anticipat privește categoriile de venit enumerate expres: contractele de muncă, raporturile de serviciu, funcțiile elective sau numite și anumite raporturi asimilate. În principiu, o persoană care primește pensie anticipată poate obține venituri din activități independente, de exemplu printr-un PFA, dacă activitatea nu ascunde, în realitate, o relație de muncă dependentă. Poate obține și venituri din chirii, investiții, dividende sau alte surse care nu sunt incluse printre incompatibilitățile prevăzute de legea pensiilor. Încadrarea exactă a venitului este însă importantă. Denumirea dată contractului nu este suficientă dacă modul concret de lucru are toate caracteristicile unei relații de muncă. Pensia de invaliditate poate fi cumulată indiferent de grad O schimbare importantă introdusă de noua lege a pensiilor este posibilitatea cumulării pensiei de invaliditate cu alte venituri, indiferent de gradul de invaliditate. Dacă sub vechea legislație (Legea nr. 263/2010), pensionarii cu gradul I sau II de invaliditate nu aveau voie să lucreze aproape deloc, capacitatea lor de muncă fiind considerată complet pierdută, Legea nr. 360/2023 a eliminat aceste bariere, permițând cumulul cu salariul sau alte venituri pentru toate cele trei grade (I, II și III). Prin urmare, atât pensionarii încadrați în gradul I, cât și cei din gradele II sau III pot desfășura activități și pot obține venituri, fără ca pensia să fie suspendată numai pentru faptul că lucrează. Totuși, pensionarul trebuie să respecte recomandările medicale și limitele privind capacitatea de muncă înscrise în decizia medicală. Desfășurarea unei activități poate fi analizată în cadrul revizuirii medicale periodice, mai ales dacă natura sau intensitatea muncii pare incompatibilă cu afecțiunile și capacitatea de muncă stabilită. Cu alte cuvinte, legea permite cumulul, dar aceasta nu înseamnă că orice activitate profesională este automat potrivită situației medicale a beneficiarului. Pensia de urmaș: reguli diferite pentru copii și soțul supraviețuitor Pentru copiii care primesc pensie de urmaș, dreptul este legat în principal de vârstă și de continuarea studiilor: până la 16 ani sau, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani. Obținerea unor venituri nu reprezintă, în sine, aceeași incompatibilitate care se aplică soțului supraviețuitor. Trebuie însă păstrate condițiile privind vârsta și continuarea studiilor. În cazul soțului supraviețuitor, pensia de urmaș nu poate fi cumulată cu venituri lunare care depășesc salariul minim brut pe țară garantat în plată. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut este de 4.325 de lei. Prin urmare, depășirea acestui nivel poate conduce la suspendarea plății pensiei de urmaș. Pentru perioada 1 ianuarie–30 iunie 2026, reperul a fost salariul minim brut de 4.050 de lei. Plafonul se raportează la veniturile lunare avute în vedere de lege, nu la pensia de urmaș primită. Activitățile independente pot fi continuate după pensionare Un pensionar poate desfășura activități independente ca persoană fizică autorizată, titular al unei întreprinderi individuale sau în cadrul unei profesii liberale, cu respectarea regulilor specifice activității. Pensionarii nu datorează CAS pentru veniturile din activități independente. Ei pot datora însă impozit pe venit și CASS, în funcție de categoria venitului, suma realizată și regulile fiscale aplicabile. Pentru activitățile independente, ANAF arată că pensionarul nu datorează contribuția de asigurări sociale de 25%, dar datorează, în principiu, CASS de 10% potrivit regulilor aplicabile venitului net realizat. Aceste obligații fiscale nu trebuie confundate cu dreptul la cumul. Faptul că pentru un venit se datorează impozit sau CASS nu înseamnă că pensia este suspendată. Veniturile din drepturi de autor Pensionarii pot obține venituri din contracte de drepturi de autor sau din alte drepturi de proprietate intelectuală. Aceste venituri pot fi cumulate cu pensia pentru limită de vârstă și cu pensia de invaliditate. În principiu, ele pot fi obținute și de beneficiarul unei pensii anticipate, deoarece nu sunt enumerate printre veniturile care determină automat suspendarea acesteia. Pensionarii nu datorează CAS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. Pot apărea însă obligații privind impozitul pe venit și, în anumite situații, CASS, în funcție de valoarea veniturilor și de celelalte categorii de venit obținute. Contractul trebuie să aibă ca obiect real crearea sau valorificarea unei opere protejate. Un contract numit formal „drepturi de autor”, dar care ascunde o activitate desfășurată ca un salariat, poate fi reîncadrat fiscal sau juridic. Cumulul pensiei cu salariul la stat Regulile generale permit pensionarului pentru limită de vârstă să lucreze atât în mediul privat, cât și într-o instituție publică. Nu există în 2026 o interdicție generală, aplicabilă tuturor pensionarilor, de a cumula pensia contributivă pentru limită de vârstă cu un salariu plătit din fonduri publice. Totuși, trebuie făcută diferența între dreptul de a cumula veniturile și dreptul de a rămâne automat pe același post după pensionare. În cazul salariaților, contractul individual de muncă poate înceta de drept la îndeplinirea condițiilor legale de pensionare. Continuarea activității sau reangajarea presupune respectarea Codului muncii și a procedurilor aplicabile postului. În cazul funcționarilor publici, Codul administrativ conține reguli speciale privind încetarea raportului de serviciu la îndeplinirea condițiilor de pensionare. Faptul că pensia poate fi cumulată cu salariul nu înseamnă că raportul de serviciu anterior continuă automat. Jurisprudența a confirmat că încetarea raportului de serviciu și posibilitatea cumulării ulterioare sunt probleme juridice distincte. Unele funcții publice au incompatibilități proprii Pentru anumite funcții și profesii reglementate prin statute speciale pot exista condiții suplimentare privind vârsta, pensionarea, menținerea în funcție, reîncadrarea sau cumulul veniturilor. Astfel de reguli pot apărea pentru: funcționarii publici; magistrați și personalul din sistemul judiciar; militari, polițiști și personal cu statut special; persoane care ocupă funcții de demnitate publică; anumite funcții elective sau numite; beneficiarii unor pensii de serviciu ori militare. În cazul magistraților, de exemplu, funcția este supusă unui regim strict de incompatibilități cu alte funcții publice sau private, cu excepțiile prevăzute expres de lege. De aceea, o persoană care primește o pensie de serviciu sau ocupă o funcție cu statut special trebuie să verifice atât legea generală a pensiilor, cât și actul normativ care reglementează profesia sau funcția respectivă. Ce trebuie anunțat casei de pensii Pensionarul are obligația să comunice casei teritoriale de pensii schimbările care pot conduce la suspendarea sau încetarea plății pensiei. Obligația este deosebit de importantă pentru beneficiarii pensiei anticipate care încep o activitate salarială și pentru soții supraviețuitori care depășesc plafonul permis în cazul pensiei de urmaș. Dacă pensia continuă să fie plătită deși a apărut o incompatibilitate, casa de pensii poate emite o decizie de recuperare a sumelor încasate necuvenit.

Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul
Eveniment

Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul

Noul proiect al Legii salarizării schimbă nu doar grilele și salariile de bază, ci și modul în care vor fi împărțiți banii pentru sporuri, prime și indemnizații. Varianta publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 propune reducerea plafonului general de la 30% la 20% din fondul salariilor de bază. Cifra poate suna alarmant pentru angajatul care primește astăzi sporuri mai mari de 20%. Regula nu înseamnă însă că fiecare bugetar va putea încasa sporuri de cel mult 20% din propriul salariu de bază. Plafonul se calculează global, la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pe surse de finanțare. Impactul individual va depinde, așadar, de domeniul de activitate, sporurile păstrate în noua lege, excepțiile aplicabile și felul în care instituția va distribui suma disponibilă. Plafonul scade de la 30% la 20% În prezent, Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește, ca regulă generală, că totalul sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși 30% din fondul salariilor de bază, calculat pe bugetul fiecărui ordonator de credite. Citește și: Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă Pentru Sănătate, asistență socială, apărare, ordine publică și securitate națională există reguli de calcul la nivelul ordonatorului principal de credite. Noul proiect coboară limita la 20%. Potrivit articolului 21, suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază, a indemnizațiilor de încadrare și a celorlalte venituri de bază, „pe ordonator principal de credite, pe surse de finanțare”. Prin urmare, vorbim despre o reducere cu o treime a anvelopei generale: la fiecare 100 de lei alocați salariilor de bază, spațiul disponibil pentru elementele variabile scade, în principiu, de la 30 la 20 de lei. Procentul de 20% nu este un plafon individual Proiectul nu menționează faptul că fiecare persoană poate primi sporuri de maximum 20% din salariul său de bază. Să presupunem că instituțiile aflate sub același ordonator principal au, împreună, salarii de bază de 10 milioane de lei pe lună. Fondul general pentru sporurile incluse în plafon nu ar putea depăși două milioane de lei. În interiorul acestei sume, un angajat poate primi un spor individual mai mare de 20%, iar altul poate avea un spor mai mic sau niciun spor. Condiția este ca totalul elementelor incluse în calcul să rămână sub limita globală. Așadar, simplul calcul „salariul meu de bază înmulțit cu 20%” nu arată cât va putea primi fiecare bugetar, indică doar o valoare orientativă. Pentru stabilirea venitului real trebuie cunoscută întreaga anvelopă salarială a ordonatorului, numărul angajaților, sporurile prevăzute pentru fiecare categorie și excepțiile din lege. Cine este cel mai expus Reducerea plafonului poate conta mai ales în domeniile în care o parte importantă a venitului lunar provine din sporuri: Sănătate, Asistență socială, Justiție, Apărare, Ordine publică sau anumite instituții în care angajații lucrează în condiții dificile ori cu risc ridicat. Totuși, un spor individual nu dispare automat numai pentru că depășește 20%. Consecința practică poate fi o presiune mai mare asupra conducerilor instituțiilor. Atunci când toate drepturile solicitate depășesc fondul disponibil, ordonatorul va trebui să reducă procente, să le diferențieze în funcție de condițiile efective de muncă sau să reorganizeze distribuirea banilor. Unele drepturi sunt scoase din plafon Proiectul conține mai multe excepții importante. Sporul pentru munca de noapte, de 25%, nu este inclus în plafonul general. Nici plata muncii suplimentare, care poate ajunge la 75% sau 100% pentru orele efectuate și necompensate cu timp liber, nu intră în limita de 20%. Sunt exceptate și unele drepturi acordate persoanelor cu handicap, precum și anumite sporuri prevăzute expres în proiect. Personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene sau externe poate primi până la 40% din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat și cu progresul proiectului. Reguli asemănătoare sunt prevăzute pentru aleșii locali și pentru personalul care gestionează asemenea proiecte. Prin urmare, nu toate sumele numite generic „sporuri” se înghesuie în aceeași anvelopă de 20%. Dispar 87 dintre cele 151 de sporuri inventariate Ministerul Muncii susține că sistemul public are în prezent 151 de tipuri de sporuri, iar proiectul elimină 87 dintre ele, adică aproape 57%. Ar urma să rămână 64 de categorii de sporuri. Cifrele au fost prezentate public de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Eliminarea nu înseamnă neapărat că fiecare beneficiar al unui spor dispărut va pierde imediat întreaga sumă. Unele componente pot fi absorbite în salariile de bază, iar în alte cazuri poate interveni mecanismul diferenței salariale tranzitorii. Bonusul de performanță nu intră în limita de 20% Proiectul introduce și premii de performanță care pot fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea individuală trebuie să fie între 10% și 20% din salariul de bază calculat pentru perioada recompensată. Premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție ocupate la nivelul instituției. Ele nu reprezintă însă un drept automat și depind de evaluarea rezultatelor și de banii existenți în buget. Un aspect esențial este că premiul de performanță nu se include în plafonul general al sporurilor. Prin urmare, instituțiile vor putea depăși, în anumite situații, anvelopa aparentă de 20%, dacă plățile suplimentare fac parte dintre excepțiile prevăzute de lege. Ce se întâmplă cu salariul aflat deja în plată Proiectul prevede o protecție nominală pentru angajații al căror nou salariu lunar ar fi mai mic decât cel primit în decembrie 2026. În această situație, diferența ar urma să fie acoperită printr-un drept salarial individual denumit „diferență salarială tranzitorie”. Diferența tranzitorie este scoasă din calculul plafonului de 20%. Protecția are însă limite. În venitul de referință din decembrie 2026 nu sunt incluse drepturile pentru proiectele europene și stimulentele legate de gestionarea fondurilor externe. În plus, schimbarea funcției sau a condițiilor de muncă poate modifica dreptul la compensație. Pentru salariatul al cărui venit este menținut prin această diferență, salariul poate rămâne nominal la același nivel o perioadă. Chiar dacă suma de pe fluturaș nu scade imediat, înghețarea ei în anii cu inflație înseamnă o diminuare a puterii de cumpărare. Salariile de bază mai mari pot absorbi pierderea sporurilor Noua lege nu poate fi analizată numai prin plafonul de 20%. Proiectul introduce grile noi, coeficienți de salarizare și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Salariul de bază ar urma să rezulte din înmulțirea coeficientului funcției cu această valoare. Pentru unele funcții, în special cele aflate în partea de jos a actualei ierarhii, creșterea salariului de bază poate fi mai mare decât reducerea elementelor variabile. Pentru alte categorii, salariul de bază mai ridicat poate doar să absoarbă treptat diferența tranzitorie, fără ca suma totală primită să crească imediat. De aceea, doi angajați care au astăzi același venit brut pot fi afectați diferit: unul poate avea un salariu de bază mic și multe sporuri, iar celălalt un salariu de bază mai mare și puține componente variabile. Ce trebuie să verifice fiecare bugetar Pentru o estimare realistă, angajatul trebuie să compare salariul lunar actual cu viitorul salariu de bază prevăzut în grila funcției sale. Apoi trebuie identificate separat sporurile care rămân, cele eliminate, cele introduse în plafonul de 20% și cele exceptate. Abia după această comparație poate fi calculată eventuala diferență tranzitorie. Înmulțirea salariului individual cu 20% nu este suficientă, deoarece plafonul funcționează la nivelul ordonatorului principal de credite, nu ca limită automată pe fiecare fluturaș.

Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă
Eveniment

Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă

Noua Lege a salarizării pregătită pentru angajații statului schimbă modul în care vor fi stabilite salariile de bază. Proiectul publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 introduce o valoare de referință de 4.100 de lei, care va fi înmulțită cu coeficientul corespunzător fiecărei funcții. Cei 4.100 de lei nu reprezintă însă suma pe care angajatul o va primi pe card. Valoarea este una brută, folosită ca punct de pornire pentru construirea noii grile de salarizare. După aplicarea coeficientului, a gradației și, după caz, a celorlalte drepturi salariale, din venitul brut sunt reținute contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Abia astfel se ajunge la salariul net. Ce este valoarea de referință de 4.100 de lei Valoarea de referință poate fi privită ca „unitatea de măsură” a noii grile salariale. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Formula de bază este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut La coeficientul 1, salariul de bază rezultat este de 4.100 de lei brut. Pentru coeficientul 2, acesta ajunge la 8.200 de lei brut, iar coeficientul maxim 8 conduce, teoretic, la un salariu de bază de 32.800 de lei brut. Proiectul construiește astfel o ierarhie salarială cu 12 grade și coeficienți cuprinși între 1 și 8. Fiecărui grad îi corespunde un interval de coeficienți, iar funcțiile sunt încadrate în grilă în funcție de complexitatea muncii, responsabilitate, autonomie, experiență și alte criterii. Raportul de 1 la 8 privește salariile de bază. Venitul salarial lunar poate depăși nivelul rezultat prin simpla înmulțire, deoarece poate include gradații, sporuri, indemnizații și alte drepturi. Pentru numeroase funcții se adaugă și majorarea corespunzătoare vechimii în muncă. Proiectul prevede șase gradații, de la gradația 0 la gradația 5. Gradația 0, acordată pentru o vechime de până la trei ani, nu aduce nicio majorare, în timp ce trecerile ulterioare majorează succesiv salariul de bază. Există și categorii profesionale pentru care vechimea este deja inclusă în salariul ori indemnizația stabilită prin grilă. Prin urmare, 4.100 de lei nu va fi salariul tuturor bugetarilor și nici salariul net minim din sistem. Este doar valoarea de la care începe calculul. Cât înseamnă 4.100 de lei brut în salariu net În cazul taxării salariale obișnuite, din salariul brut sunt reținute contribuția la pensii, CAS de 25%, contribuția la sănătate, CASS, de 10% și impozitul pe venit, de 10%. Impozitul nu se aplică direct salariului brut, ci venitului rămas după scăderea contribuțiilor sociale și, după caz, a deducerilor fiscale. Fără deducere personală, calculul orientativ pentru un brut de 4.100 de lei arată astfel: - CAS: 1.025 de lei; - CASS: 410 lei; - bază de impozitare: 2.665 de lei; - impozit pe venit: aproximativ 267 de lei; - salariu net: aproximativ 2.399 de lei. Calculul este însă unul teoretic. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe țară este de 4.325 de lei, astfel încât un angajat încadrat cu normă întreagă nu poate fi plătit efectiv cu un salariu de bază de numai 4.100 de lei. În practică, suma netă poate fi și puțin mai mare dacă angajatul beneficiază de deducere personală. Deducerea personală de bază se acordă, la funcția de bază, persoanelor ale căror venituri brute lunare nu depășesc salariul minim cu mai mult de 2.000 de lei. După majorarea salariului minim la 4.325 de lei, plafonul veniturilor eligibile ajunge la 6.325 de lei brut. Valoarea concretă a deducerii depinde de venitul angajatului și de numărul persoanelor aflate în întreținere. De aceea, același salariu brut nu produce neapărat un salariu net identic pentru toți angajații. Valoarea de referință este sub salariul minim Valoarea de referință de 4.100 de lei este mai mică decât salariul minim brut de 4.325 de lei, valabil de la 1 iulie 2026. Aceasta nu înseamnă că un angajat cu normă întreagă va putea fi plătit sub salariul minim legal. Valoarea de referință este un instrument tehnic folosit pentru construirea grilei, nu salariul minim efectiv care poate fi acordat. În situațiile în care salariul de bază rezultat din aplicarea coeficientului ar coborî sub minimul garantat în plată, trebuie respectat salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern. Cât rămâne în mână la diferiți coeficienți Pe măsură ce coeficientul crește, salariul de bază brut se majorează proporțional. La coeficientul 1,50, salariul de bază ajunge la 6.150 de lei brut, ceea ce înseamnă un net orientativ de aproximativ 3.598 de lei. Suma poate fi ceva mai mare dacă se aplică deducerea personală. Pentru coeficientul 2, salariul brut este de 8.200 de lei, iar netul ajunge la aproximativ 4.797 de lei. La coeficientul 3,50, salariul de bază este de 14.350 de lei brut, echivalent cu aproximativ 8.395 de lei net. Coeficientul 5 conduce la un brut de 20.500 de lei și la un net de aproximativ 11.993 de lei. La capătul superior al grilei, coeficientul 8 înseamnă 32.800 de lei brut și aproximativ 19.188 de lei net. Calculele presupun taxarea salarială standard și nu includ deduceri personale, gradații, sporuri, indemnizații, scutiri sau alte drepturi. Ele arată doar ce salariu net ar rezulta din salariul de bază corespunzător fiecărui coeficient. Gradația poate majora salariul de bază Coeficientul funcției nu este singurul element luat în calcul. Pentru majoritatea posturilor, trecerea la o gradație superioară, în funcție de vechimea în muncă, majorează salariul de bază. Procentele se aplică succesiv. Pentru gradația 1, corespunzătoare unei vechimi între trei și cinci ani, majorarea este de 7,5%. La gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar la gradațiile 4 și 5, câte 2,5%. Pentru un angajat nou încadrat, salariul de bază se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor corespunzătoare gradației deținute. Există însă și funcții de conducere, demnități sau alte categorii pentru care gradația este deja inclusă în salariul de bază ori în indemnizația lunară. Formula „4.100 × coeficient” reprezintă, așadar, punctul de pornire, nu întotdeauna și salariul de bază rezultat după luarea în calcul a vechimii. Cum vor fi acordate sporurile Proiectul prevede că suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși, ca regulă generală, 20% din fondul salariilor de bază. Plafonul este calculat la nivelul ordonatorului principal de credite sau al sursei de finanțare, nu neapărat pentru fiecare angajat în parte. Un salariat poate primi, prin urmare, un spor procentual mai mare de 20%, dacă anexa aplicabilă sectorului său permite acest lucru și dacă este respectat plafonul global al instituției. Proiectul prevede și numeroase excepții de la plafon. Printre drepturile care nu intră în limita generală se află, în anumite condiții, sporul pentru munca de noapte, plata orelor suplimentare, munca în zilele de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală și unele indemnizații acordate pentru condiții speciale. Unele drepturi vor fi raportate direct la valoarea de referință. În învățământ, de exemplu, indemnizația pentru dirigenție prevăzută de proiect reprezintă 10% din valoarea de referință, adică 410 lei brut. Ce se întâmplă dacă noua grilă dă un salariu mai mic Proiectul include un mecanism de protecție pentru angajații al căror venit salarial calculat potrivit noii legi ar fi mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026. Diferența ar urma să fie păstrată sub forma unei „diferențe salariale tranzitorii”, acordată atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Mecanismul nu protejează însă automat toate sumele încasate anterior. La calcularea venitului de referință din noiembrie 2026 nu sunt incluse unele drepturi, precum cele acordate pentru activitatea în proiecte finanțate din fonduri europene sau pentru gestionarea fondurilor europene. Diferența tranzitorie nu este permanentă. Ea se reduce în limita creșterilor salariale ulterioare și dispare atunci când venitul calculat potrivit noii legi ajunge la nivelul celui protejat. Pentru fiecare bugetar va conta, așadar, nu doar coeficientul postului, ci și venitul din noiembrie 2026, funcția ocupată, condițiile de muncă și elementele salariale pe care proiectul le include în mecanismul tranzitoriu. Când ar urma să se aplice noua formulă Proiectul publicat în luna iulie prevede intrarea în vigoare a noii legi la 1 decembrie 2026. Valoarea de referință ar urma să fie de 4.100 de lei pentru luna decembrie 2026 și pentru întregul an 2027. Începând din 2028, valoarea ar putea fi modificată anual de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor, după consultarea partenerilor sociali și obținerea opiniei Consiliului Fiscal. Evoluția sa va depinde de situația bugetară, de creșterea economiei și de limitele stabilite pentru cheltuielile de personal. Deocamdată este însă vorba despre un proiect, nu despre o lege definitivă. Textul poate fi modificat în urma negocierilor politice, sindicale și parlamentare. Cum își poate estima fiecare bugetar salariul Pentru o estimare realistă, angajatul trebuie mai întâi să își identifice funcția în anexa corespunzătoare și să verifice coeficientul aplicabil. Ulterior, trebuie luate în calcul gradația aferentă vechimii, sporurile, indemnizațiile și celelalte drepturi prevăzute pentru sectorul în care lucrează. Abia după stabilirea venitului brut pot fi calculate contribuțiile, impozitul și suma netă care va ajunge pe card. Formula „4.100 × coeficient” arată locul postului în noua ierarhie salarială. Venitul efectiv va depinde însă și de vechime, deduceri fiscale, sporuri și regulile tranzitorii folosite la trecerea către noul sistem.

Noua lege a salarizării, pe înțelesul tuturor: ce este „diferența tranzitorie” și cum pot îngheța salariile
Eveniment

Noua lege a salarizării, pe înțelesul tuturor: ce este „diferența tranzitorie” și cum pot îngheța salariile

Guvernul și sindicatele se contrazic de săptămâni bune pe textul proiectului Legii salarizării unitare. În timp ce oficialii de la Ministerul Muncii susțin că „nicio leafă nu va scădea pe card”, liderii sindicali din Sănătate și Finanțe au declanșat greve, acuzând pierderi masive de venituri. Adevărul se află la mijloc și este ascuns în spatele unui termen juridic de care depinde viitorul financiar al bugetarului: diferența tranzitorie. Cum funcționează capcana ascunsă din noua lege și ce se va întâmpla cu banii bugetarilor în următorii 5 ani? Ce este „diferența salarială tranzitorie” Pe scurt, diferența tranzitorie este suma prin care statul păstrează venitul unui angajat atunci când noua grilă ar conduce la un salariu mai mic. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Forma revizuită a proiectului stabilește salariile de bază prin înmulțirea coeficientului corespunzător fiecărei funcții cu o valoare de referință. Pentru luna decembrie 2026 și întreg anul 2027, valoarea de referință este de 4.100 de lei. În cazul în care salariul lunar calculat potrivit noii legi este mai mic decât salariul aferent lunii noiembrie 2026, angajatului i se acordă diferența salarială tranzitorie. Să presupunem, simplificat, că un angajat are în noiembrie 2026 un venit salarial protejat de 9.500 de lei, iar prin aplicarea noii grile salariul lunar rezultat este de 8.000 de lei. Diferența de 1.500 de lei va fi acordată ca diferență salarială tranzitorie, astfel încât trecerea la noul sistem să nu producă imediat o pierdere de 1.500 de lei. Mecanismul se aplică, potrivit proiectului, atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Ce se întâmplă cu majorările viitoare Diferența tranzitorie nu se adaugă permanent peste toate majorările viitoare. Dimpotrivă, ea se reduce pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. De exemplu, dacă un angajat are 8.000 de lei salariu rezultat din noua grilă, va exista o sumă de 1.500 de lei diferență tranzitorie. Totalul rezultat va fi de 9.500 de lei, iar ulterior salariul din grilă crește la 8.500 de lei. În acest caz, diferența tranzitorie se poate reduce la 1.000 de lei, iar venitul total rămâne astfel 9.500 de lei. Dacă salariul din grilă ajunge la 9.000 de lei, diferența rămasă va fi de 500 de lei. Abia când salariul calculat după noua lege ajunge la nivelul venitului protejat, diferența tranzitorie este absorbită integral, iar majorările ulterioare pot începe să se reflecte în creșterea efectivă a venitului. Prin urmare, pentru angajații care pornesc cu o diferență tranzitorie mare, o parte dintre creșterile salariale viitoare poate fi consumată pentru absorbția acesteia, fără ca suma totală încasată să crească imediat. Termenul-limită 2031, eliminat În forma prezentată în luna mai, diferența salarială tranzitorie era raportată la salariul din decembrie 2026 și putea fi plătită cel târziu până la 31 decembrie 2031. Forma revizuită în iulie schimbă mecanismul: referința devine salariul din noiembrie 2026, iar termenul-limită de 31 decembrie 2031 nu mai apare în articolul care reglementează diferența tranzitorie. În schimb, proiectul spune că suma se reduce odată cu creșterile ulterioare ale salariului funcției, „până la absorbția integrală” a diferenței. Un salariu neschimbat poate însemna totuși o pierdere Chiar dacă venitul nominal este protejat, există o altă problemă: inflația. Un angajat care încasează aceeași sumă timp de mai mulți ani nu pierde bani în sens nominal, dar poate pierde putere de cumpărare dacă prețurile cresc. Să presupunem, strict ca exemplu, că un bugetar încasează 6.000 de lei pe lună și că acest venit nu se modifică timp de cinci ani. Dacă inflația ar fi, ipotetic, de 4,5% în fiecare an, cei 6.000 de lei ar valora, în banii de astăzi: - după un an: aproximativ 5.742 lei; - după trei ani: aproximativ 5.257 lei; - după cinci ani: aproximativ 4.815 lei. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare ar fi cu aproape 20% mai mică după cinci ani. Plafonul de 20% nu înseamnă că fiecare spor este limitat la 20% O altă prevedere importantă a proiectului privește sporurile, indemnizațiile, primele și premiile. Legea stabilește că suma acestor elemente salariale nu poate depăși, în principiu, 20% din suma salariilor de bază și a celorlalte componente prevăzute de lege, calculul fiind făcut la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Prin urmare, plafonul de 20% nu trebuie interpretat ca și cum fiecare angajat ar putea primi individual sporuri de cel mult 20%. Mai mult, proiectul prevede și drepturi care nu sunt incluse în acest plafon. De exemplu, sporul pentru munca de noapte este de 25% din salariul de bază pentru orele eligibile și este exceptat de la calculul limitei de 20%. Orele suplimentare nu dispar din plată Regula generală este că munca suplimentară, precum și cea prestată în zilele de sărbătoare legală sau de repaus săptămânal se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, proiectul prevede plata muncii suplimentare. Pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal, sporul este de 75%, iar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile nelucrătoare, sporul poate ajunge la 100%, în condițiile stabilite de lege. Pentru plata lor este însă necesar, între altele, ca efectuarea orelor suplimentare să fi fost dispusă în scris de șeful ierarhic. Venituri care nu intră în protecția diferenței tranzitorii Protecția nu se aplică însă automat tuturor sumelor pe care un bugetar le primește astăzi. Proiectul precizează că, la calcularea venitului din noiembrie 2026 folosit pentru stabilirea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse anumite drepturi aferente activității în proiecte finanțate din fonduri europene, drepturile pentru gestionarea fondurilor europene și stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a acestora. Prin urmare, promisiunea că „venitul nu scade” trebuie citită împreună cu regulile care stabilesc exact ce componente sunt luate în calcul pentru diferența tranzitorie. Nu toate sumele încasate de un angajat înainte de aplicarea noii legi sunt automat transformate într-un venit permanent protejat. Creșterea valorii de referință, decisivă Valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027. Din 2028, aceasta poate fi majorată, însă majorarrea va depinde de ritmul de reducere a deficitului și de regulile bugetare. Dacă valoarea de referință crește, salariile rezultate din grile cresc și ele. Pentru un angajat care primește încă diferență tranzitorie, majorarea va acoperi mai întâi o parte din această diferență. Promovarea și gradația pot modifica salariul Proiectul păstrează diferențierea salariilor în funcție de gradațiile de vechime și permite promovarea în funcții, grade sau trepte profesionale, potrivit regulilor specifice fiecărui domeniu. O asemenea schimbare poate determina recalcularea salariului potrivit noii grile. Dar, în cazul unui angajat care beneficiază de o diferență tranzitorie consistentă, o creștere a salariului calculat potrivit grilei poate fi absorbită, total sau parțial, de diminuarea diferenței tranzitorii. Prin urmare, promovarea sau trecerea la o nouă gradație nu înseamnă automat că întreaga creștere teoretică va apărea imediat și în suma totală încasată. Angajații pot contesta reîncadrarea Proiectul stabilește și o procedură clară pentru salariații care consideră că noul salariu, sporurile sau alte drepturi au fost calculate greșit. Contestația poate fi depusă la ordonatorul de credite în termen de 20 de zile calendaristice de la comunicarea actului administrativ prin care au fost stabilite drepturile salariale. Instituția trebuie să soluționeze contestația în 30 de zile. Dacă angajatul este nemulțumit de rezultat, se poate adresa instanței competente în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției. Tocmai de aceea, după intrarea în vigoare a noii legi, decizia individuală de reîncadrare va fi unul dintre cele mai importante documente pe care fiecare angajat din sectorul public va trebui să îl verifice.

Salariile magistraților scad puternic prin noua lege a salarizării. Care sunt marii perdanți
Justiție

Salariile magistraților scad puternic prin noua lege a salarizării. Care sunt marii perdanți

Curtea de Apel București a suspendat, pe 21 iulie, procedura privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, la cererea Federației SANITAS. Hotărârea a blocat temporar traseul documentului publicat pe 17 iulie pe site-ul Ministerului Muncii și a declanșat o reacție extrem de dură din partea ministrului interimar Dragoș Pîslaru. Dincolo de disputa juridică și politică, proiectul a provocat nemulțumiri puternice în sistemul judiciar. Anexa V din proiectul legii salarizării, dedicată Justiției, schimba modul de calcul al indemnizațiilor, ridică salariile unor magistrați aflați la începutul carierei, dar stabilea valori mai mici decât cele aflate în prezent în plată pentru o parte dintre judecătorii și procurorii cu grade superioare. Pîslaru atacă frontal sistemul judiciar Reacția lui Dragoș Pîslaru, ministrului interimar al Muncii, a fost dură. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea „A cântat iar ciocârLia”, a scris Dragoș Pîslaru în mesajul publicat pe Facebook, într-o aluzie evidentă la Lia Savonea. Ministrul a sugerat că sistemul judiciar acționează cu o viteză neobișnuită atunci când trebuie pronunțate decizii împotriva Guvernului și a conducerii PNL reprezentate de Ilie Bolojan. Pîslaru a ironizat faptul că instanța ar fi suspendat un text aflat în secțiunea „Comunicate de presă” de pe site-ul Ministerului Muncii, deși acesta nu intrase, potrivit ministrului, într-o procedură formală de inițiativă legislativă. „Ce contează că nu suntem în procedură de inițiativă legislativă și că textul nu este un proiect de lege în transparență?”, a întrebat retoric ministrul. Pîslaru a susținut că Guvernul, aflat într-o situație constituțională cu atribuții limitate, nu pregătise un act care să parcurgă transparența decizională, avizarea interministerială și aprobarea în ședința Executivului. Rolul Ministerului Muncii ar fi fost, în versiunea lui Pîslaru, unul strict tehnic și metodologic: elaborarea unei fundamentări care să poată fi folosită ulterior de parlamentari și de partide în cazul în care acestea ar fi decis să transforme documentul într-o inițiativă legislativă. Ministrul spune că dialogul social va continua Pîslaru consideră că suspendarea vizează o procedură care nu exista formal și este, prin urmare, „fără obiect”. El afirmă că Ministerul Muncii poate continua consultările cu sindicatele, analizele și fundamentarea tehnică, atât timp cât Guvernul nu inițiază oficial un proiect de lege. Ministrul a legat disputa și de jalonul din PNRR asociat reformei salarizării, evaluat la cel puțin 770 de milioane de euro. În opinia sa, hotărârea instanței riscă să împiedice îndeplinirea acestui angajament. Suma de 770 de milioane de euro și interzicerea activității tehnice a Ministerului nu apar însă în minuta instanței. Acestea reprezintă interpretarea politică a ministrului asupra consecințelor posibile ale hotărârii. „Disperarea e mare, dar nu mor caii când vor câinii. Mergem mai departe!”, și-a încheiat Pîslaru mesajul. Justiția, una dintre cele mai nemulțumite categorii Suspendarea a fost obținută de SANITAS, pe fondul criticilor venite din Sănătate, dar proiectul a generat opoziție puternică și în Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, curțile de apel și tribunalele au criticat anterior noua arhitectură salarială. Reprezentanții sistemului susțin că reducerea reperelor financiare poate afecta statutul magistratului și garanțiile economice asociate independenței Justiției. Anexa V stabilește reguli distincte pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal auxiliar, specialiști și polițiști judiciari. În principiu, salariul ar urma să fie determinat prin înmulțirea coeficientului funcției cu o valoare de referință. În simulările proiectului a fost folosită o valoare de referință de 4.100 de lei brut. Problema este că, pentru o parte dintre magistrații aflați în zona superioară a sistemului, noua formulă produce indemnizații mai mici decât cele primite în prezent. Judecătorii de la Înalta Curte, printre principalii perdanți Potrivit datelor publicate de „Libertatea”, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție și o vechime de peste 20 de ani ar avea, în noua grilă, un salariu de bază de 22.550 de lei brut. Nivelul ar fi cu aproximativ 3.700 de lei sub salariul actual, estimat la 26.250 de lei brut. Diferența înseamnă o diminuare teoretică de aproximativ 14%. Ea nu s-ar transforma neapărat într-o tăiere imediată, deoarece proiectul prevede menținerea salariului de bază aflat în plată atunci când acesta este mai mare decât valoarea rezultată din noua grilă. Judecătorul ar continua, astfel, să primească salariul actual, dar nu ar mai beneficia de creșteri până când valoarea calculată după noul sistem nu ar depăși suma protejată. Acesta este mecanismul care provoacă una dintre principalele nemulțumiri: veniturile nu scad imediat, însă pot fi înghețate pentru mai mulți ani. Cine ar câștiga Nu toate categoriile de judecători ies în pierdere. Un judecător cu grad de curte de apel ar trece, potrivit cifrelor furnizate, de la 21.976 de lei la 23.000 de lei brut. Creșterea ar fi de 1.024 de lei, respectiv aproximativ 4,7%. Pentru un judecător cu grad de tribunal, salariul ar urca de la 20.910 lei la 22.500 de lei. Majorarea ar fi de 1.590 de lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 7,6%. Judecătorii cu grad de judecătorie ar trece de la 17.250 de lei la 18.040 de lei, cu 790 de lei mai mult. Judecătorii stagiari ar beneficia de una dintre cele mai consistente creșteri: de la 10.400 de lei la 11.767 de lei brut, adică un plus de 1.367 de lei și o majorare de aproximativ 13%. Procurorii cu grade superioare pierd mai mult În cazul procurorilor, efectul restrictiv este mai vizibil. Un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte ar avea un salariu de bază de 22.099 de lei, față de aproximativ 25.000 de lei în prezent. Diferența este de 2.901 lei brut, adică o reducere teoretică de aproximativ 11,6%. Un procuror cu grad de curte de apel ar trece de la 21.905 lei la 21.566 de lei. Scăderea este mai redusă, de 339 de lei. Pentru procurorul cu grad de tribunal, salariul ar coborî de la 21.429 de lei la 20.500 de lei, cu 929 de lei mai puțin. Și în aceste cazuri ar funcționa protecția salariului aflat în plată. Procurorii în funcție nu ar pierde imediat diferența, dar ar putea rămâne fără majorări efective până când noua grilă le-ar ajunge din urmă veniturile actuale. Creșteri pentru procurorii de la baza sistemului Procurorii cu grad de judecătorie și procurorii stagiari se află la polul opus. Un procuror cu grad de judecătorie ar trece de la 16.429 de lei la 17.671 de lei brut, o creștere de 1.242 de lei. Pentru procurorii stagiari, salariul ar urca de la 9.905 lei la 11.521 de lei brut. Majorarea ar fi de 1.616 lei, adică peste 16%. Lefurile șefilor din Justiție, puternic comprimate Cele mai spectaculoase diferențe apar în cazul conducerii sistemului judiciar. Proiectul prevede un salariu de bază de 25.215 lei pentru președintele Înaltei Curți și pentru procurorul general. În cazul președintelui ÎCCJ, suma aflată în prezent în plată ar fi de 40.914 lei brut. Dacă cele două valori reprezintă componente salariale comparabile, noua grilă ar fi mai mică cu 15.699 de lei, adică aproximativ 38%. Pentru procurorul general, salariul actual indicat este de aproximativ 36.000 de lei. Diferența față de cei 25.215 lei din proiect s-ar apropia de 10.800 de lei. Șefii DNA și DIICOT ar avea, potrivit noii grile, un salariu de bază de 24.395 de lei. Funcțiile de conducere, suplimente calculate uniform Anexa V schimbă și modul de remunerare a funcțiilor de conducere. Indemnizația ar urma să fie formată din salariul maxim al funcției de execuție corespunzătoare instanței sau parchetului, la care se adaugă un coeficient de conducere înmulțit cu valoarea de referință. Pentru președintele ÎCCJ și procurorul general, coeficientul suplimentar este de 0,65. La o valoare de referință de 4.100 de lei, componenta de conducere ar reprezenta 2.665 de lei brut. Vicepreședinții și prim-adjuncții ar primi un supliment de 1.845 de lei, iar președinții de secție și alte funcții echivalente ar beneficia de sume cuprinse, în funcție de poziție, între 820 și 1.640 de lei brut. Proiectul urmărește astfel să limiteze diferențele create în timp prin formule distincte, asimilări și hotărâri judecătorești. Specialiștii și IT-iștii, coeficienți reduși cu 10% Nemulțumirile nu se limitează la magistrați. Pentru specialiștii din Parchetul General, DNA, DIICOT și celelalte parchete, coeficienții de salarizare prevăzuți ca reper ar urma să fie diminuați cu 10%. Același regim este propus pentru specialiștii IT din instanțe, parchete, CSM, Ministerul Justiției și Inspecția Judiciară. Reducerea cu 10% a coeficientului nu înseamnă automat o tăiere cu 10% a salariului actual. Efectul concret depinde de valoarea de referință, de salariul aflat în plată și de regulile tranzitorii. Totuși, această categorie pornește în noul sistem de la un reper inferior celui integral stabilit pentru funcțiile la care este raportată. Polițiștii judiciari detașați la Parchetul General, DNA și DIICOT ar urma să fie salarizați după un mecanism similar, cu coeficienți diminuați cu 10%. Grefierii de la instanțele superioare primesc majorări Pentru personalul auxiliar și conex, inclusiv pentru grefieri, proiectul introduce diferențieri în funcție de nivelul instanței sau parchetului. Salariul de bază stabilit pentru judecătorii ar urma să fie majorat cu: 5% la tribunale și tribunale specializate; 7,5% la curțile de apel; 10% la ÎCCJ, Parchetul General, DNA și DIICOT. În cazul acestei categorii, miza este mai degrabă redistribuirea între nivelurile sistemului decât o reducere generală. Grefierii de la instanțele superioare ar fi avantajați față de cei aflați pe aceeași funcție la judecătorii. De ce sunt nemulțumiți cei din Justiție Nemulțumirea are mai multe surse. Prima este reducerea reperelor salariale pentru o parte dintre magistrații cu grad superior. Chiar dacă salariile aflate în plată sunt menținute, lipsa unor majorări pe termen lung este percepută ca o diminuare reală a statutului financiar. A doua problemă este comprimarea ierarhiei. Diferența dintre salariile de la începutul carierei și cele de la vârful sistemului devine mai mică. Pentru autorii proiectului, aceasta înseamnă echitate. Pentru reprezentanții Justiției, înseamnă că experiența, răspunderea, incompatibilitățile și nivelul funcției nu mai sunt recompensate suficient. A treia sursă de tensiune este raportarea la alte puteri ale statului. În timp ce indemnizațiile unor magistrați de rang înalt sunt coborâte, salariile propuse pentru demnitarii politici rămân ridicate. Potrivit simulărilor, președintele României ar avea 32.800 de lei brut, prim-ministrul și președinții celor două Camere – 30.750 de lei, iar miniștrii – 26.650 de lei.

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar
Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar

Proiectul revizuit al noii legi a salarizării modifică substanțial modul în care vor fi calculate veniturile angajaților ANAF. Documentul introduce o valoare de referință unică, coeficienți de ierarhizare și un spor de până la 40% din salariul de bază, acordat în funcție de dificultatea activității și de contribuția la îndeplinirea obiectivelor instituției. Simulările arată însă efecte foarte diferite: directorii și o parte dintre inspectorii cu vechime ar urma să își păstreze salariile actuale prin mecanismul de protecție, în timp ce debutanții și unele funcții administrative ar putea beneficia de creșteri directe. Spor de până la 40% pentru personalul ANAF Potrivit proiectului publicat în forma revizuită la 17 iulie 2026, angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea primi un spor de până la 40% din salariul de bază. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Beneficiul nu ar urma să fie acordat automat întregului personal. Categoriile eligibile, criteriile și procentul efectiv vor fi stabilite prin ordin al conducătorului instituției, în funcție de atribuțiile exercitate, complexitatea activității, responsabilitatea postului și contribuția angajatului la atingerea obiectivelor. Prevederea poate fi aplicată și personalului din alte structuri care desfășoară activități similare în domenii precum politica fiscal-bugetară, colectarea taxelor, controlul fiscal, combaterea fraudei, administrarea datoriei publice, gestionarea fondurilor europene sau prevenirea spălării banilor. În simulările salariale, procentul utilizat pentru fiecare angajat trebuie însă corelat și cu plafonul individual aplicabil sporurilor. Din acest motiv, chiar dacă sporul special poate ajunge instituțional până la 40%, în exemplele de calcul este folosit un procent de 30%. Bonusurile nu se vor cumula Proiectul stabilește că sporul specific nu poate fi cumulat cu toate celelalte mecanisme speciale de recompensare. Angajații care primesc deja majorări pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene sau beneficiază de stimulente distincte în cadrul ANAF nu vor putea încasa simultan mai multe bonusuri acordate pentru activități comparabile. Limitarea urmărește să evite suprapunerea beneficiilor și creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal. Premii pentru performanță, dar și penalizări Noua lege propune și un sistem de tip „bonus-malus”, prin care veniturile vor fi legate mai direct de rezultatele profesionale și de performanța instituției. Dacă indicatorii stabiliți sunt îndepliniți, instituțiile ar putea folosi pentru premiere o sumă de până la 12% din bugetul anual de salarii. În sens invers, neîndeplinirea obiectivelor ar putea conduce, în condițiile stabilite de lege, la diminuări de până la 10%. Pentru personalul implicat direct în inspecție fiscală, antifraudă sau colectarea veniturilor bugetare, acest mecanism poate deveni o sursă suplimentară de câștig. Premiile nu sunt însă venituri garantate, ci depind de indicatorii de performanță și de fondurile disponibile. Cât câștigă acum un director general În prezent, un director general, gradul II, cu studii superioare, are un salariu brut lunar de 19.482 de lei, potrivit situațiilor de transparență salarială analizate. La acesta se poate adăuga sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la maximum 300 de lei brut. Pentru salariul de bază de 19.482 de lei, venitul net indicat în documentele salariale este de aproximativ 11.397 de lei. Dacă proiectul devine lege, salariul va fi calculat pornind de la valoarea de referință de 4.100 de lei și de la coeficientul atribuit funcției. Pentru un director general, coeficientul utilizat în simulare este 2,60. Calculul salariului de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,60 = 10.660 de lei brut. Dacă se adaugă o majorare de 30% pentru complexitatea activității fiscale, rezultatul ajunge la aproximativ: 10.660 de lei + 3.198 de lei = 13.858 de lei brut. Suma este cu peste 5.600 de lei mai mică decât salariul de bază aflat în prezent în plată. Directorul nu pierde bani, dar salariul poate rămâne blocat Proiectul conține însă un mecanism de protecție pentru situațiile în care aplicarea noii grile ar produce o scădere nominală a veniturilor. Diferența dintre salariul rezultat din noua formulă și venitul actual ar urma să fie acoperită printr-o sumă compensatorie tranzitorie. În acest scenariu, directorul general nu ar coborî la 13.858 de lei brut, ci și-ar păstra venitul de 19.482 de lei. Salariul net ar rămâne, în principiu, în jurul nivelului actual de 11.397 de lei, atât timp cât regimul de taxare nu se modifică. Protecția are însă și un efect mai puțin avantajos. Salariul poate rămâne înghețat până când venitul calculat potrivit noii grile, inclusiv prin viitoarele indexări ale valorii de referință, va ajunge din urmă suma menținută în plată. Cu alte cuvinte, directorul nu pierde bani la aplicarea legii, dar nici nu beneficiază imediat de creșteri. Inspectorul superior rămâne aproape de salariul actual Situația este diferită pentru un inspector ANAF, clasa I, grad profesional superior, gradația 5. Potrivit datelor salariale analizate, acesta are în prezent un salariu de bază brut de aproximativ 11.414 lei. Adăugând sporul de maximum 300 de lei pentru condiții vătămătoare, venitul brut total ajunge la aproximativ 11.714 lei, iar salariul net este estimat la circa 6.850 de lei. În noua grilă, pentru funcția de execuție de nivel superior este utilizat în simulare un coeficient de aproximativ 2,15. Salariul de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,15 = 8.815 lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, venitul calculat ajunge la aproximativ: 8.815 lei + 2.644 lei = 11.459 lei brut. Diferența față de venitul actual de 11.714 lei este de aproximativ 255 de lei. Și în acest caz ar interveni mecanismul de protecție, astfel încât inspectorul să își păstreze venitul aflat în plată. Avantajul este că inspectorul superior se află mult mai aproape de nivelul stabilit prin noua grilă decât directorul general. O viitoare indexare a valorii de referință ar putea acoperi relativ rapid diferența, permițându-i să iasă mai repede din zona sumelor compensatorii și să beneficieze de creșteri salariale efective. Inspectorii debutanți au de câștigat Câștigătorii cei mai vizibili ai reformei ar putea fi inspectorii debutanți, care pornesc în prezent de la salarii mult mai reduse. Un inspector debutant cu studii superioare, fără vechime, are un salariu de bază brut estimat la aproximativ 4.950 de lei. Cu sporul de condiții vătămătoare, venitul total poate ajunge la aproximativ 5.250 de lei brut, ceea ce înseamnă în jur de 3.070 de lei net. Pentru această funcție, simularea folosește un coeficient de 1,35. Noul salariu de bază ar fi: 4.100 de lei × 1,35 = 5.535 de lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, rezultatul urcă la aproximativ: 5.535 lei + 1.660 lei = 7.195 lei brut. Venitul brut ar crește astfel cu aproximativ 1.945 de lei, de la 5.250 la 7.195 de lei. Salariul net ar putea ajunge la aproximativ 4.210 lei, cu peste 1.100 de lei mai mult decât în prezent. Inspectorul debutant nu ar avea nevoie de o sumă compensatorie, deoarece salariul rezultat din noua formulă este superior celui actual. El ar intra direct pe noua grilă și ar beneficia ulterior și de eventualele indexări ale valorii de referință. Arhivarul, câștigător net al reformei Creșteri directe apar și în cazul angajaților contractuali cu studii medii sau generale. Un arhivar încadrat la gradația 5 are în prezent un salariu de bază brut de 6.353 de lei. Cu sporul de maximum 300 de lei, venitul total ajunge la 6.653 de lei brut, iar salariul net este de aproximativ 3.717 lei. Pentru funcțiile administrative cu studii medii, simularea folosește un coeficient de aproximativ 1,45: 4.100 de lei × 1,45 = 5.945 de lei brut. După adăugarea unei majorări de 30%, venitul total ar ajunge la: 5.945 lei + 1.783 lei = 7.728 lei brut. Creșterea ar fi de aproximativ 1.075 de lei brut, iar salariul net ar urca la circa 4.520 de lei. Spre deosebire de directorii ale căror venituri ar fi menținute prin compensații, arhivarul ar primi o majorare efectivă încă de la aplicarea noii grile. Nemulțumirile sindicaliștilor Trecerea la o grilă unitară a fost menținută și în proiectul revizuit, în ciuda protestelor angajaților din sistemul fiscal. Sindicatele au cerut o grilă distinctă pentru administrația fiscală, coeficienți mai mari pentru funcțiile specifice și recunoașterea prin salariu a riscurilor, interdicțiilor și complexității muncii. Reprezentanții angajaților avertizează că ANAF și Autoritatea Vamală Română riscă să piardă în continuare specialiști către mediul privat. Guvernul mizează, în schimb, pe sporul de până la 40%, pe premiile de performanță și pe creșterile concentrate în zona salariilor mici. Din simulări rezultă însă o reformă cu viteze diferite: debutanții și personalul administrativ pot câștiga imediat, inspectorii cu experiență rămân aproape de nivelul actual, iar salariile unor directori vor fi protejate, dar probabil înghețate pentru o perioadă.

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele
Eveniment

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele

Ministerul Muncii a publicat, pe 17 iulie 2026, noua formă a proiectului Legii salarizării, însă din document nu se poate ști cât vor câștiga militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii. Anexa VI, dedicată sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, descrie mecanismul de calcul, sporurile și majorările posibile, dar nu conține tabelele cu coeficienții necesari stabilirii salariilor. Mai mult, proiectul declară soldele și salariile lunare confidențiale și precizează expres că acestea „nu se publică”. Anexa începe cu Capitolul II Proiectul stabilește că salariul sau solda de funcție va fi calculată prin înmulțirea coeficientului postului cu o valoare de referință. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni Problema este că documentul public nu arată ce coeficient revine fiecărei funcții. Anexa precizează că limitele coeficienților pentru militari, polițiști și polițiștii de penitenciare sunt prevăzute în Capitolul I.1. Documentul publicat începe însă direct cu Capitolul II, iar tabelul la care face trimitere nu se regăsește în forma disponibilă. Proiectul mai arată că nivelul concret al coeficientului pentru fiecare post va fi stabilit ulterior prin hotărâre a Guvernului, în funcție de instituție, structură și eșalon. În aceste condiții, nu se poate calcula pe baza proiectului oficial cât va câștiga un agent de poliție, un subofițer ISU, un jandarm, un militar sau un ofițer. Formula este publică, salariul nu Dacă valoarea de referință va fi de 4.100 de lei, un coeficient de 1,50 va însemna un salariu de funcție de 6.150 de lei brut. Un coeficient de 1,60 va produce 6.560 de lei, iar unul de 2,10 va însemna 8.610 lei brut. Calculele sunt corecte, dar nu pot fi asociate unei anumite funcții, deoarece proiectul nu arată cui îi revine fiecare coeficient. Nu se poate afirma, de exemplu, că un agent principal va avea coeficientul 1,60 sau că un comisar va fi încadrat la 2,10. Gradul profesional nu este același lucru cu funcția ocupată. Doi angajați cu același grad pot primi salarii diferite dacă lucrează în structuri distincte, au responsabilități diferite sau ocupă posturi cu niveluri diferite de risc și complexitate. Venitul final are mai multe componente Salariul de funcție este doar una dintre componentele venitului. Militarii vor primi solda de funcție și solda de grad, iar polițiștii și polițiștii de penitenciare vor avea salariul de funcție și salariul gradului profesional. La acestea se pot adăuga gradația de vechime, sporurile, primele, indemnizațiile, compensațiile și majorările acordate pentru anumite misiuni sau condiții de muncă. Proiectul prevede șapte gradații de vechime, care pot majora succesiv salariul de funcție. La nivelul maxim, creșterea cumulată poate ajunge la aproximativ 23%. Pentru anumite activități operative, la coeficientul funcției se poate adăuga până la 0,40. La o valoare de referință de 4.100 de lei, suplimentul maxim ar însemna 1.640 de lei brut. Pot beneficia de acest mecanism angajații implicați în intervenții, misiuni operative, acțiuni antiteroriste, protecție, escortare, supraveghere sau cercetare penală. Acordarea nu este însă automată. Categoriile eligibile și valoarea concretă vor fi stabilite prin ordine emise la nivelul fiecărei instituții. Salariile sunt declarate confidențiale În timp ce grilele complete lipsesc, proiectul păstrează regimul special de confidențialitate. Articolul 44 alin. (5) din Anexa VI prevede că soldele și salariile lunare ale personalului din apărare, ordine publică și securitate națională sunt confidențiale și „nu se publică”. Formularea este mai categorică decât cea din actuala Lege-cadru nr. 153/2017, care menționează caracterul confidențial al veniturilor, dar nu conține expresia imperativă „nu se publică”. Proiectul cere transparență, dar introduce o excepție Regimul special din Anexa VI intră în tensiune și cu prevederile generale ale proiectului. Acestea obligă instituțiile publice să publice lista funcțiilor, salariile de bază sau soldele de funcție, sporurile, bazele de calcul și valorile brute ale drepturilor salariale. Anexa dedicată sistemului de apărare spune însă că salariile și soldele lunare nu se publică. Cele două texte ar putea fi interpretate diferit: obligația generală poate viza grilele și funcțiile anonimizate, iar norma specială poate proteja venitul individual al fiecărui angajat. Proiectul nu trasează însă clar această delimitare. Confidențialitatea, în contradicție cu regulile europene Prevederea apare într-un moment în care Uniunea Europeană solicită mai multă transparență salarială. Directiva (UE) 2023/970, adoptată în mai 2023, urmărește aplicarea principiului remunerării egale între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală. Actul european se aplică angajatorilor publici și privați și trebuia transpus în legislația națională până la 7 iunie 2026. Directiva nu cere publicarea nominală a tuturor salariilor. Ea acordă însă angajaților dreptul de a primi informații despre criteriile de salarizare și nivelurile medii de remunerare pentru categorii comparabile. În acest context, interdicția generală de publicare ridică problema diferenței dintre protejarea informațiilor sensibile și dreptul angajaților de a verifica dacă sunt plătiți echitabil. Militarii și polițiștii cunosc regulile, dar nu și salariile Lipsa datelor concrete este criticată și de organizațiile sindicale. Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” a avertizat, la finalul lunii mai, că lipsa accesului la datele salariale îi va împiedica pe angajați să compare veniturile acordate pentru funcții similare și să identifice eventuale erori, discriminări sau diferențe nejustificate de salarizare. În același timp, absența informațiilor agregate privind salariile pe funcții, grade, vechime și sporuri reduce capacitatea sindicatelor de a identifica inechități, de a formula observații argumentate în cadrul consultărilor și de a apăra drepturile membrilor. Problema este accentuată de faptul că o parte dintre suplimente și majorări va depinde de ordine emise ulterior de conducătorii instituțiilor. Astfel, militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii pot vedea arhitectura generală a reformei, dar nu pot afla din proiect cât vor câștiga efectiv. Până la publicarea grilelor complete și a actelor de aplicare, orice sumă atribuită unui agent, unui comisar, unui subofițer sau unui general rămâne o estimare, nu un salariu confirmat oficial.

Proiectul legii salarizării schimbă grilele din Educație. Debutanții câștigă, profesorii cu vechime sunt nemulțumiți
Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele din Educație. Debutanții câștigă, profesorii cu vechime sunt nemulțumiți

Proiectul noii legi a salarizării, promovat de Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, este prezentat drept una dintre cele mai ample reforme ale sistemului de salarizare din sectorul public. Documentul are însă o istorie mai lungă, primele variante fiind elaborate în prima parte a anului 2026, sub coordonarea fostului ministru al Muncii, Florin Manole (PSD). Proiectul PSD, criticat de Pîslaru Dragoș Pîslaru a avut o poziție critică și corectivă față de varianta de proiect lăsată la minister de Florin Manole, susținând că documentul conținea dezechilibre majore, lacune tehnice și excepții. Citește și: Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere Pîslaru a preluat proiectul de sute de pagini și a anunțat imediat că acesta necesită o „formă îmbunătățită” pentru a putea fi aprobat de Comisia Europeană prin PNRR. Ministrul a declarat public că sistemul public a acumulat mult prea multe excepții și anomalii care trebuiau curățate. În momentul preluării mandatului, el a susținut că din textul lăsat de echipa lui Florin Manole lipseau reglementări clare pentru sporuri esențiale. În urma modificărilor operate asupra proiectului inițial, noua variantă propune schimbări inclusiv în ceea ce privește modul de recompensare a carierei didactice. Salariile, calculate după coeficienți și o valoare de referință Reforma propusă de proiectul legii salarizării, în forma susținută de Dragoș Pîslaru, ar aduce creșteri consistente pentru profesorii debutanți și ar elimina o parte dintre diferențele de încadrare din învățământul primar și preșcolar. Avantajele se estompează însă pe măsură ce crește vechimea. Pentru profesorii cu vechime, noua grilă ar putea însemna majorări aproape simbolice, în timp ce plafonarea unor sporuri riscă să transforme protecția împotriva scăderii salariului într-o înghețare a veniturilor. În prezent, salarizarea din Educație se bazează pe grile mai vechi, modificate succesiv prin ordonanțe de urgență și completate cu sporuri și majorări acordate în perioade diferite. Proiectul propune o formulă comună pentru toate familiile ocupaționale din sistemul bugetar. Fiecare funcție va fi încadrată într-unul dintre cele 12 grade salariale și va primi un coeficient stabilit în funcție de post, nivelul studiilor, gradul profesional și vechime. Salariul de bază va rezulta din înmulțirea coeficientului cu o valoare de referință unică. Pentru anul 2027, aceasta este estimată la 4.100 de lei. Pentru a afla ce salariu ar putea avea începând cu 1 ianuarie 2027, un profesor trebuie să își identifice categoria în care se încadrează: debutant, definitiv, gradul didactic II sau gradul didactic I, precum și vechimea în învățământ. Odată stabilită această încadrare, este suficient să consulte coeficientul prevăzut în proiectul de lege și să îl înmulțească cu valoarea de referință de 4.100 de lei. Astfel, un profesor debutant (coeficient 1,84) ar avea un salariu de bază brut de 7.544 de lei. Un profesor definitiv cu peste 25 de ani vechime (coeficient 2,05) ar ajunge la un salariu de 8.405 lei. Un profesor cu gradul didactic II și peste 25 de ani vechime (coeficient 2,18) ar avea 8.938 de lei. Un profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani la catedră ar încasa 9.635 de lei brut. Pe scurt, formula propusă de noua lege este una simplă: coeficient × 4.100 lei = salariul de bază brut. Sumele astfel obținute reprezintă însă doar salariul de bază și nu includ indemnizația de dirigenție, gradația de merit, plata cu ora sau alte sporuri care pot majora venitul final al fiecărui cadru didactic. Profesorii debutanți, salariul mărit Una dintre cele mai importante modificări îi privește pe profesorii debutanți. Potrivit proiectului, salariul de bază al unui cadru didactic aflat la începutul carierei ar urma să ajungă, de la 1 ianuarie 2027, la 7.544 de lei brut, echivalentul a aproximativ 4.400 de lei net. În prezent, un profesor debutant din învățământul preuniversitar are un salariu de bază de aproximativ 6.446 de lei brut, adică între 3.700 și 3.770 de lei net. Creșterea ar fi de 1.098 de lei brut și de aproximativ 640 de lei net. Profesorii cu vechime riscă să primească majorări foarte mici Dacă profesorii debutanți ar beneficia de o creștere vizibilă, situația cadrelor didactice cu peste 20 sau 25 de ani de experiență este mult mai complicată. Noul proiect de lege comprimă diferențele dintre partea de jos și partea de sus a grilei, astfel încât profesorii cu gradul didactic I și vechime mare ar putea primi majorări mult mai mici decât colegii aflați la început de carieră. În prezent, un profesor din învățământul preuniversitar cu studii superioare, gradul didactic I și o vechime de peste 25 de ani are un salariu de bază brut de aproximativ 8.217 lei. După adăugarea sporurilor și indemnizațiilor – precum sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, indemnizația de dirigenție, majorarea pentru învățământul special sau, după caz, gradația de merit –, venitul brut lunar total median ar ajunge la aproximativ 12.021 de lei. În mână, în prezent profesorul primește între 7.000 și 7.100 de lei net. Prin noua grilă, salariul de bază al acestei categorii ar urma să urce la 9.635 de lei brut, sumă calculată prin aplicarea unui coeficient de 2,35 la valoarea de referință estimată pentru 2027. La prima vedere, creșterea salariului de bază pare consistentă. În realitate, plafonarea sau eliminarea unor sporuri ar face ca venitul brut total să ajungă la numai 12.166 de lei. Diferența față de venitul actual ar fi de aproximativ 145 de lei brut pe lună, echivalentul unei majorări de numai 1%. În unele cazuri, recalcularea salariului și restrângerea sporurilor ar putea conduce chiar la un venit teoretic mai mic decât cel aflat acum în plată. Mecanismul de protecție prevăzut de proiect ar împiedica scăderea nominală a salariului, însă nu ar proteja și puterea de cumpărare. În raport cu inflația, un venit aproape înghețat ar putea însemna, în realitate, o pierdere. Aceasta este una dintre principalele nemulțumiri invocate de federațiile sindicale din Educație. Reprezentanții profesorilor critică „aplatizarea” grilei și susțin că proiectul recompensează intrarea în sistem, dar nu diferențiază suficient experiența, gradele didactice și responsabilitățile acumulate într-o carieră de 25 sau 30 de ani. Nimeni nu ar trebui să primească mai puțini bani până în 2031 Pentru a evita scăderea efectivă a veniturilor, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. În practică, dacă salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât suma pe care angajatul o primește înainte de aplicarea legii, statul va achita diferența. Astfel, niciun profesor nu ar trebui să încaseze mai puțini bani decât are în plată în prezent. Mecanismul ar urma să funcționeze până la sfârșitul anului 2031. Protecția împiedică diminuarea imediată a salariului, dar poate duce și la înghețarea temporară a veniturilor unor angajați. Aceștia nu vor pierde bani, însă ar putea să nu beneficieze de creșteri până când noua grilă nu ajunge din urmă salariul actual. Sporurile, strict controlate Noul proiect de lege prevede că suma totală a sporurilor nu poate depăși 20% din salariul de bază la nivelul fiecărui ordonator de credite. Totuși, proiectul menține mai multe sporuri specifice activității din învățământ. Cadrele didactice care lucrează în localități izolate vor putea primi în continuare un spor de până la 15% din salariul de bază. Tot un spor de până la 15% este prevăzut pentru personalul didactic din învățământul special și special integrat. Profesorii care coordonează practica pedagogică vor putea primi între 5% și 15%, dacă nu beneficiază de reducerea normei didactice. Pentru predarea simultană, sporul va varia în funcție de numărul claselor: până la 5% pentru două clase, 7% pentru trei clase, 10% pentru patru clase și 15% pentru cinci clase. La nivelul întregului sistem bugetar, sporurile vor fi însă plafonate mai strict, ceea ce ar putea limita cumularea unor beneficii. Noile reguli ridică însă întrebări privind modul în care vor fi recalculate sau înlocuite gradația de merit, indemnizația de dirigenție și celelalte componente suplimentare ale veniturilor profesorilor. Educatorii și învățătorii cu studii superioare, aliniați cu profesorii O modificare importantă a proiectului de lege al salarizării privește personalul din învățământul preșcolar și primar. Proiectul stabilește că profesorii pentru învățământul preșcolar și profesorii pentru învățământul primar vor fi salarizați la nivelul unui profesor cu studii superioare din învățământul preuniversitar. Măsura ar trebui să elimine o parte dintre diferențele de încadrare care au existat între educatori, învățători și profesorii din gimnaziu sau liceu, deși aceștia au studii și responsabilități comparabile. Universitățile vor putea acorda salarii diferențiate În învățământul superior, consiliile de administrație vor putea acorda personalului didactic și administrativ majorări de până la 20% din salariul de bază, în funcție de activitate și de performanță. Aceste sume vor putea fi plătite exclusiv din veniturile proprii ale universităților. Din acest motiv, măsura ar putea avantaja instituțiile mari, care atrag proiecte, taxe și finanțări suplimentare, în timp ce universitățile cu venituri proprii reduse vor avea o marjă mai mică de recompensare a angajaților. Cadrele universitare care conduc doctorate vor putea primi și un spor de până la 1% pentru fiecare doctorand, fără ca majorarea totală să depășească 10% din salariul de bază.

Peste 15% din angajații Metrorex ajung să câștige mai mult de 4.000 de euro pe lună, net
Politică

Peste 15% din angajații Metrorex ajung să câștige mai mult de 4.000 de euro pe lună, net

Sunt luni în care, urmare a primelor și orelor suplimentare, între 780 și 900 de angajați ai Metrorex primesc salarii de peste 20.800 de lei, net, a arătat liderul sindicatului, Marian Artimon, într-o declarație pentru Club Feroviar. Artimon este și consilier al PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB).  Citește și: Sociologul Ștefureac estimează care ar fi rezultatul anticipatelor: AUR se dublează, PNL crește Directorul general, Mariana Miclăuș, a încercat să limiteze salariile subordonaților la 80% din salariul ei, de 26.000 de lei, net, dar Artimon se opune și a amenințat cu greva.  Cei care muncesc în zilele „festive” sunt bine recompensați Liderul sindical a precizat că sunt luni în care sunt multe zile ”festive” (adică libere legal) și atunci numărul celor care încasează peste 80% din salariul directorului general crește. Sunt luni cum ar fi decembrie și ianuarie, dar și aprilie, când a fost Paștele. ”În decembrie au fost 780 de persoane, în ianuarie 900, în februarie 200, în aprilie 800, iar în iunie 230”, a spus Marian Artimon. Metrorex avea, potrivit buget pe 2025, 5.001 angajați. Sunt, deci, luni în care 15-18% dintre angajați câștigă peste 4.000 de euro - nu se știe cu cât este depășit acest plafon. Potrivit lui Artimon, indemnizațiile directoratului și ale membrilor Consiliului de Administrație de la Metrorex sunt prea mici în comparație cu alte societăți de stat. De exemplu, salariul directorului general al Societății de Transport București este egal cu cel al unui viceprimar, adică 33.000 de lei. În ceea ce privește Consiliul de Administrație, un membru al CA Metrorex are o indemnizație de 4.300 de lei, în vreme ce la CFR Călători sau Informatică Feroviară suma ar fi de 17.000 de lei. În aprilie, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a refuzat să promoveze bugetul Metrorex pe 2026. „Am găsit indicatori financiari nerealizați conform contractului de directorul general al Metrorex. Am găsit triplarea salariilor angajaților Metrorex în ultimii 10 ani, în condițiile în care numărul salariaților care deservesc Metrorex este o dată și jumătate mai mare decât numărul salariaților care deservesc rețeaua de metrou, prin comparație, de la Viena, care este de două ori mai mare. Din punctul meu de vedere, dacă acum câteva zile auzeam că toate lucrurile astea care au condus la mărirea prețului biletului de metrou au fost explicate ca fiind un ghinion, astăzi e vremea să mai vină și norocul și am aici ordinul de ministru care întrerupe, începând de poimâine, creșterea de la 5 la 7 lei a biletului de metrou pe care îl semnez și care va pleca la Monitorul Oficial”, a arătat Miruță. 

EXCLUSIV Salarii de peste 20.000 de euro net lunar la ROMATSA. Directorul general și l-a crescut de 2,5 ori în 2025
Investigații

EXCLUSIV Salarii de peste 20.000 de euro net lunar la ROMATSA. Directorul general și l-a crescut de 2,5 ori în 2025

Adrian Marius Cojoc, directorul general al ROMATSA, și-a mărit salariul cu 150% în anul 2025: de la 7.610 de euro pe lună, la 18.300 de euro pe lună. Net. În salariu nu sunt incluse primele, componenta variabilă, și alte beneficii acordate de instituția statului român. Dar, ciudat sau nu, directorul economic al ROMATSA, Radu Cristian Cîțu, are un salariu chiar mai mare: aproape 21.000 de euro lunar. Numirea lui Adrian Marius Cojoc în funcția de director general al ROMATSA s-a făcut pe filiera liberală Lucian Bode – Adrian Veștea în decembrie 2020. Apoi, Cojoc a fost reconfirmat pe funcție de către ministrul Cătălin Drulă. Într-un final, a fost selectat să conducă ROMATSA până în mai 2028, în mandatul de ministru al pesedistului Sorin Grindeanu. ROMATSA este acum implicată într-un scandal uriaș: îi poate fi suspendată activitatea din cauza unui proces pierdut. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic De la o firmă care vindea apă, sucuri și cafea, la ROMATSA Adrian Marius Cojoc, actualul director general și președinte al Consiliului de Administrație al Romatsa, și-a început activitate la o firmă care vindea produse pentru laboratoare chimice, dar și apă minerală, cafea și sucuri. Se întâmpla în anul 1998. În paralel, Cojoc era student la Facultatea de Finanțe, Bănci, Contabilitate din cadrul Universității „Titu Maiorescu”, dar și-a susținut licența în septembrie 2001 la Academia de Studii Economice. La o lună după ce și-a luat licența, Cojoc a fost angajat direct pe postul de economist la Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA, unde se ocupa de organizarea și derularea achizițiilor. Ulterior, în anul 2009, a fost avansat pe funcția de șef serviciu proceduri și monitorizare achiziții, iar zece ani mai târziu avea să fie încoronat pe postul de director economic al Romatsa. Șeful ROMATSA se ascunde în spatele lui Drulă Pe 14 decembrie 2020, liberalul Lucian Bode, în calitate de ministru al Transporturilor, a decis ca Adrian Marius Cojoc să preia funcția de director general interimar al ROMATSA. Mandatul de director interimar a fost prelungit ulterior de ministrul Cătălin Drulă, la cererea liberalilor.  „Înainte de selecție, am avut un mandat provizoriu, din 14 decembrie 2020. Prima oară am preluat atribuțiile. Primul mandat l-am obținut când era ministru domnul Cătălin Drulă, în ianuarie 2021. La momentul decembrie 2020 eram director economic. Directorul general a avut o problemă medicală și am preluat atribuțiile. Ulterior am primit acel mandat provizoriu, în ianuarie 2021”, a declarat directorul Adrian Marius Cojoc pentru DeFapt.ro Mandat de patru ani de la Grindeanu Apoi, în anul 2024, a urmat procesul de selecție al directorului general și al membrilor Consiliului de Administrație al ROMATSA în baza Ordonanței 109/2011. Ministrul Transporturilor de atunci, pesedistul Sorin Grindeanu, a dat funcția de director general liberalilor, în urma trocurilor politice. În acest context, Adrian Marius Cojoc a fost selectat să ocupe funcția de director general pe o perioadă de patru ani. Adică până în mai 2028. Directorul Cojoc și-a mărit salariul de la 7.610 euro, la 18.300 de euro net lunat În vara anului 2025, directorul Adrian Marius Cojoc a depus declarația de avere aferentă anului 2024. Din acest document public aflăm că directorul Cojoc a încasat un salariu brut anual de 702.293 lei. După plata taxelor, a rămas cu un salariu anual net în cuantum de 456.586 de lei net. Peste 7.600 euro net lunar.   Potrivit Raportului financiar pe anul 2025, Consiliul de Administrație al ROMATSA, din care face parte și directorul Adrian Marius Cojoc, a decis majorarea indemnizațiilor personalului de coducere. Astfel, salariul directorului general Adrian Cojoc a crescut, de la 702.293 lei brut anual, la 1.704.000 lei brut anual. Ceea ce înseamnă o creștere cu 143%. Concret, salariul directorului Cojoc a crescut de la 7.600 euro net lunar la 18.300 euro net lunar. Cojoc: „Primesc indemnizație de director general” Întrebat de către DeFapt.ro cum explică această creștere salarială, directorul Cojoc a spus ușor deranjat că primește indeminzația în conformitate cu prevederile legale: „Nu primesc și indemnizația de membru CA. Primesc indemnizație de director general. Nu beneficiez de componenta varabilă, deși este prevăzută în lege, întrucât nu se îndeplinesc cumulativ condițiile de a beneficia de această componentă variabilă.” Însă, atunci când a fost întrebat concret despre sumele de bani, directorul Cojoc nu a mai vrut să răspundă, spunând că este în mașină și nu are un calculator în față: „Nu pot să confirm suma. Acum mă îndrept spre o ședință.” Directorul economic Cîțu: salariu de 20.200 euro net lunar Radu Cristian Cîțu a moștenit funcția de director economic de la actualul director general Adrian Marius Cojoc. Și Cîțu a fost selectat pentru această poziție în baza Ordonanței 109/2011. În declarația de avere aferentă anului 2024, directorul economic Radu Cîțu a menționat că a încasat de la ROMATSA un salariu anual de 1.216.405 lei anual. Adică 101.368 lei net lunar, echivalentul a peste 20.200 de euro net. 

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia
Economie

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, critică dur ideea introducerii impozitului progresiv pe salarii și avertizează că suprataxarea veniturilor mari poate afecta grav economia României. Suprataxarea salariilor, pericol pentru economie Economistul susține că majorarea taxelor pentru salariile de peste 2.000–4.000 de euro ar descuraja munca, investițiile și dorința oamenilor de a câștiga mai mult. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos În contextul unei datorii publice apropiate de 60% din PIB, oficialul BNR atrage atenția că dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi ridicate și credite mai scumpe pentru populație și firme. Eugen Rădulescu vorbește și despre riscul unui scenariu economic de tip Grecia, critică pensiile speciale și Programul „Anghel Saligny”, analizând totodată impactul politicilor fiscale asupra investițiilor, economiilor populației și dezvoltării unor orașe precum Iașiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră