sâmbătă 03 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

calcul

19 articole
Eveniment

Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate

Ai muncit 35 de ani, dar pe decizia de pensionare apar mai multe feluri de „stagii”, punctaje cu cinci zecimale și o valoare de referință de 81 de lei. Unde sunt anii de facultate? Cum se socotește armata? De ce un fost coleg, cu o vechime asemănătoare, primește altă pensie? Pentru a înțelege calculul pensiei în 2026, trebuie separate două lucruri: timpul recunoscut de lege și punctele care se transformă în bani. Pentru că nu orice an recunoscut la pensie are aceeași valoare și nu orice perioadă trecută în decizie aduce puncte de stabilitate. Formula de bază pentru calcularea pensiei Formula de bază pentru calculul pensiei este, pe scurt: numărul total de puncte înmulțit cu 81 de lei. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere În 2026, această formulă este: Pensia calculată = numărul total de puncte × 81 de lei. Cei 81 de lei reprezintă valoarea punctului de referință, prescurtată VPR. Aceasta este menținută în 2026 la același nivel prin Legea nr. 141/2025. Nu trebuie confundată cu vechiul „punct de pensie”, folosit în formula anterioară. De exemplu, un total de 40 de puncte înseamnă o pensie calculată de 3.240 de lei. Dacă rezultatul înmulțirii are bani, suma se rotunjește în sus: 3.240,10 lei devin 3.241 de lei. Suma astfel calculată este înaintea eventualelor rețineri fiscale. Dar întrebarea este: de unde vin cele 40 de puncte? Acestea reprezintă totalul punctelor acumulate din veniturile pentru care s-au datorat contribuții, din perioadele recunoscute de lege, precum facultatea sau armata, și din eventualele puncte de stabilitate, acordate pentru anii contributivi care depășesc pragul de 25 de ani. Fiecare componentă are propriile reguli de calcul, pe care le explicăm mai jos. Ce înseamnă stagiul de cotizare Stagiul de cotizare este noțiunea largă: cuprinde anii contributivi, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Stagiul de cotizare contributiv cuprinde perioadele pentru care s-au datorat contribuții la sistemul public de pensii. Pentru asigurarea prin contract încheiat cu casa de pensii, contribuțiile trebuie să fi fost datorate și plătite. Exemplul obișnuit este munca salariată pentru care s-a datorat CAS, contribuția pentru pensie. CAS nu trebuie confundată cu CASS, contribuția pentru sănătate: plata asigurării medicale nu aduce, prin ea însăși, puncte de pensie. Așadar, cine are 30 de ani contributivi și patru ani de facultate recunoscuți poate avea un stagiu total de 34 de ani. Nu are însă 34 de ani contributivi. Distincția contează atât pentru condițiile de pensionare, cât și pentru punctele de stabilitate. Ce înseamnă stagiul minim și stagiul complet Stagiul minim contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Este pragul cerut, ca regulă generală, pentru pensia pentru limită de vârstă, împreună cu împlinirea vârstei legale. Stagiul complet contributiv este de 35 de ani, cu eșalonarea prevăzută de lege pentru femei. În cazul lor, trebuie verificată anexa nr. 5, în funcție de luna și anul nașterii. „Complet” nu înseamnă că sub 35 de ani nu primești pensie și nici că, odată atins pragul, primești automat o anumită sumă. Acest stagiu contează în special pentru pensionarea anticipată și pentru anumite reduceri ale vârstei de pensionare. De exemplu, o persoană cu 20 de ani contributivi poate primi pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei prevăzute de lege. Valoarea se stabilește din punctele acumulate. Perioadele asimilate: anii recunoscuți chiar fără contribuții Legea recunoaște și anumite perioade în care persoana nu a contribuit ca un salariat. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Acestea se numesc perioade asimilate. Printre ele se află studiile universitare la zi sau cu frecvență, pe durata normală, absolvite cu diploma cerută de lege; serviciul militar în termen; concediul pentru creșterea copilului începând cu 1 ianuarie 2006. Există și anumite perioade de indemnizații de asigurări sociale ori de incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii. Ele pot aduce punctaj, dar nu devin automat ani contributivi pentru toate calculele. Facultatea și armata nu aduc puncte de stabilitate. Dacă studiile s-au suprapus cu o perioadă de muncă pentru care s-au datorat contribuții, aceeași lună nu se valorifică de două ori: la punctaj se ia în considerare venitul asigurat. Câte puncte aduc facultatea și armata Aici trebuie evitată o simplificare frecventă: nu orice an de facultate sau de armată aduce, indiferent de perioadă, 0,25 puncte. Pentru aceste perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001, calculul folosește salariul minim din perioada respectivă, raportat la câștigul salarial mediu corespunzător. Pentru perioadele începând cu 1 aprilie 2001, regulile conduc la un punctaj lunar de 0,25. Dar punctajele lunare se adună și se împart la 12 pentru a obține punctajul anual. Prin urmare, 12 luni valorificate fiecare cu 0,25 înseamnă 0,25 puncte pentru anul întreg, nu trei puncte în totalul pensiei. Patru ani întregi de studii, valorificați integral după această regulă, aduc un punct: 4 × 0,25 = 1. La VPR de 81 de lei, acel punct înseamnă 81 de lei în pensia lunară calculată. Exemplul nu se aplică automat facultății făcute înainte de aprilie 2001. Concediul pentru creșterea copilului: data schimbă regula În cazul acestui concediu, nu este suficient să știm cât a durat. Contează și când a fost efectuat. Înainte de 1 aprilie 2001, concediul pentru îngrijirea copilului acordat potrivit actelor normative indicate de CNPP constituie stagiu contributiv și poate intra în calculul stabilității. Între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006, concediul reprezintă perioadă asimilată: nu intră în stagiul minim sau complet contributiv și nu aduce puncte de stabilitate. Începând cu 1 ianuarie 2006, perioada este asimilată, dar are o excepție favorabilă: se ia în calcul la îndeplinirea stagiului minim și complet contributiv. Nu aduce însă puncte de stabilitate. De exemplu, 33 de ani contributivi și doi ani de concediu pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006 pot însemna îndeplinirea unui stagiu complet de 35 de ani. Pentru stabilitate se folosesc însă cei 33 de ani. Perioadele necontributive: de ce vechimea din acte poate fi mai mare O altă rubrică poate cuprinde perioade recunoscute prin legi speciale, fără obligația plății contribuțiilor. Un exemplu este vechimea suplimentară acordată pentru munca în grupe sau în condiții deosebite ori speciale. Acești ani suplimentari trebuie deosebiți de timpul efectiv lucrat. Dacă o persoană a muncit efectiv 30 de ani și are încă cinci ani suplimentari recunoscuți pentru condițiile de muncă, nu rezultă automat 35 de ani contributivi pentru stabilitate. Munca în asemenea condiții poate aduce separat punctaj suplimentar și reduceri ale vârstei de pensionare, dacă sunt îndeplinite cerințele legii. Vechimea suplimentară și punctele suplimentare sunt lucruri diferite. Cum se transformă salariul în puncte Pentru activitatea curentă, punctajul lunar pornește de la raportul dintre venitul brut care constituie baza CAS și câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Nu se împarte salariul net, primit în mână, și nici nu se folosește salariul mediu al firmei. Un exemplu cu valori ipotetice: dacă venitul brut asigurat este de 8.000 de lei și reperul legal este tot 8.000 de lei, rezultă un punct lunar. La un venit de 4.000 de lei rezultă 0,5 puncte, iar la 12.000 de lei, 1,5 puncte. În 2026, CNPP precizează două repere: 8.620 de lei pentru intervalul 1 ianuarie–29 martie și 9.192 de lei începând cu 30 martie. Salariile din urmă cu zeci de ani nu se împart la aceste valori: pentru trecut se folosesc regulile și indicatorii perioadelor respective. Pentru persoanele care contribuie și la Pilonul II, punctajul pensiei publice se corectează deoarece o parte a contribuției merge la fondul privat. Exemplul simplificat de mai sus este înaintea acestei corecții. Un punct lunar nu înseamnă 12 puncte pe an La finalul anului se adună punctajele lunare, iar suma se împarte la 12. Dacă în fiecare lună ai un punct, rezultă un punct anual: 12 ÷ 12 = 1. Dacă ai lucrat doar șase luni, cu un punct în fiecare, iar celelalte șase luni nu au niciun punctaj, rezultă 0,5 puncte anuale: 6 ÷ 12 = 0,5. Împărțirea se face tot la 12, nu la numărul lunilor lucrate. Punctajele anuale se adună pentru întreaga perioadă valorificată. Așa se explică de ce 35 de ani contributivi nu înseamnă automat 35 de puncte: veniturile și punctajele fiecărui an pot fi diferite. Punctele de stabilitate: suplimentul pentru mai mult de 25 de ani contributivi Punctele de stabilitate se adaugă punctajelor anuale pentru stagiul contributiv eligibil care depășește 25 de ani: - pentru anii peste 25 și până la 30 inclusiv: 0,50 puncte pe an; - pentru anii peste 30 și până la 35 inclusiv: 0,75 puncte pe an; - pentru anii peste 35: un punct pe an. Calculul se face pe tranșe. Cine are 36 de ani contributivi nu primește un punct pentru fiecare dintre cei 36 de ani. Primește suplimentul corespunzător fiecărei tranșe. Se valorifică și fracțiunile de an. Nu este necesar ca toată activitatea să fi fost la același angajator. Perioadele lucrate simultan la doi angajatori nu dublează timpul contributiv. În cazul a 30 de ani eligibili, stabilitatea aduce 2,5 puncte: 5 × 0,50. La 35 de ani, rezultă 6,25 puncte: 2,5 pentru primii cinci ani peste prag și 3,75 pentru următorii cinci. La 40 de ani, rezultă 11,25 puncte: 2,5 + 3,75 + 5. La valoarea din 2026, aceste puncte reprezintă, înaintea rotunjirii pensiei totale, 202,50 lei, 506,25 lei, respectiv 911,25 lei lunar. Nu sunt sume plătite separat, ci parte din pensia calculată. Două exemple complete, de la ani și puncte la lei Să presupunem că perioadele sunt recunoscute și punctajele anuale au fost deja calculate corect, inclusiv eventualele corecții pentru Pilonul II. Primul exemplu: 35 de ani contributivi și 30 de puncte din activitate. Persoana are 35 de ani eligibili pentru stabilitate. Din veniturile întregii cariere a acumulat, prin însumarea punctajelor anuale, 30 de puncte. Nu presupunem alte perioade sau majorări. Adăugăm cele 6,25 puncte de stabilitate: 30 + 6,25 = 36,25 puncte. Pensia calculată este: 36,25 × 81 = 2.936,25 lei, rotunjit la 2.937 de lei. Al doilea exemplu: 30 de ani contributivi și doi ani de concediu pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006. Presupunem că din activitate au rezultat 27 de puncte. Cei doi ani întregi de concediu, fără suprapuneri, aduc încă 0,5 puncte. Stabilitatea se calculează pentru cei 30 de ani contributivi și aduce 2,5 puncte. Totalul este: 27 + 0,5 + 2,5 = 30 de puncte. Pensia calculată este: 30 × 81 = 2.430 de lei. Cei doi ani de concediu au fost valorificați, dar nu au transformat stagiul pentru stabilitate din 30 în 32 de ani. Calculele ilustrează însumarea punctajelor anuale cu punctele de stabilitate. Dacă lucrezi după pensionare, primești și stabilitate? Pentru perioadele în care pensia este cumulată cu venituri asigurate, legea nu acordă puncte de stabilitate. Aceasta nu înseamnă că munca respectivă nu contează. Veniturile pentru care se datorează contribuții pot aduce punctaj și pot fi valorificate prin recalculare, în condițiile legii. Dar nu se adaugă și bonusul de stabilitate pentru aceeași perioadă. Ce înseamnă „stagiu potențial” Termenul apare în cazul pensiei de invaliditate. Este o perioadă acordată de lege pentru a compensa, în anumite limite, stagiul care nu a mai putut fi realizat din cauza afecțiunilor invalidante. Nu reprezintă ani efectiv lucrați și nu trebuie confundat cu stagiul contributiv pentru stabilitate. Are propriile reguli de punctaj. Ce trebuie verificat pe decizia de pensionare Pentru o verificare utilă, urmărește distinct stagiul contributiv, perioadele asimilate, punctajele anuale, punctele de stabilitate și totalul final de puncte. Solicită casei teritoriale de pensii explicațiile sau desfășurătorul calculului dacă anexele nu sunt suficiente. Compară perioadele valorificate cu carnetul de muncă și adeverințele, iar pentru facultate și armată verifică documentele doveditoare. Pentru activitatea după 1 aprilie 2001, informațiile sunt, în mod obișnuit, în evidențele CNPP, pe baza declarațiilor angajatorilor. Există și o explicație pentru situația în care pensia plătită este mai mare decât rezultatul „puncte × 81”: la recalcularea din septembrie 2024, legea a protejat cuantumul anterior mai avantajos. Diferența nu dovedește, prin ea însăși, o eroare. Întrebarea care te ajută cel mai mult nu este doar „Câți ani mi-au trecut la pensie?”, ci „Cum a fost valorificată fiecare perioadă și câte puncte mi-a adus?”. Acolo se vede legătura dintre anii din acte și suma calculată.

Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate
Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect
Eveniment

Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect

Pensionarii care primesc mai mult de 3.000 de lei brut pe lună trebuie să suporte două rețineri: contribuția de asigurări sociale de sănătate și impozitul pe venit. Ambele sunt calculate și oprite automat înainte ca pensia să ajungă în cont sau să fie plătită prin poștă. Calculul nu este însă atât de simplu pe cât pare. CASS și impozitul nu se aplică întregii pensii, dar nici nu se calculează identic. Pentru a verifica suma primită, pensionarul trebuie să pornească de la cuantumul brut înscris pe talon și să urmărească separat fiecare reținere. Pensiile de până la 3.000 de lei Pensiile cu o valoare brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu sunt supuse nici impozitului pe venit, nici contribuției de asigurări sociale de sănătate. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Prin urmare, un pensionar care are o pensie brută de 2.800 de lei trebuie să primească, în mod obișnuit, aceeași sumă netă. La fel se întâmplă în cazul unei pensii de exact 3.000 de lei. Plafonul funcționează ca o sumă protejată: chiar dacă pensia depășește acest nivel, primii 3.000 de lei nu intră în baza de calcul a celor două rețineri. CASS se aplică numai diferenței care depășește plafonul Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se aplică numai diferenței dintre pensia brută și plafon. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Regula poate fi exprimată astfel: CASS = 10% × (pensia brută – 3.000 de lei) În cazul unei pensii brute de 5.000 de lei, diferența supusă CASS este de 2.000 de lei. Contribuția reținută va fi, așadar, de 200 de lei, nu de 500 de lei. CASS pentru pensiile care depășesc plafonul se aplică începând din august 2025. Potrivit legislației actuale, pensionarii urmează să fie exceptați din nou de la plata acestei contribuții pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Impozitul de 10% se calculează după scăderea CASS Aici apare principala sursă de confuzie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Impozitul pe venit nu se calculează direct asupra întregii diferențe care depășește 3.000 de lei. Din pensia brută se scad mai întâi suma neimpozabilă de 3.000 de lei și contribuția de sănătate. Abia asupra rezultatului se aplică impozitul de 10%. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 de lei – CASS Impozit = 10% × venitul impozabil Această ordine a operațiunilor este confirmată și de Casa Națională de Pensii Publice: impozitul se aplică după deducerea plafonului neimpozabil și, după caz, a contribuției de sănătate. Exemplu pentru o pensie brută de 3.500 de lei Din pensia brută de 3.500 de lei se scade plafonul de 3.000 de lei. Rămâne o diferență de 500 de lei. CASS reprezintă 10% din această diferență, adică 50 de lei. Pentru stabilirea impozitului, din cei 500 de lei se mai scade CASS de 50 de lei. Baza impozabilă va fi astfel de 450 de lei, iar impozitul de 10% va fi de 45 de lei. Pensionarul va primi: 3.500 – 50 – 45 = 3.405 lei net Reținerile totale sunt de 95 de lei, nu de 100 de lei. Exemplu pentru o pensie brută de 5.000 de lei În cazul unei pensii de 5.000 de lei, partea care depășește plafonul este de 2.000 de lei. CASS va fi de 200 de lei. Venitul impozabil se stabilește scăzând din pensia brută atât plafonul de 3.000 de lei, cât și contribuția de 200 de lei. Rezultă o bază impozabilă de 1.800 de lei, pentru care impozitul este de 180 de lei. Pensia netă va fi: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei În total, din pensia brută se rețin 380 de lei. Cât se reține dintr-o pensie de 8.000 de lei Pentru o pensie brută de 8.000 de lei, diferența care depășește plafonul este de 5.000 de lei. CASS este de 500 de lei. După scăderea plafonului și a contribuției, baza de impozitare rămâne de 4.500 de lei. Impozitul va fi de 450 de lei. Pensionarul trebuie să primească: 8.000 – 500 – 450 = 7.050 de lei net Reținerile totale ajung în acest caz la 950 de lei. Pensionarul nu trebuie să depună declarație Pentru pensiile plătite în România, CASS și impozitul sunt calculate, reținute și virate statului de instituția care plătește pensia. Pensionarul nu trebuie să depună Declarația unică și nici să achite separat aceste sume. Impozitul reținut este final. Regula se aplică pensiilor din sistemul public, pensiilor militare și celorlalte venituri din pensii plătite de entități care au obligația legală de a efectua reținerea. Situația poate fi diferită pentru pensiile încasate din străinătate. În acest caz trebuie verificate convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul respectiv, obligația declarării venitului și regulile fiscale aplicabile în funcție de domiciliul fiscal al beneficiarului. Persoanele cu handicap grav sau accentuat au o regulă specială Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozitul pe veniturile din pensii. Scutirea de impozit nu înseamnă însă automat și scutirea de CASS. CNPP a precizat că, dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, contribuția de sănătate de 10% se aplică diferenței care trece peste plafon. Indemnizația de handicap acordată în baza Legii nr. 448/2006 rămâne distinctă și este exceptată de la CASS. De exemplu, pentru o pensie brută de 5.000 de lei, o persoană care beneficiază legal de scutirea de impozit poate avea de achitat CASS de 200 de lei, fără impozitul pe venit aplicat în situația obișnuită. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul trebuie să identifice mai întâi cuantumul brut al pensiei, care nu trebuie confundat cu suma efectiv încasată. Apoi poate verifica dacă apar distinct contribuția de sănătate, impozitul și eventualele alte rețineri. Calculul trebuie făcut în această ordine: Se scad 3.000 de lei din pensia brută. Se calculează CASS de 10% asupra diferenței. Din diferență se scade CASS. Se calculează impozitul de 10% asupra rezultatului. Din pensia brută se scad CASS și impozitul. Pe talon pot apărea și alte diminuări, care nu au legătură cu fiscalitatea pensiei: popriri, debite recuperate de casa de pensii, pensie de întreținere sau alte obligații executorii. Acestea trebuie analizate separat. Ce faci dacă suma primită nu corespunde calculului Dacă reținerile înscrise pe talon par greșite, pensionarul poate solicita explicații instituției care îi plătește pensia. Pentru pensiile din sistemul public, cererea se adresează casei teritoriale de pensii de care aparține beneficiarul. În cazul pensiilor militare, solicitarea se transmite casei de pensii sectoriale competente. La cerere este util să fie anexate o copie a talonului, decizia de pensionare și actul de identitate. Pensionarul trebuie să solicite în scris prezentarea modului de calcul și, dacă există o eroare, corectarea reținerilor și restituirea eventualelor sume oprite nejustificat. Verificarea talonului este importantă mai ales după majorarea sau recalcularea pensiei. O creștere a cuantumului brut poate determina depășirea plafonului de 3.000 de lei și apariția celor două rețineri. Aceasta nu înseamnă că întreaga pensie a devenit impozabilă, ci numai că partea care depășește plafonul intră în mecanismul fiscal prevăzut de lege.

Pensionarii pot pierde bani din cauza actelor lipsă: ce sporuri trebuie verificate în dosar
Eveniment

Pensionarii pot pierde bani din cauza actelor lipsă: ce sporuri trebuie verificate în dosar

O pensie mai mică nu înseamnă întotdeauna că formula de calcul a fost aplicată greșit. Uneori, problema pornește de la documentele aflate în dosar: perioade de muncă neînregistrate, sporuri care nu apar în carnetul de muncă sau prime și ore suplimentare pentru care pensionarul nu a prezentat o adeverință. Situația îi privește în special pe cei care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001, când evidența veniturilor nu era complet digitalizată. Unele drepturi trebuie valorificate automat, în timp ce pentru altele sunt necesare documente eliberate de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Sporul de vechime anterior lunii aprilie 1992 Pentru perioadele lucrate înainte de 1 aprilie 1992, sporul de vechime nu trebuie dovedit printr-o adeverință distinctă. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie El se calculează automat, în funcție de vechimea totală în muncă a pensionarului. Pentru activitatea desfășurată între 1 martie 1970 și 31 august 1983 sunt aplicate următoarele procente: 3% pentru o vechime totală cuprinsă între cinci și zece ani, 5% pentru zechime între zece și 15 ani, 7% între 15 și 20 de ani și 10% pentru o vechime mai mare de 20 de ani. Pentru perioada 1 septembrie 1983–31 martie 1992, procentele sunt de: 3% pentru o vechime între trei și cinci ani, 6% între cinci și zece ani, 9% între zece și 15 ani, 12% între 15 și 20 de ani 15% pentru o vechime totală mai mare de 20 de ani. Procentul nu se aplică însă pensiei aflate acum în plată. Cu alte cuvinte, un pensionar care se încadrează la procentul de 15% nu primește automat o majorare de 15% a pensiei actuale. Sporul este adăugat salariilor utilizate la determinarea punctajelor lunare pentru perioada respectivă, iar efectul final asupra pensiei depinde de întreaga situație contributivă. Deși sporul se valorifică automat, pensionarul trebuie să verifice dacă toate perioadele lucrate înainte de aprilie 1992 apar corect în dosar. Dacă lipsește o perioadă de activitate, pot fi afectate atât vechimea totală, cât și punctajul aferent lunilor respective. După 1 aprilie 1992 devin importante actele din dosar Regula se schimbă pentru activitatea desfășurată între 1 aprilie 1992 și 31 martie 2001. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Pentru această perioadă este luat în calcul sporul de vechime înscris în carnetul de muncă sau dovedit printr-o adeverință eliberată în condițiile legii. Prin urmare, simplul fapt că persoana avea o anumită vechime nu este suficient pentru ca un procent să fie aplicat automat. Contează informațiile înscrise în documentele de muncă. Pensionarii care au lucrat în anii ’90 ar trebui să verifice dacă sporul de vechime apare în carnetul de muncă și dacă a fost valorificat la stabilirea pensiei. Aceeași verificare este utilă pentru sporurile de noapte, de șantier, pentru condiții grele sau nocive, lucrul sistematic peste program și alte drepturi salariale prevăzute de legislația aplicabilă la momentul respectiv. Primele și orele suplimentare pot influența pensia Înainte de 1 aprilie 2001, mulți salariați au primit sume suplimentare care nu erau înscrise în carnetul de muncă. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Printre veniturile care pot fi valorificate, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, se numără: - plata muncii în acord sau cu bucata; - premiile anuale și primele; - al 13-lea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile pentru muncă de noapte; - indemnizațiile și majorările salariale; - alte venituri nepermanente pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Aceste venituri nu sunt introduse în calcul numai pe baza declarației pensionarului. Ele trebuie dovedite printr-o adeverință întocmită conform modelului legal, pe baza statelor de plată, registrelor contabile sau a altor documente primare. Lista veniturilor care pot fi valorificate este prevăzută de normele de aplicare a Legii nr. 360/2023. CNPP precizează că pensionarii care nu au realizat venituri nepermanente nu trebuie să solicite asemenea adeverințe. Nu orice sumă primită înainte de 2001 mărește pensia Existența unei prime sau a unui spor nu garantează automat o pensie mai mare. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Pentru valorificarea venitului trebuie să poată fi stabilite suma brută, perioada în care a fost încasată și faptul că venitul a făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, potrivit legislației de la acel moment. Adeverința trebuie să arate că informațiile provin din documente primare verificabile. O simplă declarație, o copie necertificată sau un document care nu identifică exact venitul și perioada poate fi respins. Nici prezentarea unei adeverințe conforme nu înseamnă că pensia va crește cu valoarea veniturilor înscrise în aceasta. Sumele sunt transformate în punctaje lunare, iar diferența finală depinde de nivelul veniturilor, de salariul mediu utilizat pentru perioada respectivă și de numărul lunilor pentru care acestea sunt dovedite. Ce trebuie verificat în decizia de pensionare Primul pas este verificarea documentelor deja depuse și a perioadelor valorificate de casa de pensii. Pensionarul ar trebui să urmărească dacă: - apar toți angajatorii la care a lucrat; - sunt înregistrate corect datele de începere și încetare a activității; - nu lipsesc luni sau ani din vechime; - sunt menționate perioadele lucrate în grupele I sau a II-a ori în condiții deosebite sau speciale; - sporurile înscrise în carnetul de muncă au fost valorificate; - adeverințele depuse anterior apar în documentația folosită la calcul; - veniturile nepermanente dovedite au fost luate în considerare. Dacă decizia și anexele primite nu permit clarificarea situației, pensionarul poate solicita casei teritoriale de pensii explicații privind perioadele și veniturile valorificate. Este util ca cererea să fie depusă în scris și să primească număr de înregistrare. De unde poate fi obținută adeverința dacă firma s-a desființat Dispariția fostului angajator nu înseamnă neapărat că au dispărut și documentele. Arhiva poate fi păstrată de succesorul juridic al societății, de o altă companie, de Arhivele Naționale sau de un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice. Pentru identificarea arhivei sunt utile denumirea exactă a fostei întreprinderi, localitatea, secția în care a lucrat solicitantul, funcția ocupată și perioada de activitate. Înainte de a plăti pentru căutarea și eliberarea documentelor, pensionarul trebuie să se asigure că operatorul deține legal arhiva fostului angajator și că adeverința va fi întocmită după modelul cerut de legislația pensiilor. Arhivele Naționale pot elibera, la cerere, copii, extrase și adeverințe din documentele pe care le au în păstrare. Ce se întâmplă dacă documentele sunt găsite mai târziu Expirarea termenului folosit pentru recalcularea generală a veniturilor nepermanente nu înseamnă că pensionarul pierde definitiv posibilitatea de a prezenta acte noi. Dacă obține ulterior o adeverință care dovedește stagii, sporuri sau venituri nevalorificate, acesta poate depune la casa teritorială de pensii o cerere de recalculare, însoțită de documentul respectiv. Drepturile rezultate dintr-o asemenea cerere nu se acordă automat pentru toți anii anteriori, ci potrivit regulilor legale privind data de la care produce efecte recalcularea. De aceea, amânarea depunerii actelor poate însemna pierderea unor sume pentru lunile în care documentul nu a fost încă valorificat. Situația este diferită dacă actul exista deja în dosar, dar casa de pensii nu l-a luat în considerare. În acest caz poate fi vorba despre o eroare de stabilire a drepturilor, care trebuie semnalată instituției și analizată în cadrul procedurii de revizuire. Actele lipsă nu înseamnă automat o pensie greșită Nu fiecare pensionar care a lucrat înainte de 2001 are dreptul la o majorare. Pentru unii, toate perioadele și veniturile eligibile au fost deja valorificate. Pentru alții, obținerea unei adeverințe poate produce doar o diferență redusă sau poate să nu modifice deloc suma aflată în plată, inclusiv atunci când pensionarul beneficiază de un cuantum menținut mai avantajos. Verificarea dosarului rămâne însă importantă. Sporul de vechime anterior lunii aprilie 1992 trebuie calculat automat, dar sporurile ulterioare și veniturile nepermanente depind în mare măsură de documentele existente. Pentru pensionarii care au lucrat la mai multe întreprinderi, au primit prime, au efectuat frecvent ore suplimentare sau au avut sporuri care nu apar în carnetul de muncă, o adeverință găsită în arhivă poate însemna un punctaj mai mare și, în anumite cazuri, o pensie mai bună.

Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare
Eveniment

Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare

Peste 2,2 milioane de pensionari ar fi primit pensii mai mici decât li se cuveneau, statul acumulând față de aceștia o datorie estimată la aproximativ 230 de milioane de lei, potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi făcut public în septembrie 2026. Pe de altă parte, aproximativ 570.000 de beneficiari ar fi încasat cu circa 71 de milioane de lei mai mult decât prevedea legea. Cifrele au provocat îngrijorare, mai ales în rândul pensionarilor care se tem că li s-ar putea cere să restituie bani deja cheltuiți. Reacția CNPP Casa Națională de Pensii Publice a contestat însă amploarea presupuselor erori. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Într-un comunicat transmis pe 18 septembrie, instituția a explicat că numărul de 2,2 milioane reprezintă o extrapolare statistică realizată pornind de la eșantioane verificate de auditori, nu milioane de dosare controlate individual. CNPP a anunțat că fiecare situație semnalată va fi analizată separat și că diferențele confirmate vor fi corectate potrivit legii. Cifra de 2,2 milioane nu înseamnă 2,2 milioane de erori dovedite Raportul Curții de Conturi nu stabilește că fiecare dintre cei 2,2 milioane de pensionari are, în mod cert, o pensie greșită. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Auditorii au verificat în detaliu eșantioane de dosare, iar rezultatele au fost extinse statistic asupra întregului sistem. Prin urmare, pensionarii nu trebuie să depună cereri pentru restituirea banilor doar fiindcă apar în această categorie estimată și nici să presupună că pensia lor a fost calculată eronat. Pentru stabilirea unei diferențe este necesară verificarea individuală a dosarului, a perioadelor contributive, a veniturilor valorificate și a formulei de calcul. Același principiu se aplică și celor 570.000 de pensionari despre care raportul estimează că ar fi primit prea mult: nimeni nu devine automat dator statului numai în baza acestei cifre. Când trebuie să restituie pensionarii banii Nu în toate cazurile pensionarii trebuie să restituie banii primiți în plus. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, prevede că debitele reprezentând pensii, indemnizații sociale pentru pensionari sau indemnizații pentru însoțitor încasate necuvenit, constituite ori care urmează să fie constituite, nu se recuperează de la beneficiar. Protecția se aplică atunci când suma mai mare a fost plătită din cauza unei erori care nu îi este imputabilă pensionarului – de exemplu, o greșeală de prelucrare a datelor, de aplicare a formulei legale sau a sistemului informatic al Casei de Pensii. Așadar, dacă verificările declanșate după raportul Curții de Conturi arată că un pensionar a primit mai mult exclusiv din vina instituției, regula actuală este că banii încasați până la corectarea pensiei nu îi sunt ceruți înapoi. Pensia poate fi adusă la cuantumul legal pentru viitor, dar pensionarul de bună-credință nu ar trebui obligat să restituie sumele deja consumate. Când poate fi obligat pensionarul să dea banii înapoi Scutirea nu se aplică dacă plata necuvenită a fost provocată de culpa beneficiarului. Legea enumeră mai multe situații: - pensionarul a prezentat documente eliberate cu nerespectarea legii; - a declarat date care nu corespundeau realității; - nu a comunicat o schimbare pe care avea obligația legală să o anunțe; - a continuat să încaseze pensia deși nu mai îndeplinea condițiile legale; - nu a respectat regulile privind cumulul anumitor categorii de pensie cu venituri salariale sau din activități independente; - plata a fost obținută prin fals, fraudă sau altă infracțiune. Un exemplu poate fi cel al beneficiarului unei pensii anticipate care începe o activitate incompatibilă cu această categorie de pensie și nu informează Casa de Pensii. Un altul este cazul beneficiarului pensiei de urmaș care nu mai îndeplinește condițiile legale, dar continuă să încaseze drepturile fără să comunice schimbarea. În asemenea situații, Casa de Pensii poate calcula debitul și emite o decizie de recuperare. Faptul că banii au fost cheltuiți nu stinge datoria Dacă plata în plus a fost produsă numai de greșeala Casei de Pensii, faptul că pensionarul a cheltuit banii nu are relevanță: legislația îl scutește, în principiu, de restituire. Situația este diferită dacă se dovedește culpa beneficiarului. În acest caz, argumentul că banii au fost utilizați pentru hrană, medicamente, facturi sau alte cheltuieli curente nu anulează debitul. Obligația de restituire rezultă din decizia emisă de Casa de Pensii, nu din existența banilor în cont la momentul controlului. Totuși, instituția nu poate cere bani numai printr-un telefon, o notificare informală sau o simplă modificare a talonului. Obligația și suma trebuie stabilite printr-o decizie de recuperare comunicată pensionarului, în care să fie arătate perioada, valoarea debitului și motivul pentru care plata este considerată necuvenită. O simplă notificare verbală sau reținerea banilor pe șest direct de pe cupon, fără o decizie oficială de recuperare a debitului trimisă prin poștă cu confirmare de primire, este complet ilegală și poate fi anulată instantaneu în instanță. Cum se recuperează sumele, dacă există culpa pensionarului Legea nr. 360/2023 permite caselor teritoriale de pensii să emită decizii de recuperare pentru prestațiile încasate necuvenit. Decizia constituie titlu executoriu, dar recuperarea începe, de regulă, administrativ, prin rețineri din drepturile plătite pensionarului. Dacă debitul nu poate fi recuperat de Casa de Pensii în termenul prevăzut de lege, titlul executoriu poate fi transmis organului fiscal central, adică ANAF, pentru continuarea procedurii de executare. Abia într-o asemenea etapă pot apărea măsuri fiscale de recuperare, în limitele legale aplicabile veniturilor din pensii. Prin urmare, raportul Curții de Conturi nu conduce automat la popriri sau executări silite. Mai întâi trebuie verificat dosarul individual, stabilită existența unei plăți necuvenite, analizată cauza acesteia și, dacă beneficiarul este considerat vinovat, emisă și comunicată o decizie. Casa de Pensii poate recupera orice sumă din trecut? Legea pensiilor prevede, ca regulă, un termen general de prescripție de trei ani pentru stabilirea sumelor încasate necuvenit. În cazul unei infracțiuni săvârșite de beneficiar, regimul este mai sever: prejudiciul se poate recupera de la prima plată necuvenită, împreună cu dobânzile aferente. Există și alte protecții. Debitele foarte mici, sub pragul legal de 40 de lei, nu se mai urmăresc, iar sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarului nu se mai urmăresc, potrivit Legii nr. 360/2023. Fiecare decizie trebuie însă analizată în funcție de data plăților, momentul constatării, cauza erorii și eventuala culpă a beneficiarului. Poate pensionarul să conteste decizia de recuperare? Deciziile emise de casele teritoriale de pensii, inclusiv cele privind recuperarea unor sume considerate necuvenite, pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare. Contestația se adresează tribunalului competent de la domiciliul pensionarului. Litigiile privind asigurările sociale sunt scutite de taxa judiciară de timbru, astfel încât pensionarul nu plătește taxă pentru introducerea acțiunii. În cerere poate invoca, după caz: - că suma a rezultat dintr-o eroare exclusivă a Casei de Pensii; - că nu a furnizat informații false și și-a respectat obligațiile; - că îi este aplicabilă scutirea prevăzută de Legea nr. 125/2014; - că perioada sau valoarea debitului a fost calculată greșit; - că a intervenit prescripția; - că anumite documente ori venituri au fost interpretate incorect. Termenul de 45 de zile este important. O decizie necontestată în acest interval devine definitivă, conform articolului 127 din Legea nr. 360/2023. Contestarea oprește automat reținerile? Nu este prudent ca pensionarul să presupună că simpla depunere a acțiunii oprește automat executarea deciziei. Deoarece decizia de recuperare este titlu executoriu, în proces poate fi necesară și solicitarea suspendării executării până la soluționarea cauzei. Într-o asemenea situație, mai ales dacă au început deja reținerile sau a fost înființată poprirea, este utilă consultarea unui avocat ori solicitarea ajutorului public judiciar, dacă veniturile persoanei nu îi permit să suporte costurile unei apărări. Ce se întâmplă cu pensionarii care au primit prea puțin Dacă verificarea individuală confirmă că pensia a fost stabilită sub nivelul legal, casa teritorială trebuie să emită o decizie de revizuire, să corecteze cuantumul pentru viitor și să achite diferențele datorate. Articolul 94 din Legea nr. 360/2023 permite revizuirea din oficiu sau la cererea pensionarului atunci când se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite. Ca regulă, diferențele rezultate se acordă în cadrul termenului general de prescripție de trei ani. Pensionarul care suspectează o eroare nu trebuie să aștepte neapărat verificarea generală anunțată de CNPP. Poate depune la casa teritorială o cerere de revizuire, însoțită de copii ale deciziilor de pensionare, taloanelor și documentelor despre care consideră că nu au fost valorificate corect. Ce trebuie făcut dacă vine o decizie acasă Pensionarul nu trebuie să plătească imediat numai din teamă, dar nici să ignore documentul. Primii pași sunt: 1. Să noteze data la care a primit decizia, deoarece de atunci curge termenul de 45 de zile; 2. Să verifice dacă documentul explică exact suma, perioada și cauza debitului; 3. Să ceară casei teritoriale copii sau acces la documentele și calculele folosite; 4. Să stabilească dacă eroarea îi este imputabilă sau aparține exclusiv instituției; 5. Să invoce Legea nr. 125/2014 dacă nu a furnizat date false și și-a îndeplinit obligațiile; 6. Să conteste decizia la tribunal înainte de expirarea termenului. Este indicat ca cererile adresate Casei de Pensii să fie depuse cu număr de înregistrare ori trimise prin poștă cu confirmare de primire. Talonul de pensie, deciziile succesive și toate răspunsurile instituției trebuie păstrate. Ce trebuie să rețină pensionarii Scandalul pensiilor calculate greșit nu înseamnă că 2,2 milioane de pensii au fost deja declarate greșite și nici că 570.000 de oameni vor fi executați silit.  Cifrele Curții de Conturi sunt estimări statistice, iar existența unei diferențe poate fi stabilită numai prin controlul fiecărui dosar. Mai important, pensionarul de bună-credință nu trebuie confundat cu beneficiarul care a provocat plata nelegală. Dacă suma mai mare a fost încasată exclusiv din cauza unei erori administrative, legislația în vigoare îl scutește, în principiu, de restituire. Recuperarea poate interveni în special atunci când există culpa beneficiarului, iar chiar și în acest caz decizia trebuie motivată, comunicată și poate fi atacată în instanță în termen de 45 de zile.

Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă
Eveniment

Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă

Valoarea înscrisă în decizia de pensionare nu este întotdeauna suma care ajunge efectiv pe card sau este adusă de poștaș. În 2026, pensiile care depășesc 3.000 de lei sunt diminuate prin contribuția la sănătate și impozitul pe venit. În anumite situații pot apărea și popriri, debite recuperate de casa de pensii ori rețineri pentru împrumuturi neachitate. Pensia brută nu este același lucru cu pensia încasată Pensia brută reprezintă dreptul stabilit înaintea aplicării obligațiilor fiscale și a altor rețineri. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pensia netă este suma rămasă după scăderea: - contribuției de asigurări sociale de sănătate – CASS; - impozitului pe venit; - eventualelor popriri sau debite; - altor rețineri operate în temeiul legii. Toate aceste informații trebuie verificate pe talonul de pensie sau pe documentul de informare transmis beneficiarului care primește banii în cont. Pensiile de până la 3.000 de lei nu sunt impozitate În 2026, pentru o pensie brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu se datorează nici CASS, nici impozit pe venit. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Astfel, dacă pensia brută este de 2.950 de lei și nu există popriri sau alte rețineri, beneficiarul trebuie să primească 2.950 de lei. Pragul de 3.000 de lei nu înseamnă că o pensie care îl depășește este taxată integral. CASS și impozitul se aplică numai părții care trece peste acest plafon. Cum se calculează CASS în 2026 CASS este de 10% și se aplică diferenței dintre pensia brută și plafonul de 3.000 de lei: Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile CASS = (pensia brută – 3.000 de lei) × 10% Pentru o pensie brută de 5.000 de lei: suma care depășește plafonul: 2.000 de lei; CASS: 2.000 × 10% = 200 de lei. Contribuția se calculează și se reține automat de casa de pensii. Pensionarul nu trebuie să depună o declarație și nici să plătească separat suma. Potrivit reglementărilor introduse prin Legea nr. 141/2025, această contribuție asupra pensiilor care depășesc plafonul se aplică până la 31 decembrie 2027. Pensionarii cu venituri sub plafon rămân asigurați medical, chiar dacă sunt exceptați de la plata CASS. Impozitul se calculează după scăderea CASS Impozitul pe venit este tot de 10%, dar baza de calcul nu este identică celei folosite pentru CASS. Din pensia brută se scad atât suma neimpozabilă de 3.000 de lei, cât și contribuția la sănătate: Impozit = (pensia brută – 3.000 de lei – CASS) × 10% La pensia brută de 5.000 de lei: CASS: 200 de lei; baza impozabilă: 5.000 – 3.000 – 200 = 1.800 de lei; impozit: 180 de lei; pensia netă: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei. Ordinea este importantă: impozitul nu se aplică înaintea scăderii CASS. Exemple de calcul pentru pensiile din 2026 Pentru o pensie brută de 3.000 de lei nu se rețin CASS și impozit, astfel că pensionarul primește integral suma. La o pensie de 4.000 de lei, CASS este de 100 de lei, iar impozitul de 90 de lei, rezultând o pensie netă de 3.810 lei. Pentru o pensie brută de 5.000 de lei se rețin 200 de lei pentru sănătate și 180 de lei impozit, iar beneficiarul încasează 4.620 de lei. În cazul unei pensii de 6.300 de lei, CASS ajunge la 330 de lei, iar impozitul la 297 de lei, astfel că suma netă este de 5.673 de lei. La o pensie brută de 10.000 de lei, contribuția la sănătate este de 700 de lei, iar impozitul de 630 de lei, pensionarul primind 8.670 de lei. Aceste calcule presupun că nu există popriri, debite sau alte rețineri. Formula și exemplul pentru pensia de 6.300 de lei sunt prezentate și în materialul explicativ publicat de ANAF. Ce pensii și sume sunt neimpozabile Codul fiscal prevede anumite excepții, între care pensiile invalizilor, orfanilor și văduvelor sau văduvilor de război, precum și unele pensii acordate pentru invaliditate ori deces personalului participant la misiuni militare. De asemenea, indemnizația pentru însoțitor acordată pensionarului încadrat în gradul I de invaliditate este neimpozabilă. Aceasta trebuie diferențiată de pensia propriu-zisă atunci când se verifică talonul. Popririle pot reduce suplimentar suma primită O pensie poate fi urmărită silit pentru datorii fiscale, credite, pensie de întreținere sau alte obligații stabilite printr-un titlu executoriu. În general, din venitul lunar net se poate reține: - până la o treime pentru datorii obișnuite; - până la jumătate pentru obligații de întreținere; - cel mult jumătate din venitul net dacă există mai multe popriri. Pentru veniturile periodice mai mici decât salariul minim net există o protecție suplimentară: poate fi urmărită numai partea care depășește jumătate din salariul minim net. Limitele sunt prevăzute de articolul 729 din Codul de procedură civilă. Casa de pensii poate recupera sume plătite necuvenit Pe talon poate apărea și o reținere pentru un debit. Aceasta intervine, de exemplu, dacă instituția constată că anumite drepturi au fost încasate necuvenit în urma unei erori, a neanunțării unei schimbări sau a prezentării unor informații incorecte. Recuperarea trebuie să aibă la bază o decizie comunicată pensionarului. Documentul trebuie să indice suma, perioada și motivul constituirii debitului. Dacă pensionarul consideră că reținerea este greșită, poate contesta decizia în termenul înscris în aceasta. Pot exista și popriri pentru împrumuturi neachitate către o casă de ajutor reciproc. Legea permite CAR-urilor pensionarilor să solicite sprijinul caselor teritoriale pentru recuperarea creditelor restante, cu respectarea limitelor legale. Restanțele nu se taxează automat într-o singură lună Dacă pensionarul primește diferențe rezultate din recalculare, revizuire sau acordarea retroactivă a pensiei, sumele trebuie repartizate pe lunile cărora le corespund. Impozitul este calculat după regulile aplicabile fiecărei luni, nu ca și cum întreaga restanță ar reprezenta pensia unei singure luni. Această regulă împiedică taxarea artificial mai mare a unei plăți care cumulează drepturi restante pentru mai multe luni. Pensiile din străinătate au reguli distincte O pensie primită din alt stat poate trebui declarată în România dacă beneficiarul este rezident fiscal aici și România are dreptul de impozitare potrivit convenției încheiate cu statul respectiv. În aceste cazuri, calculul se face anual, iar venitul poate fi declarat prin Declarația unică. Impozitul achitat în străinătate poate fi scăzut sau pensia poate fi scutită în România, în funcție de convenția de evitare a dublei impuneri. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul ar trebui să compare lunar: - cuantumul brut al pensiei; - suma reținută drept CASS; - impozitul pe venit; - eventualele popriri sau debite; - suma netă de plată. Talonul poate fi consultat și prin contul personal de pe portalul CNPP. Dacă diferența nu poate fi explicată prin reținerile înscrise, pensionarul poate cere în scris casei teritoriale de pensii un desfășurător al calculului și temeiul fiecărei diminuări. O pensie mai mică decât suma brută nu indică automat o eroare. Dacă însă apare o reținere necunoscută, valoarea CASS ori a impozitului nu respectă formulele legale sau suma de pe talon diferă de cea virată, situația trebuie verificată imediat la casa de pensii și, după caz, la bancă.

Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus
Eveniment

Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus

O pensie mai mică decât se aștepta beneficiarul nu înseamnă automat că instituția a greșit calculul. Totuși, perioade lipsă din vechime, sporuri nevalorificate, grupe de muncă omise sau puncte de stabilitate calculate incorect pot reduce suma primită lunar. Pensionarul are dreptul să ceară explicații, documentele folosite la calcul și, după caz, revizuirea ori recalcularea pensiei. Primul pas: verificarea deciziei de pensionare Controlul trebuie să înceapă cu decizia de pensionare sau cu decizia de recalculare primită de la casa teritorială de pensii. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Nu este suficient să fie verificată numai suma de pe talon. În documentele de calcul trebuie urmărite, în principal: - stagiul total de cotizare; - stagiul contributiv, adică perioadele pentru care s-au datorat contribuții; - perioadele asimilate și necontributive; - numărul total de puncte; - punctele de stabilitate; - perioadele lucrate în grupele I și a II-a sau în condiții deosebite ori speciale; - veniturile și sporurile luate în calcul; - eventualele reduceri ale vârstei de pensionare. Dacă informațiile primite nu sunt suficient de detaliate, pensionarul poate solicita casei de pensii eliberarea buletinului de calcul și copii ale documentelor care au stat la baza deciziei. Unele case teritoriale au formulare speciale pentru această cerere. Cum se verifică vechimea în muncă Stagiul înscris în decizie trebuie comparat, lună cu lună și an cu an, cu documentele personale: carnetul de muncă, adeverințele eliberate de angajatori, livretul militar, diplomele, certificatele privind concediile pentru creșterea copilului și celelalte acte depuse la dosar. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, principalele dovezi sunt carnetul de muncă și adeverințele emise de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Pentru perioadele ulterioare, informațiile provin, în principal, din declarațiile nominale transmise electronic. O eroare poate apărea dacă: - lipsește o perioadă lucrată; - datele de angajare sau încetare sunt greșite; - o lună apare fără venit ori fără contribuție; - activitatea desfășurată la mai mulți angajatori nu a fost înregistrată complet; - o adeverință aflată la dosar nu a fost valorificată; - există greșeli în declarațiile depuse de angajator. Pentru informațiile lipsă, pensionarul poate solicita și o adeverință privind stagiul de cotizare. Punctele de stabilitate trebuie verificate separat Punctele de stabilitate se acordă persoanelor care au realizat mai mult de 25 de ani de stagiu contributiv. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Potrivit regulilor CNPP, se acordă: 0,50 puncte pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv; 0,75 puncte pentru fiecare an peste 30 și până la 35 de ani inclusiv; un punct pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani. Calculul se face inclusiv pentru luni și zile, nu numai pentru anii întregi. Atenție însă: nu toate perioadele recunoscute drept vechime aduc și puncte de stabilitate. Facultatea, serviciul militar și alte perioade asimilate nu intră, de regulă, în acest calcul. Concediul pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 poate fi luat în considerare, prin excepție, la îndeplinirea stagiului minim sau complet necesar pensionării, dar nu produce puncte de stabilitate. În schimb, concediul pentru îngrijirea copilului efectuat înainte de 1 aprilie 2001 constituie stagiu contributiv. Grupele de muncă pot influența serios pensia Cei care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 în grupa I sau a II-a trebuie să verifice dacă întreaga perioadă apare în documentele de calcul. După această dată, grupele au fost înlocuite de condițiile deosebite și speciale de muncă. Recunoașterea lor poate influența atât punctajul pensiei, cât și reducerea vârstei standard de pensionare. Pentru dovedire pot fi necesare carnetul de muncă și adeverințe care să indice exact perioada, locul de muncă, funcția, grupa, procentul de timp lucrat și actul normativ în baza căruia s-a făcut încadrarea. O simplă mențiune că activitatea s-a desfășurat într-un mediu greu sau periculos nu este suficientă. Dacă grupa apare în carnet ori într-o adeverință valabilă, dar lipsește din calcul, pensionarul trebuie să ceară verificarea dosarului. Sporurile și veniturile care pot lipsi O altă sursă de diferențe este nevalorificarea unor venituri pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Pot intra aici, în funcție de perioadă și de documentele existente: - sporul de vechime; - sporul de noapte; - sporurile pentru condiții grele, periculoase sau nocive; - orele suplimentare; - primele și premiile; - acordul global; - al treisprezecelea salariu; - alte venituri brute contributive. Pentru veniturile nepermanente realizate înainte de aprilie 2001 este necesară, de regulă, o adeverință eliberată de angajator sau de deținătorul legal al arhivei, conform modelului din Anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Adeverința trebuie să conțină veniturile lunare realizate, nu doar o enumerare generală a sporurilor. CNPP precizează că documentele care indică numai sporurile nepermanente, fără salariile lunare, nu oferă toate elementele necesare calculului. După aprilie 2001, datele ar trebui să existe în evidențele electronice, astfel încât pensionarul nu trebuie, în mod obișnuit, să aducă alte acte. Concediile nu se tratează toate la fel Pensionarul trebuie să verifice dacă perioadele de concediu au fost încadrate potrivit regulilor valabile la momentul respectiv. Concediul de odihnă este o perioadă plătită pentru care se datorează contribuții și nu ar trebui să producă o întrerupere a stagiului. În cazul concediilor medicale, al concediilor pentru creșterea copilului sau al altor indemnizații de asigurări sociale, tratamentul diferă în funcție de an, tipul concediului și legislația aplicabilă. Concediul fără plată, în schimb, nu reprezintă în mod obișnuit stagiu contributiv. De aceea, simplul fapt că o anumită perioadă lipsește din numărul anilor contributivi nu demonstrează automat existența unei greșeli. Ce faci dacă găsești o perioadă sau un venit lipsă Dacă eroarea pare evidentă, pensionarul trebuie să depună la casa teritorială de pensii o cerere scrisă, înregistrată, în care să indice concret ce solicită: - perioada care nu a fost recunoscută; - venitul sau sporul omis; - grupa ori condițiile de muncă nevalorificate; - numărul de puncte considerat greșit; - documentele din dosar care dovedesc situația. La cerere se atașează copii ale deciziei, actului de identitate, carnetului de muncă și adeverințelor relevante. Este important să fie păstrat numărul de înregistrare. Dacă greșeala rezultă din actele deja existente în dosar, poate fi cerută revizuirea pensiei. Legea permite revizuirea atunci când se constată diferențe între sumele stabilite sau plătite și cele legal cuvenite. Diferențele pot fi acordate, de regulă, în limita termenului general de prescripție de trei ani. Dacă pensionarul aduce documente noi – de exemplu, o adeverință cu venituri sau sporuri care nu se afla anterior la dosar – procedura este, de regulă, recalcularea. Pentru actele depuse după 1 septembrie 2024, noile drepturi se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii, nu pentru întreaga perioadă trecută. Adeverințele pot fi depuse și în 2026; termenul special de șase luni despre care s-a vorbit după intrarea în vigoare a noii legi nu a fost un termen-limită pentru pensionari. Decizia nouă poate fi contestată în 45 de zile Dacă pensionarul tocmai a primit o decizie pe care o consideră greșită, nu trebuie să aștepte răspunsul la petiții până când expiră termenul legal. Potrivit formei în vigoare a Legii nr. 360/2023 la 15 septembrie 2026, decizia casei teritoriale de pensii poate fi contestată direct la instanța judecătorească competentă, în termen de 45 de zile de la comunicare. Cererea se depune la tribunal, la secția sau completul pentru litigii de muncă și asigurări sociale, și este scutită de taxă judiciară de timbru. O simplă cerere de explicații sau de audiență depusă la casa de pensii nu trebuie considerată automat un înlocuitor al acțiunii în instanță și nici o garanție că termenul de 45 de zile se oprește. Senatul a adoptat la 14 septembrie 2026 un proiect care ar introduce o contestație administrativă prealabilă la casa de pensii, însă acesta este încă un proiect legislativ, nu o regulă aplicabilă. Până la eventuala sa adoptare definitivă și intrare în vigoare, rămâne valabilă procedura prevăzută de actualul articol 127. O verificare bună se face pe documente, nu prin comparație cu vecinii Două persoane cu aceeași vechime pot primi pensii diferite deoarece au avut salarii, sporuri, perioade contributive și condiții de muncă diferite. De aceea, comparația cu pensia unui fost coleg poate ridica o întrebare, dar nu dovedește eroarea. Cele mai importante indicii sunt neconcordanțele dintre decizie și documentele de muncă: luni dispărute, salarii sau sporuri lipsă, grupe nerecunoscute și un stagiu contributiv care nu corespunde perioadelor efectiv lucrate. Cu cât pensionarul indică mai exact eroarea și actul care o dovedește, cu atât solicitarea poate fi verificată mai ușor.

Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026
Eveniment

Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026

Punctele de stabilitate au devenit una dintre cele mai importante componente ale noii formule de calcul a pensiilor. Ele îi avantajează pe cei care au contribuit mai mult de 25 de ani la sistemul public de pensii și pot aduce, în cazul unei cariere lungi, câteva sute de lei în plus la pensia lunară. În 2026, sistemul rămâne neschimbat, iar valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Ce sunt, de fapt, punctele de stabilitate Punctele de stabilitate sunt un bonus introdus prin Legea nr. 360/2023 pentru persoanele care au un stagiu de cotizare contributiv mai mare de 25 de ani. Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap Ideea este simplă: cu cât o persoană a cotizat efectiv mai mult timp la sistemul public de pensii, peste pragul de 25 de ani, cu atât primește un bonus mai mare. Punctele de stabilitate nu reprezintă o indemnizație separată și nu sunt plătite distinct. Ele se adaugă la punctele obținute din contribuțiile plătite de-a lungul vieții profesionale, iar rezultatul intră în formula de calcul a pensiei. De la câți ani se primesc punctele de stabilitate Primii 25 de ani de stagiu contributiv nu aduc puncte de stabilitate. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Bonusul începe numai pentru ceea ce depășește acest prag. Legea stabilește trei trepte: pentru fiecare an contributiv peste 25 și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte; pentru fiecare an peste 30 și până la 35 de ani inclusiv se acordă 0,75 puncte; pentru fiecare an contributiv peste 35 de ani se acordă 1 punct. Bonusul crește astfel cu vechimea: anii de muncă de după 35 de ani sunt recompensați cel mai mult. Câți bani înseamnă punctele în 2026 În sistemul actual, pensia se determină folosind numărul total de puncte și valoarea punctului de referință. În 2026, aceasta este menținută la 81 de lei. Prin urmare, numai componenta reprezentată de punctele de stabilitate poate fi ilustrată astfel: 30 de ani contributivi: 5 ani × 0,50 puncte = 2,50 puncte de stabilitate 2,50 × 81 lei = 202,50 lei 35 de ani contributivi: 5 × 0,50 + 5 × 0,75 = 6,25 puncte 6,25 × 81 lei = 506,25 lei 40 de ani contributivi: 5 × 0,50 + 5 × 0,75 + 5 × 1 = 11,25 puncte 11,25 × 81 lei = 911,25 lei Aceste sume nu constituie însă un „spor” plătit separat. Ele arată contribuția punctelor de stabilitate la cuantumul rezultat din formula pensiei. Se acordă puncte și pentru luni, nu doar pentru ani întregi Un pensionar nu trebuie să aibă exact 30, 35 sau 40 de ani pentru a beneficia de bonus. Sunt luate în calcul și fracțiunile de an. Normele de aplicare stabilesc: - între 25 și 30 de ani: 0,04167 puncte pentru fiecare lună; - între 30 și 35 de ani: 0,06250 puncte pentru fiecare lună; - după 35 de ani: 0,08333 puncte pentru fiecare lună. Există inclusiv valori stabilite pentru fiecare zi de stagiu contributiv. Astfel, cine are, de exemplu, 35 de ani și șase luni contributive nu pierde jumătatea de an la calcul. Atenție: vechimea totală nu este întotdeauna vechime contributivă Aceasta este una dintre cele mai importante confuzii. Pentru punctele de stabilitate contează stagiul de cotizare contributiv, adică, în principiu, perioadele pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale ori, în cazul contractelor de asigurare socială, contribuțiile au fost datorate și plătite. În dosarul unei persoane pot exista însă și perioade asimilate sau necontributive care sunt valorificate la pensie, fără să fie automat incluse în stagiul folosit pentru acordarea punctelor de stabilitate. De exemplu, studiile universitare la zi, serviciul militar sau anumite alte perioade recunoscute de lege nu trebuie confundate cu anii de contribuție efectivă folosiți la acest bonus. La fel, sporurile de vechime acordate pentru fostele grupe I și II de muncă nu reprezintă, prin ele însele, ani contributivi suplimentari pentru calculul punctelor de stabilitate. Documentele CNPP separă în mod expres stagiul contributiv utilizat pentru punctele de stabilitate de perioadele asimilate și necontributive. Dacă ai lucrat după pensionare primești alte puncte de stabilitate? Nu pentru perioadele în care pensia este cumulată cu venituri pentru care persoana este asigurată. Legea prevede expres că punctele de stabilitate nu se acordă pentru perioadele în care o persoană cumulează pensia din sistemul public, sau o pensie de serviciu, cu venituri asigurate. Cu alte cuvinte, simplul fapt că un pensionar continuă să lucreze și să plătească CAS nu înseamnă că acea perioadă îi generează și puncte de stabilitate. Două contracte de muncă nu dublează vechimea O altă regulă importantă îi privește pe cei care au lucrat simultan la mai mulți angajatori. Dacă, într-un anumit an, o persoană a avut două sau chiar mai multe contracte de muncă, perioada respectivă nu devine doi sau trei ani de vechime pentru punctele de stabilitate. Timpul calendaristic se ia în calcul o singură dată. Veniturile și contribuțiile pot influența punctajul obținut, dar un an lucrat rămâne un an în ceea ce privește durata stagiului contributiv pentru bonusul de stabilitate. Unde pot fi verificate punctele de stabilitate În decizia de pensionare și în anexa de calcul există distinct informații despre stagiile valorificate. Modelul oficial al CNPP cuprinde inclusiv rubrica „Stagiu de cotizare contributiv pentru puncte de stabilitate”. Această rubrică este importantă mai ales atunci când numărul de ani pe care pensionarul crede că i-a lucrat diferă de perioada folosită de Casa de Pensii pentru stabilirea bonusului. De exemplu, o persoană poate avea trecută în documente o vechime totală de 37 de ani, dar stagiul contributiv care generează puncte de stabilitate poate fi mai mic dacă în cei 37 de ani sunt incluse perioade asimilate sau necontributive. Punctele de stabilitate pot face diferențe mari la pensie Mecanismul îi avantajează în special pe cei cu cariere foarte lungi. După 35 de ani contributivi, fiecare an suplimentar aduce un punct întreg de stabilitate. La valoarea punctului de referință din 2026, de 81 de lei, un an contributiv suplimentar după pragul de 35 de ani înseamnă, prin componenta de stabilitate, 81 de lei în plus în formula pensiei. De aceea, pentru pensionarii cu 35, 40 sau chiar peste 40 de ani de contribuții, verificarea stagiului contributiv înscris în decizia de pensie este esențială. O perioadă lucrată care lipsește din evidențe poate afecta nu numai punctajul obținut pentru salariile din acea perioadă, ci și numărul punctelor de stabilitate. Pe scurt, în 2026, punctele de stabilitate se acordă automat pentru stagiul contributiv care depășește 25 de ani. Cu cât cariera contributivă este mai lungă, cu atât bonusul crește, iar după 35 de ani fiecare an suplimentar valorează un punct întreg. Pentru pensionar, cheia este însă expresia „stagiu contributiv”: nu orice an recunoscut drept vechime produce automat și puncte de stabilitate.

Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026
Eveniment

Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026

În calculul pensiei pot intra și perioade în care o persoană nu a mers efectiv la serviciu și nu a avut un contract obișnuit de muncă. Facultatea la zi, armata, anumite concedii medicale, concediul pentru creșterea copilului, șomajul sau anii de detenție politică pot fi recunoscuți, în anumite condiții, la stabilirea drepturilor de pensie pentru anul 2026. Însă nu toți acești ani au aceeași valoare. Legea pensiilor face diferența între stagiu contributiv, perioade asimilate și perioade necontributive. Mai mult, o perioadă care este luată în calcul la pensia pentru limită de vârstă poate să nu ajute la îndeplinirea condițiilor pentru pensia anticipată. Trei noțiuni care nu trebuie confundate Potrivit Legii nr. 360/2023, stagiul total de cotizare poate cuprinde trei categorii: stagiul de cotizare contributiv, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Stagiul contributiv reprezintă, în principal, timpul pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Perioadele asimilate sunt intervale în care contribuția nu a fost datorată sau plătită, dar pe care legea le tratează, în anumite condiții, ca stagiu de cotizare. Perioadele necontributive sunt recunoscute ca vechime sau stagiu prin acte normative speciale, deși pentru ele nu exista obligația plății contribuției de asigurări sociale. Diferența devine esențială atunci când omul vrea să afle nu doar „câți ani are în total”, ci dacă a realizat stagiul minim sau stagiul complet contributiv cerut pentru un anumit tip de pensionare. Facultatea la zi poate conta la pensie Studiile universitare reprezintă perioadă asimilată dacă au fost urmate la zi sau cu frecvență, pe durata normală prevăzută pentru programul respectiv și au fost finalizate cu diplomă. Legea include studiile universitare de licență, dar și ciclurile de master și doctorat, în condițiile în care studiile sunt absolvite. Pentru facultate și pentru unele dintre celelalte perioade asimilate, punctajul lunar stabilit de Legea nr. 360/2023 este de 0,25 puncte. Așadar, un an de facultate nu valorează în calculul pensiei la fel ca un an în care salariatul a avut, de exemplu, un venit ridicat pentru care s-a plătit CAS. Mai există o precizare importantă: facultatea poate fi valorificată la calcularea pensiei, însă nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie anticipată. Armata este și ea perioadă asimilată Serviciul militar obligatoriu este recunoscut la pensie. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Legea include perioada în care persoana a fost militar în termen sau militar cu termen redus, precum și perioadele de concentrare, mobilizare ori prizonierat. Și această perioadă beneficiază, în calculul stabilit de actuala lege, de punctajul de 0,25 puncte lunar. Armata poate majora astfel stagiul total și numărul de puncte luat în calcul la pensie, dar nu poate înlocui anii contributivi ceruți pentru deschiderea dreptului la pensia anticipată. CNPP o enumeră expres printre perioadele care nu intră în stagiul complet contributiv cerut pentru anticipată. Concediul pentru creșterea copilului are un regim mai favorabil O situație aparte este concediul pentru creșterea copilului. Pentru calculul pensiei, concediul pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 beneficiază, potrivit Legii nr. 360/2023, de un punctaj lunar determinat pe baza indemnizației primite, și nu de pragul fix de 0,25 puncte aplicat altor perioade asimilate. Punctajul anual se obține conform regulii generale, prin însumarea punctajelor lunare din acel an și împărțirea rezultatului la 12. Perioada este considerată asimilată, dar, prin excepție, se ia în calcul la stabilirea stagiului minim și complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie. Totuși, conform precizărilor CNPP, această perioadă este exclusă de la calculul punctelor de stabilitate Concediile medicale: contează și perioada în care au fost acordate În cazul concediilor medicale trebuie urmărită data. Legea nr. 360/2023 tratează drept perioade asimilate intervalele în care, între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006, o persoană a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legislației de atunci. În această categorie au intrat, între altele, anumite indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate ori recuperarea capacității de muncă. Separat, începând cu 1 ianuarie 2005, legea consideră perioadă asimilată concediul pentru incapacitate temporară de muncă produsă de accident de muncă sau boală profesională. Așadar, formula „orice concediu medical înseamnă automat vechime necontributivă” este prea simplă. Regimul juridic depinde de tipul indemnizației și de perioada în care aceasta a fost acordată. Șomajul contează, dar nu toate perioadele de șomaj sunt identice Una dintre cele mai frecvente confuzii privește șomajul. CNPP precizează că perioadele în care o persoană a primit ajutor de șomaj sau ajutor de integrare profesională înainte de 1 aprilie 2001, în baza legislației de atunci, sunt perioade necontributive recunoscute ca stagiu de cotizare. Pentru perioadele de șomaj în care drepturile bănești primite au constituit bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, situația este diferită: la determinarea punctajului se iau în considerare sumele respective. Legea prevede expres că, pentru perioada în care persoana a fost șomer, punctajul lunar se stabilește în funcție de drepturile bănești care au constituit baza de calcul a CAS. De aceea, la verificarea dosarului de pensie este important nu doar faptul că persoana a fost șomer, ci și în ce an și în baza cărei legislații a primit indemnizația. Pentru pensia anticipată, șomajul de dinainte de 1 aprilie 2001, recunoscut drept perioadă necontributivă, nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului. Detenția politică, deportarea și persecuția pot fi recunoscute Și unele perioade în care oamenii au fost împiedicați de stat să muncească sunt luate în considerare. Printre perioadele necontributive recunoscute de legislația pensiilor se află cele stabilite potrivit Decretului-lege nr. 118/1990 pentru persoanele persecutate politic de regimul instaurat după 6 martie 1945. Pot intra aici, în condițiile prevăzute de lege, perioade de privare de libertate din motive politice, deportare, strămutare sau prizonierat, precum și anumite perioade suplimentare de vechime acordate persoanelor persecutate. Ele pot fi recunoscute la pensie, însă CNPP le enumeră între perioadele necontributive care nu intră în stagiul complet contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată. Anii „recunoscuți” nu aduc puncte de stabilitate O altă diferență importantă apare la punctele de stabilitate introduse de noua lege a pensiilor. Acestea se acordă numai pentru stagiul de cotizare contributiv care depășește 25 de ani: 0,50 puncte pentru fiecare an peste 25 până la 30 de ani inclusiv, 0,75 puncte pentru anii peste 30 până la 35 și câte un punct pentru fiecare an contributiv peste 35 de ani. Prin urmare, faptul că o persoană are, de exemplu, 35 de ani de stagiu total nu înseamnă automat că are 35 de ani contributivi și nici că toate cele 35 de ani generează puncte de stabilitate. Un pensionar ar putea avea, ipotetic, 30 de ani lucrați efectiv, patru ani de facultate și un an de armată. Stagiul total recunoscut poate ajunge astfel la 35 de ani, dar facultatea și armata nu devin, numai prin această însumare, ani contributivi pentru punctele de stabilitate sau pentru îndeplinirea stagiului complet contributiv cerut la pensia anticipată. De ce contează diferența mai ales la pensia anticipată În cazul pensiei pentru limită de vârstă, perioadele asimilate și cele necontributive pot fi valorificate în condițiile legii și pot influența stagiul total și cuantumul pensiei. La pensia anticipată, însă, criteriul principal este realizarea stagiului complet de cotizare contributiv. CNPP precizează expres că, pentru deschiderea acestui drept, nu intră în stagiul complet contributiv facultatea, armata, anumite indemnizații și concedii medicale, șomajul necontributiv anterior datei de 1 aprilie 2001, perioadele recunoscute foștilor persecutați politic și alte perioade necontributive prevăzute de lege. Există însă o nuanță importantă în noua lege: penalizarea aplicată pensiei anticipate scade treptat în funcție de numărul de ani de muncă realizați peste stagiul complet contributiv de 35 de ani. Cu toate acestea, legea menține o rigoare absolută: atât stagiul complet de bază, cât și anii suplimentari de peste acest stagiu (de până la 5 ani) trebuie să fie realizați exclusiv din perioade contributive. Perioadele asimilate (precum facultatea sau armata) rămân complet excluse de la orice formă de calcul pentru pensia anticipată, fiind valorificate abia la împlinirea vârstei standard. Ce ar trebui să verifice pensionarul în dosarul său Cea mai utilă întrebare nu este, așadar, doar „câți ani am vechime?”, ci „din acești ani, câți sunt contributivi, câți sunt asimilați și câți sunt necontributivi?” În deciziile de pensionare emise potrivit noii legislații, aceste categorii sunt evidențiate separat tocmai pentru că produc efecte juridice diferite. Pentru perioade mai vechi, pensionarul ar trebui să păstreze sau să caute, după caz, diploma și documentele privind durata studiilor, livretul militar, carnetul de muncă, adeverințele privind șomajul sau plățile compensatorii, documentele privind concediul pentru creșterea copilului și actele oficiale prin care au fost recunoscute perioadele de detenție, deportare ori persecuție politică. Concluzia importantă este că un an recunoscut la pensie nu este întotdeauna egal cu un an lucrat și contributiv. Facultatea, armata, concediul pentru creșterea copilului, șomajul sau alte perioade protejate de lege pot conta, dar în moduri diferite. Iar această diferență poate decide atât cuantumul pensiei, cât și momentul în care persoana poate efectiv să se pensioneze.

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net
Eveniment

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net

Noua Lege a salarizării schimbă modul în care vor fi construite veniturile angajaților statului. Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026, calculul pornește de la o valoare de referință, continuă cu coeficientul funcției, gradul profesional și vechimea, iar la salariul de bază astfel rezultat se pot adăuga sporuri, indemnizații și alte drepturi. Abia după reținerea taxelor se ajunge la suma virată pe card. Prima etapă: identificarea funcției și a coeficientului Fiecare funcție din sectorul public este așezată într-o grilă și primește un coeficient de salarizare. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Acesta arată poziția postului în ierarhia bugetară și reflectă responsabilitatea, complexitatea muncii, nivelul de pregătire, impactul deciziilor și condițiile în care se desfășoară activitatea. Proiectul introduce 12 grade salariale, iar coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8. Gradul salarial nu trebuie confundat cu gradul profesional: primul arată poziția funcției în ierarhia generală, în timp ce al doilea indică nivelul de evoluție al angajatului în cariera sa. În anexele legii, un post poate apărea diferențiat, de exemplu, pentru debutant, asistent, principal, specialist sau grad profesional superior. Fiecărei asemenea încadrări îi corespunde un coeficient distinct. Valoarea de referință este „unitatea de măsură” Pentru anul 2027, proiectul indică o valoare de referință de 4.100 de lei. Aceasta nu reprezintă salariul primit pe card și nici salariul automat acordat fiecărui bugetar. Este o valoare brută, utilizată pentru calcularea salariului de bază. Formula inițială este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut la gradația 0 De exemplu, un coeficient de 1,50 conduce la un salariu de bază de 6.150 de lei brut, iar un coeficient de 2,00 produce un salariu de bază de 8.200 de lei brut. Sumele rezultate se rotunjesc din leu în leu în favoarea angajatului. Dacă salariul calculat pentru o normă întreagă ar fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată, angajatul trebuie remunerat cel puțin la nivelul salariului minim legal. Gradul profesional este deja reflectat în coeficient Gradul profesional nu se adaugă, de regulă, ca un procent separat peste salariu. El influențează coeficientul înscris în grilă. Un debutant și un angajat cu grad profesional superior, chiar dacă ocupă funcții din aceeași familie ocupațională, pot avea coeficienți diferiți. Prin urmare, avansarea în grad profesional poate însemna trecerea la o altă poziție din anexă și la un coeficient mai mare. Salariul nu se stabilește doar după denumirea generală a postului. Contează funcția concretă, nivelul studiilor, gradul sau treapta profesională și, în unele domenii, vechimea în specialitate cerută pentru ocuparea postului. Vechimea majorează succesiv salariul de bază Pentru majoritatea funcțiilor de execuție, coeficienții din anexe sunt prevăzuți pentru gradația 0, adică pentru o vechime de până la trei ani. Ulterior se aplică majorări succesive, în funcție de vechimea totală în muncă: între 3 și 5 ani: 7,5%; între 5 și 10 ani: încă 5%; între 10 și 15 ani: încă 5%; între 15 și 20 de ani: încă 2,5%; peste 20 de ani: încă 2,5%. Procentele se aplică succesiv, nu se adună pur și simplu și nu se calculează toate la salariul inițial. La fiecare trecere într-o gradație, procentul se aplică salariului de bază existent în acel moment. Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă de vechime este inclusă deja în salariul de bază. Sporurile se adaugă după stabilirea salariului de bază După ce sunt aplicate coeficientul și gradația de vechime, rezultă salariul de bază brut. Peste acesta pot fi acordate sporurile și celelalte componente prevăzute pentru funcția respectivă. Proiectul păstrează sporuri pentru condiții de muncă, activități speciale, ore suplimentare, muncă în zile de repaus sau sărbători, handicap și implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene. Nu fiecare angajat va primi însă toate aceste drepturi. Ele depind de locul de muncă, activitatea efectiv desfășurată și condițiile stabilite în lege și în anexele familiei ocupaționale. La nivelul fiecărui ordonator principal de credite, suma sporurilor și a altor drepturi care intră sub plafon nu va putea depăși, în general, o medie de 20% din totalul salariilor de bază. Aceasta nu înseamnă neapărat că fiecare salariat va avea sporuri de maximum 20%. Unii pot primi un procent mai mare, iar alții unul mai mic sau deloc, cu respectarea mediei instituției și a excepțiilor prevăzute de lege. Ce poate intra în salariul lunar brut Proiectul face diferența între salariul de bază și salariul lunar. Salariul lunar poate cuprinde: salariul de bază + sporuri + indemnizații + prime + premii + alte drepturi salariale Pot apărea, după caz, plata orelor suplimentare, indemnizația de hrană, sporul pentru proiecte europene, plata pentru anumite condiții de muncă ori alte componente prevăzute expres pentru domeniul respectiv. Unele drepturi nu sunt permanente. Orele suplimentare depind de munca efectiv prestată, premiile de performanță depind de evaluare și de fondurile disponibile, iar anumite indemnizații sunt acordate numai în lunile în care sunt îndeplinite condițiile legale. Din acest motiv, doi angajați cu același salariu de bază pot primi sume diferite pe card. Un exemplu orientativ de calcul Să presupunem că un angajat are un coeficient de 2,00 și o vechime cuprinsă între 10 și 15 ani. Salariul de bază la gradația 0 este: 4.100 × 2,00 = 8.200 de lei brut Apoi se aplică succesiv majorările de vechime: gradația 1: 8.200 + 7,5% = 8.815 lei; gradația 2: 8.815 + 5% = aproximativ 9.256 lei; gradația 3: 9.256 + 5% = aproximativ 9.719 lei. Dacă angajatul beneficiază, ipotetic, și de un spor de 10% calculat la salariul de bază, acesta ar fi de aproximativ 972 de lei. Salariul lunar brut ar ajunge astfel la aproximativ 10.691 de lei. Sporul concret, baza sa de calcul și celelalte drepturi depind de funcția ocupată și de prevederile aplicabile fiecărei familii ocupaționale. Cum se ajunge de la brut la net Din salariul lunar brut sunt reținute contribuțiile și impozitul prevăzute de Codul fiscal: CAS pentru pensie: 25%; CASS pentru sănătate: 10%; impozit pe venit: 10%, aplicat bazei rămase după scăderea contribuțiilor și, după caz, a deducerilor. În exemplul de mai sus, pentru un brut de aproximativ 10.691 de lei și fără deduceri sau facilități fiscale, suma netă ar fi de aproximativ 6.250 de lei. Calculul final poate varia în funcție de deducerea personală, persoanele aflate în întreținere, eventualele scutiri și regimul fiscal al anumitor componente salariale. Prin urmare, coeficientul din grilă nu poate fi confundat cu salariul net. El stabilește doar punctul de plecare al calculului. Salariul actual poate fi protejat prin diferența tranzitorie Dacă venitul calculat potrivit noii legi este mai mic decât cel aflat în plată înaintea aplicării sale, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta are rolul de a evita o diminuare imediată a venitului lunar pentru angajații existenți. Diferența nu modifică însă coeficientul și nu devine parte permanentă a salariului de bază. Ea este un drept individual separat, destinat perioadei de tranziție către noua grilă, și se poate reduce pe măsură ce salariul calculat după noile reguli crește. Formula completă, pe înțelesul tuturor În forma cea mai simplă, traseul de la grilă la card va fi: valoarea de referință × coeficientul funcției → aplicarea gradației de vechime → salariul de bază brut → adăugarea sporurilor și a celorlalte drepturi → salariul lunar brut → scăderea CAS, CASS și a impozitului → salariul net Pentru fiecare bugetar, calculul concret va depinde de anexa în care este încadrată funcția, gradul profesional, vechimea, sporurile aplicabile și situația fiscală individuală. Din acest motiv, simpla identificare a unui coeficient în grilă nu arată, singură, câți bani vor intra efectiv pe card.

Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul
Eveniment

Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul

Noul proiect al Legii salarizării schimbă nu doar grilele și salariile de bază, ci și modul în care vor fi împărțiți banii pentru sporuri, prime și indemnizații. Varianta publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 propune reducerea plafonului general de la 30% la 20% din fondul salariilor de bază. Cifra poate suna alarmant pentru angajatul care primește astăzi sporuri mai mari de 20%. Regula nu înseamnă însă că fiecare bugetar va putea încasa sporuri de cel mult 20% din propriul salariu de bază. Plafonul se calculează global, la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pe surse de finanțare. Impactul individual va depinde, așadar, de domeniul de activitate, sporurile păstrate în noua lege, excepțiile aplicabile și felul în care instituția va distribui suma disponibilă. Plafonul scade de la 30% la 20% În prezent, Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește, ca regulă generală, că totalul sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși 30% din fondul salariilor de bază, calculat pe bugetul fiecărui ordonator de credite. Citește și: Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă Pentru Sănătate, asistență socială, apărare, ordine publică și securitate națională există reguli de calcul la nivelul ordonatorului principal de credite. Noul proiect coboară limita la 20%. Potrivit articolului 21, suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază, a indemnizațiilor de încadrare și a celorlalte venituri de bază, „pe ordonator principal de credite, pe surse de finanțare”. Prin urmare, vorbim despre o reducere cu o treime a anvelopei generale: la fiecare 100 de lei alocați salariilor de bază, spațiul disponibil pentru elementele variabile scade, în principiu, de la 30 la 20 de lei. Procentul de 20% nu este un plafon individual Proiectul nu menționează faptul că fiecare persoană poate primi sporuri de maximum 20% din salariul său de bază. Să presupunem că instituțiile aflate sub același ordonator principal au, împreună, salarii de bază de 10 milioane de lei pe lună. Fondul general pentru sporurile incluse în plafon nu ar putea depăși două milioane de lei. În interiorul acestei sume, un angajat poate primi un spor individual mai mare de 20%, iar altul poate avea un spor mai mic sau niciun spor. Condiția este ca totalul elementelor incluse în calcul să rămână sub limita globală. Așadar, simplul calcul „salariul meu de bază înmulțit cu 20%” nu arată cât va putea primi fiecare bugetar, indică doar o valoare orientativă. Pentru stabilirea venitului real trebuie cunoscută întreaga anvelopă salarială a ordonatorului, numărul angajaților, sporurile prevăzute pentru fiecare categorie și excepțiile din lege. Cine este cel mai expus Reducerea plafonului poate conta mai ales în domeniile în care o parte importantă a venitului lunar provine din sporuri: Sănătate, Asistență socială, Justiție, Apărare, Ordine publică sau anumite instituții în care angajații lucrează în condiții dificile ori cu risc ridicat. Totuși, un spor individual nu dispare automat numai pentru că depășește 20%. Consecința practică poate fi o presiune mai mare asupra conducerilor instituțiilor. Atunci când toate drepturile solicitate depășesc fondul disponibil, ordonatorul va trebui să reducă procente, să le diferențieze în funcție de condițiile efective de muncă sau să reorganizeze distribuirea banilor. Unele drepturi sunt scoase din plafon Proiectul conține mai multe excepții importante. Sporul pentru munca de noapte, de 25%, nu este inclus în plafonul general. Nici plata muncii suplimentare, care poate ajunge la 75% sau 100% pentru orele efectuate și necompensate cu timp liber, nu intră în limita de 20%. Sunt exceptate și unele drepturi acordate persoanelor cu handicap, precum și anumite sporuri prevăzute expres în proiect. Personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene sau externe poate primi până la 40% din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat și cu progresul proiectului. Reguli asemănătoare sunt prevăzute pentru aleșii locali și pentru personalul care gestionează asemenea proiecte. Prin urmare, nu toate sumele numite generic „sporuri” se înghesuie în aceeași anvelopă de 20%. Dispar 87 dintre cele 151 de sporuri inventariate Ministerul Muncii susține că sistemul public are în prezent 151 de tipuri de sporuri, iar proiectul elimină 87 dintre ele, adică aproape 57%. Ar urma să rămână 64 de categorii de sporuri. Cifrele au fost prezentate public de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Eliminarea nu înseamnă neapărat că fiecare beneficiar al unui spor dispărut va pierde imediat întreaga sumă. Unele componente pot fi absorbite în salariile de bază, iar în alte cazuri poate interveni mecanismul diferenței salariale tranzitorii. Bonusul de performanță nu intră în limita de 20% Proiectul introduce și premii de performanță care pot fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea individuală trebuie să fie între 10% și 20% din salariul de bază calculat pentru perioada recompensată. Premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție ocupate la nivelul instituției. Ele nu reprezintă însă un drept automat și depind de evaluarea rezultatelor și de banii existenți în buget. Un aspect esențial este că premiul de performanță nu se include în plafonul general al sporurilor. Prin urmare, instituțiile vor putea depăși, în anumite situații, anvelopa aparentă de 20%, dacă plățile suplimentare fac parte dintre excepțiile prevăzute de lege. Ce se întâmplă cu salariul aflat deja în plată Proiectul prevede o protecție nominală pentru angajații al căror nou salariu lunar ar fi mai mic decât cel primit în decembrie 2026. În această situație, diferența ar urma să fie acoperită printr-un drept salarial individual denumit „diferență salarială tranzitorie”. Diferența tranzitorie este scoasă din calculul plafonului de 20%. Protecția are însă limite. În venitul de referință din decembrie 2026 nu sunt incluse drepturile pentru proiectele europene și stimulentele legate de gestionarea fondurilor externe. În plus, schimbarea funcției sau a condițiilor de muncă poate modifica dreptul la compensație. Pentru salariatul al cărui venit este menținut prin această diferență, salariul poate rămâne nominal la același nivel o perioadă. Chiar dacă suma de pe fluturaș nu scade imediat, înghețarea ei în anii cu inflație înseamnă o diminuare a puterii de cumpărare. Salariile de bază mai mari pot absorbi pierderea sporurilor Noua lege nu poate fi analizată numai prin plafonul de 20%. Proiectul introduce grile noi, coeficienți de salarizare și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Salariul de bază ar urma să rezulte din înmulțirea coeficientului funcției cu această valoare. Pentru unele funcții, în special cele aflate în partea de jos a actualei ierarhii, creșterea salariului de bază poate fi mai mare decât reducerea elementelor variabile. Pentru alte categorii, salariul de bază mai ridicat poate doar să absoarbă treptat diferența tranzitorie, fără ca suma totală primită să crească imediat. De aceea, doi angajați care au astăzi același venit brut pot fi afectați diferit: unul poate avea un salariu de bază mic și multe sporuri, iar celălalt un salariu de bază mai mare și puține componente variabile. Ce trebuie să verifice fiecare bugetar Pentru o estimare realistă, angajatul trebuie să compare salariul lunar actual cu viitorul salariu de bază prevăzut în grila funcției sale. Apoi trebuie identificate separat sporurile care rămân, cele eliminate, cele introduse în plafonul de 20% și cele exceptate. Abia după această comparație poate fi calculată eventuala diferență tranzitorie. Înmulțirea salariului individual cu 20% nu este suficientă, deoarece plafonul funcționează la nivelul ordonatorului principal de credite, nu ca limită automată pe fiecare fluturaș.

Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă
Eveniment

Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă

Noua Lege a salarizării pregătită pentru angajații statului schimbă modul în care vor fi stabilite salariile de bază. Proiectul publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 introduce o valoare de referință de 4.100 de lei, care va fi înmulțită cu coeficientul corespunzător fiecărei funcții. Cei 4.100 de lei nu reprezintă însă suma pe care angajatul o va primi pe card. Valoarea este una brută, folosită ca punct de pornire pentru construirea noii grile de salarizare. După aplicarea coeficientului, a gradației și, după caz, a celorlalte drepturi salariale, din venitul brut sunt reținute contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Abia astfel se ajunge la salariul net. Ce este valoarea de referință de 4.100 de lei Valoarea de referință poate fi privită ca „unitatea de măsură” a noii grile salariale. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Formula de bază este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut La coeficientul 1, salariul de bază rezultat este de 4.100 de lei brut. Pentru coeficientul 2, acesta ajunge la 8.200 de lei brut, iar coeficientul maxim 8 conduce, teoretic, la un salariu de bază de 32.800 de lei brut. Proiectul construiește astfel o ierarhie salarială cu 12 grade și coeficienți cuprinși între 1 și 8. Fiecărui grad îi corespunde un interval de coeficienți, iar funcțiile sunt încadrate în grilă în funcție de complexitatea muncii, responsabilitate, autonomie, experiență și alte criterii. Raportul de 1 la 8 privește salariile de bază. Venitul salarial lunar poate depăși nivelul rezultat prin simpla înmulțire, deoarece poate include gradații, sporuri, indemnizații și alte drepturi. Pentru numeroase funcții se adaugă și majorarea corespunzătoare vechimii în muncă. Proiectul prevede șase gradații, de la gradația 0 la gradația 5. Gradația 0, acordată pentru o vechime de până la trei ani, nu aduce nicio majorare, în timp ce trecerile ulterioare majorează succesiv salariul de bază. Există și categorii profesionale pentru care vechimea este deja inclusă în salariul ori indemnizația stabilită prin grilă. Prin urmare, 4.100 de lei nu va fi salariul tuturor bugetarilor și nici salariul net minim din sistem. Este doar valoarea de la care începe calculul. Cât înseamnă 4.100 de lei brut în salariu net În cazul taxării salariale obișnuite, din salariul brut sunt reținute contribuția la pensii, CAS de 25%, contribuția la sănătate, CASS, de 10% și impozitul pe venit, de 10%. Impozitul nu se aplică direct salariului brut, ci venitului rămas după scăderea contribuțiilor sociale și, după caz, a deducerilor fiscale. Fără deducere personală, calculul orientativ pentru un brut de 4.100 de lei arată astfel: - CAS: 1.025 de lei; - CASS: 410 lei; - bază de impozitare: 2.665 de lei; - impozit pe venit: aproximativ 267 de lei; - salariu net: aproximativ 2.399 de lei. Calculul este însă unul teoretic. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe țară este de 4.325 de lei, astfel încât un angajat încadrat cu normă întreagă nu poate fi plătit efectiv cu un salariu de bază de numai 4.100 de lei. În practică, suma netă poate fi și puțin mai mare dacă angajatul beneficiază de deducere personală. Deducerea personală de bază se acordă, la funcția de bază, persoanelor ale căror venituri brute lunare nu depășesc salariul minim cu mai mult de 2.000 de lei. După majorarea salariului minim la 4.325 de lei, plafonul veniturilor eligibile ajunge la 6.325 de lei brut. Valoarea concretă a deducerii depinde de venitul angajatului și de numărul persoanelor aflate în întreținere. De aceea, același salariu brut nu produce neapărat un salariu net identic pentru toți angajații. Valoarea de referință este sub salariul minim Valoarea de referință de 4.100 de lei este mai mică decât salariul minim brut de 4.325 de lei, valabil de la 1 iulie 2026. Aceasta nu înseamnă că un angajat cu normă întreagă va putea fi plătit sub salariul minim legal. Valoarea de referință este un instrument tehnic folosit pentru construirea grilei, nu salariul minim efectiv care poate fi acordat. În situațiile în care salariul de bază rezultat din aplicarea coeficientului ar coborî sub minimul garantat în plată, trebuie respectat salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern. Cât rămâne în mână la diferiți coeficienți Pe măsură ce coeficientul crește, salariul de bază brut se majorează proporțional. La coeficientul 1,50, salariul de bază ajunge la 6.150 de lei brut, ceea ce înseamnă un net orientativ de aproximativ 3.598 de lei. Suma poate fi ceva mai mare dacă se aplică deducerea personală. Pentru coeficientul 2, salariul brut este de 8.200 de lei, iar netul ajunge la aproximativ 4.797 de lei. La coeficientul 3,50, salariul de bază este de 14.350 de lei brut, echivalent cu aproximativ 8.395 de lei net. Coeficientul 5 conduce la un brut de 20.500 de lei și la un net de aproximativ 11.993 de lei. La capătul superior al grilei, coeficientul 8 înseamnă 32.800 de lei brut și aproximativ 19.188 de lei net. Calculele presupun taxarea salarială standard și nu includ deduceri personale, gradații, sporuri, indemnizații, scutiri sau alte drepturi. Ele arată doar ce salariu net ar rezulta din salariul de bază corespunzător fiecărui coeficient. Gradația poate majora salariul de bază Coeficientul funcției nu este singurul element luat în calcul. Pentru majoritatea posturilor, trecerea la o gradație superioară, în funcție de vechimea în muncă, majorează salariul de bază. Procentele se aplică succesiv. Pentru gradația 1, corespunzătoare unei vechimi între trei și cinci ani, majorarea este de 7,5%. La gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar la gradațiile 4 și 5, câte 2,5%. Pentru un angajat nou încadrat, salariul de bază se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor corespunzătoare gradației deținute. Există însă și funcții de conducere, demnități sau alte categorii pentru care gradația este deja inclusă în salariul de bază ori în indemnizația lunară. Formula „4.100 × coeficient” reprezintă, așadar, punctul de pornire, nu întotdeauna și salariul de bază rezultat după luarea în calcul a vechimii. Cum vor fi acordate sporurile Proiectul prevede că suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși, ca regulă generală, 20% din fondul salariilor de bază. Plafonul este calculat la nivelul ordonatorului principal de credite sau al sursei de finanțare, nu neapărat pentru fiecare angajat în parte. Un salariat poate primi, prin urmare, un spor procentual mai mare de 20%, dacă anexa aplicabilă sectorului său permite acest lucru și dacă este respectat plafonul global al instituției. Proiectul prevede și numeroase excepții de la plafon. Printre drepturile care nu intră în limita generală se află, în anumite condiții, sporul pentru munca de noapte, plata orelor suplimentare, munca în zilele de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală și unele indemnizații acordate pentru condiții speciale. Unele drepturi vor fi raportate direct la valoarea de referință. În învățământ, de exemplu, indemnizația pentru dirigenție prevăzută de proiect reprezintă 10% din valoarea de referință, adică 410 lei brut. Ce se întâmplă dacă noua grilă dă un salariu mai mic Proiectul include un mecanism de protecție pentru angajații al căror venit salarial calculat potrivit noii legi ar fi mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026. Diferența ar urma să fie păstrată sub forma unei „diferențe salariale tranzitorii”, acordată atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Mecanismul nu protejează însă automat toate sumele încasate anterior. La calcularea venitului de referință din noiembrie 2026 nu sunt incluse unele drepturi, precum cele acordate pentru activitatea în proiecte finanțate din fonduri europene sau pentru gestionarea fondurilor europene. Diferența tranzitorie nu este permanentă. Ea se reduce în limita creșterilor salariale ulterioare și dispare atunci când venitul calculat potrivit noii legi ajunge la nivelul celui protejat. Pentru fiecare bugetar va conta, așadar, nu doar coeficientul postului, ci și venitul din noiembrie 2026, funcția ocupată, condițiile de muncă și elementele salariale pe care proiectul le include în mecanismul tranzitoriu. Când ar urma să se aplice noua formulă Proiectul publicat în luna iulie prevede intrarea în vigoare a noii legi la 1 decembrie 2026. Valoarea de referință ar urma să fie de 4.100 de lei pentru luna decembrie 2026 și pentru întregul an 2027. Începând din 2028, valoarea ar putea fi modificată anual de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor, după consultarea partenerilor sociali și obținerea opiniei Consiliului Fiscal. Evoluția sa va depinde de situația bugetară, de creșterea economiei și de limitele stabilite pentru cheltuielile de personal. Deocamdată este însă vorba despre un proiect, nu despre o lege definitivă. Textul poate fi modificat în urma negocierilor politice, sindicale și parlamentare. Cum își poate estima fiecare bugetar salariul Pentru o estimare realistă, angajatul trebuie mai întâi să își identifice funcția în anexa corespunzătoare și să verifice coeficientul aplicabil. Ulterior, trebuie luate în calcul gradația aferentă vechimii, sporurile, indemnizațiile și celelalte drepturi prevăzute pentru sectorul în care lucrează. Abia după stabilirea venitului brut pot fi calculate contribuțiile, impozitul și suma netă care va ajunge pe card. Formula „4.100 × coeficient” arată locul postului în noua ierarhie salarială. Venitul efectiv va depinde însă și de vechime, deduceri fiscale, sporuri și regulile tranzitorii folosite la trecerea către noul sistem.

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor
Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor
Eveniment

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor

Românii care au lucrat o parte din viață în țară, iar o altă perioadă în străinătate nu pierd, de regulă, anii pentru care au fost asigurați în sistemul de pensii al altui stat. La pensionare, perioadele de cotizare pot fi reunite pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale, însă acest lucru nu înseamnă că vechimea din străinătate este „mutată” în sistemul românesc sau că întreaga pensie va fi plătită de România. Procedura poartă denumirea de totalizare a perioadelor de asigurare. Fiecare stat verifică anii în care ați fost asigurat, stabilește dacă aveți dreptul la pensie potrivit propriei legislații și plătește partea care îi revine. În cazul statelor europene, drepturile sunt calculate, de regulă, proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare țară. Vârsta legală de pensionare Vârsta legală de pensionare nu este aceeași în toate țările Uniunii Europene. Citește și: Primul lider PSD care îi contrazice pe Grindeanu și Olguța Vasilescu și respinge guvernarea cu AUR Prin urmare, faptul că îndepliniți condițiile pentru a primi pensia din România nu înseamnă automat că veți putea încasa, în același moment, și pensia aferentă perioadelor lucrate într-un alt stat. Fiecare țară începe să plătească partea de pensie care îi revine numai după ce ați împlinit vârsta legală de pensionare prevăzută de legislația sa. Astfel, puteți primi pensia dintr-un stat mai devreme, iar drepturile dintr-o altă țară să fie acordate abia câțiva ani mai târziu. Dacă ați acumulat perioade de asigurare în mai multe state, este important să verificați din timp vârsta de pensionare și condițiile aplicabile în fiecare dintre acestea. Momentul ales pentru depunerea cererilor poate influența cuantumul drepturilor, iar pensionarea la date diferite în statele implicate poate modifica suma totală pe care o încasați. Anii lucrați în străinătate și pensia românească Una dintre cele mai frecvente confuzii este aceea că anii lucrați în străinătate ar fi înscriși în dosarul românesc și plătiți ulterior de Casa Națională de Pensii Publice. În realitate, perioadele sunt totalizate în primul rând pentru a se stabili dacă îndepliniți condițiile necesare deschiderii dreptului la pensie. În România, de exemplu, stagiul minim contributiv necesar pentru pensia pentru limită de vârstă este de 15 ani. Dacă ați lucrat zece ani în România și încă zece ani într-un stat pentru care se aplică regulile europene sau un acord bilateral, cele două perioade pot fi luate împreună în considerare pentru verificarea stagiului minim. România nu vă va plăti însă pensie pentru toți cei 20 de ani, ci numai pentru perioada recunoscută în sistemul românesc. Celălalt stat va calcula și va plăti separat partea aferentă perioadei în care ați fost asigurat acolo. Ce se întâmplă dacă ați lucrat în Uniunea Europeană Regulile europene se aplică persoanelor care au lucrat în România și în alte state ale Uniunii Europene, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Perioadele de asigurare realizate în aceste state sunt păstrate și pot fi totalizate atunci când solicitați pensia. Instituțiile implicate își transmit informațiile necesare, iar fiecare stat emite propria decizie. În general, țara în care ați fost asigurat cel puțin un an va putea plăti o pensie atunci când ajungeți la vârsta de pensionare prevăzută de legislația sa. Pentru perioadele mai scurte de un an există reguli speciale, astfel încât lunile de asigurare să nu fie pierdute. Este important de știut că vârstele de pensionare diferă de la un stat la altul. Este posibil să primiți partea românească a pensiei la data la care îndepliniți condițiile din România, iar pensia dintr-un alt stat să înceapă să fie plătită mai târziu, după atingerea vârstei stabilite de legislația țării respective. Cum este calculată pensia comunitară În cadrul Uniunii Europene, instituția de pensii poate realiza două calcule. Mai întâi, dacă îndepliniți condițiile exclusiv pe baza perioadelor din statul respectiv, se calculează pensia națională. Separat, se poate calcula pensia comunitară „pro rata”, luând în considerare toate perioadele realizate în statele implicate și stabilind ulterior partea corespunzătoare anilor lucrați în țara respectivă. Dacă sunt posibile ambele calcule, instituția compară rezultatele și acordă cuantumul mai avantajos potrivit regulilor aplicabile. La finalul procedurii europene, solicitantul primește și un document de sinteză P1, care prezintă deciziile luate de instituțiile implicate. Ce reguli se aplică după Brexit Perioadele lucrate în Regatul Unit nu au devenit automat inutilizabile după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În funcție de situația concretă și de momentul în care ați lucrat sau ați fost asigurat în Regatul Unit, pot fi aplicabile Acordul de retragere sau Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Aceste instrumente conțin reguli privind coordonarea sistemelor de securitate socială și instrumentarea cererilor de pensie. Prin urmare, anii lucrați legal în Regatul Unit trebuie menționați în cererea de pensionare, pentru ca instituțiile competente să stabilească regimul aplicabil. Dar dacă ați lucrat într-un stat din afara spațiului european Perioadele lucrate într-o țară din afara UE, SEE și Elveției pot fi luate în calcul numai dacă România aplică un acord sau o convenție de securitate socială cu statul respectiv. Potrivit informațiilor publicate de CNPP, România are acorduri bazate pe principii de coordonare cu state precum Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia și Uruguay, precum și o înțelegere separată cu provincia Quebec. Lista trebuie verificată la data depunerii dosarului, deoarece acordurile pot intra în vigoare sau pot fi modificate. Și în aceste cazuri, regula de bază rămâne aceeași: perioadele pot fi totalizate pentru stabilirea dreptului, dar fiecare stat plătește partea de pensie aferentă perioadelor realizate în propriul sistem. Unde depuneți cererea de pensionare Dacă locuiți în România, cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. În dosar trebuie să declarați toate statele în care ați lucrat și perioadele aproximative de activitate. Casa de pensii din România va solicita instituțiilor străine confirmarea oficială a perioadelor de asigurare. Nu este suficientă simpla existență a unui contract de muncă: relevant este dacă activitatea a generat perioade de asigurare recunoscute în sistemul de securitate socială al statului respectiv. Dacă locuiți într-un alt stat membru UE și ați lucrat și acolo, depuneți, în mod normal, cererea la instituția de pensii din țara de reședință. Aceasta va deveni punctul de contact și va solicita informațiile necesare din România și din celelalte state. Dacă nu ați lucrat niciodată în țara în care locuiți în prezent, cererea se depune, de regulă, la instituția din ultimul stat în care ați lucrat. CNPP precizează că persoanele stabilite într-un alt stat membru nu trebuie să se deplaseze în România pentru deschiderea dosarului: cererea și documentele sunt transmise prin intermediul instituțiilor competente. Ce documente trebuie să pregătiți Lista exactă a actelor poate varia în funcție de stat și de tipul pensiei solicitate. În mod obișnuit, vă vor fi necesare: - actul de identitate și documentele de stare civilă; - carnetul de muncă și adeverințele pentru activitatea desfășurată în România înainte de 1 aprilie 2001; - documente privind perioadele lucrate în străinătate; - numărul personal de asigurare socială atribuit în statul respectiv; - datele angajatorilor străini și perioadele în care ați lucrat; - decizii, extrase de contribuții sau alte documente emise de instituția străină; - datele contului bancar, dacă sunt solicitate. Contractele de muncă, fluturașii de salariu și adeverințele pot ajuta instituțiile să identifice activitatea, dar confirmarea oficială a perioadelor de asigurare este transmisă de instituția competentă din celălalt stat. Pentru perioadele realizate în România înainte de 1 aprilie 2001, CNPP solicită carnetul de muncă sau adeverințe emise, în condițiile legii, de foștii angajatori ori de deținătorii legali ai arhivelor. După această dată, informațiile privind asigurarea sunt gestionate în evidențele electronice ale caselor de pensii. Perioadele lucrate simultan nu se dublează Totalizarea nu permite folosirea de două ori a aceleiași perioade calendaristice. Dacă într-un anumit interval ați fost asigurat simultan în România și într-un alt stat, perioada nu va fi transformată într-o vechime dublă. Instituțiile verifică intervalele confirmate și aplică regulile europene sau prevederile acordului bilateral relevant. Veniturile și contribuțiile din fiecare sistem vor fi tratate potrivit legislației statului în care au fost datorate. Ce se întâmplă dacă România nu are acord cu țara respectivă Dacă ați lucrat într-un stat cu care România nu aplică reguli europene și nu are un acord de securitate socială, perioadele respective nu pot fi totalizate pentru stabilirea pensiei românești. Pensia din România va fi acordată numai pe baza perioadelor recunoscute de sistemul public românesc. Acest lucru nu înseamnă neapărat că pierdeți orice drept în țara străină. Este posibil să puteți solicita o prestație direct din sistemul statului respectiv, dacă îndepliniți condițiile sale interne, însă instituțiile române nu vor putea folosi acea perioadă pentru completarea stagiului necesar în România. Contractul de asigurare socială retroactivă poate acoperi, în anumite condiții, cel mult șase ani calendaristici anteriori lunii încheierii contractului. Acesta nu „cumpără” sau transformă însă anii lucrați în străinătate, ci poate acoperi numai perioade eligibile în care persoana nu a avut stagiu de cotizare ori obligația asigurării, potrivit condițiilor prevăzute de Legea nr. 360/2023. Dosarul ar trebui pregătit din timp Procedura unei pensii internaționale poate dura mai mult decât soluționarea unui dosar care cuprinde numai perioade lucrate în România. Instituțiile trebuie să identifice solicitantul, să verifice contribuțiile și să își transmită informațiile între ele. Comisia Europeană recomandă persoanelor care au lucrat în mai multe state să solicite informații cu cel puțin șase luni înainte de pensionare. De aceea, este util să verificați din timp dacă perioadele lucrate în străinătate apar în evidențele instituției competente, să păstrați numărul de asigurare socială și documentele primite de la angajatori și să informați casa de pensii despre toate țările în care ați fost asigurat. Principiul esențial este simplu: anii lucrați legal într-un stat acoperit de regulile europene sau de un acord internațional nu se pierd. Ei pot contribui la îndeplinirea condițiilor de pensionare, dar fiecare țară va calcula și va plăti separat drepturile corespunzătoare perioadelor realizate în propriul sistem.

Concediul de maternitate nu este luat în calcul pentru pensie în toate situațiile. Cum afectează legislația stabilirea contribuțiilor
Eveniment

Concediul de maternitate nu este luat în calcul pentru pensie în toate situațiile. Cum afectează legislația stabilirea contribuțiilor

Influența concediului de maternitate asupra pensiei. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) explică modul în care concediul pentru creșterea copilului influențează calculul pensiei, în funcție de perioada în care a fost acordat. Influența concediului de maternitate asupra pensiei Potrivit CNPP, concediul acordat înainte de 1 aprilie 2001 este considerat vechime în muncă și stagiu de cotizare contributiv. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Aceasta înseamnă că perioada respectivă este inclusă atât în calculul dreptului la pensie, cât și în stabilirea valorii acesteia. Clarificările oferite ajută beneficiarii să înțeleagă impactul acestor perioade asupra pensiei lor viitoare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum se calculează pensia de urmaș în funcție de numărul supraviețuitorilor celui decedat. Ce acte trebuie să ducă regulat elevii și studenții
Economie

Cum se calculează pensia de urmaș în funcție de numărul supraviețuitorilor celui decedat. Ce acte trebuie să ducă regulat elevii și studenții

Cum se calculează pensia de urmaș. În momentul de față sunt 14.000 de ieșeni care primesc pensie de urmaș, atât elevi, studenți, cât și soți supraviețuitori, potrivit Mariei Andronache, directoarea Casei Județene de Pensii (CJP) Iași. Cum se calculează pensia de urmaș Aceasta a explicat și ce pensii pot primi urmașii: un singur urmaș primește 50% din pensia susținătorului decedat, doi urmași împart 75% din pensie. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Iar trei sau mai mulți urmași primesc împreună 100% din pensia decedatului. Elevii trebuie să depună o adeverință care atestă continuarea studiilor până la data de 25 septembrie 2024, în timp ce studenții au termen până la 25 octombrie 2024 să aducă această adeverință. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră