duminică 02 august
Login Contact
DeFapt.ro

calcul

10 articole
Eveniment

Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul

Noul proiect al Legii salarizării schimbă nu doar grilele și salariile de bază, ci și modul în care vor fi împărțiți banii pentru sporuri, prime și indemnizații. Varianta publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 propune reducerea plafonului general de la 30% la 20% din fondul salariilor de bază. Cifra poate suna alarmant pentru angajatul care primește astăzi sporuri mai mari de 20%. Regula nu înseamnă însă că fiecare bugetar va putea încasa sporuri de cel mult 20% din propriul salariu de bază. Plafonul se calculează global, la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pe surse de finanțare. Impactul individual va depinde, așadar, de domeniul de activitate, sporurile păstrate în noua lege, excepțiile aplicabile și felul în care instituția va distribui suma disponibilă. Plafonul scade de la 30% la 20% În prezent, Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește, ca regulă generală, că totalul sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși 30% din fondul salariilor de bază, calculat pe bugetul fiecărui ordonator de credite. Citește și: Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă Pentru Sănătate, asistență socială, apărare, ordine publică și securitate națională există reguli de calcul la nivelul ordonatorului principal de credite. Noul proiect coboară limita la 20%. Potrivit articolului 21, suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază, a indemnizațiilor de încadrare și a celorlalte venituri de bază, „pe ordonator principal de credite, pe surse de finanțare”. Prin urmare, vorbim despre o reducere cu o treime a anvelopei generale: la fiecare 100 de lei alocați salariilor de bază, spațiul disponibil pentru elementele variabile scade, în principiu, de la 30 la 20 de lei. Procentul de 20% nu este un plafon individual Proiectul nu menționează faptul că fiecare persoană poate primi sporuri de maximum 20% din salariul său de bază. Să presupunem că instituțiile aflate sub același ordonator principal au, împreună, salarii de bază de 10 milioane de lei pe lună. Fondul general pentru sporurile incluse în plafon nu ar putea depăși două milioane de lei. În interiorul acestei sume, un angajat poate primi un spor individual mai mare de 20%, iar altul poate avea un spor mai mic sau niciun spor. Condiția este ca totalul elementelor incluse în calcul să rămână sub limita globală. Așadar, simplul calcul „salariul meu de bază înmulțit cu 20%” nu arată cât va putea primi fiecare bugetar, indică doar o valoare orientativă. Pentru stabilirea venitului real trebuie cunoscută întreaga anvelopă salarială a ordonatorului, numărul angajaților, sporurile prevăzute pentru fiecare categorie și excepțiile din lege. Cine este cel mai expus Reducerea plafonului poate conta mai ales în domeniile în care o parte importantă a venitului lunar provine din sporuri: Sănătate, Asistență socială, Justiție, Apărare, Ordine publică sau anumite instituții în care angajații lucrează în condiții dificile ori cu risc ridicat. Totuși, un spor individual nu dispare automat numai pentru că depășește 20%. Consecința practică poate fi o presiune mai mare asupra conducerilor instituțiilor. Atunci când toate drepturile solicitate depășesc fondul disponibil, ordonatorul va trebui să reducă procente, să le diferențieze în funcție de condițiile efective de muncă sau să reorganizeze distribuirea banilor. Unele drepturi sunt scoase din plafon Proiectul conține mai multe excepții importante. Sporul pentru munca de noapte, de 25%, nu este inclus în plafonul general. Nici plata muncii suplimentare, care poate ajunge la 75% sau 100% pentru orele efectuate și necompensate cu timp liber, nu intră în limita de 20%. Sunt exceptate și unele drepturi acordate persoanelor cu handicap, precum și anumite sporuri prevăzute expres în proiect. Personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene sau externe poate primi până la 40% din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat și cu progresul proiectului. Reguli asemănătoare sunt prevăzute pentru aleșii locali și pentru personalul care gestionează asemenea proiecte. Prin urmare, nu toate sumele numite generic „sporuri” se înghesuie în aceeași anvelopă de 20%. Dispar 87 dintre cele 151 de sporuri inventariate Ministerul Muncii susține că sistemul public are în prezent 151 de tipuri de sporuri, iar proiectul elimină 87 dintre ele, adică aproape 57%. Ar urma să rămână 64 de categorii de sporuri. Cifrele au fost prezentate public de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Eliminarea nu înseamnă neapărat că fiecare beneficiar al unui spor dispărut va pierde imediat întreaga sumă. Unele componente pot fi absorbite în salariile de bază, iar în alte cazuri poate interveni mecanismul diferenței salariale tranzitorii. Bonusul de performanță nu intră în limita de 20% Proiectul introduce și premii de performanță care pot fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea individuală trebuie să fie între 10% și 20% din salariul de bază calculat pentru perioada recompensată. Premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție ocupate la nivelul instituției. Ele nu reprezintă însă un drept automat și depind de evaluarea rezultatelor și de banii existenți în buget. Un aspect esențial este că premiul de performanță nu se include în plafonul general al sporurilor. Prin urmare, instituțiile vor putea depăși, în anumite situații, anvelopa aparentă de 20%, dacă plățile suplimentare fac parte dintre excepțiile prevăzute de lege. Ce se întâmplă cu salariul aflat deja în plată Proiectul prevede o protecție nominală pentru angajații al căror nou salariu lunar ar fi mai mic decât cel primit în decembrie 2026. În această situație, diferența ar urma să fie acoperită printr-un drept salarial individual denumit „diferență salarială tranzitorie”. Diferența tranzitorie este scoasă din calculul plafonului de 20%. Protecția are însă limite. În venitul de referință din decembrie 2026 nu sunt incluse drepturile pentru proiectele europene și stimulentele legate de gestionarea fondurilor externe. În plus, schimbarea funcției sau a condițiilor de muncă poate modifica dreptul la compensație. Pentru salariatul al cărui venit este menținut prin această diferență, salariul poate rămâne nominal la același nivel o perioadă. Chiar dacă suma de pe fluturaș nu scade imediat, înghețarea ei în anii cu inflație înseamnă o diminuare a puterii de cumpărare. Salariile de bază mai mari pot absorbi pierderea sporurilor Noua lege nu poate fi analizată numai prin plafonul de 20%. Proiectul introduce grile noi, coeficienți de salarizare și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Salariul de bază ar urma să rezulte din înmulțirea coeficientului funcției cu această valoare. Pentru unele funcții, în special cele aflate în partea de jos a actualei ierarhii, creșterea salariului de bază poate fi mai mare decât reducerea elementelor variabile. Pentru alte categorii, salariul de bază mai ridicat poate doar să absoarbă treptat diferența tranzitorie, fără ca suma totală primită să crească imediat. De aceea, doi angajați care au astăzi același venit brut pot fi afectați diferit: unul poate avea un salariu de bază mic și multe sporuri, iar celălalt un salariu de bază mai mare și puține componente variabile. Ce trebuie să verifice fiecare bugetar Pentru o estimare realistă, angajatul trebuie să compare salariul lunar actual cu viitorul salariu de bază prevăzut în grila funcției sale. Apoi trebuie identificate separat sporurile care rămân, cele eliminate, cele introduse în plafonul de 20% și cele exceptate. Abia după această comparație poate fi calculată eventuala diferență tranzitorie. Înmulțirea salariului individual cu 20% nu este suficientă, deoarece plafonul funcționează la nivelul ordonatorului principal de credite, nu ca limită automată pe fiecare fluturaș.

Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul
Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă
Eveniment

Valoarea de referință de 4.100 de lei, explicată pentru bugetari: cât înseamnă salariul net și cum se calculează noua leafă

Noua Lege a salarizării pregătită pentru angajații statului schimbă modul în care vor fi stabilite salariile de bază. Proiectul publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 introduce o valoare de referință de 4.100 de lei, care va fi înmulțită cu coeficientul corespunzător fiecărei funcții. Cei 4.100 de lei nu reprezintă însă suma pe care angajatul o va primi pe card. Valoarea este una brută, folosită ca punct de pornire pentru construirea noii grile de salarizare. După aplicarea coeficientului, a gradației și, după caz, a celorlalte drepturi salariale, din venitul brut sunt reținute contribuțiile sociale și impozitul pe venit. Abia astfel se ajunge la salariul net. Ce este valoarea de referință de 4.100 de lei Valoarea de referință poate fi privită ca „unitatea de măsură” a noii grile salariale. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Formula de bază este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut La coeficientul 1, salariul de bază rezultat este de 4.100 de lei brut. Pentru coeficientul 2, acesta ajunge la 8.200 de lei brut, iar coeficientul maxim 8 conduce, teoretic, la un salariu de bază de 32.800 de lei brut. Proiectul construiește astfel o ierarhie salarială cu 12 grade și coeficienți cuprinși între 1 și 8. Fiecărui grad îi corespunde un interval de coeficienți, iar funcțiile sunt încadrate în grilă în funcție de complexitatea muncii, responsabilitate, autonomie, experiență și alte criterii. Raportul de 1 la 8 privește salariile de bază. Venitul salarial lunar poate depăși nivelul rezultat prin simpla înmulțire, deoarece poate include gradații, sporuri, indemnizații și alte drepturi. Pentru numeroase funcții se adaugă și majorarea corespunzătoare vechimii în muncă. Proiectul prevede șase gradații, de la gradația 0 la gradația 5. Gradația 0, acordată pentru o vechime de până la trei ani, nu aduce nicio majorare, în timp ce trecerile ulterioare majorează succesiv salariul de bază. Există și categorii profesionale pentru care vechimea este deja inclusă în salariul ori indemnizația stabilită prin grilă. Prin urmare, 4.100 de lei nu va fi salariul tuturor bugetarilor și nici salariul net minim din sistem. Este doar valoarea de la care începe calculul. Cât înseamnă 4.100 de lei brut în salariu net În cazul taxării salariale obișnuite, din salariul brut sunt reținute contribuția la pensii, CAS de 25%, contribuția la sănătate, CASS, de 10% și impozitul pe venit, de 10%. Impozitul nu se aplică direct salariului brut, ci venitului rămas după scăderea contribuțiilor sociale și, după caz, a deducerilor fiscale. Fără deducere personală, calculul orientativ pentru un brut de 4.100 de lei arată astfel: - CAS: 1.025 de lei; - CASS: 410 lei; - bază de impozitare: 2.665 de lei; - impozit pe venit: aproximativ 267 de lei; - salariu net: aproximativ 2.399 de lei. Calculul este însă unul teoretic. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe țară este de 4.325 de lei, astfel încât un angajat încadrat cu normă întreagă nu poate fi plătit efectiv cu un salariu de bază de numai 4.100 de lei. În practică, suma netă poate fi și puțin mai mare dacă angajatul beneficiază de deducere personală. Deducerea personală de bază se acordă, la funcția de bază, persoanelor ale căror venituri brute lunare nu depășesc salariul minim cu mai mult de 2.000 de lei. După majorarea salariului minim la 4.325 de lei, plafonul veniturilor eligibile ajunge la 6.325 de lei brut. Valoarea concretă a deducerii depinde de venitul angajatului și de numărul persoanelor aflate în întreținere. De aceea, același salariu brut nu produce neapărat un salariu net identic pentru toți angajații. Valoarea de referință este sub salariul minim Valoarea de referință de 4.100 de lei este mai mică decât salariul minim brut de 4.325 de lei, valabil de la 1 iulie 2026. Aceasta nu înseamnă că un angajat cu normă întreagă va putea fi plătit sub salariul minim legal. Valoarea de referință este un instrument tehnic folosit pentru construirea grilei, nu salariul minim efectiv care poate fi acordat. În situațiile în care salariul de bază rezultat din aplicarea coeficientului ar coborî sub minimul garantat în plată, trebuie respectat salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern. Cât rămâne în mână la diferiți coeficienți Pe măsură ce coeficientul crește, salariul de bază brut se majorează proporțional. La coeficientul 1,50, salariul de bază ajunge la 6.150 de lei brut, ceea ce înseamnă un net orientativ de aproximativ 3.598 de lei. Suma poate fi ceva mai mare dacă se aplică deducerea personală. Pentru coeficientul 2, salariul brut este de 8.200 de lei, iar netul ajunge la aproximativ 4.797 de lei. La coeficientul 3,50, salariul de bază este de 14.350 de lei brut, echivalent cu aproximativ 8.395 de lei net. Coeficientul 5 conduce la un brut de 20.500 de lei și la un net de aproximativ 11.993 de lei. La capătul superior al grilei, coeficientul 8 înseamnă 32.800 de lei brut și aproximativ 19.188 de lei net. Calculele presupun taxarea salarială standard și nu includ deduceri personale, gradații, sporuri, indemnizații, scutiri sau alte drepturi. Ele arată doar ce salariu net ar rezulta din salariul de bază corespunzător fiecărui coeficient. Gradația poate majora salariul de bază Coeficientul funcției nu este singurul element luat în calcul. Pentru majoritatea posturilor, trecerea la o gradație superioară, în funcție de vechimea în muncă, majorează salariul de bază. Procentele se aplică succesiv. Pentru gradația 1, corespunzătoare unei vechimi între trei și cinci ani, majorarea este de 7,5%. La gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar la gradațiile 4 și 5, câte 2,5%. Pentru un angajat nou încadrat, salariul de bază se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor corespunzătoare gradației deținute. Există însă și funcții de conducere, demnități sau alte categorii pentru care gradația este deja inclusă în salariul de bază ori în indemnizația lunară. Formula „4.100 × coeficient” reprezintă, așadar, punctul de pornire, nu întotdeauna și salariul de bază rezultat după luarea în calcul a vechimii. Cum vor fi acordate sporurile Proiectul prevede că suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor nu poate depăși, ca regulă generală, 20% din fondul salariilor de bază. Plafonul este calculat la nivelul ordonatorului principal de credite sau al sursei de finanțare, nu neapărat pentru fiecare angajat în parte. Un salariat poate primi, prin urmare, un spor procentual mai mare de 20%, dacă anexa aplicabilă sectorului său permite acest lucru și dacă este respectat plafonul global al instituției. Proiectul prevede și numeroase excepții de la plafon. Printre drepturile care nu intră în limita generală se află, în anumite condiții, sporul pentru munca de noapte, plata orelor suplimentare, munca în zilele de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală și unele indemnizații acordate pentru condiții speciale. Unele drepturi vor fi raportate direct la valoarea de referință. În învățământ, de exemplu, indemnizația pentru dirigenție prevăzută de proiect reprezintă 10% din valoarea de referință, adică 410 lei brut. Ce se întâmplă dacă noua grilă dă un salariu mai mic Proiectul include un mecanism de protecție pentru angajații al căror venit salarial calculat potrivit noii legi ar fi mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026. Diferența ar urma să fie păstrată sub forma unei „diferențe salariale tranzitorii”, acordată atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Mecanismul nu protejează însă automat toate sumele încasate anterior. La calcularea venitului de referință din noiembrie 2026 nu sunt incluse unele drepturi, precum cele acordate pentru activitatea în proiecte finanțate din fonduri europene sau pentru gestionarea fondurilor europene. Diferența tranzitorie nu este permanentă. Ea se reduce în limita creșterilor salariale ulterioare și dispare atunci când venitul calculat potrivit noii legi ajunge la nivelul celui protejat. Pentru fiecare bugetar va conta, așadar, nu doar coeficientul postului, ci și venitul din noiembrie 2026, funcția ocupată, condițiile de muncă și elementele salariale pe care proiectul le include în mecanismul tranzitoriu. Când ar urma să se aplice noua formulă Proiectul publicat în luna iulie prevede intrarea în vigoare a noii legi la 1 decembrie 2026. Valoarea de referință ar urma să fie de 4.100 de lei pentru luna decembrie 2026 și pentru întregul an 2027. Începând din 2028, valoarea ar putea fi modificată anual de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor, după consultarea partenerilor sociali și obținerea opiniei Consiliului Fiscal. Evoluția sa va depinde de situația bugetară, de creșterea economiei și de limitele stabilite pentru cheltuielile de personal. Deocamdată este însă vorba despre un proiect, nu despre o lege definitivă. Textul poate fi modificat în urma negocierilor politice, sindicale și parlamentare. Cum își poate estima fiecare bugetar salariul Pentru o estimare realistă, angajatul trebuie mai întâi să își identifice funcția în anexa corespunzătoare și să verifice coeficientul aplicabil. Ulterior, trebuie luate în calcul gradația aferentă vechimii, sporurile, indemnizațiile și celelalte drepturi prevăzute pentru sectorul în care lucrează. Abia după stabilirea venitului brut pot fi calculate contribuțiile, impozitul și suma netă care va ajunge pe card. Formula „4.100 × coeficient” arată locul postului în noua ierarhie salarială. Venitul efectiv va depinde însă și de vechime, deduceri fiscale, sporuri și regulile tranzitorii folosite la trecerea către noul sistem.

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor
Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor
Eveniment

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor

Românii care au lucrat o parte din viață în țară, iar o altă perioadă în străinătate nu pierd, de regulă, anii pentru care au fost asigurați în sistemul de pensii al altui stat. La pensionare, perioadele de cotizare pot fi reunite pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale, însă acest lucru nu înseamnă că vechimea din străinătate este „mutată” în sistemul românesc sau că întreaga pensie va fi plătită de România. Procedura poartă denumirea de totalizare a perioadelor de asigurare. Fiecare stat verifică anii în care ați fost asigurat, stabilește dacă aveți dreptul la pensie potrivit propriei legislații și plătește partea care îi revine. În cazul statelor europene, drepturile sunt calculate, de regulă, proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare țară. Vârsta legală de pensionare Vârsta legală de pensionare nu este aceeași în toate țările Uniunii Europene. Citește și: Primul lider PSD care îi contrazice pe Grindeanu și Olguța Vasilescu și respinge guvernarea cu AUR Prin urmare, faptul că îndepliniți condițiile pentru a primi pensia din România nu înseamnă automat că veți putea încasa, în același moment, și pensia aferentă perioadelor lucrate într-un alt stat. Fiecare țară începe să plătească partea de pensie care îi revine numai după ce ați împlinit vârsta legală de pensionare prevăzută de legislația sa. Astfel, puteți primi pensia dintr-un stat mai devreme, iar drepturile dintr-o altă țară să fie acordate abia câțiva ani mai târziu. Dacă ați acumulat perioade de asigurare în mai multe state, este important să verificați din timp vârsta de pensionare și condițiile aplicabile în fiecare dintre acestea. Momentul ales pentru depunerea cererilor poate influența cuantumul drepturilor, iar pensionarea la date diferite în statele implicate poate modifica suma totală pe care o încasați. Anii lucrați în străinătate și pensia românească Una dintre cele mai frecvente confuzii este aceea că anii lucrați în străinătate ar fi înscriși în dosarul românesc și plătiți ulterior de Casa Națională de Pensii Publice. În realitate, perioadele sunt totalizate în primul rând pentru a se stabili dacă îndepliniți condițiile necesare deschiderii dreptului la pensie. În România, de exemplu, stagiul minim contributiv necesar pentru pensia pentru limită de vârstă este de 15 ani. Dacă ați lucrat zece ani în România și încă zece ani într-un stat pentru care se aplică regulile europene sau un acord bilateral, cele două perioade pot fi luate împreună în considerare pentru verificarea stagiului minim. România nu vă va plăti însă pensie pentru toți cei 20 de ani, ci numai pentru perioada recunoscută în sistemul românesc. Celălalt stat va calcula și va plăti separat partea aferentă perioadei în care ați fost asigurat acolo. Ce se întâmplă dacă ați lucrat în Uniunea Europeană Regulile europene se aplică persoanelor care au lucrat în România și în alte state ale Uniunii Europene, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Perioadele de asigurare realizate în aceste state sunt păstrate și pot fi totalizate atunci când solicitați pensia. Instituțiile implicate își transmit informațiile necesare, iar fiecare stat emite propria decizie. În general, țara în care ați fost asigurat cel puțin un an va putea plăti o pensie atunci când ajungeți la vârsta de pensionare prevăzută de legislația sa. Pentru perioadele mai scurte de un an există reguli speciale, astfel încât lunile de asigurare să nu fie pierdute. Este important de știut că vârstele de pensionare diferă de la un stat la altul. Este posibil să primiți partea românească a pensiei la data la care îndepliniți condițiile din România, iar pensia dintr-un alt stat să înceapă să fie plătită mai târziu, după atingerea vârstei stabilite de legislația țării respective. Cum este calculată pensia comunitară În cadrul Uniunii Europene, instituția de pensii poate realiza două calcule. Mai întâi, dacă îndepliniți condițiile exclusiv pe baza perioadelor din statul respectiv, se calculează pensia națională. Separat, se poate calcula pensia comunitară „pro rata”, luând în considerare toate perioadele realizate în statele implicate și stabilind ulterior partea corespunzătoare anilor lucrați în țara respectivă. Dacă sunt posibile ambele calcule, instituția compară rezultatele și acordă cuantumul mai avantajos potrivit regulilor aplicabile. La finalul procedurii europene, solicitantul primește și un document de sinteză P1, care prezintă deciziile luate de instituțiile implicate. Ce reguli se aplică după Brexit Perioadele lucrate în Regatul Unit nu au devenit automat inutilizabile după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În funcție de situația concretă și de momentul în care ați lucrat sau ați fost asigurat în Regatul Unit, pot fi aplicabile Acordul de retragere sau Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Aceste instrumente conțin reguli privind coordonarea sistemelor de securitate socială și instrumentarea cererilor de pensie. Prin urmare, anii lucrați legal în Regatul Unit trebuie menționați în cererea de pensionare, pentru ca instituțiile competente să stabilească regimul aplicabil. Dar dacă ați lucrat într-un stat din afara spațiului european Perioadele lucrate într-o țară din afara UE, SEE și Elveției pot fi luate în calcul numai dacă România aplică un acord sau o convenție de securitate socială cu statul respectiv. Potrivit informațiilor publicate de CNPP, România are acorduri bazate pe principii de coordonare cu state precum Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia și Uruguay, precum și o înțelegere separată cu provincia Quebec. Lista trebuie verificată la data depunerii dosarului, deoarece acordurile pot intra în vigoare sau pot fi modificate. Și în aceste cazuri, regula de bază rămâne aceeași: perioadele pot fi totalizate pentru stabilirea dreptului, dar fiecare stat plătește partea de pensie aferentă perioadelor realizate în propriul sistem. Unde depuneți cererea de pensionare Dacă locuiți în România, cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. În dosar trebuie să declarați toate statele în care ați lucrat și perioadele aproximative de activitate. Casa de pensii din România va solicita instituțiilor străine confirmarea oficială a perioadelor de asigurare. Nu este suficientă simpla existență a unui contract de muncă: relevant este dacă activitatea a generat perioade de asigurare recunoscute în sistemul de securitate socială al statului respectiv. Dacă locuiți într-un alt stat membru UE și ați lucrat și acolo, depuneți, în mod normal, cererea la instituția de pensii din țara de reședință. Aceasta va deveni punctul de contact și va solicita informațiile necesare din România și din celelalte state. Dacă nu ați lucrat niciodată în țara în care locuiți în prezent, cererea se depune, de regulă, la instituția din ultimul stat în care ați lucrat. CNPP precizează că persoanele stabilite într-un alt stat membru nu trebuie să se deplaseze în România pentru deschiderea dosarului: cererea și documentele sunt transmise prin intermediul instituțiilor competente. Ce documente trebuie să pregătiți Lista exactă a actelor poate varia în funcție de stat și de tipul pensiei solicitate. În mod obișnuit, vă vor fi necesare: - actul de identitate și documentele de stare civilă; - carnetul de muncă și adeverințele pentru activitatea desfășurată în România înainte de 1 aprilie 2001; - documente privind perioadele lucrate în străinătate; - numărul personal de asigurare socială atribuit în statul respectiv; - datele angajatorilor străini și perioadele în care ați lucrat; - decizii, extrase de contribuții sau alte documente emise de instituția străină; - datele contului bancar, dacă sunt solicitate. Contractele de muncă, fluturașii de salariu și adeverințele pot ajuta instituțiile să identifice activitatea, dar confirmarea oficială a perioadelor de asigurare este transmisă de instituția competentă din celălalt stat. Pentru perioadele realizate în România înainte de 1 aprilie 2001, CNPP solicită carnetul de muncă sau adeverințe emise, în condițiile legii, de foștii angajatori ori de deținătorii legali ai arhivelor. După această dată, informațiile privind asigurarea sunt gestionate în evidențele electronice ale caselor de pensii. Perioadele lucrate simultan nu se dublează Totalizarea nu permite folosirea de două ori a aceleiași perioade calendaristice. Dacă într-un anumit interval ați fost asigurat simultan în România și într-un alt stat, perioada nu va fi transformată într-o vechime dublă. Instituțiile verifică intervalele confirmate și aplică regulile europene sau prevederile acordului bilateral relevant. Veniturile și contribuțiile din fiecare sistem vor fi tratate potrivit legislației statului în care au fost datorate. Ce se întâmplă dacă România nu are acord cu țara respectivă Dacă ați lucrat într-un stat cu care România nu aplică reguli europene și nu are un acord de securitate socială, perioadele respective nu pot fi totalizate pentru stabilirea pensiei românești. Pensia din România va fi acordată numai pe baza perioadelor recunoscute de sistemul public românesc. Acest lucru nu înseamnă neapărat că pierdeți orice drept în țara străină. Este posibil să puteți solicita o prestație direct din sistemul statului respectiv, dacă îndepliniți condițiile sale interne, însă instituțiile române nu vor putea folosi acea perioadă pentru completarea stagiului necesar în România. Contractul de asigurare socială retroactivă poate acoperi, în anumite condiții, cel mult șase ani calendaristici anteriori lunii încheierii contractului. Acesta nu „cumpără” sau transformă însă anii lucrați în străinătate, ci poate acoperi numai perioade eligibile în care persoana nu a avut stagiu de cotizare ori obligația asigurării, potrivit condițiilor prevăzute de Legea nr. 360/2023. Dosarul ar trebui pregătit din timp Procedura unei pensii internaționale poate dura mai mult decât soluționarea unui dosar care cuprinde numai perioade lucrate în România. Instituțiile trebuie să identifice solicitantul, să verifice contribuțiile și să își transmită informațiile între ele. Comisia Europeană recomandă persoanelor care au lucrat în mai multe state să solicite informații cu cel puțin șase luni înainte de pensionare. De aceea, este util să verificați din timp dacă perioadele lucrate în străinătate apar în evidențele instituției competente, să păstrați numărul de asigurare socială și documentele primite de la angajatori și să informați casa de pensii despre toate țările în care ați fost asigurat. Principiul esențial este simplu: anii lucrați legal într-un stat acoperit de regulile europene sau de un acord internațional nu se pierd. Ei pot contribui la îndeplinirea condițiilor de pensionare, dar fiecare țară va calcula și va plăti separat drepturile corespunzătoare perioadelor realizate în propriul sistem.

Concediul de maternitate nu este luat în calcul pentru pensie în toate situațiile. Cum afectează legislația stabilirea contribuțiilor
Eveniment

Concediul de maternitate nu este luat în calcul pentru pensie în toate situațiile. Cum afectează legislația stabilirea contribuțiilor

Influența concediului de maternitate asupra pensiei. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) explică modul în care concediul pentru creșterea copilului influențează calculul pensiei, în funcție de perioada în care a fost acordat. Influența concediului de maternitate asupra pensiei Potrivit CNPP, concediul acordat înainte de 1 aprilie 2001 este considerat vechime în muncă și stagiu de cotizare contributiv. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Aceasta înseamnă că perioada respectivă este inclusă atât în calculul dreptului la pensie, cât și în stabilirea valorii acesteia. Clarificările oferite ajută beneficiarii să înțeleagă impactul acestor perioade asupra pensiei lor viitoare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum se calculează pensia de urmaș în funcție de numărul supraviețuitorilor celui decedat. Ce acte trebuie să ducă regulat elevii și studenții
Economie

Cum se calculează pensia de urmaș în funcție de numărul supraviețuitorilor celui decedat. Ce acte trebuie să ducă regulat elevii și studenții

Cum se calculează pensia de urmaș. În momentul de față sunt 14.000 de ieșeni care primesc pensie de urmaș, atât elevi, studenți, cât și soți supraviețuitori, potrivit Mariei Andronache, directoarea Casei Județene de Pensii (CJP) Iași. Cum se calculează pensia de urmaș Aceasta a explicat și ce pensii pot primi urmașii: un singur urmaș primește 50% din pensia susținătorului decedat, doi urmași împart 75% din pensie. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Iar trei sau mai mulți urmași primesc împreună 100% din pensia decedatului. Elevii trebuie să depună o adeverință care atestă continuarea studiilor până la data de 25 septembrie 2024, în timp ce studenții au termen până la 25 octombrie 2024 să aducă această adeverință. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mii de decizii de recalculare a pensiilor sunt emise greșit, acuză liderul Blocului Național Sindical. Care sunt pensionarii păgubiți
Eveniment

Mii de decizii de recalculare a pensiilor sunt emise greșit, acuză liderul Blocului Național Sindical. Care sunt pensionarii păgubiți

Decizii de recalculare a pensiilor, greșite. Blocul Național Sindical atrage atenția că mii de decizii de recalculare a pensiilor riscă să fie emise greșit, iar activitatea caselor de pensii să fie blocată. Decizii de recalculare a pensiilor, greșite O problemă este legată de pensiile celor care au lucrat în condiții speciale și care și-au câștigat drepturile în instanță. Doar că, la recalculare nu s-a ținut cont de deciziile instanței. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI „Acum suntem în situația în care s-a făcut această etapă I de recalculare a tuturor pensiilor, dar pentru câteva zeci de mii de indivizi care, în conformitate cu aceste decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție ar fi trebuit să beneficieze de recalculare suplimentară a acestor drepturi, oamenii aceștia au fost excluși, pentru că softul nu a permis așa ceva”, a declarat Dumitru Costin, președinte BNS, la Europa FM. Cel mai probabil, drepturile acestor categorii de pensionari vor fi recalculate corect în etapa a doua, anul viitor, în februarie. „Discutăm de câteva zeci de mii de oameni care au lucrat în industria extractivă, în zona de producție de energie electrică pe termo și, nu în ultimul rând, cei care au lucrat în domeniul silviculturii. Probabil pentru ei se va face dreptate în etapa a doua, deci până în luna februarie. Noi consideram normal și firesc ca această curățenie să se producă în această etapă I când s-au recalculat toate pensiile din România. Le-am recalculat, dar pentru unii dintre cetățeni n-am ținut cont de faptul că din iunie aveau deja niște hotărâri ale Înaltei Curți”, a mai spus președintele BNS.

Cum îți poți calcula singur pensia pe care o vei avea de la 1 septembrie, când intră în vigoare noile reguli de recalculare. Avantajați, pensionarii care au muncit peste 25 de ani
Economie

Cum îți poți calcula singur pensia pe care o vei avea de la 1 septembrie, când intră în vigoare noile reguli de recalculare. Avantajați, pensionarii care au muncit peste 25 de ani

Cum îți afli singur pensia recalculată. Recalcularea pensiilor de anul acesta le dă speranțe multora dintre pensionari, care speră la creșteri. Există o formulă prin care orice pensionar își poate calcula singur pensia pe care o va încasa după recalculare. Creștere aproximativă de 40% Pentru ca formula să fie ușor de înțeles, luăm drept exemplu un pensionar care a avut o perioadă de cotizare între 25 și 45 de ani și a avut un salariu mediu lunar de 2.000 de lei. Din peste cinci milioane de pensionari, cât are România în prezent, trei milioane vor avea pensiile majorate după recalcularea programată pentru 1 septembrie 2024. Creșterea medie a pensiilor va fi în jur de 40%. Citește și: Un român obişnuit, pe salariul mediu, după 35 de ani de muncă, ar putea avea pensie de 7.000 lei/lună, dacă nu ar depinde de politic. Acum, are 1.785 lei/lună Dar nu toate pensiile vor crește uniform. Motivul: punctele de stabilitate din noua metodă de calcul al pensiilor. Astfel, cuantumul pensiilor va depinde în mare măsură de numărul anilor lucrați. De exemplu, persoanele care au lucrat mai mult de 25 de ani vor avea o pensie evident mai mare, aproape dublă. Cum îți afli singur pensia recalculată Pentru a înțelege diferența de bani la recalculare în funcție de perioada de cotizare, alegem trei exemple. Să spunem că este vorba de trei pensionari care au avut același salariu net mediu, și anume 2.000 de lei lunar. Dar unul a muncit 25 de ani, al doilea - 35 de ani, al treilea - 45 de ani. Conform legii, "punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv". Venitul brut lunar care se ia în calcul este de 6.789 de lei. Așadar, punctajul lunar se obține împărțind salariul lunar brut obținut la 6.789. La acesta se adaugă punctele aferente fiecăreia din cele 12 luni și se va împarți la 12. Cea mai mică creștere, sub 25 de ani de cotizare Potrivit exemplelor alese mai sus, este vorba de trei pensionari care au avut un salariu de 2.000 de lei net lunar. Un salariu net de 2.000 de lei se obține dacă salariul brut a fost 3.550 de lei. Prin împărțirea salariului brut de 3.550 de lei la 6.789, se obține punctajul de 0,52. În prezent, valoarea punctului de pensie este de 81 de lei. Așadar, în cazul pensionarului care a muncit 25 de ani cu un salariu net de 2.000 de lei, pensia se calculează astfel: 25 de ani X 0,52 X 81 lei. Rezultatul: o pensie de 1.053 de lei pe lună. 500 de lei în plus pentru zece ani În cazul pensionarului care a muncit 35 de ani pe un salariu net de 2.000 de lei, calculul punctelor este următorul: 35 de ani x 0,52 = 18,2 puncte. Însă, conform noii legi, la aceasta se adaugă așa numitele "puncte de stabilitate" (vezi la finalul articolului cum se acordă punctelde stabilitate): 5×0,5 + 5×0,75 = 6,25. Punctele de stabilitate se adaugă la cele 18,2 puncte rezultate după calculul celor 35 de ani de muncă și astfel, se obține un punctaj de 24,45. Înmulțit cu 81 de lei (valoarea unui punct), se ajunge la o pensie de 1.980,45 de lei. Stagiu dublu de cotizare, pensie triplă Pensionarului de 45 de ani cu un salariu net de 2.000 de lei i se calculează punctajul astfel: 45 ani X 0,52 = 23,4. La acest punctaj se adaugă puncte de stabilitate: 5X0,5 + 5X0,75 + 5X1 = 11,25. În total, deci, punctajul ajunge 34,65. Care se înmulțesc cu 81 lei, valoarea punctului de pensie, și rezultă o pensie de 2.806,65 de lei. Număr total de puncte al pensionarului = punctele de contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate și necontributive. Cum se calculează punctele de stabilitate Punctele de stabilitate se acordă celor care au muncit mai mult de o perioadă de 25 de ani. Astfel, se acordă 0,50 puncte pentru fiecare an pentru intervalul 26 – 30 de rămânere în muncă, inclusiv; 0,75 puncte/an, pentru fiecare an din intervalul 31 – 35, inclusiv; 1 punct/an, pentru fiecare an din intervalul 36 – 40 ş.a.m.d. La acestea se adaugă și: 0,25 de puncte pentru fiecare an la grupa a a II-a de muncă (20 lei în plus pe an) și 0,5 puncte pentru fiecare an la grupa I de muncă (40 lei în plus la pensie), arată tvrinfo.ro.

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică: creșterea economică din primul trimestru a fost de doar 1,5%, nu 5,3%, cât se anunțase inițial (Economedia)
Politică

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică: creșterea economică din primul trimestru a fost de doar 1,5%, nu 5,3%, cât se anunțase inițial (Economedia)

Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică (INS): a revizuit metoda de calcul și a ajuns la concluzia că creșterea economică din primul trimestru a fost de doar 1,5%, nu 5,3%, cât se anunțase inițial, scrie Economedia. INS a anunțat azi că ereşterea economiei a încetinit la 1,3% în cel de-al treilea trimestru al acestui an faţă de trimestrul precedent, în condiţiile în care în T2 PIB a urcat cu 1,8% faţă de primele trei luni. Rateu spectaculos al Institutului Național de Statistică „Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut s-a modificat în urma actualizarii cu ultima versiune a programului JDemetra 2.2.3, a modificării modelului, a numărului de regresori folosiți, a revizuirii seriei brute și a numărului de observații disponibile în conformitate cu recomandările privind practicile europene în contextul tratării efectelor de criză a pandemiei COVID – 19”, a explicat INS. În plus, la solicitarea Economedia, INS a mai arătat: „Modelele pentru seriile ajustate sezonier utilizate pentru perioada anterioară au fost setate conform recomandărilor europene și internaționale pentru situații de stabilitate economică. Pandemia Covid -19 a imprimat asupra datelor economice un grad mare de volatilitate. Acest fapt prezintă o situație care necesită schimbarea majoră a prametrilor modelelor de ajustare sezonieră pentru ca estimările obținute să fie adaptate noului context economic”. Economedia amintește că datele furnizate de INS privind creșterea PIB în primul trimestru au fost controversate. Însă INS și-a apărat datele, ba chiar le-a reproșat criticilor că fac rău: „Obiectivul principal al INS este acela de a produce şi disemina ca şi până în prezent date şi informaţii corecte, excluzând orice fel de imixtiune politică în activitatea institutului”. Citește și: Profiturile companiilor de stat din energie au explodat: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe

Lipsa gazului în vest în iarna care vine îl va face pe Putin victorios în Ucraina, crede liderul de la Kremlin
Internațional

Lipsa gazului în vest în iarna care vine îl va face pe Putin victorios în Ucraina, crede liderul de la Kremlin

Putin mizează pe iarna occidentală grea. Iernile reci au ajutat Moscova să-i învingă pe Napoleon şi pe Hitler, iar preşedintele rus Vladimir Putin mizează acum că preţurile în creştere spectaculoasă la energie şi posibilele lipsuri în iarna aceasta vor convinge Europa să forţeze Ucraina să încheie un armistiţiu, în condiţiile impuse de Rusia, scrie miercuri Reuters într-o analiză. Putin mizează pe iarna occidentală grea Aceasta este - spun două surse ruseşti familiarizate cu modul de gândire al Kremlinului - singura cale către pace pe care o vede Moscova, având în vedere că autorităţile de la Kiev spun că nu vor negocia până când Rusia nu va părăsi întreaga Ucraină. "Avem timp, putem aştepta", a declarat o sursă apropiată autorităţilor ruse, care a refuzat să fie identificată pentru că nu este autorizată să vorbească cu mass-media. "Va fi o iarnă grea pentru europeni. Am putea vedea proteste, revolte. Unii lideri europeni s-ar putea gândi de două ori înainte să continue să sprijine Ucraina şi să creadă că a sosit momentul unei înţelegeri'', a adăugat sursa citată. O a doua sursă apropiată Kremlinului a declarat că Moscova are impresia că poate detecta deja fisuri în unitatea europeană şi că se aşteaptă ca acest proces să se accelereze pe fondul greutăţilor iernii. "Va fi cu adevărat greu dacă (războiul) se va prelungi în toamnă şi în iarnă. Deci există speranţă că ei (ucrainenii) vor cere pacea", a afirmat sursa citată. Declarativ, UE este de partea Ucrainei Reuters nu a primit un răspuns imediat din partea Kremlinului, care neagă că Rusia foloseşte energia ca armă politică, la solicitarea de a face un comentariu pe acest subiect. Ucraina şi cei mai fermi susţinători occidentali ai săi spun că nu intenţionează să cedeze, iar oficiali americani, vorbind sub protecţia anonimatului, afirmă că până acum nu au sesizat că sprijinul pentru Ucraina s-ar diminua. Într-o postare pe Twitter cu prilejul Zilei Naţionale a Ucrainei, sărbătorită miercuri, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris: "UE a fost alături de voi în această luptă de la bun început. Şi vom fi alături de voi atât timp cât este nevoie". Cum și-a ridicat Kievul moralul Susţinut cu miliarde de dolari de SUA şi cu alte ajutoare şi pregătire militară şi schimb de informaţii secrete din partea Occidentului, şi având la activ o serie de atacuri asupra unor ţinte importante care au contribuit la ridicarea moralului, Kievul crede că are şanse să schimbe situaţia în teatrul de operaţii. "Pentru ca negocierile cu Rusia să devină posibile, este necesar să se schimbe statu quo-ul pe front în favoarea Forţelor Armate ale Ucrainei. Este necesar ca armata rusă să sufere înfrângeri tactice semnificative", a declarat pentru Reuters consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Forţele ucrainene au zădărnicit încercările ruse de a cuceri capitala Kiev şi al doilea oraş al ţării, Harkov; au distrus şi întrerupt cu regularitate liniile de aprovizionare ruseşti, au scufundat Moskva, nava-amiral a Flotei Rusiei de la Marea Neagră, şi au provocat daune majore unei baze aeriene ruse din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014. De ceva vreme, Kievul vorbeşte şi despre o contraofensivă majoră pentru recucerirea sudului, cu toate că nici Rusia nu a stat degeaba şi şi-a comasat forţele în această regiune ucraineană, şi, deci, este neclar dacă şi când se vor concretiza intenţiile ucrainene. Energia, marea problemă Confruntarea geopolitică a făcut ca preţurile energiei să înregistreze creşteri record. Uniunea Europeană a interzis cărbunele rusesc şi a aprobat interzicerea parţială a importurilor de ţiţei din această ţară pentru a pedepsi Moscova pentru "operaţiunea militară specială" pe care a lansat-o în urmă cu şase luni, la 24 februarie, împotriva Ucrainei. Dar Rusia a lovit şi ea, reducând drastic exporturile de gaze către Europa. Guvernele europene au încercat să sporească rezistenţa la presiunile energetice în această iarnă prin căutarea de surse alternative şi prin impunerea de măsuri de economisire a energiei, dar prea puţini specialişti în energie cred că ţările europene îşi vor putea acoperi toate nevoile. Cine își dorește mai mult victoria? Kremlinul a pus reducerea fluxurilor de gaze pe seama unor chestiuni de ordin tehnic, pe sancţiunile occidentale şi pe refuzul unor ţări de a plăti în ruble. Între timp, încasări record din vânzarea de petrol şi gaze continuă să umfle vistieria de război a Rusiei. "Desigur, Kremlinul se bazează pe posibilitatea că ne vom pierde interesul din cauza scrutinelor de la jumătatea mandatului din America, a faptului că Regatul Unit este în căutarea unui nou prim-ministru, că Germania este îngrijorată de moarte din cauza gazului şi că fluviul Rin are o adâncime de doar 15 centimetri. Războiul este un test logistic şi un test al voinţei. Testul va fi: avem noi, în Occident, o voinţă superioară Kremlinului? Cred că aceasta va fi provocarea", a declarat generalul american în retragere Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa. Rusia vrea neapărat Donbasul și demilitarizarea Ucrainei Prima sursă apropiată autorităţilor ruse a declarat că, în orice potenţial acord de pace viitor, Moscova vrea "să îngheţe" câştigurile teritoriale, să-şi asigure controlul asupra întregii regiuni ucrainene Donbas (est) şi ca autorităţile de la Kiev să se angajeze în favoarea neutralităţii militare. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că Kievul nu va fi de acord cu nicio propunere de îngheţare a liniilor de front actuale pentru "a calma" Moscova. Consilierul său Mihailo Podoliak a menţionat că Occidentul aprovizionează Kievul cu suficiente arme pentru a "nu cădea", dar nu suficiente pentru a câştiga, adăugând că era nevoie de un sprijin mult mai mare. Reuters aminteşte că statele occidentale au refuzat să angajeze trupe terestre în acest conflict, iar la începutul lui s-au abţinut de la furnizarea de armament greu pentru a evita un război mai amplu cu Rusia, care are cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Blocaj total Oficiali americani au declarat că ei cred că Putin îşi urmăreşte în continuare obiectivul iniţial de a ocupa Kievul, dar nu a reuşit să-l atingă. Ministerul Apărării rus nu a răspuns imediat la o cerere a Reuters de a comenta această afirmaţie. Aceiaşi oficiali americani au spus că nu au văzut niciun semn că ruşii intenţionează să detensioneze situaţia şi sunt de părere că războiul se va prelungi. Andrei Kortunov, şeful RIAC, un think tank de politică externă apropiat de Ministerul de Externe al Rusiei, a spus că niciuna dintre părţi nu pare să se pregătească să cedeze prima. "Se pare că ambele părţi cred că, cu timpul, poziţiile lor ar putea deveni mai puternice. Realist vorbind, este foarte greu să ne imaginăm că putem ajunge prea curând la o înţelegere politică", a explicat el. Joc de sumă nulă Cele două armate - ucraineană şi rusă - sunt de multă vreme prinse într-un război de uzură, niciuna dintre ele nereuşind până acum să înregistreze un succes decisiv. Confruntându-se cu ceea ce serviciile de informaţii occidentale califică drept o lipsă gravă de efective militare de luptă după pierderi grele, forţele ruse au înregistrat luna trecută doar progrese modeste, şi acestea obţinute cu mari eforturi, în estul Ucrainei. Konrad Muzyka, analist militar din Polonia, a declarat că forţele ruse au avut iniţiativa în câteva zone din estul Ucrainei, dar că nu s-a observat niciun fel de câştig major din partea niciunei părţi, în lipsa unei creşteri semnificative în ceea ce priveşte armamentul şi efectivele armate. "Oricine va putea face asta (să aibă la dispoziţie mai multe arme şi militari - n.r.) va câştiga războiul", a spus Muzyka. Prelungirea războiului, de rău augur Performanţa pe câmpul de luptă a Ucrainei - de acum şi până la iarnă - ar putea decide direcţia pe care o va lua războiul, a spus Neil Melvin, analist la think tank-ul RUSI, cu sediul la Londra. "Ucraina trebuie să-şi convingă susţinătorii occidentali că poate câştiga (în luptă) şi că nu pierde din elan. Dacă pot demonstra, în această perioadă, că îi respinge pe ruşi şi pot menţine acest elan, va fi o victorie", afirmă Melvin. Dar cu cât războiul durează mai mult, cu atât mai mari devin riscurile apariţiei unor divizări în rândul occidentalilor asupra Ucrainei, pe măsură ce preţurile la combustibil, gaz, electricitate şi alimente încep să-şi facă efectul negativ. "Toţi indicatorii economici devin negativi acum. Va fi mai greu să-i motivezi pe oamenii care tremură în apartamentele lor (să accepte greutăţi) dacă nu pare că Ucraina câştigă", a apreciat Melvin, care a spus că, apoi, presiunea pentru ajungerea la o înţelegere politică ar putea creşte, divizând atât UE, cât şi alianţa militară NATO. Amenințarea nucleară este reală Tony Brenton, fost ambasador britanic în Rusia, a declarat că Occidentul "la un moment dat" ar putea fi nevoit "să-i împingă pe ucraineni la nişte compromisuri destul de incomode", dacă Kievul nu reuşeşte să dea lovitura, oricare ar fi aceasta. Şi a avertizat că o Rusie cu arme nucleare ar putea escalada conflictul dacă se confruntă cu perspectiva unei înfrângeri umilitoare. "Dacă Rusia alege să poarte un război pe care îl pierde, dacă pierde rău şi dacă Putin pică, sau (dacă alege să facă) un fel de demonstraţie nucleară, nu aş paria că ei nu vor alege să facă această demonstraţie nucleară", a spus Brenton. Rusia a respins în mod repetat ideea că ar trebui să folosească arme nucleare tactice. Putin a declarat luna trecută că Moscova "abia a început treaba" în Ucraina şi a provocat Occidentul să învingă Rusia pe câmpul de luptă. Incertitudine totală Samir Puri, autorul cărţii "Russia's Road to War with Ukraine", este de părere că Kievul riscă să fie forţat să trăiască cu o divizare de facto, cu până la un sfert din teritoriul său sub control rusesc, dacă nu reuşeşte să schimbe dinamica războiului. "Cred că Rusiei i-ar putea prii o astfel de situaţie pe termen lung şi că această divizare este, din păcate, cel mai probabil rezultat pe termen mediu", a spus Puri. Alţii sunt mai optimişti. "Cred că sistemul logistic rusesc este epuizat şi nu se va îmbunătăţi prea curând", consideră generalul american Hodges. "Dacă Occidentul, condus de SUA şi Regatul Unit, va continua să ofere ceea ce am spus că vom oferi... sunt optimist că Ucraina i-ar putea respinge pe ruşi de-a lungul liniei din 23 februarie (cu o zi înaintea invaziei ruse - n.r.) până la sfârşitul acestui an'', a afirmat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră