calcul

25 articole

Grupa de muncă recunoscută în instanță poate schimba data pensionării: ce se întâmplă cu anii lucrați și calculul pensiei

Un proces privind grupa de muncă poate avea efecte asupra mai multor elemente ale dosarului. Dacă hotărârea conduce la recunoașterea dreptului de pensie de la o dată anterioară, trebuie verificat și tratamentul muncii desfășurate după acea dată. Legea distinge între punctajele contributive și punctele de stabilitate, pentru care există o excludere a perioadelor de cumul. Legătura dintre aceste reguli trebuie analizată în dosarul concret. Nu orice hotărâre favorabilă despre grupă modifică automat data pensionării sau reduce stabilitatea. Ipoteza și limitele hotărârii Exemplul următor este construit exclusiv pentru explicarea mecanismului și nu reprezintă un caz real verificat. Citește și: Recalcularea arată o pensie mai mică: în ce condiții păstrezi suma anterioară și de ce trebuie să verifici punctajul Presupunem că o persoană avea inițial dreptul stabilit de la 1 octombrie 2025. Ulterior, într-un litigiu, instanța recunoaște elemente care conduc, în limitele hotărârii, la acordarea pensiei de la 1 octombrie 2024. Persoana a lucrat în cele 12 luni dintre cele două date. Întrebarea este cum se reflectă noua situație asupra perioadei de muncă și asupra componentelor pensiei, potrivit regulilor aplicabile. Prima verificare privește ceea ce a dispus efectiv instanța. O hotărâre care obligă la valorificarea grupei nu este identică uneia care stabilește și o dată anterioară pentru acordarea dreptului. Trebuie citite dispozitivul și motivarea, precum și eventualele soluții din calea de atac. Instituția nu poate trata o ipoteză financiară drept obligație judecătorească dacă hotărârea nu o susține. Dacă întinderea obligației este neclară, Codul de procedură civilă prevede procedura lămuririi dispozitivului, în condițiile sale. Regula legală aplicabilă în timp A doua verificare privește regula legală aplicabilă în timp. Citește și: Sute de lei în plus la pensie: ce ani îți aduc puncte de stabilitate și cum verifici dacă au fost luați în considerare Data muncii, data cererii, data deschiderii dreptului și data hotărârii pot aparține unor regimuri diferite. Legea nr. 360/2023 conține dispoziții tranzitorii pentru cererile și litigiile aflate în curs la intrarea sa în vigoare. Prin urmare, un exemplu construit integral în perioada noii legi nu poate fi transferat fără verificare unui dosar început sub legislația anterioară. Trebuie identificat temeiul fiecărei operațiuni, inclusiv al recalculării ulterioare. Punctele de stabilitate Pentru punctele de stabilitate, articolul 85 alineatul (6) exclude perioadele în care se cumulează pensia publică sau pensia de serviciu cu venituri asigurate. Citește și: Cât costă actele pentru recalcularea pensiei: ce verifici înainte să plătești și când poți primi bani în plus Dacă, în executarea hotărârii și potrivit încadrării juridice aplicabile, intervalul dintre cele două date este tratat ca perioadă de cumul, el trebuie analizat prin această regulă. Nu este suficientă constatarea că banii au fost încasați efectiv mai târziu. Într-o situație retroactivă, calificarea intervalului trebuie motivată, iar eventualul dezacord asupra ei poate necesita control judiciar. Calculul stabilității și păstrarea contribuțiilor Efectul numeric poate fi ilustrat numai sub această ipoteză explicită. Citește și: Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet Presupunem că vechiul calcul folosea 35 de ani întregi eligibili pentru stabilitate, iar după delimitarea perioadei de cumul rămân 34. Pentru 35 de ani, stabilitatea este 5 × 0,50 plus 5 × 0,75, adică 6,25 puncte. Pentru 34 de ani, ea este 5 × 0,50 plus 4 × 0,75, adică 5,50 puncte. Diferența de 0,75 provine din schimbarea duratei eligibile, nu din dispariția muncii efectiv prestate. Veniturile din cele 12 luni nu devin, prin aceasta, inexistente. Dacă reprezintă venituri asigurate și îndeplinesc condițiile legii, ele rămân relevante pentru punctajul contributiv și pentru procedura de valorificare a stagiului ulterior pensionării. Articolul 94 permite pensionarului pentru limită de vârstă să solicite adăugarea stagiului realizat după înscrierea la pensie, în condițiile prevăzute. Trebuie verificat dacă hotărârea și decizia de executare au tratat deja acele venituri sau dacă este necesară o cerere distinctă. Aceleași date nu trebuie omise și nici dublate. Recunoașterea grupei poate modifica condițiile pensionării Recunoașterea grupei poate produce concomitent și alte efecte: modificarea condițiilor de pensionare, a punctajelor ori a perioadelor suplimentare, potrivit regimului aplicabil. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Din acest motiv, o reducere a unei componente nu permite concluzia că întregul rezultat al procesului este nefavorabil. Trebuie refăcut calculul complet și urmărite drepturile acordate pentru perioada anterioară recunoscută. Efectele asupra vârstei, punctajului și stabilității nu sunt substituibile și nu trebuie compensate intuitiv, fără calculul prevăzut de lege. Plata diferențelor trebuie analizată în raport cu hotărârea și cu actele emise pentru executare. Dacă instanța a stabilit o anumită dată și o obligație de plată, verificarea pornește de la acestea. Nu se aplică automat regula unei cereri noi de recalculare pentru a muta data fixată de instanță și nici nu se presupune că orice document nou produce aceleași diferențe. Dispozitivul, procedura și regulile privind stabilirea dreptului trebuie citite împreună. O evidență lunară ajută la verificarea perioadei și a sumelor efectiv datorate. Decizia de aplicare și căile de verificare Pensionarul poate cere instituției un calcul comparativ care să arate situația inițială și cea rezultată din aplicarea hotărârii. Explicația ar trebui să identifice data nouă, intervalul calificat drept cumul, punctajele contributive păstrate și baza punctelor de stabilitate. Dacă există un cuantum protejat, trebuie indicat și efectul său, în măsura în care regula este aplicabilă. O simplă modificare a totalului, fără legătura dintre perioade și componente, nu permite verificarea raționamentului administrativ. Decizia trebuie motivată în fapt și în drept. Dacă noua decizie pare să depășească hotărârea sau să aplice greșit excluderea stabilității, trebuie identificată calea procedurală adecvată. Poate fi vorba despre executare incompletă, despre o eroare de calcul sau despre o chestiune juridică distinctă în noul act. Pentru contestarea deciziei casei teritoriale, legea prevede 45 de zile de la comunicare. Demersurile de clarificare nu suspendă automat acest termen. Hotărârea, dovada comunicării și ambele calcule sunt documente esențiale pentru explicarea dezacordului. Exemplul arată de ce un proces despre grupă trebuie urmărit până la verificarea întregii decizii de aplicare. Recunoașterea muncii, data pensionării, punctajul contributiv, stabilitatea și plata diferențelor sunt legate, dar fiecare are propriile condiții. Într-un dosar real, concluzia nu se poate deduce dintr-o singură regulă sau din rezultatul altui pensionar. Ea trebuie să rezulte din hotărârea concretă și dintr-un calcul în care fiecare perioadă are o încadrare explicată. Aceasta permite distingerea unui efect legal de o omisiune care trebuie corectată.

Eveniment

Statul îți poate calcula un impozit prea mare pentru locuință: ce documente verifici și cât timp ai să contești suma

O suprafață înregistrată greșit, o încadrare fiscală nepotrivită sau o reducere neaplicată pot însemna un impozit mai mare decât cel datorat. Suma afișată în contul de taxe locale merită verificată, iar primul pas este să afli cum a fost calculată. Mulți proprietari verifică doar cât au de plată și achită suma, fără să ceară explicații. Totuși, calculul pornește de la informațiile existente în evidențele fiscale. Dacă acestea sunt incomplete sau greșite, problema se poate reflecta în obligația de plată. Reforma din 2027: platforma e-Proprietatea Discuția devine cu atât mai importantă în perspectiva reformei anunțate pentru 2027, prin trecerea la impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață. Citește și: Impozit dublu pe apartament dacă ai unit balconul cu sufrageria sau l-ai închis: ce reguli s-au schimbat în 2026 Înființarea sistemului RO e-Proprietate nu trebuie însă confundată cu existența unei formule definitive de calcul pentru fiecare locuință. Legea instituie infrastructura de colectare a datelor; regulile efectiv aplicabile în 2027 și eventualele proceduri specifice de contestare a evaluării trebuie urmărite în actele adoptate. Verificările de mai jos pornesc de la mecanismul actual și de la drepturile contribuabilului. Cere calculul, nu doar suma de plată Impozitul pe locuință este administrat de organul fiscal local din localitatea unde se află imobilul. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Pentru lămurirea sumei, proprietarul trebuie să se adreseze direcției sau serviciului local de impozite și taxe. Documentul relevant este decizia de impunere, împreună cu detaliile calculului. O sumă afișată într-o platformă de plată nu oferă neapărat toate informațiile necesare verificării. Solicită să îți fie explicate suprafața folosită, valoarea impozabilă, încadrarea clădirii, coeficienții, cota de impozitare și eventualele reduceri ori majorări. Cere și hotărârea locală aplicabilă anului respectiv. Codul fiscal reglementează distinct calculul, declararea și plata impozitului pe clădiri. Separă, de asemenea, impozitul anual pe clădire de impozitul pe teren, restanțe sau accesorii. Compararea unui total care include mai multe obligații cu impozitul pe apartament din anul anterior poate crea impresia unei majorări inexistente. Suprafața din calcul poate fi mai mare decât suprafața utilă Una dintre cele mai frecvente nedumeriri apare când proprietarul știe că apartamentul are 50 de metri pătrați, dar în calculul fiscal găsește 70. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Diferența nu dovedește, singură, o eroare. Suprafața utilă și suprafața construită desfășurată sunt noțiuni diferite. Codul fiscal prevede, în situația în care dimensiunile exterioare nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, determinarea suprafeței construite desfășurate prin înmulțirea suprafeței utile cu 1,4. Astfel, 50 de metri pătrați utili pot conduce la 70 de metri pătrați pentru calcul. Ce trebuie verificat concret Dacă suprafața de pornire este cea corectă și dacă transformarea a fost aplicată justificat, o singură dată. Citește și: Reabilitarea termică a blocului: cum se împart cheltuielile între proprietari și cine plătește eventualele pagube De exemplu, dacă documentele indică deja suprafața construită desfășurată, iar aceasta a fost tratată din greșeală drept suprafață utilă și înmulțită din nou cu 1,4, există un motiv concret pentru a cere verificarea calculului. Pune alături documentația cadastrală, actul de proprietate și informațiile fiscale. Compară atât cifrele, cât și denumirea suprafeței la care se referă. Verifică destinația clădirii și cota aplicată O altă întrebare importantă este dacă imobilul figurează drept locuință, spațiu nerezidențial sau clădire cu destinație mixtă. Citește și: Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul Încadrarea influențează calculul. De exemplu, informațiile publicate pentru 2026 de Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1 arată cote și reguli diferite pentru aceste categorii. Bineînțeles, acestea sunt valori locale, nu trebuie preluate automat pentru un imobil din altă localitate. Dacă apartamentul a fost folosit anterior pentru o activitate economică, verifică ce destinație apare în evidențe și pe baza căror documente. Nici existența unei adrese de sediu social, nici faptul că proprietarul spune că locuiește acolo nu înlocuiesc analiza situației fiscale concrete. Verifică și cota de proprietate înregistrată. Dacă deții numai o parte din imobil, cere să ți se arate cum a fost luată în calcul aceasta și dacă suma prezentată privește întregul bun sau obligația ta individuală. Zona fiscală și vechimea pot schimba rezultatul În mecanismul actual, contează și amplasarea clădirii. Formula publicată de Primăria Brașov pentru 2026 arată, de exemplu, valori diferite ale coeficientului în funcție de zona fiscală. De aceea, merită verificat dacă adresa este încadrată în zona corectă, potrivit delimitării locale. Vechimea este un alt element de control. OUG nr. 9/2026 a prevăzut reducerea valorii impozabile cu 15% pentru clădirile cu vechime între 50 și 100 de ani inclusiv și cu 25% pentru cele de peste 100 de ani, raportat la începutul anului fiscal. Există și reguli privind renovarea majoră, astfel că anul relevant trebuie stabilit potrivit legii și documentelor. Prin urmare, dacă locuiești într-un bloc vechi, întreabă ce an al construirii figurează în evidențe și dacă reducerea corespunzătoare a fost inclusă. Cum refaci calculul: un exemplu concret Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 5 publică un exemplu pentru anul 2026. Un apartament cu suprafața utilă de 50 de metri pătrați, într-o clădire din 1960, pentru care sunt folosite valoarea de 2.677 lei pe metru pătrat, coeficientul de zonă 2,6 și cota de impozitare de 0,1%. Mai întâi, suprafața utilă se înmulțește cu 1,4, rezultând 70 de metri pătrați. Înmulțind această suprafață cu 2.677 lei și cu 2,6, se obține valoarea de 487.214 lei. După reducerea de 15% pentru vechime, valoarea impozabilă este 414.131,90 lei. Aplicarea cotei de 0,1% conduce la aproximativ 414 lei impozit anual, înaintea unei eventuale bonificații pentru plata anticipată. Același exemplu arată efectul unei omisiuni: fără reducerea pentru vechime, rezultatul ar fi aproximativ 487 lei. Diferența este de circa 73 lei pe an. „Vecinul plătește mai puțin” e un indiciu, nu o dovadă Comparația cu vecinii poate semnala o problemă, dar trebuie făcută între situații echivalente. Verifică dacă discutați despre aceeași suprafață, aceeași cotă de proprietate și aceeași obligație anuală. Unul poate menționa suma după bonificație, altul totalul înainte de reducere, iar un al treilea poate include și restanțe. La fel, prețul cerut într-un anunț imobiliar nu demonstrează că valoarea fiscală este greșită. Pentru orice evaluare, trebuie luate în calcul metoda legală folosită, caracteristicile atribuite imobilului și ce documente susțin rezultatul. Ce faci dacă descoperi o neconcordanță Depune o solicitare scrisă la organul fiscal local și păstrează numărul de înregistrare. Identifică imobilul, anul fiscal și diferența observată. Anexează documentele relevante: actul de proprietate, documentația cadastrală, decizia de impunere și, după caz, dovezi privind vechimea sau destinația clădirii. O explicație concretă este mai utilă decât afirmația „impozitul este prea mare”: arată ce informație consideri greșită, ce figurează în documente și ce verificare soliciți. Dacă ataci decizia de impunere, termenul obișnuit de contestare este de 45 de zile de la comunicare. Contestația se depune la organul emitent și trebuie să cuprindă identificarea contribuabilului, actul și sumele contestate, motivele, dovezile și semnătura. O simplă cerere de explicații nu trebuie considerată o prelungire a termenului de contestare. Contestația nu oprește automat obligația de plată Depunerea contestației nu suspendă executarea actului fiscal. Suspendarea are o procedură separată, în condițiile legii. De aceea, proprietarul nu ar trebui să presupună că poate ignora scadențele cât timp așteaptă răspunsul. Plata nu împiedică, în sine, contestarea în termen. Cea mai utilă verificare începe cu trei documente puse unul lângă altul: actele locuinței, calculul detaliat al impozitului și regulile aplicabile anului respectiv. O diferență între ele merită lămurită în scris, înainte ca aceeași informație greșită să fie folosită și la următoarea impunere.

Eveniment

Grupele de muncă pot schimba calculul pensiei: cum verifici dacă ți-au fost recunoscute drepturile

Recunoașterea unei grupe de muncă poate avea mai multe efecte asupra pensiei, iar ele nu trebuie confundate. Poate conta pentru reducerea vârstei standard de pensionare, pentru punctaj și pentru perioade suplimentare recunoscute potrivit legii. Verificarea nu se încheie când într-o decizie apare cuvântul „grupă”. Pensionarul trebuie să urmărească perioada acceptată, categoria, documentele folosite și efectul atribuit fiecăreia. Legea nr. 360/2023 reglementează aceste aspecte în articole diferite, cu condiții proprii pentru fiecare beneficiu. Perioadele și documentele relevante Grupele I și a II-a se referă la încadrarea activității potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001. Citește și: Recalcularea arată o pensie mai mică: în ce condiții păstrezi suma anterioară și de ce trebuie să verifici punctajul Pentru perioadele ulterioare sunt relevante categoriile de condiții deosebite și speciale, în condițiile legii. Articolul 133 stabilește legături între vechile încadrări și unele efecte actuale, dar nu transformă automat orice activitate din grupa I într-o activitate specială, indiferent de sector și documente. Citirea corectă presupune identificarea activității și a condițiilor cerute pentru beneficiul solicitat, nu doar echivalarea unor denumiri. Dovada perioadelor anterioare lui aprilie 2001 se face, în primul rând, cu carnetul de muncă întocmit potrivit legii. Dacă înscrierile lipsesc, sunt incomplete ori incorecte, se pot folosi adeverințe originale emise de angajator, deținătorul legal al arhivei sau operatorul autorizat care are dreptul să certifice datele. Legea prevede un model în anexa nr. 9. Pentru anumite asimilări în condiții speciale există modele distincte. Alegerea adeverinței trebuie să corespundă dreptului urmărit, deoarece documentele nu sunt identice ca obiect. Acte necesare Adeverința trebuie susținută prin documente primare verificabile, întocmite înainte de 1 aprilie 2001. Citește și: Cât costă actele pentru recalcularea pensiei: ce verifici înainte să plătești și când poți primi bani în plus Legea enumeră, între altele, actele de nominalizare ori de încadrare a locurilor de muncă, contractele, deciziile interne și documentele care identifică secția sau atelierul. O simplă descriere actuală a condițiilor grele de muncă nu înlocuiește automat această bază documentară. Pentru pensionar, întrebarea utilă este ce document concret susține încadrarea sa, în perioada sa, la locul de muncă indicat. Reducerea vârstei de pensionare Reducerea vârstei de pensionare trebuie verificată separat de punctaj. Citește și: Femeile din România se pot pensiona cu cinci ani mai devreme, fără penalizare: ce condiții trebuie îndeplinite Legea stabilește condiții privind stagiul și perioadele lucrate în categoriile relevante, precum și tabele de reducere. Faptul că o persoană are câțiva ani înscriși în grupă nu permite calcularea vârstei numai prin scăderea unui număr presupus din 65 de ani. Contează situația individuală, eșalonarea aplicabilă și condițiile legale. Pentru un dosar concret, se compară perioada acceptată cu tabelul și temeiul efectiv folosite în decizie. Punctajul și perioadele suplimentare În formula reglementată de articolul 88, activitatea în grupa a II-a ori în condiții deosebite atrage, ca regulă, 0,25 puncte suplimentare pentru fiecare lună, iar grupa I ori condițiile speciale, 0,50 puncte, cu excepțiile prevăzute de articol. Citește și: Stagiul de cotizare în 2026: greșeala banală din cauza căreia mulți români pot pierde bani la pensie Aceste puncte se adaugă la punctajul lunar. Ulterior se aplică regula calculării punctajului anual prin împărțirea sumei lunare la 12. Prin urmare, pentru un an întreg, componenta lunară de 0,25 produce 0,25 puncte anuale, nu trei puncte anuale. Pentru pensiile deja stabilite și recalculate potrivit articolului 144, trebuie citite și regulile tranzitorii privind punctajele preluate. Nu se adaugă automat încă o dată, peste punctajele istorice deja valorificate, orice beneficiu prezentat în formula actuală. Verificarea urmărește dacă avantajul aferent grupei a fost inclus în calculul aplicabil dosarului și dacă noua operațiune folosește corect baza legală. O comparație făcută între două formule din perioade diferite poate sugera, în mod greșit, că același beneficiu trebuie acordat de două ori. Perioadele suplimentare acordate pentru anumite condiții de muncă au alt rol decât anii efectiv lucrați. Normele de aplicare precizează că perioadele suplimentare prevăzute la articolul 15 reprezintă stagiu necontributiv în condiții normale. Ele nu se transformă, prin adăugare, în ani contributivi pentru punctele de stabilitate. Astfel, o persoană poate avea un stagiu total mai mare decât durata contributivă eligibilă pentru stabilitate. Explicația trebuie căutată în natura fiecărei perioade, nu numai în totalul de ani afișat. Pași pentru verificare Un exemplu ipotetic poate clarifica verificarea. Citește și: Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate O persoană a lucrat zece ani într-o activitate pentru care solicită recunoașterea grupei a II-a. În decizie apar numai opt ani. Mai întâi trebuie identificate cele două perioade lipsă și dovezile aferente; apoi se verifică efectul asupra vârstei, punctajului și eventualelor perioade suplimentare. Nu este suficientă compararea pensiei cu cea a unui coleg, deoarece acesta poate avea alt interval, alt procent de încadrare sau alte documente. Dosarul individual stabilește baza analizei. Verificarea documentelor și contestarea Casa de pensii poate solicita verificarea documentelor primare dacă există suspiciuni privind legalitatea încadrării. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Legea stabilește obligații pentru emitent și consecințe atunci când încadrarea nu este confirmată. În anumite situații, perioada rămâne valorificată în condiții normale, chiar dacă grupa nu este acceptată. Acest lucru arată de ce trebuie separate refuzul beneficiului de grupă și refuzul întregii vechimi. Pensionarul poate cere să i se comunice exact ce element a fost neconfirmat și ce documente au fost analizate. Cum pregătești o contestație Înaintea unei contestații, este util un inventar pe intervale: începutul și sfârșitul perioadei, funcția, locul de muncă, grupa, documentul și soluția casei de pensii. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Dacă adeverința este incompletă, poate fi cerută completarea de la emitent pe baza arhivei. Dacă există un dezacord juridic asupra refuzului, decizia casei teritoriale poate fi contestată în termenul de 45 de zile de la comunicare. Demersurile pentru obținerea unor documente nu suspendă automat acest termen, astfel încât cele două trasee trebuie urmărite concomitent. O verificare completă a grupei produce o explicație pentru fiecare efect, nu doar o confirmare generală. Perioada poate fi recunoscută, însă cuantumul în plată să rămână temporar neschimbat dacă funcționează protecția prevăzută de articolul 144. Invers, o creștere a pensiei nu dovedește că toate perioadele au fost corect preluate. Pentru claritate, se urmăresc separat documentele, stagiul, punctele și plata. Această metodă permite identificarea unei omisiuni concrete și formularea unei cereri susținute de actele relevante.

Eveniment

Ai dus adeverințele la Casa de Pensii, dar pensia nu a crescut: cum afli dacă documentele au fost folosite

Faptul că o adeverință nu este numită explicit într-o pagină a deciziei nu dovedește singur că documentul a fost ignorat. Informațiile sale pot apărea în punctaje, într-o anexă sau într-o explicație privind refuzul valorificării. În același timp, simpla înregistrare a documentului nu confirmă că acesta a fost folosit. Verificarea trebuie să urmărească traseul complet: depunere, examinare, venituri sau perioade acceptate și efectul asupra punctelor. Legea nr. 360/2023 cere motivarea deciziilor și stabilește procedurile de corectare a diferențelor. Traseul documentelor și decizia analizată Punctul de plecare este dovada depunerii. Citește și: Sute de lei în plus la pensie: ce ani îți aduc puncte de stabilitate și cum verifici dacă au fost luați în considerare O copie a cererii cu număr și dată, însoțită de lista documentelor, ajută la identificarea exactă a adeverinței. Dacă actele au fost trimise prin poștă sau printr-un canal electronic, se păstrează dovezile disponibile ale transmiterii și înregistrării. Pentru analiza dreptului, data cererii poate influența luna de la care se acordă diferențele. De aceea, o solicitare ulterioară de verificare ar trebui să indice prima depunere și să atașeze dovada ei, nu doar o nouă copie a adeverinței. Recalcularea, operațiuni distincte Următorul pas este identificarea operațiunii administrative la care se referă decizia. Citește și: Cât costă actele pentru recalcularea pensiei: ce verifici înainte să plătești și când poți primi bani în plus Recalcularea generală prevăzută de articolul 144, recalcularea tranzitorie a unor venituri nepermanente potrivit articolului 155 și recalcularea făcută la o cerere ulterioară sunt operațiuni distincte. O decizie poate reflecta numai una dintre ele. Pensionarul trebuie să citească temeiul legal și data emiterii înainte să concluzioneze că toate documentele depuse în orice moment trebuiau să apară în acel act. Această verificare poate explica unele diferențe de calendar, fără să justifice automat o omisiune. Pentru veniturile anterioare lui aprilie 2001, comparația relevantă privește sumele lunare acceptate în calcul. Ce informații trebuie să solicite pensionarul Adeverința poate conține salarii, prime și alte elemente, în timp ce decizia afișează un rezultat agregat. Citește și: Indexarea pensiilor în 2027 e prevăzută în lege: ce înseamnă și cum se calculează Pensionarul poate solicita o explicație a punctajelor pentru lunile indicate, precizând valorile din document. Întrebarea „de ce nu a crescut pensia?” este mai greu de verificat decât „ce venit ați folosit pentru martie 1993 și de ce diferă de totalul din adeverința cu numărul indicat?”. O adeverință poate fi folosită numai pentru o parte a perioadei dacă documentele sau condițiile legale diferă între luni. De exemplu, într-o situație ipotetică, actul acoperă zece ani, dar pentru câteva luni nu identifică veniturile ori documentele justificative. Refuzul parțial trebuie analizat prin raportare la conținut și la motivare. Nu se poate deduce din acest exemplu că orice lipsă justifică respingerea întregului act. Cererea de clarificare poate solicita separarea lunilor acceptate de cele nevalorificate și precizarea motivului pentru fiecare categorie. Verificările și efectul asupra plății Casa teritorială poate verifica documentele atunci când există suspiciuni privind legalitatea sau corectitudinea lor. Citește și: Femeile din România se pot pensiona cu cinci ani mai devreme, fără penalizare: ce condiții trebuie îndeplinite Articolul 134 reglementează solicitarea actelor justificative de la emitent și consecințele neconfirmării informațiilor. Un dosar aflat în verificare nu este identic cu un document definitiv respins. Pensionarul poate cere să i se comunice dacă s-a solicitat confirmarea, pentru ce perioadă și care este stadiul răspunsului. Deținătorul arhivei trebuie să susțină informațiile cu documentele pe baza cărora a emis adeverința, în condițiile legii. Absența unei creșteri poate avea și o explicație matematică. Dacă pensia beneficiază de protecția cuantumului anterior, punctele suplimentare pot fi recunoscute fără o majorare imediată a sumei plătite. Într-un exemplu ipotetic, rezultatul formulei crește de la 2.700 la 2.850 de lei, dar cuantumul menținut în plată este 3.000 de lei. Pensionarul continuă să primească valoarea protejată. Pentru a vedea dacă adeverința a contat, trebuie comparate punctele și cuantumul calculat, nu numai extrasul de cont. Revizuirea și recalcularea Dacă documentul exista la dosar, era valorificabil și a fost omis, poate deveni relevantă revizuirea prevăzută la articolul 94. Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus Dacă adeverința este nouă sau a fost completată cu informații care nu fuseseră anterior dovedite, poate fi vorba despre recalculare. Încadrarea influențează data de la care pot fi acordate diferențele. În cerere este utilă descrierea cronologică a faptelor: ce s-a depus inițial, ce s-a cerut ulterior și ce element a fost corectat. Denumirea aleasă de solicitant nu înlocuiește analiza documentelor. Cererea de verificare poate fi redactată într-o formă simplă. Se identifică decizia, adeverința, perioada și neconcordanța, apoi se solicită comunicarea modului de valorificare și, dacă este cazul, corectarea calculului. O astfel de structură ajută instituția să răspundă punctual. Pentru petiții, OG nr. 27/2002 prevede termenul general de răspuns și obligația indicării temeiului legal al soluției. Aceste reguli nu înlocuiesc termenele speciale de soluționare a unei cereri de recalculare, prevăzute separat de legea pensiilor. Contestarea și compararea calculelor Dacă există o decizie recent comunicată, pensionarul trebuie să urmărească și termenul judiciar de 45 de zile. Citește și: Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate Solicitarea unei explicații sau depunerea unei petiții nu suspendă automat acest termen. O contestație poate identifica exact documentul pretins omis și poate cere verificarea efectului său asupra drepturilor. Tribunalul competent examinează actul și probele, potrivit regulilor aplicabile litigiilor de asigurări sociale. Așteptarea unei conversații telefonice ori a unui răspuns informal nu oferă aceeași siguranță procedurală ca păstrarea dovezilor și respectarea termenului legal. Un tabel personal poate simplifica dosarul fără să înlocuiască documentele oficiale. Coloanele utile sunt luna, venitul din adeverință, venitul identificat în calcul, diferența și explicația primită. Pentru o perioadă lungă, se poate începe cu câteva luni în care neconcordanța este evidentă. Tabelul trebuie prezentat ca instrument de verificare al solicitantului, nu ca rezultat certificat. Calculul legal implică raportarea veniturilor la valorile de referință și regulile perioadei, astfel încât o diferență de venit nu este identică unei diferențe de pensie. La finalul verificării ar trebui să poată fi răspuns separat la trei întrebări: actul a fost primit, informațiile au fost acceptate și ce efect au avut asupra punctelor și plății? Dacă răspunsul instituției amestecă aceste aspecte, poate fi cerută clarificarea lor. Pentru un act nou emis după corectare, trebuie verificată și data de acordare a diferențelor. O explicație completă nu se limitează la afirmația că dosarul a fost „lucrat”, ci permite urmărirea legăturii dintre document, temei legal și rezultat.

Eveniment

O perioadă de muncă omisă îți poate micșora pensia: cum verifici calculul și cum corectezi datele

Anii lucrați care nu apar în calculul pensiei nu sunt neapărat pierduți. Uneori, o perioadă nu a fost dovedită prin documentele necesare. Alteori, angajatorul a transmis date greșite sau casa de pensii a omis informații aflate deja în dosar. Pentru pensionar, primul pas este să afle exact ce lipsește și din ce motiv. De răspuns depind documentele necesare, instituția căreia trebuie să i se adreseze și posibilitatea de a primi diferențe de pensie pentru trecut. Verifică mai întâi dacă perioada lipsește cu adevărat Pune alături decizia de pensie, anexele de calcul primite, carnetul de muncă și adeverințele depuse. Citește și: Cât costă actele pentru recalcularea pensiei: ce verifici înainte să plătești și când poți primi bani în plus Notează intervalul care pare omis, angajatorul și documentul care dovedește activitatea. Nu compara doar două totaluri. Cere casei de pensii situația perioadelor valorificate și o explicație scrisă pentru intervalul despre care ai nelămuriri. În contul personal de pe portalul CNPP pot fi consultate stagiile lunare și anuale de după aprilie 2001, declarațiile angajatorilor și informații preluate din carnetul de muncă. Pentru stagiul realizat după 1 aprilie 2001, poți solicita și o adeverință de la casa teritorială de pensii. Lipsa unei perioade dintr-un raport online nu dovedește, singură, că ea a fost omisă din calcul. De exemplu, un raport despre stagiile de după aprilie 2001 nu este documentul potrivit pentru a verifica munca din 1988. Totodată, lipsa vechimii și lipsa unor venituri sunt probleme diferite. Dacă perioada apare, dar anumite câștiguri nu au fost incluse, trebuie clarificată dovada veniturilor, nu dovedită din nou întreaga activitate. Pentru munca de dinainte de aprilie 2001, pornește de la carnet Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, dovada vechimii se face cu carnetul de muncă sau cu celelalte acte admise de lege. Citește și: Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet Verifică datele de angajare și de încetare, eventualele transferuri și înscrierile neclare. Dacă informația este incompletă ori greșită, cere fostului angajator sau deținătorului legal al arhivei documente care să clarifice intervalul. Identifică exact firma, perioada și numele purtat atunci. Să luăm, de pildă, cazul cuiva care a lucrat între ianuarie 1987 și decembrie 1989. În documentele de calcul observă doar anii 1988 și 1989. Dacă anul 1987 era dovedit clar prin carnetul depus inițial, trebuie verificată o posibilă eroare a casei de pensii. Dacă dovada lipsea și este obținută acum, situația presupune valorificarea unui document nou. Înainte să plătești o adeverință, cere să ți se precizeze ce informație lipsește. Poți evita astfel o cheltuială pentru un act care repetă date deja acceptate. După 1 aprilie 2001, verifică declarațiile angajatorului Pentru această perioadă, evidența pensiilor se bazează pe declarațiile nominale de asigurare. Citește și: Femeile din România se pot pensiona cu cinci ani mai devreme, fără penalizare: ce condiții trebuie îndeplinite Dacă lipsesc luni ori datele sunt greșite, angajatorului trebuie să i se ceară verificarea și depunerea declarațiilor necesare corectării. CNPP precizează că declarațiile rectificative pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 2011 se depun la casa teritorială de pensii de care aparține angajatorul. Pentru perioadele începând cu ianuarie 2011, acestea se depun la ANAF. Să luăm exemplui cuiva căruia îi lipsesc mai, iunie și iulie 2013, deși a lucrat fără întrerupere. Persoana cere în scris fostului angajator să verifice declarațiile pentru cele trei luni. Dacă se confirmă o eroare, angajatorul depune rectificările la ANAF. Pensionarul solicită apoi casei de pensii verificarea preluării datelor și valorificarea lor în dosarul său. Important este să fie păstrate cererile, numerele de înregistrare și răspunsurile. O promisiune telefonică nu arată dacă rectificarea a fost depusă și acceptată. Ce faci dacă firma nu mai există sau CNP-ul a fost greșit În cazul unui angajator radiat, normele permit, în condițiile prevăzute de acestea, alte dovezi: carnetul de muncă, certificate cu date din registrele salariaților, adeverințe ale deținătorilor legali de arhivă ori hotărâri judecătorești. Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus Imposibilitatea angajatorului de a depune declarația se dovedește, potrivit normelor, prin documentul de la registrul comerțului care atestă radierea. Cere casei de pensii să precizeze actele necesare pentru perioada ta. Simplul fapt că nu reușești să contactezi firma nu este echivalent cu radierea ei. Există și situația distinctă a datelor personale greșite. Dacă declarațiile conțin erori de nume sau CNP, documentele oficiale doveditoare pot fi prezentate direct casei teritoriale de pensii pentru rectificarea identificării. Recalculare sau revizuire: diferența care contează pentru bani Recalcularea permite adăugarea unor stagii sau venituri nevalorificate, pe baza documentelor prezentate. CNPP include aici și situațiile în care declarațiile rectificative modifică datele folosite inițial. Drepturile rezultate se acordă, ca regulă, din luna următoare înregistrării cererii. Dacă, de exemplu, cineva obține în octombrie 2026 o adeverință pentru un an de muncă nedovedit anterior și depune cererea în aceeași lună. Dacă documentul este acceptat și produce o majorare, drepturile recalculate se acordă începând cu noiembrie 2026. Nu primește automat diferențe pentru toți anii de când este pensionară. Revizuirea urmărește corectarea diferențelor dintre pensia stabilită sau plătită și cea legal cuvenită. Este procedura care trebuie analizată când datele erau deja disponibile, dar au fost prelucrate greșit. Pentru diferențele rezultate din revizuire, regula generală privește termenul de prescripție de trei ani. Există însă o excepție importantă: pentru anumite erori materiale sau de calcul intervenite în prelucrarea și redactarea datelor, legea înlătură prescripția la recuperarea de către pensionar a sumelor neplătite. Nu orice dispută asupra dosarului intră automat în această excepție. Cum formulezi cererea O cerere utilă identifică problema concretă. Citește și: Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate Precizează numărul dosarului, decizia vizată, perioada lipsă, fostul angajator și dovezile disponibile. Menționează dacă actele au fost depuse anterior sau sunt prezentate pentru prima dată. Poți explica, de exemplu, că intervalul ianuarie–decembrie 1987 apare la anumite pagini din carnetul depus la pensionare, dar nu îl regăsești în calcul. Cere verificarea valorificării lui, motivul eventualei excluderi și corectarea drepturilor, dacă se confirmă omisiunea. Anexează documentele relevante și păstrează dovada depunerii. Pentru recalculare există formularul din anexa nr. 16 la normele legii pensiilor. Cât durează și cum contești o decizie Cererea de recalculare se soluționează în 45 de zile de la înregistrare, cu posibilitatea prelungirii cu 30 de zile dacă sunt necesare documente sau operațiuni suplimentare. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Decizia casei de pensii poate fi contestată la instanța competentă în 45 de zile de la comunicare. Nu presupune că o cerere de explicații depusă la ghișeu suspendă acest termen. Păstrează și dovada datei la care ai primit decizia. Ea poate conta la stabilirea termenului de contestare. Dacă nu mai găsești carnetul sau arhiva În situațiile excepționale prevăzute de articolul 135 din legea pensiilor, poate fi folosită arhiva electronică a carnetelor de muncă. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Sunt necesare condițiile legale, inclusiv concordanța dintre datele introduse și carnetul scanat; verificarea se cere casei de pensii. Separat, Codul muncii permite reconstituirea în instanță a vechimii de până la 31 decembrie 2010 pentru persoanele care nu posedă carnet de muncă, pe baza înscrisurilor și a altor probe admise. Această procedură nu dovedește automat orice salariu sau grupă de muncă pretinsă. Recunoașterea perioadei poate influența și punctele de stabilitate O perioadă contributivă omisă poate conta atât la punctajul aferent muncii, cât și la punctele de stabilitate, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru depășirea a 25 de ani contributivi. Totuși, corectarea dosarului nu garantează întotdeauna o creștere imediată a sumei încasate. Pentru pensiile recalculate în 2024 cu păstrarea cuantumului mai avantajos, noul calcul poate rămâne sub suma protejată aflată în plată. Important este ca răspunsul casei de pensii să arate ce perioadă a fost recunoscută, cum influențează calculul și de la ce dată produce efecte financiare. Astfel, pensionarul poate verifica nu doar dacă anii au fost adăugați, ci și dacă drepturile rezultate au fost stabilite corect.

Eveniment

Câți bani aduce armata la pensie: cum se calculează punctajul pentru stagiul militar făcut înainte și după 1 aprilie 2001

Lunile petrecute în armată pot conta la pensie chiar dacă, în acea perioadă, nu ai lucrat și nu ai plătit contribuții. Însă doi pensionari care au făcut același număr de luni de serviciu militar pot primi punctaje diferite: calculul depinde de perioada în care au fost încorporați. Legea nr. 360/2023 stabilește reguli distincte pentru armata efectuată înainte de 1 aprilie 2001 și pentru cea de după această dată. O altă diferență esențială este cea dintre punctajul lunar și punctajul anual. Cele 0,25 puncte lunare despre care se vorbește frecvent nu înseamnă că un an de armată aduce trei puncte care se înmulțesc direct cu valoarea punctului de referință. Ce spune legea despre perioada armatei Potrivit articolului 14 alineatul (1) litera b), serviciul militar este recunoscut ca perioadă asimilată stagiului de cotizare. Citește și: Stagiul de cotizare în 2026: greșeala banală din cauza căreia mulți români pot pierde bani la pensie Regula îi privește pe cei care au satisfăcut serviciul militar ca militari în termen sau cu termen redus, precum și perioadele de concentrare, mobilizare ori prizonierat. Cu alte cuvinte, legea permite ca aceste perioade să fie valorificate la pensie, deși pentru ele nu s-au plătit contribuții ca pentru un salariu. Valorificarea se face în condițiile legii, fără dublarea perioadelor care se suprapun cu stagii de cotizare. Armata făcută înainte de 1 aprilie 2001 Pentru această categorie, articolul 138 alineatul (2) din Legea nr. 360/2023 prevede că, la determinarea punctajului lunar, se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, ori salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective. Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus Prin urmare, pentru armata făcută înainte de 1 aprilie 2001 nu se aplică automat punctajul fix de 0,25 puncte pentru fiecare lună. Calculul pornește de la salariul minim valabil atunci și de la salariul mediu corespunzător, utilizat potrivit regulilor legale. Formula, prezentată simplificat, este: Punctaj lunar pentru armată = salariul minim din perioada respectivă ÷ salariul mediu corespunzător, folosit la calculul pensiei. Se folosesc valorile istorice aplicabile, brute sau nete, după caz. Nu se raportează salariul minim de atunci la salariul mediu din prezent. Legea cuprinde în anexa nr. 7 valorile câștigurilor salariale medii utilizate pentru perioadele anterioare. De aici rezultă și explicația pentru care două persoane care au făcut câte un an de armată, dar în ani diferiți, pot avea punctaje diferite. Raportul dintre salariul minim și salariul mediu nu a fost același în toate perioadele. Pentru un calcul individual sunt necesare datele exacte de începere și de încheiere a serviciului militar. Dacă stagiul se întinde pe mai mulți ani sau salariul minim se schimbă pe parcurs, fiecare interval trebuie calculat cu valorile corespunzătoare. Armata efectuată după 1 aprilie 2001: regula de 25% Pentru perioadele de serviciu militar realizate între 1 aprilie 2001 și 31 august 2024, articolul 138 alineatul (5) prevede că la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective. Citește și: Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate Raportarea acestei baze la câștigul salarial mediu corespunzător conduce, pentru o lună întreagă valorificată astfel, la un punctaj de 0,25 puncte. Separat, pentru perioadele cărora li se aplică regula generală a noii legi, articolul 86 alineatul (2) stabilește direct punctajul lunar de 0,25 puncte pentru serviciul militar recunoscut ca perioadă asimilată. Distincția dintre aceste prevederi contează: pentru perioadele vechi trebuie consultate și dispozițiile tranzitorii ale legii, nu doar articolul care enunță regula generală. Dacă serviciul militar a început înainte de 1 aprilie 2001 și a continuat după această dată, calculul se împarte: lunile anterioare se valorifică după regula salariului minim, iar cele ulterioare după regula aplicabilă începând cu 1 aprilie 2001. De ce 0,25 puncte pe lună nu înseamnă trei puncte pentru un an La calculul pensiei, punctajele lunare trec printr-o etapă obligatorie: suma lor se împarte la 12 pentru a se obține punctajul anual. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Această regulă este prevăzută de articolul 85 alineatul (2) și este explicată și de casele teritoriale de pensii. Pentru un an întreg de armată, valorificat cu 0,25 puncte pentru fiecare lună, calculul este: 12 luni × 0,25 puncte = 3, iar 3 ÷ 12 = 0,25 puncte anuale. Așadar, acel an adaugă 0,25 puncte la numărul total de puncte folosit pentru stabilirea pensiei. Pentru șase luni, rezultatul este 0,125 puncte. Pentru 18 luni, contribuția totală a perioadei este de 0,375 puncte, obținută prin însumarea punctajelor aferente anilor calendaristici în care s-a desfășurat serviciul militar. Împărțirea se face tot la 12 și atunci când, într-un anumit an, ai avut numai câteva luni de armată. Câți bani înseamnă aceste puncte în 2026 Pensia se calculează prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință, numită și VPR. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere În 2026, VPR este de 81 de lei, nivel menținut prin Legea nr. 141/2025 și confirmat de CNPP. Pentru perioadele valorificate cu 0,25 puncte lunar, rezultă următoarele contribuții la cuantumul lunar calculat al pensiei: Șase luni de armată: 0,125 puncte × 81 lei = aproximativ 10,13 lei pe lună. Nouă luni de armată: 0,1875 puncte × 81 lei = aproximativ 15,19 lei pe lună. Un an de armată: 0,25 puncte × 81 lei = 20,25 lei pe lună. Un an și șase luni de armată: 0,375 puncte × 81 lei = aproximativ 30,38 lei pe lună. Acestea sunt calcule pentru luni întregi, la punctajul indicat. Nu trebuie aplicate automat armatei făcute înainte de 1 aprilie 2001. Sumele arată contribuția matematică a stagiului militar la pensie, înainte de eventualele rețineri legale. Rotunjirea legală în favoarea pensionarului se aplică pensiei totale, nu separat fiecărei perioade din care aceasta este alcătuită. Câți bani poate aduce armata făcută înainte de 2001 Pentru această categorie nu există o sumă unică, valabilă pentru toți pensionarii. Rezultatul depinde de punctajele calculate pe baza salariilor istorice. Să presupunem că, pentru fiecare dintre cele 12 luni de armată, raportul dintre salariul minim și salariul mediu aplicabil ar fi 0,50. Calculul ar fi: 12 × 0,50 ÷ 12 = 0,50 puncte. La VPR de 81 de lei, contribuția la pensia lunară ar fi: 0,50 × 81 = 40,50 lei. Dacă același raport s-ar menține pentru 18 luni, ar rezulta 0,75 puncte, adică 60,75 lei la pensia lunară. Aceste valori explică mecanismul; nu reprezintă sume garantate pentru un anumit an de încorporare. Pentru suma exactă trebuie verificată perioada din livretul militar și punctajul atribuit fiecărei luni. Armata aduce și puncte de stabilitate? Perioada armatei, valorificată ca perioadă asimilată, nu aduce puncte de stabilitate. Acestea se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv care depășește 25 de ani. De exemplu, un pensionar care are 25 de ani de stagiu contributiv și un an de armată nu primește puncte de stabilitate pentru acel an de serviciu militar. Primește însă punctajul aferent armatei, calculat după regulile prezentate. De asemenea, perioada armatei nu completează stagiul minim contributiv de 15 ani necesar, potrivit regulii generale, pensiei pentru limită de vârstă. Un an de armată și 14 ani contributivi nu echivalează cu 15 ani contributivi. Ce verifici dacă ești deja pensionar Primul document de verificat este livretul militar, pe care CNPP îl include între actele necesare dosarului de pensionare, după caz. Compară perioada înscrisă în acesta cu perioadele valorificate în documentele de calcul ale pensiei. Dacă informația nu este clară, solicită casei teritoriale de pensii situația detaliată și explicația punctajului acordat. Dacă perioada nu a fost valorificată și prezinți documente care permit recunoașterea ei, articolul 94 alineatul (5) permite recalcularea pensiei la cerere, inclusiv prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate. Dacă actele existau deja la dosar, dar perioada a fost omisă sau calculată greșit, poți solicita verificarea și, după caz, revizuirea pensiei. Legea distinge între valorificarea unor documente noi și corectarea unor drepturi stabilite eronat. De ce nu înseamnă întotdeauna bani noi pe talon Dacă armata a fost deja luată în calcul, punctele aferente sunt incluse în pensie. Acestea nu se acordă încă o dată doar pentru că pensionarul depune din nou livretul militar. Nici recunoașterea unei perioade omise nu înseamnă, în toate situațiile, o creștere identică a sumei efectiv încasate. De exemplu, pentru un beneficiar al indemnizației sociale, creșterea pensiei calculate poate fi însoțită de reducerea completării acordate de stat, dacă totalul rămâne sub nivelul garantat. Verificarea utilă pentru fiecare pensionar este, așadar, una concretă: a fost recunoscută întreaga perioadă a armatei și s-a folosit formula corespunzătoare lunilor în care aceasta a fost efectuată?

Eveniment

Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate

Ai muncit 35 de ani, dar pe decizia de pensionare apar mai multe feluri de „stagii”, punctaje cu cinci zecimale și o valoare de referință de 81 de lei. Unde sunt anii de facultate? Cum se socotește armata? De ce un fost coleg, cu o vechime asemănătoare, primește altă pensie? Pentru a înțelege calculul pensiei în 2026, trebuie separate două lucruri: timpul recunoscut de lege și punctele care se transformă în bani. Pentru că nu orice an recunoscut la pensie are aceeași valoare și nu orice perioadă trecută în decizie aduce puncte de stabilitate. Formula de bază pentru calcularea pensiei Formula de bază pentru calculul pensiei este, pe scurt: numărul total de puncte înmulțit cu 81 de lei. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere În 2026, această formulă este: Pensia calculată = numărul total de puncte × 81 de lei. Cei 81 de lei reprezintă valoarea punctului de referință, prescurtată VPR. Aceasta este menținută în 2026 la același nivel prin Legea nr. 141/2025. Nu trebuie confundată cu vechiul „punct de pensie”, folosit în formula anterioară. De exemplu, un total de 40 de puncte înseamnă o pensie calculată de 3.240 de lei. Dacă rezultatul înmulțirii are bani, suma se rotunjește în sus: 3.240,10 lei devin 3.241 de lei. Suma astfel calculată este înaintea eventualelor rețineri fiscale. Dar întrebarea este: de unde vin cele 40 de puncte? Acestea reprezintă totalul punctelor acumulate din veniturile pentru care s-au datorat contribuții, din perioadele recunoscute de lege, precum facultatea sau armata, și din eventualele puncte de stabilitate, acordate pentru anii contributivi care depășesc pragul de 25 de ani. Fiecare componentă are propriile reguli de calcul, pe care le explicăm mai jos. Ce înseamnă stagiul de cotizare Stagiul de cotizare este noțiunea largă: cuprinde anii contributivi, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Stagiul de cotizare contributiv cuprinde perioadele pentru care s-au datorat contribuții la sistemul public de pensii. Pentru asigurarea prin contract încheiat cu casa de pensii, contribuțiile trebuie să fi fost datorate și plătite. Exemplul obișnuit este munca salariată pentru care s-a datorat CAS, contribuția pentru pensie. CAS nu trebuie confundată cu CASS, contribuția pentru sănătate: plata asigurării medicale nu aduce, prin ea însăși, puncte de pensie. Așadar, cine are 30 de ani contributivi și patru ani de facultate recunoscuți poate avea un stagiu total de 34 de ani. Nu are însă 34 de ani contributivi. Distincția contează atât pentru condițiile de pensionare, cât și pentru punctele de stabilitate. Ce înseamnă stagiul minim și stagiul complet Stagiul minim contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Este pragul cerut, ca regulă generală, pentru pensia pentru limită de vârstă, împreună cu împlinirea vârstei legale. Stagiul complet contributiv este de 35 de ani, cu eșalonarea prevăzută de lege pentru femei. În cazul lor, trebuie verificată anexa nr. 5, în funcție de luna și anul nașterii. „Complet” nu înseamnă că sub 35 de ani nu primești pensie și nici că, odată atins pragul, primești automat o anumită sumă. Acest stagiu contează în special pentru pensionarea anticipată și pentru anumite reduceri ale vârstei de pensionare. De exemplu, o persoană cu 20 de ani contributivi poate primi pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei prevăzute de lege. Valoarea se stabilește din punctele acumulate. Perioadele asimilate: anii recunoscuți chiar fără contribuții Legea recunoaște și anumite perioade în care persoana nu a contribuit ca un salariat. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Acestea se numesc perioade asimilate. Printre ele se află studiile universitare la zi sau cu frecvență, pe durata normală, absolvite cu diploma cerută de lege; serviciul militar în termen; concediul pentru creșterea copilului începând cu 1 ianuarie 2006. Există și anumite perioade de indemnizații de asigurări sociale ori de incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii. Ele pot aduce punctaj, dar nu devin automat ani contributivi pentru toate calculele. Facultatea și armata nu aduc puncte de stabilitate. Dacă studiile s-au suprapus cu o perioadă de muncă pentru care s-au datorat contribuții, aceeași lună nu se valorifică de două ori: la punctaj se ia în considerare venitul asigurat. Câte puncte aduc facultatea și armata Aici trebuie evitată o simplificare frecventă: nu orice an de facultate sau de armată aduce, indiferent de perioadă, 0,25 puncte. Pentru aceste perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001, calculul folosește salariul minim din perioada respectivă, raportat la câștigul salarial mediu corespunzător. Pentru perioadele începând cu 1 aprilie 2001, regulile conduc la un punctaj lunar de 0,25. Dar punctajele lunare se adună și se împart la 12 pentru a obține punctajul anual. Prin urmare, 12 luni valorificate fiecare cu 0,25 înseamnă 0,25 puncte pentru anul întreg, nu trei puncte în totalul pensiei. Patru ani întregi de studii, valorificați integral după această regulă, aduc un punct: 4 × 0,25 = 1. La VPR de 81 de lei, acel punct înseamnă 81 de lei în pensia lunară calculată. Exemplul nu se aplică automat facultății făcute înainte de aprilie 2001. Concediul pentru creșterea copilului: data schimbă regula În cazul acestui concediu, nu este suficient să știm cât a durat. Contează și când a fost efectuat. Înainte de 1 aprilie 2001, concediul pentru îngrijirea copilului acordat potrivit actelor normative indicate de CNPP constituie stagiu contributiv și poate intra în calculul stabilității. Între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006, concediul reprezintă perioadă asimilată: nu intră în stagiul minim sau complet contributiv și nu aduce puncte de stabilitate. Începând cu 1 ianuarie 2006, perioada este asimilată, dar are o excepție favorabilă: se ia în calcul la îndeplinirea stagiului minim și complet contributiv. Nu aduce însă puncte de stabilitate. De exemplu, 33 de ani contributivi și doi ani de concediu pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006 pot însemna îndeplinirea unui stagiu complet de 35 de ani. Pentru stabilitate se folosesc însă cei 33 de ani. Perioadele necontributive: de ce vechimea din acte poate fi mai mare O altă rubrică poate cuprinde perioade recunoscute prin legi speciale, fără obligația plății contribuțiilor. Un exemplu este vechimea suplimentară acordată pentru munca în grupe sau în condiții deosebite ori speciale. Acești ani suplimentari trebuie deosebiți de timpul efectiv lucrat. Dacă o persoană a muncit efectiv 30 de ani și are încă cinci ani suplimentari recunoscuți pentru condițiile de muncă, nu rezultă automat 35 de ani contributivi pentru stabilitate. Munca în asemenea condiții poate aduce separat punctaj suplimentar și reduceri ale vârstei de pensionare, dacă sunt îndeplinite cerințele legii. Vechimea suplimentară și punctele suplimentare sunt lucruri diferite. Cum se transformă salariul în puncte Pentru activitatea curentă, punctajul lunar pornește de la raportul dintre venitul brut care constituie baza CAS și câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Nu se împarte salariul net, primit în mână, și nici nu se folosește salariul mediu al firmei. Un exemplu cu valori ipotetice: dacă venitul brut asigurat este de 8.000 de lei și reperul legal este tot 8.000 de lei, rezultă un punct lunar. La un venit de 4.000 de lei rezultă 0,5 puncte, iar la 12.000 de lei, 1,5 puncte. În 2026, CNPP precizează două repere: 8.620 de lei pentru intervalul 1 ianuarie–29 martie și 9.192 de lei începând cu 30 martie. Salariile din urmă cu zeci de ani nu se împart la aceste valori: pentru trecut se folosesc regulile și indicatorii perioadelor respective. Pentru persoanele care contribuie și la Pilonul II, punctajul pensiei publice se corectează deoarece o parte a contribuției merge la fondul privat. Exemplul simplificat de mai sus este înaintea acestei corecții. Un punct lunar nu înseamnă 12 puncte pe an La finalul anului se adună punctajele lunare, iar suma se împarte la 12. Dacă în fiecare lună ai un punct, rezultă un punct anual: 12 ÷ 12 = 1. Dacă ai lucrat doar șase luni, cu un punct în fiecare, iar celelalte șase luni nu au niciun punctaj, rezultă 0,5 puncte anuale: 6 ÷ 12 = 0,5. Împărțirea se face tot la 12, nu la numărul lunilor lucrate. Punctajele anuale se adună pentru întreaga perioadă valorificată. Așa se explică de ce 35 de ani contributivi nu înseamnă automat 35 de puncte: veniturile și punctajele fiecărui an pot fi diferite. Punctele de stabilitate: suplimentul pentru mai mult de 25 de ani contributivi Punctele de stabilitate se adaugă punctajelor anuale pentru stagiul contributiv eligibil care depășește 25 de ani: - pentru anii peste 25 și până la 30 inclusiv: 0,50 puncte pe an; - pentru anii peste 30 și până la 35 inclusiv: 0,75 puncte pe an; - pentru anii peste 35: un punct pe an. Calculul se face pe tranșe. Cine are 36 de ani contributivi nu primește un punct pentru fiecare dintre cei 36 de ani. Primește suplimentul corespunzător fiecărei tranșe. Se valorifică și fracțiunile de an. Nu este necesar ca toată activitatea să fi fost la același angajator. Perioadele lucrate simultan la doi angajatori nu dublează timpul contributiv. În cazul a 30 de ani eligibili, stabilitatea aduce 2,5 puncte: 5 × 0,50. La 35 de ani, rezultă 6,25 puncte: 2,5 pentru primii cinci ani peste prag și 3,75 pentru următorii cinci. La 40 de ani, rezultă 11,25 puncte: 2,5 + 3,75 + 5. La valoarea din 2026, aceste puncte reprezintă, înaintea rotunjirii pensiei totale, 202,50 lei, 506,25 lei, respectiv 911,25 lei lunar. Nu sunt sume plătite separat, ci parte din pensia calculată. Două exemple complete, de la ani și puncte la lei Să presupunem că perioadele sunt recunoscute și punctajele anuale au fost deja calculate corect, inclusiv eventualele corecții pentru Pilonul II. Primul exemplu: 35 de ani contributivi și 30 de puncte din activitate. Persoana are 35 de ani eligibili pentru stabilitate. Din veniturile întregii cariere a acumulat, prin însumarea punctajelor anuale, 30 de puncte. Nu presupunem alte perioade sau majorări. Adăugăm cele 6,25 puncte de stabilitate: 30 + 6,25 = 36,25 puncte. Pensia calculată este: 36,25 × 81 = 2.936,25 lei, rotunjit la 2.937 de lei. Al doilea exemplu: 30 de ani contributivi și doi ani de concediu pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006. Presupunem că din activitate au rezultat 27 de puncte. Cei doi ani întregi de concediu, fără suprapuneri, aduc încă 0,5 puncte. Stabilitatea se calculează pentru cei 30 de ani contributivi și aduce 2,5 puncte. Totalul este: 27 + 0,5 + 2,5 = 30 de puncte. Pensia calculată este: 30 × 81 = 2.430 de lei. Cei doi ani de concediu au fost valorificați, dar nu au transformat stagiul pentru stabilitate din 30 în 32 de ani. Calculele ilustrează însumarea punctajelor anuale cu punctele de stabilitate. Dacă lucrezi după pensionare, primești și stabilitate? Pentru perioadele în care pensia este cumulată cu venituri asigurate, legea nu acordă puncte de stabilitate. Aceasta nu înseamnă că munca respectivă nu contează. Veniturile pentru care se datorează contribuții pot aduce punctaj și pot fi valorificate prin recalculare, în condițiile legii. Dar nu se adaugă și bonusul de stabilitate pentru aceeași perioadă. Ce înseamnă „stagiu potențial” Termenul apare în cazul pensiei de invaliditate. Este o perioadă acordată de lege pentru a compensa, în anumite limite, stagiul care nu a mai putut fi realizat din cauza afecțiunilor invalidante. Nu reprezintă ani efectiv lucrați și nu trebuie confundat cu stagiul contributiv pentru stabilitate. Are propriile reguli de punctaj. Ce trebuie verificat pe decizia de pensionare Pentru o verificare utilă, urmărește distinct stagiul contributiv, perioadele asimilate, punctajele anuale, punctele de stabilitate și totalul final de puncte. Solicită casei teritoriale de pensii explicațiile sau desfășurătorul calculului dacă anexele nu sunt suficiente. Compară perioadele valorificate cu carnetul de muncă și adeverințele, iar pentru facultate și armată verifică documentele doveditoare. Pentru activitatea după 1 aprilie 2001, informațiile sunt, în mod obișnuit, în evidențele CNPP, pe baza declarațiilor angajatorilor. Există și o explicație pentru situația în care pensia plătită este mai mare decât rezultatul „puncte × 81”: la recalcularea din septembrie 2024, legea a protejat cuantumul anterior mai avantajos. Diferența nu dovedește, prin ea însăși, o eroare. Întrebarea care te ajută cel mai mult nu este doar „Câți ani mi-au trecut la pensie?”, ci „Cum a fost valorificată fiecare perioadă și câte puncte mi-a adus?”. Acolo se vede legătura dintre anii din acte și suma calculată.

Eveniment

Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect

Pensionarii care primesc mai mult de 3.000 de lei brut pe lună trebuie să suporte două rețineri: contribuția de asigurări sociale de sănătate și impozitul pe venit. Ambele sunt calculate și oprite automat înainte ca pensia să ajungă în cont sau să fie plătită prin poștă. Calculul nu este însă atât de simplu pe cât pare. CASS și impozitul nu se aplică întregii pensii, dar nici nu se calculează identic. Pentru a verifica suma primită, pensionarul trebuie să pornească de la cuantumul brut înscris pe talon și să urmărească separat fiecare reținere. Pensiile de până la 3.000 de lei Pensiile cu o valoare brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu sunt supuse nici impozitului pe venit, nici contribuției de asigurări sociale de sănătate. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Prin urmare, un pensionar care are o pensie brută de 2.800 de lei trebuie să primească, în mod obișnuit, aceeași sumă netă. La fel se întâmplă în cazul unei pensii de exact 3.000 de lei. Plafonul funcționează ca o sumă protejată: chiar dacă pensia depășește acest nivel, primii 3.000 de lei nu intră în baza de calcul a celor două rețineri. CASS se aplică numai diferenței care depășește plafonul Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se aplică numai diferenței dintre pensia brută și plafon. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Regula poate fi exprimată astfel: CASS = 10% × (pensia brută – 3.000 de lei) În cazul unei pensii brute de 5.000 de lei, diferența supusă CASS este de 2.000 de lei. Contribuția reținută va fi, așadar, de 200 de lei, nu de 500 de lei. CASS pentru pensiile care depășesc plafonul se aplică începând din august 2025. Potrivit legislației actuale, pensionarii urmează să fie exceptați din nou de la plata acestei contribuții pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Impozitul de 10% se calculează după scăderea CASS Aici apare principala sursă de confuzie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Impozitul pe venit nu se calculează direct asupra întregii diferențe care depășește 3.000 de lei. Din pensia brută se scad mai întâi suma neimpozabilă de 3.000 de lei și contribuția de sănătate. Abia asupra rezultatului se aplică impozitul de 10%. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 de lei – CASS Impozit = 10% × venitul impozabil Această ordine a operațiunilor este confirmată și de Casa Națională de Pensii Publice: impozitul se aplică după deducerea plafonului neimpozabil și, după caz, a contribuției de sănătate. Exemplu pentru o pensie brută de 3.500 de lei Din pensia brută de 3.500 de lei se scade plafonul de 3.000 de lei. Rămâne o diferență de 500 de lei. CASS reprezintă 10% din această diferență, adică 50 de lei. Pentru stabilirea impozitului, din cei 500 de lei se mai scade CASS de 50 de lei. Baza impozabilă va fi astfel de 450 de lei, iar impozitul de 10% va fi de 45 de lei. Pensionarul va primi: 3.500 – 50 – 45 = 3.405 lei net Reținerile totale sunt de 95 de lei, nu de 100 de lei. Exemplu pentru o pensie brută de 5.000 de lei În cazul unei pensii de 5.000 de lei, partea care depășește plafonul este de 2.000 de lei. CASS va fi de 200 de lei. Venitul impozabil se stabilește scăzând din pensia brută atât plafonul de 3.000 de lei, cât și contribuția de 200 de lei. Rezultă o bază impozabilă de 1.800 de lei, pentru care impozitul este de 180 de lei. Pensia netă va fi: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei În total, din pensia brută se rețin 380 de lei. Cât se reține dintr-o pensie de 8.000 de lei Pentru o pensie brută de 8.000 de lei, diferența care depășește plafonul este de 5.000 de lei. CASS este de 500 de lei. După scăderea plafonului și a contribuției, baza de impozitare rămâne de 4.500 de lei. Impozitul va fi de 450 de lei. Pensionarul trebuie să primească: 8.000 – 500 – 450 = 7.050 de lei net Reținerile totale ajung în acest caz la 950 de lei. Pensionarul nu trebuie să depună declarație Pentru pensiile plătite în România, CASS și impozitul sunt calculate, reținute și virate statului de instituția care plătește pensia. Pensionarul nu trebuie să depună Declarația unică și nici să achite separat aceste sume. Impozitul reținut este final. Regula se aplică pensiilor din sistemul public, pensiilor militare și celorlalte venituri din pensii plătite de entități care au obligația legală de a efectua reținerea. Situația poate fi diferită pentru pensiile încasate din străinătate. În acest caz trebuie verificate convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul respectiv, obligația declarării venitului și regulile fiscale aplicabile în funcție de domiciliul fiscal al beneficiarului. Persoanele cu handicap grav sau accentuat au o regulă specială Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozitul pe veniturile din pensii. Scutirea de impozit nu înseamnă însă automat și scutirea de CASS. CNPP a precizat că, dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, contribuția de sănătate de 10% se aplică diferenței care trece peste plafon. Indemnizația de handicap acordată în baza Legii nr. 448/2006 rămâne distinctă și este exceptată de la CASS. De exemplu, pentru o pensie brută de 5.000 de lei, o persoană care beneficiază legal de scutirea de impozit poate avea de achitat CASS de 200 de lei, fără impozitul pe venit aplicat în situația obișnuită. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul trebuie să identifice mai întâi cuantumul brut al pensiei, care nu trebuie confundat cu suma efectiv încasată. Apoi poate verifica dacă apar distinct contribuția de sănătate, impozitul și eventualele alte rețineri. Calculul trebuie făcut în această ordine: Se scad 3.000 de lei din pensia brută. Se calculează CASS de 10% asupra diferenței. Din diferență se scade CASS. Se calculează impozitul de 10% asupra rezultatului. Din pensia brută se scad CASS și impozitul. Pe talon pot apărea și alte diminuări, care nu au legătură cu fiscalitatea pensiei: popriri, debite recuperate de casa de pensii, pensie de întreținere sau alte obligații executorii. Acestea trebuie analizate separat. Ce faci dacă suma primită nu corespunde calculului Dacă reținerile înscrise pe talon par greșite, pensionarul poate solicita explicații instituției care îi plătește pensia. Pentru pensiile din sistemul public, cererea se adresează casei teritoriale de pensii de care aparține beneficiarul. În cazul pensiilor militare, solicitarea se transmite casei de pensii sectoriale competente. La cerere este util să fie anexate o copie a talonului, decizia de pensionare și actul de identitate. Pensionarul trebuie să solicite în scris prezentarea modului de calcul și, dacă există o eroare, corectarea reținerilor și restituirea eventualelor sume oprite nejustificat. Verificarea talonului este importantă mai ales după majorarea sau recalcularea pensiei. O creștere a cuantumului brut poate determina depășirea plafonului de 3.000 de lei și apariția celor două rețineri. Aceasta nu înseamnă că întreaga pensie a devenit impozabilă, ci numai că partea care depășește plafonul intră în mecanismul fiscal prevăzut de lege.

Eveniment

Pensionarii pot pierde bani din cauza actelor lipsă: ce sporuri trebuie verificate în dosar

O pensie mai mică nu înseamnă întotdeauna că formula de calcul a fost aplicată greșit. Uneori, problema pornește de la documentele aflate în dosar: perioade de muncă neînregistrate, sporuri care nu apar în carnetul de muncă sau prime și ore suplimentare pentru care pensionarul nu a prezentat o adeverință. Situația îi privește în special pe cei care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001, când evidența veniturilor nu era complet digitalizată. Unele drepturi trebuie valorificate automat, în timp ce pentru altele sunt necesare documente eliberate de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Sporul de vechime anterior lunii aprilie 1992 Pentru perioadele lucrate înainte de 1 aprilie 1992, sporul de vechime nu trebuie dovedit printr-o adeverință distinctă. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie El se calculează automat, în funcție de vechimea totală în muncă a pensionarului. Pentru activitatea desfășurată între 1 martie 1970 și 31 august 1983 sunt aplicate următoarele procente: 3% pentru o vechime totală cuprinsă între cinci și zece ani, 5% pentru zechime între zece și 15 ani, 7% între 15 și 20 de ani și 10% pentru o vechime mai mare de 20 de ani. Pentru perioada 1 septembrie 1983–31 martie 1992, procentele sunt de: 3% pentru o vechime între trei și cinci ani, 6% între cinci și zece ani, 9% între zece și 15 ani, 12% între 15 și 20 de ani 15% pentru o vechime totală mai mare de 20 de ani. Procentul nu se aplică însă pensiei aflate acum în plată. Cu alte cuvinte, un pensionar care se încadrează la procentul de 15% nu primește automat o majorare de 15% a pensiei actuale. Sporul este adăugat salariilor utilizate la determinarea punctajelor lunare pentru perioada respectivă, iar efectul final asupra pensiei depinde de întreaga situație contributivă. Deși sporul se valorifică automat, pensionarul trebuie să verifice dacă toate perioadele lucrate înainte de aprilie 1992 apar corect în dosar. Dacă lipsește o perioadă de activitate, pot fi afectate atât vechimea totală, cât și punctajul aferent lunilor respective. După 1 aprilie 1992 devin importante actele din dosar Regula se schimbă pentru activitatea desfășurată între 1 aprilie 1992 și 31 martie 2001. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Pentru această perioadă este luat în calcul sporul de vechime înscris în carnetul de muncă sau dovedit printr-o adeverință eliberată în condițiile legii. Prin urmare, simplul fapt că persoana avea o anumită vechime nu este suficient pentru ca un procent să fie aplicat automat. Contează informațiile înscrise în documentele de muncă. Pensionarii care au lucrat în anii ’90 ar trebui să verifice dacă sporul de vechime apare în carnetul de muncă și dacă a fost valorificat la stabilirea pensiei. Aceeași verificare este utilă pentru sporurile de noapte, de șantier, pentru condiții grele sau nocive, lucrul sistematic peste program și alte drepturi salariale prevăzute de legislația aplicabilă la momentul respectiv. Primele și orele suplimentare pot influența pensia Înainte de 1 aprilie 2001, mulți salariați au primit sume suplimentare care nu erau înscrise în carnetul de muncă. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Printre veniturile care pot fi valorificate, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, se numără: - plata muncii în acord sau cu bucata; - premiile anuale și primele; - al 13-lea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile pentru muncă de noapte; - indemnizațiile și majorările salariale; - alte venituri nepermanente pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Aceste venituri nu sunt introduse în calcul numai pe baza declarației pensionarului. Ele trebuie dovedite printr-o adeverință întocmită conform modelului legal, pe baza statelor de plată, registrelor contabile sau a altor documente primare. Lista veniturilor care pot fi valorificate este prevăzută de normele de aplicare a Legii nr. 360/2023. CNPP precizează că pensionarii care nu au realizat venituri nepermanente nu trebuie să solicite asemenea adeverințe. Nu orice sumă primită înainte de 2001 mărește pensia Existența unei prime sau a unui spor nu garantează automat o pensie mai mare. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Pentru valorificarea venitului trebuie să poată fi stabilite suma brută, perioada în care a fost încasată și faptul că venitul a făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, potrivit legislației de la acel moment. Adeverința trebuie să arate că informațiile provin din documente primare verificabile. O simplă declarație, o copie necertificată sau un document care nu identifică exact venitul și perioada poate fi respins. Nici prezentarea unei adeverințe conforme nu înseamnă că pensia va crește cu valoarea veniturilor înscrise în aceasta. Sumele sunt transformate în punctaje lunare, iar diferența finală depinde de nivelul veniturilor, de salariul mediu utilizat pentru perioada respectivă și de numărul lunilor pentru care acestea sunt dovedite. Ce trebuie verificat în decizia de pensionare Primul pas este verificarea documentelor deja depuse și a perioadelor valorificate de casa de pensii. Pensionarul ar trebui să urmărească dacă: - apar toți angajatorii la care a lucrat; - sunt înregistrate corect datele de începere și încetare a activității; - nu lipsesc luni sau ani din vechime; - sunt menționate perioadele lucrate în grupele I sau a II-a ori în condiții deosebite sau speciale; - sporurile înscrise în carnetul de muncă au fost valorificate; - adeverințele depuse anterior apar în documentația folosită la calcul; - veniturile nepermanente dovedite au fost luate în considerare. Dacă decizia și anexele primite nu permit clarificarea situației, pensionarul poate solicita casei teritoriale de pensii explicații privind perioadele și veniturile valorificate. Este util ca cererea să fie depusă în scris și să primească număr de înregistrare. De unde poate fi obținută adeverința dacă firma s-a desființat Dispariția fostului angajator nu înseamnă neapărat că au dispărut și documentele. Arhiva poate fi păstrată de succesorul juridic al societății, de o altă companie, de Arhivele Naționale sau de un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice. Pentru identificarea arhivei sunt utile denumirea exactă a fostei întreprinderi, localitatea, secția în care a lucrat solicitantul, funcția ocupată și perioada de activitate. Înainte de a plăti pentru căutarea și eliberarea documentelor, pensionarul trebuie să se asigure că operatorul deține legal arhiva fostului angajator și că adeverința va fi întocmită după modelul cerut de legislația pensiilor. Arhivele Naționale pot elibera, la cerere, copii, extrase și adeverințe din documentele pe care le au în păstrare. Ce se întâmplă dacă documentele sunt găsite mai târziu Expirarea termenului folosit pentru recalcularea generală a veniturilor nepermanente nu înseamnă că pensionarul pierde definitiv posibilitatea de a prezenta acte noi. Dacă obține ulterior o adeverință care dovedește stagii, sporuri sau venituri nevalorificate, acesta poate depune la casa teritorială de pensii o cerere de recalculare, însoțită de documentul respectiv. Drepturile rezultate dintr-o asemenea cerere nu se acordă automat pentru toți anii anteriori, ci potrivit regulilor legale privind data de la care produce efecte recalcularea. De aceea, amânarea depunerii actelor poate însemna pierderea unor sume pentru lunile în care documentul nu a fost încă valorificat. Situația este diferită dacă actul exista deja în dosar, dar casa de pensii nu l-a luat în considerare. În acest caz poate fi vorba despre o eroare de stabilire a drepturilor, care trebuie semnalată instituției și analizată în cadrul procedurii de revizuire. Actele lipsă nu înseamnă automat o pensie greșită Nu fiecare pensionar care a lucrat înainte de 2001 are dreptul la o majorare. Pentru unii, toate perioadele și veniturile eligibile au fost deja valorificate. Pentru alții, obținerea unei adeverințe poate produce doar o diferență redusă sau poate să nu modifice deloc suma aflată în plată, inclusiv atunci când pensionarul beneficiază de un cuantum menținut mai avantajos. Verificarea dosarului rămâne însă importantă. Sporul de vechime anterior lunii aprilie 1992 trebuie calculat automat, dar sporurile ulterioare și veniturile nepermanente depind în mare măsură de documentele existente. Pentru pensionarii care au lucrat la mai multe întreprinderi, au primit prime, au efectuat frecvent ore suplimentare sau au avut sporuri care nu apar în carnetul de muncă, o adeverință găsită în arhivă poate însemna un punctaj mai mare și, în anumite cazuri, o pensie mai bună.

Eveniment

Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare

Peste 2,2 milioane de pensionari ar fi primit pensii mai mici decât li se cuveneau, statul acumulând față de aceștia o datorie estimată la aproximativ 230 de milioane de lei, potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi făcut public în septembrie 2026. Pe de altă parte, aproximativ 570.000 de beneficiari ar fi încasat cu circa 71 de milioane de lei mai mult decât prevedea legea. Cifrele au provocat îngrijorare, mai ales în rândul pensionarilor care se tem că li s-ar putea cere să restituie bani deja cheltuiți. Reacția CNPP Casa Națională de Pensii Publice a contestat însă amploarea presupuselor erori. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Într-un comunicat transmis pe 18 septembrie, instituția a explicat că numărul de 2,2 milioane reprezintă o extrapolare statistică realizată pornind de la eșantioane verificate de auditori, nu milioane de dosare controlate individual. CNPP a anunțat că fiecare situație semnalată va fi analizată separat și că diferențele confirmate vor fi corectate potrivit legii. Cifra de 2,2 milioane nu înseamnă 2,2 milioane de erori dovedite Raportul Curții de Conturi nu stabilește că fiecare dintre cei 2,2 milioane de pensionari are, în mod cert, o pensie greșită. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Auditorii au verificat în detaliu eșantioane de dosare, iar rezultatele au fost extinse statistic asupra întregului sistem. Prin urmare, pensionarii nu trebuie să depună cereri pentru restituirea banilor doar fiindcă apar în această categorie estimată și nici să presupună că pensia lor a fost calculată eronat. Pentru stabilirea unei diferențe este necesară verificarea individuală a dosarului, a perioadelor contributive, a veniturilor valorificate și a formulei de calcul. Același principiu se aplică și celor 570.000 de pensionari despre care raportul estimează că ar fi primit prea mult: nimeni nu devine automat dator statului numai în baza acestei cifre. Când trebuie să restituie pensionarii banii Nu în toate cazurile pensionarii trebuie să restituie banii primiți în plus. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, prevede că debitele reprezentând pensii, indemnizații sociale pentru pensionari sau indemnizații pentru însoțitor încasate necuvenit, constituite ori care urmează să fie constituite, nu se recuperează de la beneficiar. Protecția se aplică atunci când suma mai mare a fost plătită din cauza unei erori care nu îi este imputabilă pensionarului – de exemplu, o greșeală de prelucrare a datelor, de aplicare a formulei legale sau a sistemului informatic al Casei de Pensii. Așadar, dacă verificările declanșate după raportul Curții de Conturi arată că un pensionar a primit mai mult exclusiv din vina instituției, regula actuală este că banii încasați până la corectarea pensiei nu îi sunt ceruți înapoi. Pensia poate fi adusă la cuantumul legal pentru viitor, dar pensionarul de bună-credință nu ar trebui obligat să restituie sumele deja consumate. Când poate fi obligat pensionarul să dea banii înapoi Scutirea nu se aplică dacă plata necuvenită a fost provocată de culpa beneficiarului. Legea enumeră mai multe situații: - pensionarul a prezentat documente eliberate cu nerespectarea legii; - a declarat date care nu corespundeau realității; - nu a comunicat o schimbare pe care avea obligația legală să o anunțe; - a continuat să încaseze pensia deși nu mai îndeplinea condițiile legale; - nu a respectat regulile privind cumulul anumitor categorii de pensie cu venituri salariale sau din activități independente; - plata a fost obținută prin fals, fraudă sau altă infracțiune. Un exemplu poate fi cel al beneficiarului unei pensii anticipate care începe o activitate incompatibilă cu această categorie de pensie și nu informează Casa de Pensii. Un altul este cazul beneficiarului pensiei de urmaș care nu mai îndeplinește condițiile legale, dar continuă să încaseze drepturile fără să comunice schimbarea. În asemenea situații, Casa de Pensii poate calcula debitul și emite o decizie de recuperare. Faptul că banii au fost cheltuiți nu stinge datoria Dacă plata în plus a fost produsă numai de greșeala Casei de Pensii, faptul că pensionarul a cheltuit banii nu are relevanță: legislația îl scutește, în principiu, de restituire. Situația este diferită dacă se dovedește culpa beneficiarului. În acest caz, argumentul că banii au fost utilizați pentru hrană, medicamente, facturi sau alte cheltuieli curente nu anulează debitul. Obligația de restituire rezultă din decizia emisă de Casa de Pensii, nu din existența banilor în cont la momentul controlului. Totuși, instituția nu poate cere bani numai printr-un telefon, o notificare informală sau o simplă modificare a talonului. Obligația și suma trebuie stabilite printr-o decizie de recuperare comunicată pensionarului, în care să fie arătate perioada, valoarea debitului și motivul pentru care plata este considerată necuvenită. O simplă notificare verbală sau reținerea banilor pe șest direct de pe cupon, fără o decizie oficială de recuperare a debitului trimisă prin poștă cu confirmare de primire, este complet ilegală și poate fi anulată instantaneu în instanță. Cum se recuperează sumele, dacă există culpa pensionarului Legea nr. 360/2023 permite caselor teritoriale de pensii să emită decizii de recuperare pentru prestațiile încasate necuvenit. Decizia constituie titlu executoriu, dar recuperarea începe, de regulă, administrativ, prin rețineri din drepturile plătite pensionarului. Dacă debitul nu poate fi recuperat de Casa de Pensii în termenul prevăzut de lege, titlul executoriu poate fi transmis organului fiscal central, adică ANAF, pentru continuarea procedurii de executare. Abia într-o asemenea etapă pot apărea măsuri fiscale de recuperare, în limitele legale aplicabile veniturilor din pensii. Prin urmare, raportul Curții de Conturi nu conduce automat la popriri sau executări silite. Mai întâi trebuie verificat dosarul individual, stabilită existența unei plăți necuvenite, analizată cauza acesteia și, dacă beneficiarul este considerat vinovat, emisă și comunicată o decizie. Casa de Pensii poate recupera orice sumă din trecut? Legea pensiilor prevede, ca regulă, un termen general de prescripție de trei ani pentru stabilirea sumelor încasate necuvenit. În cazul unei infracțiuni săvârșite de beneficiar, regimul este mai sever: prejudiciul se poate recupera de la prima plată necuvenită, împreună cu dobânzile aferente. Există și alte protecții. Debitele foarte mici, sub pragul legal de 40 de lei, nu se mai urmăresc, iar sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarului nu se mai urmăresc, potrivit Legii nr. 360/2023. Fiecare decizie trebuie însă analizată în funcție de data plăților, momentul constatării, cauza erorii și eventuala culpă a beneficiarului. Poate pensionarul să conteste decizia de recuperare? Deciziile emise de casele teritoriale de pensii, inclusiv cele privind recuperarea unor sume considerate necuvenite, pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare. Contestația se adresează tribunalului competent de la domiciliul pensionarului. Litigiile privind asigurările sociale sunt scutite de taxa judiciară de timbru, astfel încât pensionarul nu plătește taxă pentru introducerea acțiunii. În cerere poate invoca, după caz: - că suma a rezultat dintr-o eroare exclusivă a Casei de Pensii; - că nu a furnizat informații false și și-a respectat obligațiile; - că îi este aplicabilă scutirea prevăzută de Legea nr. 125/2014; - că perioada sau valoarea debitului a fost calculată greșit; - că a intervenit prescripția; - că anumite documente ori venituri au fost interpretate incorect. Termenul de 45 de zile este important. O decizie necontestată în acest interval devine definitivă, conform articolului 127 din Legea nr. 360/2023. Contestarea oprește automat reținerile? Nu este prudent ca pensionarul să presupună că simpla depunere a acțiunii oprește automat executarea deciziei. Deoarece decizia de recuperare este titlu executoriu, în proces poate fi necesară și solicitarea suspendării executării până la soluționarea cauzei. Într-o asemenea situație, mai ales dacă au început deja reținerile sau a fost înființată poprirea, este utilă consultarea unui avocat ori solicitarea ajutorului public judiciar, dacă veniturile persoanei nu îi permit să suporte costurile unei apărări. Ce se întâmplă cu pensionarii care au primit prea puțin Dacă verificarea individuală confirmă că pensia a fost stabilită sub nivelul legal, casa teritorială trebuie să emită o decizie de revizuire, să corecteze cuantumul pentru viitor și să achite diferențele datorate. Articolul 94 din Legea nr. 360/2023 permite revizuirea din oficiu sau la cererea pensionarului atunci când se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite. Ca regulă, diferențele rezultate se acordă în cadrul termenului general de prescripție de trei ani. Pensionarul care suspectează o eroare nu trebuie să aștepte neapărat verificarea generală anunțată de CNPP. Poate depune la casa teritorială o cerere de revizuire, însoțită de copii ale deciziilor de pensionare, taloanelor și documentelor despre care consideră că nu au fost valorificate corect. Ce trebuie făcut dacă vine o decizie acasă Pensionarul nu trebuie să plătească imediat numai din teamă, dar nici să ignore documentul. Primii pași sunt: 1. Să noteze data la care a primit decizia, deoarece de atunci curge termenul de 45 de zile; 2. Să verifice dacă documentul explică exact suma, perioada și cauza debitului; 3. Să ceară casei teritoriale copii sau acces la documentele și calculele folosite; 4. Să stabilească dacă eroarea îi este imputabilă sau aparține exclusiv instituției; 5. Să invoce Legea nr. 125/2014 dacă nu a furnizat date false și și-a îndeplinit obligațiile; 6. Să conteste decizia la tribunal înainte de expirarea termenului. Este indicat ca cererile adresate Casei de Pensii să fie depuse cu număr de înregistrare ori trimise prin poștă cu confirmare de primire. Talonul de pensie, deciziile succesive și toate răspunsurile instituției trebuie păstrate. Ce trebuie să rețină pensionarii Scandalul pensiilor calculate greșit nu înseamnă că 2,2 milioane de pensii au fost deja declarate greșite și nici că 570.000 de oameni vor fi executați silit. Cifrele Curții de Conturi sunt estimări statistice, iar existența unei diferențe poate fi stabilită numai prin controlul fiecărui dosar. Mai important, pensionarul de bună-credință nu trebuie confundat cu beneficiarul care a provocat plata nelegală. Dacă suma mai mare a fost încasată exclusiv din cauza unei erori administrative, legislația în vigoare îl scutește, în principiu, de restituire. Recuperarea poate interveni în special atunci când există culpa beneficiarului, iar chiar și în acest caz decizia trebuie motivată, comunicată și poate fi atacată în instanță în termen de 45 de zile.

Eveniment

Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă

Valoarea înscrisă în decizia de pensionare nu este întotdeauna suma care ajunge efectiv pe card sau este adusă de poștaș. În 2026, pensiile care depășesc 3.000 de lei sunt diminuate prin contribuția la sănătate și impozitul pe venit. În anumite situații pot apărea și popriri, debite recuperate de casa de pensii ori rețineri pentru împrumuturi neachitate. Pensia brută nu este același lucru cu pensia încasată Pensia brută reprezintă dreptul stabilit înaintea aplicării obligațiilor fiscale și a altor rețineri. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pensia netă este suma rămasă după scăderea: - contribuției de asigurări sociale de sănătate – CASS; - impozitului pe venit; - eventualelor popriri sau debite; - altor rețineri operate în temeiul legii. Toate aceste informații trebuie verificate pe talonul de pensie sau pe documentul de informare transmis beneficiarului care primește banii în cont. Pensiile de până la 3.000 de lei nu sunt impozitate În 2026, pentru o pensie brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu se datorează nici CASS, nici impozit pe venit. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Astfel, dacă pensia brută este de 2.950 de lei și nu există popriri sau alte rețineri, beneficiarul trebuie să primească 2.950 de lei. Pragul de 3.000 de lei nu înseamnă că o pensie care îl depășește este taxată integral. CASS și impozitul se aplică numai părții care trece peste acest plafon. Cum se calculează CASS în 2026 CASS este de 10% și se aplică diferenței dintre pensia brută și plafonul de 3.000 de lei: Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile CASS = (pensia brută – 3.000 de lei) × 10% Pentru o pensie brută de 5.000 de lei: suma care depășește plafonul: 2.000 de lei; CASS: 2.000 × 10% = 200 de lei. Contribuția se calculează și se reține automat de casa de pensii. Pensionarul nu trebuie să depună o declarație și nici să plătească separat suma. Potrivit reglementărilor introduse prin Legea nr. 141/2025, această contribuție asupra pensiilor care depășesc plafonul se aplică până la 31 decembrie 2027. Pensionarii cu venituri sub plafon rămân asigurați medical, chiar dacă sunt exceptați de la plata CASS. Impozitul se calculează după scăderea CASS Impozitul pe venit este tot de 10%, dar baza de calcul nu este identică celei folosite pentru CASS. Din pensia brută se scad atât suma neimpozabilă de 3.000 de lei, cât și contribuția la sănătate: Impozit = (pensia brută – 3.000 de lei – CASS) × 10% La pensia brută de 5.000 de lei: CASS: 200 de lei; baza impozabilă: 5.000 – 3.000 – 200 = 1.800 de lei; impozit: 180 de lei; pensia netă: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei. Ordinea este importantă: impozitul nu se aplică înaintea scăderii CASS. Exemple de calcul pentru pensiile din 2026 Pentru o pensie brută de 3.000 de lei nu se rețin CASS și impozit, astfel că pensionarul primește integral suma. La o pensie de 4.000 de lei, CASS este de 100 de lei, iar impozitul de 90 de lei, rezultând o pensie netă de 3.810 lei. Pentru o pensie brută de 5.000 de lei se rețin 200 de lei pentru sănătate și 180 de lei impozit, iar beneficiarul încasează 4.620 de lei. În cazul unei pensii de 6.300 de lei, CASS ajunge la 330 de lei, iar impozitul la 297 de lei, astfel că suma netă este de 5.673 de lei. La o pensie brută de 10.000 de lei, contribuția la sănătate este de 700 de lei, iar impozitul de 630 de lei, pensionarul primind 8.670 de lei. Aceste calcule presupun că nu există popriri, debite sau alte rețineri. Formula și exemplul pentru pensia de 6.300 de lei sunt prezentate și în materialul explicativ publicat de ANAF. Ce pensii și sume sunt neimpozabile Codul fiscal prevede anumite excepții, între care pensiile invalizilor, orfanilor și văduvelor sau văduvilor de război, precum și unele pensii acordate pentru invaliditate ori deces personalului participant la misiuni militare. De asemenea, indemnizația pentru însoțitor acordată pensionarului încadrat în gradul I de invaliditate este neimpozabilă. Aceasta trebuie diferențiată de pensia propriu-zisă atunci când se verifică talonul. Popririle pot reduce suplimentar suma primită O pensie poate fi urmărită silit pentru datorii fiscale, credite, pensie de întreținere sau alte obligații stabilite printr-un titlu executoriu. În general, din venitul lunar net se poate reține: - până la o treime pentru datorii obișnuite; - până la jumătate pentru obligații de întreținere; - cel mult jumătate din venitul net dacă există mai multe popriri. Pentru veniturile periodice mai mici decât salariul minim net există o protecție suplimentară: poate fi urmărită numai partea care depășește jumătate din salariul minim net. Limitele sunt prevăzute de articolul 729 din Codul de procedură civilă. Casa de pensii poate recupera sume plătite necuvenit Pe talon poate apărea și o reținere pentru un debit. Aceasta intervine, de exemplu, dacă instituția constată că anumite drepturi au fost încasate necuvenit în urma unei erori, a neanunțării unei schimbări sau a prezentării unor informații incorecte. Recuperarea trebuie să aibă la bază o decizie comunicată pensionarului. Documentul trebuie să indice suma, perioada și motivul constituirii debitului. Dacă pensionarul consideră că reținerea este greșită, poate contesta decizia în termenul înscris în aceasta. Pot exista și popriri pentru împrumuturi neachitate către o casă de ajutor reciproc. Legea permite CAR-urilor pensionarilor să solicite sprijinul caselor teritoriale pentru recuperarea creditelor restante, cu respectarea limitelor legale. Restanțele nu se taxează automat într-o singură lună Dacă pensionarul primește diferențe rezultate din recalculare, revizuire sau acordarea retroactivă a pensiei, sumele trebuie repartizate pe lunile cărora le corespund. Impozitul este calculat după regulile aplicabile fiecărei luni, nu ca și cum întreaga restanță ar reprezenta pensia unei singure luni. Această regulă împiedică taxarea artificial mai mare a unei plăți care cumulează drepturi restante pentru mai multe luni. Pensiile din străinătate au reguli distincte O pensie primită din alt stat poate trebui declarată în România dacă beneficiarul este rezident fiscal aici și România are dreptul de impozitare potrivit convenției încheiate cu statul respectiv. În aceste cazuri, calculul se face anual, iar venitul poate fi declarat prin Declarația unică. Impozitul achitat în străinătate poate fi scăzut sau pensia poate fi scutită în România, în funcție de convenția de evitare a dublei impuneri. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul ar trebui să compare lunar: - cuantumul brut al pensiei; - suma reținută drept CASS; - impozitul pe venit; - eventualele popriri sau debite; - suma netă de plată. Talonul poate fi consultat și prin contul personal de pe portalul CNPP. Dacă diferența nu poate fi explicată prin reținerile înscrise, pensionarul poate cere în scris casei teritoriale de pensii un desfășurător al calculului și temeiul fiecărei diminuări. O pensie mai mică decât suma brută nu indică automat o eroare. Dacă însă apare o reținere necunoscută, valoarea CASS ori a impozitului nu respectă formulele legale sau suma de pe talon diferă de cea virată, situația trebuie verificată imediat la casa de pensii și, după caz, la bancă.

Eveniment

Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus

O pensie mai mică decât se aștepta beneficiarul nu înseamnă automat că instituția a greșit calculul. Totuși, perioade lipsă din vechime, sporuri nevalorificate, grupe de muncă omise sau puncte de stabilitate calculate incorect pot reduce suma primită lunar. Pensionarul are dreptul să ceară explicații, documentele folosite la calcul și, după caz, revizuirea ori recalcularea pensiei. Primul pas: verificarea deciziei de pensionare Controlul trebuie să înceapă cu decizia de pensionare sau cu decizia de recalculare primită de la casa teritorială de pensii. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Nu este suficient să fie verificată numai suma de pe talon. În documentele de calcul trebuie urmărite, în principal: - stagiul total de cotizare; - stagiul contributiv, adică perioadele pentru care s-au datorat contribuții; - perioadele asimilate și necontributive; - numărul total de puncte; - punctele de stabilitate; - perioadele lucrate în grupele I și a II-a sau în condiții deosebite ori speciale; - veniturile și sporurile luate în calcul; - eventualele reduceri ale vârstei de pensionare. Dacă informațiile primite nu sunt suficient de detaliate, pensionarul poate solicita casei de pensii eliberarea buletinului de calcul și copii ale documentelor care au stat la baza deciziei. Unele case teritoriale au formulare speciale pentru această cerere. Cum se verifică vechimea în muncă Stagiul înscris în decizie trebuie comparat, lună cu lună și an cu an, cu documentele personale: carnetul de muncă, adeverințele eliberate de angajatori, livretul militar, diplomele, certificatele privind concediile pentru creșterea copilului și celelalte acte depuse la dosar. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, principalele dovezi sunt carnetul de muncă și adeverințele emise de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Pentru perioadele ulterioare, informațiile provin, în principal, din declarațiile nominale transmise electronic. O eroare poate apărea dacă: - lipsește o perioadă lucrată; - datele de angajare sau încetare sunt greșite; - o lună apare fără venit ori fără contribuție; - activitatea desfășurată la mai mulți angajatori nu a fost înregistrată complet; - o adeverință aflată la dosar nu a fost valorificată; - există greșeli în declarațiile depuse de angajator. Pentru informațiile lipsă, pensionarul poate solicita și o adeverință privind stagiul de cotizare. Punctele de stabilitate trebuie verificate separat Punctele de stabilitate se acordă persoanelor care au realizat mai mult de 25 de ani de stagiu contributiv. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Potrivit regulilor CNPP, se acordă: 0,50 puncte pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv; 0,75 puncte pentru fiecare an peste 30 și până la 35 de ani inclusiv; un punct pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani. Calculul se face inclusiv pentru luni și zile, nu numai pentru anii întregi. Atenție însă: nu toate perioadele recunoscute drept vechime aduc și puncte de stabilitate. Facultatea, serviciul militar și alte perioade asimilate nu intră, de regulă, în acest calcul. Concediul pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 poate fi luat în considerare, prin excepție, la îndeplinirea stagiului minim sau complet necesar pensionării, dar nu produce puncte de stabilitate. În schimb, concediul pentru îngrijirea copilului efectuat înainte de 1 aprilie 2001 constituie stagiu contributiv. Grupele de muncă pot influența serios pensia Cei care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 în grupa I sau a II-a trebuie să verifice dacă întreaga perioadă apare în documentele de calcul. După această dată, grupele au fost înlocuite de condițiile deosebite și speciale de muncă. Recunoașterea lor poate influența atât punctajul pensiei, cât și reducerea vârstei standard de pensionare. Pentru dovedire pot fi necesare carnetul de muncă și adeverințe care să indice exact perioada, locul de muncă, funcția, grupa, procentul de timp lucrat și actul normativ în baza căruia s-a făcut încadrarea. O simplă mențiune că activitatea s-a desfășurat într-un mediu greu sau periculos nu este suficientă. Dacă grupa apare în carnet ori într-o adeverință valabilă, dar lipsește din calcul, pensionarul trebuie să ceară verificarea dosarului. Sporurile și veniturile care pot lipsi O altă sursă de diferențe este nevalorificarea unor venituri pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Pot intra aici, în funcție de perioadă și de documentele existente: - sporul de vechime; - sporul de noapte; - sporurile pentru condiții grele, periculoase sau nocive; - orele suplimentare; - primele și premiile; - acordul global; - al treisprezecelea salariu; - alte venituri brute contributive. Pentru veniturile nepermanente realizate înainte de aprilie 2001 este necesară, de regulă, o adeverință eliberată de angajator sau de deținătorul legal al arhivei, conform modelului din Anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Adeverința trebuie să conțină veniturile lunare realizate, nu doar o enumerare generală a sporurilor. CNPP precizează că documentele care indică numai sporurile nepermanente, fără salariile lunare, nu oferă toate elementele necesare calculului. După aprilie 2001, datele ar trebui să existe în evidențele electronice, astfel încât pensionarul nu trebuie, în mod obișnuit, să aducă alte acte. Concediile nu se tratează toate la fel Pensionarul trebuie să verifice dacă perioadele de concediu au fost încadrate potrivit regulilor valabile la momentul respectiv. Concediul de odihnă este o perioadă plătită pentru care se datorează contribuții și nu ar trebui să producă o întrerupere a stagiului. În cazul concediilor medicale, al concediilor pentru creșterea copilului sau al altor indemnizații de asigurări sociale, tratamentul diferă în funcție de an, tipul concediului și legislația aplicabilă. Concediul fără plată, în schimb, nu reprezintă în mod obișnuit stagiu contributiv. De aceea, simplul fapt că o anumită perioadă lipsește din numărul anilor contributivi nu demonstrează automat existența unei greșeli. Ce faci dacă găsești o perioadă sau un venit lipsă Dacă eroarea pare evidentă, pensionarul trebuie să depună la casa teritorială de pensii o cerere scrisă, înregistrată, în care să indice concret ce solicită: - perioada care nu a fost recunoscută; - venitul sau sporul omis; - grupa ori condițiile de muncă nevalorificate; - numărul de puncte considerat greșit; - documentele din dosar care dovedesc situația. La cerere se atașează copii ale deciziei, actului de identitate, carnetului de muncă și adeverințelor relevante. Este important să fie păstrat numărul de înregistrare. Dacă greșeala rezultă din actele deja existente în dosar, poate fi cerută revizuirea pensiei. Legea permite revizuirea atunci când se constată diferențe între sumele stabilite sau plătite și cele legal cuvenite. Diferențele pot fi acordate, de regulă, în limita termenului general de prescripție de trei ani. Dacă pensionarul aduce documente noi – de exemplu, o adeverință cu venituri sau sporuri care nu se afla anterior la dosar – procedura este, de regulă, recalcularea. Pentru actele depuse după 1 septembrie 2024, noile drepturi se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii, nu pentru întreaga perioadă trecută. Adeverințele pot fi depuse și în 2026; termenul special de șase luni despre care s-a vorbit după intrarea în vigoare a noii legi nu a fost un termen-limită pentru pensionari. Decizia nouă poate fi contestată în 45 de zile Dacă pensionarul tocmai a primit o decizie pe care o consideră greșită, nu trebuie să aștepte răspunsul la petiții până când expiră termenul legal. Potrivit formei în vigoare a Legii nr. 360/2023 la 15 septembrie 2026, decizia casei teritoriale de pensii poate fi contestată direct la instanța judecătorească competentă, în termen de 45 de zile de la comunicare. Cererea se depune la tribunal, la secția sau completul pentru litigii de muncă și asigurări sociale, și este scutită de taxă judiciară de timbru. O simplă cerere de explicații sau de audiență depusă la casa de pensii nu trebuie considerată automat un înlocuitor al acțiunii în instanță și nici o garanție că termenul de 45 de zile se oprește. Senatul a adoptat la 14 septembrie 2026 un proiect care ar introduce o contestație administrativă prealabilă la casa de pensii, însă acesta este încă un proiect legislativ, nu o regulă aplicabilă. Până la eventuala sa adoptare definitivă și intrare în vigoare, rămâne valabilă procedura prevăzută de actualul articol 127. O verificare bună se face pe documente, nu prin comparație cu vecinii Două persoane cu aceeași vechime pot primi pensii diferite deoarece au avut salarii, sporuri, perioade contributive și condiții de muncă diferite. De aceea, comparația cu pensia unui fost coleg poate ridica o întrebare, dar nu dovedește eroarea. Cele mai importante indicii sunt neconcordanțele dintre decizie și documentele de muncă: luni dispărute, salarii sau sporuri lipsă, grupe nerecunoscute și un stagiu contributiv care nu corespunde perioadelor efectiv lucrate. Cu cât pensionarul indică mai exact eroarea și actul care o dovedește, cu atât solicitarea poate fi verificată mai ușor.

Eveniment

Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026

Punctele de stabilitate au devenit una dintre cele mai importante componente ale noii formule de calcul a pensiilor. Ele îi avantajează pe cei care au contribuit mai mult de 25 de ani la sistemul public de pensii și pot aduce, în cazul unei cariere lungi, câteva sute de lei în plus la pensia lunară. În 2026, sistemul rămâne neschimbat, iar valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Ce sunt, de fapt, punctele de stabilitate Punctele de stabilitate sunt un bonus introdus prin Legea nr. 360/2023 pentru persoanele care au un stagiu de cotizare contributiv mai mare de 25 de ani. Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap Ideea este simplă: cu cât o persoană a cotizat efectiv mai mult timp la sistemul public de pensii, peste pragul de 25 de ani, cu atât primește un bonus mai mare. Punctele de stabilitate nu reprezintă o indemnizație separată și nu sunt plătite distinct. Ele se adaugă la punctele obținute din contribuțiile plătite de-a lungul vieții profesionale, iar rezultatul intră în formula de calcul a pensiei. De la câți ani se primesc punctele de stabilitate Primii 25 de ani de stagiu contributiv nu aduc puncte de stabilitate. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Bonusul începe numai pentru ceea ce depășește acest prag. Legea stabilește trei trepte: pentru fiecare an contributiv peste 25 și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte; pentru fiecare an peste 30 și până la 35 de ani inclusiv se acordă 0,75 puncte; pentru fiecare an contributiv peste 35 de ani se acordă 1 punct. Bonusul crește astfel cu vechimea: anii de muncă de după 35 de ani sunt recompensați cel mai mult. Câți bani înseamnă punctele în 2026 În sistemul actual, pensia se determină folosind numărul total de puncte și valoarea punctului de referință. În 2026, aceasta este menținută la 81 de lei. Prin urmare, numai componenta reprezentată de punctele de stabilitate poate fi ilustrată astfel: 30 de ani contributivi: 5 ani × 0,50 puncte = 2,50 puncte de stabilitate 2,50 × 81 lei = 202,50 lei 35 de ani contributivi: 5 × 0,50 + 5 × 0,75 = 6,25 puncte 6,25 × 81 lei = 506,25 lei 40 de ani contributivi: 5 × 0,50 + 5 × 0,75 + 5 × 1 = 11,25 puncte 11,25 × 81 lei = 911,25 lei Aceste sume nu constituie însă un „spor” plătit separat. Ele arată contribuția punctelor de stabilitate la cuantumul rezultat din formula pensiei. Se acordă puncte și pentru luni, nu doar pentru ani întregi Un pensionar nu trebuie să aibă exact 30, 35 sau 40 de ani pentru a beneficia de bonus. Sunt luate în calcul și fracțiunile de an. Normele de aplicare stabilesc: - între 25 și 30 de ani: 0,04167 puncte pentru fiecare lună; - între 30 și 35 de ani: 0,06250 puncte pentru fiecare lună; - după 35 de ani: 0,08333 puncte pentru fiecare lună. Există inclusiv valori stabilite pentru fiecare zi de stagiu contributiv. Astfel, cine are, de exemplu, 35 de ani și șase luni contributive nu pierde jumătatea de an la calcul. Atenție: vechimea totală nu este întotdeauna vechime contributivă Aceasta este una dintre cele mai importante confuzii. Pentru punctele de stabilitate contează stagiul de cotizare contributiv, adică, în principiu, perioadele pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale ori, în cazul contractelor de asigurare socială, contribuțiile au fost datorate și plătite. În dosarul unei persoane pot exista însă și perioade asimilate sau necontributive care sunt valorificate la pensie, fără să fie automat incluse în stagiul folosit pentru acordarea punctelor de stabilitate. De exemplu, studiile universitare la zi, serviciul militar sau anumite alte perioade recunoscute de lege nu trebuie confundate cu anii de contribuție efectivă folosiți la acest bonus. La fel, sporurile de vechime acordate pentru fostele grupe I și II de muncă nu reprezintă, prin ele însele, ani contributivi suplimentari pentru calculul punctelor de stabilitate. Documentele CNPP separă în mod expres stagiul contributiv utilizat pentru punctele de stabilitate de perioadele asimilate și necontributive. Dacă ai lucrat după pensionare primești alte puncte de stabilitate? Nu pentru perioadele în care pensia este cumulată cu venituri pentru care persoana este asigurată. Legea prevede expres că punctele de stabilitate nu se acordă pentru perioadele în care o persoană cumulează pensia din sistemul public, sau o pensie de serviciu, cu venituri asigurate. Cu alte cuvinte, simplul fapt că un pensionar continuă să lucreze și să plătească CAS nu înseamnă că acea perioadă îi generează și puncte de stabilitate. Două contracte de muncă nu dublează vechimea O altă regulă importantă îi privește pe cei care au lucrat simultan la mai mulți angajatori. Dacă, într-un anumit an, o persoană a avut două sau chiar mai multe contracte de muncă, perioada respectivă nu devine doi sau trei ani de vechime pentru punctele de stabilitate. Timpul calendaristic se ia în calcul o singură dată. Veniturile și contribuțiile pot influența punctajul obținut, dar un an lucrat rămâne un an în ceea ce privește durata stagiului contributiv pentru bonusul de stabilitate. Unde pot fi verificate punctele de stabilitate În decizia de pensionare și în anexa de calcul există distinct informații despre stagiile valorificate. Modelul oficial al CNPP cuprinde inclusiv rubrica „Stagiu de cotizare contributiv pentru puncte de stabilitate”. Această rubrică este importantă mai ales atunci când numărul de ani pe care pensionarul crede că i-a lucrat diferă de perioada folosită de Casa de Pensii pentru stabilirea bonusului. De exemplu, o persoană poate avea trecută în documente o vechime totală de 37 de ani, dar stagiul contributiv care generează puncte de stabilitate poate fi mai mic dacă în cei 37 de ani sunt incluse perioade asimilate sau necontributive. Punctele de stabilitate pot face diferențe mari la pensie Mecanismul îi avantajează în special pe cei cu cariere foarte lungi. După 35 de ani contributivi, fiecare an suplimentar aduce un punct întreg de stabilitate. La valoarea punctului de referință din 2026, de 81 de lei, un an contributiv suplimentar după pragul de 35 de ani înseamnă, prin componenta de stabilitate, 81 de lei în plus în formula pensiei. De aceea, pentru pensionarii cu 35, 40 sau chiar peste 40 de ani de contribuții, verificarea stagiului contributiv înscris în decizia de pensie este esențială. O perioadă lucrată care lipsește din evidențe poate afecta nu numai punctajul obținut pentru salariile din acea perioadă, ci și numărul punctelor de stabilitate. Pe scurt, în 2026, punctele de stabilitate se acordă automat pentru stagiul contributiv care depășește 25 de ani. Cu cât cariera contributivă este mai lungă, cu atât bonusul crește, iar după 35 de ani fiecare an suplimentar valorează un punct întreg. Pentru pensionar, cheia este însă expresia „stagiu contributiv”: nu orice an recunoscut drept vechime produce automat și puncte de stabilitate.

Eveniment

Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026

În calculul pensiei pot intra și perioade în care o persoană nu a mers efectiv la serviciu și nu a avut un contract obișnuit de muncă. Facultatea la zi, armata, anumite concedii medicale, concediul pentru creșterea copilului, șomajul sau anii de detenție politică pot fi recunoscuți, în anumite condiții, la stabilirea drepturilor de pensie pentru anul 2026. Însă nu toți acești ani au aceeași valoare. Legea pensiilor face diferența între stagiu contributiv, perioade asimilate și perioade necontributive. Mai mult, o perioadă care este luată în calcul la pensia pentru limită de vârstă poate să nu ajute la îndeplinirea condițiilor pentru pensia anticipată. Trei noțiuni care nu trebuie confundate Potrivit Legii nr. 360/2023, stagiul total de cotizare poate cuprinde trei categorii: stagiul de cotizare contributiv, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Stagiul contributiv reprezintă, în principal, timpul pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Perioadele asimilate sunt intervale în care contribuția nu a fost datorată sau plătită, dar pe care legea le tratează, în anumite condiții, ca stagiu de cotizare. Perioadele necontributive sunt recunoscute ca vechime sau stagiu prin acte normative speciale, deși pentru ele nu exista obligația plății contribuției de asigurări sociale. Diferența devine esențială atunci când omul vrea să afle nu doar „câți ani are în total”, ci dacă a realizat stagiul minim sau stagiul complet contributiv cerut pentru un anumit tip de pensionare. Facultatea la zi poate conta la pensie Studiile universitare reprezintă perioadă asimilată dacă au fost urmate la zi sau cu frecvență, pe durata normală prevăzută pentru programul respectiv și au fost finalizate cu diplomă. Legea include studiile universitare de licență, dar și ciclurile de master și doctorat, în condițiile în care studiile sunt absolvite. Pentru facultate și pentru unele dintre celelalte perioade asimilate, punctajul lunar stabilit de Legea nr. 360/2023 este de 0,25 puncte. Așadar, un an de facultate nu valorează în calculul pensiei la fel ca un an în care salariatul a avut, de exemplu, un venit ridicat pentru care s-a plătit CAS. Mai există o precizare importantă: facultatea poate fi valorificată la calcularea pensiei, însă nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie anticipată. Armata este și ea perioadă asimilată Serviciul militar obligatoriu este recunoscut la pensie. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Legea include perioada în care persoana a fost militar în termen sau militar cu termen redus, precum și perioadele de concentrare, mobilizare ori prizonierat. Și această perioadă beneficiază, în calculul stabilit de actuala lege, de punctajul de 0,25 puncte lunar. Armata poate majora astfel stagiul total și numărul de puncte luat în calcul la pensie, dar nu poate înlocui anii contributivi ceruți pentru deschiderea dreptului la pensia anticipată. CNPP o enumeră expres printre perioadele care nu intră în stagiul complet contributiv cerut pentru anticipată. Concediul pentru creșterea copilului are un regim mai favorabil O situație aparte este concediul pentru creșterea copilului. Pentru calculul pensiei, concediul pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 beneficiază, potrivit Legii nr. 360/2023, de un punctaj lunar determinat pe baza indemnizației primite, și nu de pragul fix de 0,25 puncte aplicat altor perioade asimilate. Punctajul anual se obține conform regulii generale, prin însumarea punctajelor lunare din acel an și împărțirea rezultatului la 12. Perioada este considerată asimilată, dar, prin excepție, se ia în calcul la stabilirea stagiului minim și complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie. Totuși, conform precizărilor CNPP, această perioadă este exclusă de la calculul punctelor de stabilitate Concediile medicale: contează și perioada în care au fost acordate În cazul concediilor medicale trebuie urmărită data. Legea nr. 360/2023 tratează drept perioade asimilate intervalele în care, între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006, o persoană a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legislației de atunci. În această categorie au intrat, între altele, anumite indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate ori recuperarea capacității de muncă. Separat, începând cu 1 ianuarie 2005, legea consideră perioadă asimilată concediul pentru incapacitate temporară de muncă produsă de accident de muncă sau boală profesională. Așadar, formula „orice concediu medical înseamnă automat vechime necontributivă” este prea simplă. Regimul juridic depinde de tipul indemnizației și de perioada în care aceasta a fost acordată. Șomajul contează, dar nu toate perioadele de șomaj sunt identice Una dintre cele mai frecvente confuzii privește șomajul. CNPP precizează că perioadele în care o persoană a primit ajutor de șomaj sau ajutor de integrare profesională înainte de 1 aprilie 2001, în baza legislației de atunci, sunt perioade necontributive recunoscute ca stagiu de cotizare. Pentru perioadele de șomaj în care drepturile bănești primite au constituit bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, situația este diferită: la determinarea punctajului se iau în considerare sumele respective. Legea prevede expres că, pentru perioada în care persoana a fost șomer, punctajul lunar se stabilește în funcție de drepturile bănești care au constituit baza de calcul a CAS. De aceea, la verificarea dosarului de pensie este important nu doar faptul că persoana a fost șomer, ci și în ce an și în baza cărei legislații a primit indemnizația. Pentru pensia anticipată, șomajul de dinainte de 1 aprilie 2001, recunoscut drept perioadă necontributivă, nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului. Detenția politică, deportarea și persecuția pot fi recunoscute Și unele perioade în care oamenii au fost împiedicați de stat să muncească sunt luate în considerare. Printre perioadele necontributive recunoscute de legislația pensiilor se află cele stabilite potrivit Decretului-lege nr. 118/1990 pentru persoanele persecutate politic de regimul instaurat după 6 martie 1945. Pot intra aici, în condițiile prevăzute de lege, perioade de privare de libertate din motive politice, deportare, strămutare sau prizonierat, precum și anumite perioade suplimentare de vechime acordate persoanelor persecutate. Ele pot fi recunoscute la pensie, însă CNPP le enumeră între perioadele necontributive care nu intră în stagiul complet contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată. Anii „recunoscuți” nu aduc puncte de stabilitate O altă diferență importantă apare la punctele de stabilitate introduse de noua lege a pensiilor. Acestea se acordă numai pentru stagiul de cotizare contributiv care depășește 25 de ani: 0,50 puncte pentru fiecare an peste 25 până la 30 de ani inclusiv, 0,75 puncte pentru anii peste 30 până la 35 și câte un punct pentru fiecare an contributiv peste 35 de ani. Prin urmare, faptul că o persoană are, de exemplu, 35 de ani de stagiu total nu înseamnă automat că are 35 de ani contributivi și nici că toate cele 35 de ani generează puncte de stabilitate. Un pensionar ar putea avea, ipotetic, 30 de ani lucrați efectiv, patru ani de facultate și un an de armată. Stagiul total recunoscut poate ajunge astfel la 35 de ani, dar facultatea și armata nu devin, numai prin această însumare, ani contributivi pentru punctele de stabilitate sau pentru îndeplinirea stagiului complet contributiv cerut la pensia anticipată. De ce contează diferența mai ales la pensia anticipată În cazul pensiei pentru limită de vârstă, perioadele asimilate și cele necontributive pot fi valorificate în condițiile legii și pot influența stagiul total și cuantumul pensiei. La pensia anticipată, însă, criteriul principal este realizarea stagiului complet de cotizare contributiv. CNPP precizează expres că, pentru deschiderea acestui drept, nu intră în stagiul complet contributiv facultatea, armata, anumite indemnizații și concedii medicale, șomajul necontributiv anterior datei de 1 aprilie 2001, perioadele recunoscute foștilor persecutați politic și alte perioade necontributive prevăzute de lege. Există însă o nuanță importantă în noua lege: penalizarea aplicată pensiei anticipate scade treptat în funcție de numărul de ani de muncă realizați peste stagiul complet contributiv de 35 de ani. Cu toate acestea, legea menține o rigoare absolută: atât stagiul complet de bază, cât și anii suplimentari de peste acest stagiu (de până la 5 ani) trebuie să fie realizați exclusiv din perioade contributive. Perioadele asimilate (precum facultatea sau armata) rămân complet excluse de la orice formă de calcul pentru pensia anticipată, fiind valorificate abia la împlinirea vârstei standard. Ce ar trebui să verifice pensionarul în dosarul său Cea mai utilă întrebare nu este, așadar, doar „câți ani am vechime?”, ci „din acești ani, câți sunt contributivi, câți sunt asimilați și câți sunt necontributivi?” În deciziile de pensionare emise potrivit noii legislații, aceste categorii sunt evidențiate separat tocmai pentru că produc efecte juridice diferite. Pentru perioade mai vechi, pensionarul ar trebui să păstreze sau să caute, după caz, diploma și documentele privind durata studiilor, livretul militar, carnetul de muncă, adeverințele privind șomajul sau plățile compensatorii, documentele privind concediul pentru creșterea copilului și actele oficiale prin care au fost recunoscute perioadele de detenție, deportare ori persecuție politică. Concluzia importantă este că un an recunoscut la pensie nu este întotdeauna egal cu un an lucrat și contributiv. Facultatea, armata, concediul pentru creșterea copilului, șomajul sau alte perioade protejate de lege pot conta, dar în moduri diferite. Iar această diferență poate decide atât cuantumul pensiei, cât și momentul în care persoana poate efectiv să se pensioneze.

Eveniment

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net

Noua Lege a salarizării schimbă modul în care vor fi construite veniturile angajaților statului. Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026, calculul pornește de la o valoare de referință, continuă cu coeficientul funcției, gradul profesional și vechimea, iar la salariul de bază astfel rezultat se pot adăuga sporuri, indemnizații și alte drepturi. Abia după reținerea taxelor se ajunge la suma virată pe card. Prima etapă: identificarea funcției și a coeficientului Fiecare funcție din sectorul public este așezată într-o grilă și primește un coeficient de salarizare. Citește și: Cum este răsplătită vechimea în noua lege a salarizării: când crește automat salariul bugetarilor Acesta arată poziția postului în ierarhia bugetară și reflectă responsabilitatea, complexitatea muncii, nivelul de pregătire, impactul deciziilor și condițiile în care se desfășoară activitatea. Proiectul introduce 12 grade salariale, iar coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8. Gradul salarial nu trebuie confundat cu gradul profesional: primul arată poziția funcției în ierarhia generală, în timp ce al doilea indică nivelul de evoluție al angajatului în cariera sa. În anexele legii, un post poate apărea diferențiat, de exemplu, pentru debutant, asistent, principal, specialist sau grad profesional superior. Fiecărei asemenea încadrări îi corespunde un coeficient distinct. Valoarea de referință este „unitatea de măsură” Pentru anul 2027, proiectul indică o valoare de referință de 4.100 de lei. Aceasta nu reprezintă salariul primit pe card și nici salariul automat acordat fiecărui bugetar. Este o valoare brută, utilizată pentru calcularea salariului de bază. Formula inițială este: 4.100 de lei × coeficientul funcției = salariul de bază brut la gradația 0 De exemplu, un coeficient de 1,50 conduce la un salariu de bază de 6.150 de lei brut, iar un coeficient de 2,00 produce un salariu de bază de 8.200 de lei brut. Sumele rezultate se rotunjesc din leu în leu în favoarea angajatului. Dacă salariul calculat pentru o normă întreagă ar fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată, angajatul trebuie remunerat cel puțin la nivelul salariului minim legal. Gradul profesional este deja reflectat în coeficient Gradul profesional nu se adaugă, de regulă, ca un procent separat peste salariu. El influențează coeficientul înscris în grilă. Un debutant și un angajat cu grad profesional superior, chiar dacă ocupă funcții din aceeași familie ocupațională, pot avea coeficienți diferiți. Prin urmare, avansarea în grad profesional poate însemna trecerea la o altă poziție din anexă și la un coeficient mai mare. Salariul nu se stabilește doar după denumirea generală a postului. Contează funcția concretă, nivelul studiilor, gradul sau treapta profesională și, în unele domenii, vechimea în specialitate cerută pentru ocuparea postului. Vechimea majorează succesiv salariul de bază Pentru majoritatea funcțiilor de execuție, coeficienții din anexe sunt prevăzuți pentru gradația 0, adică pentru o vechime de până la trei ani. Ulterior se aplică majorări succesive, în funcție de vechimea totală în muncă: între 3 și 5 ani: 7,5%; între 5 și 10 ani: încă 5%; între 10 și 15 ani: încă 5%; între 15 și 20 de ani: încă 2,5%; peste 20 de ani: încă 2,5%. Procentele se aplică succesiv, nu se adună pur și simplu și nu se calculează toate la salariul inițial. La fiecare trecere într-o gradație, procentul se aplică salariului de bază existent în acel moment. Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă de vechime este inclusă deja în salariul de bază. Sporurile se adaugă după stabilirea salariului de bază După ce sunt aplicate coeficientul și gradația de vechime, rezultă salariul de bază brut. Peste acesta pot fi acordate sporurile și celelalte componente prevăzute pentru funcția respectivă. Proiectul păstrează sporuri pentru condiții de muncă, activități speciale, ore suplimentare, muncă în zile de repaus sau sărbători, handicap și implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene. Nu fiecare angajat va primi însă toate aceste drepturi. Ele depind de locul de muncă, activitatea efectiv desfășurată și condițiile stabilite în lege și în anexele familiei ocupaționale. La nivelul fiecărui ordonator principal de credite, suma sporurilor și a altor drepturi care intră sub plafon nu va putea depăși, în general, o medie de 20% din totalul salariilor de bază. Aceasta nu înseamnă neapărat că fiecare salariat va avea sporuri de maximum 20%. Unii pot primi un procent mai mare, iar alții unul mai mic sau deloc, cu respectarea mediei instituției și a excepțiilor prevăzute de lege. Ce poate intra în salariul lunar brut Proiectul face diferența între salariul de bază și salariul lunar. Salariul lunar poate cuprinde: salariul de bază + sporuri + indemnizații + prime + premii + alte drepturi salariale Pot apărea, după caz, plata orelor suplimentare, indemnizația de hrană, sporul pentru proiecte europene, plata pentru anumite condiții de muncă ori alte componente prevăzute expres pentru domeniul respectiv. Unele drepturi nu sunt permanente. Orele suplimentare depind de munca efectiv prestată, premiile de performanță depind de evaluare și de fondurile disponibile, iar anumite indemnizații sunt acordate numai în lunile în care sunt îndeplinite condițiile legale. Din acest motiv, doi angajați cu același salariu de bază pot primi sume diferite pe card. Un exemplu orientativ de calcul Să presupunem că un angajat are un coeficient de 2,00 și o vechime cuprinsă între 10 și 15 ani. Salariul de bază la gradația 0 este: 4.100 × 2,00 = 8.200 de lei brut Apoi se aplică succesiv majorările de vechime: gradația 1: 8.200 + 7,5% = 8.815 lei; gradația 2: 8.815 + 5% = aproximativ 9.256 lei; gradația 3: 9.256 + 5% = aproximativ 9.719 lei. Dacă angajatul beneficiază, ipotetic, și de un spor de 10% calculat la salariul de bază, acesta ar fi de aproximativ 972 de lei. Salariul lunar brut ar ajunge astfel la aproximativ 10.691 de lei. Sporul concret, baza sa de calcul și celelalte drepturi depind de funcția ocupată și de prevederile aplicabile fiecărei familii ocupaționale. Cum se ajunge de la brut la net Din salariul lunar brut sunt reținute contribuțiile și impozitul prevăzute de Codul fiscal: CAS pentru pensie: 25%; CASS pentru sănătate: 10%; impozit pe venit: 10%, aplicat bazei rămase după scăderea contribuțiilor și, după caz, a deducerilor. În exemplul de mai sus, pentru un brut de aproximativ 10.691 de lei și fără deduceri sau facilități fiscale, suma netă ar fi de aproximativ 6.250 de lei. Calculul final poate varia în funcție de deducerea personală, persoanele aflate în întreținere, eventualele scutiri și regimul fiscal al anumitor componente salariale. Prin urmare, coeficientul din grilă nu poate fi confundat cu salariul net. El stabilește doar punctul de plecare al calculului. Salariul actual poate fi protejat prin diferența tranzitorie Dacă venitul calculat potrivit noii legi este mai mic decât cel aflat în plată înaintea aplicării sale, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta are rolul de a evita o diminuare imediată a venitului lunar pentru angajații existenți. Diferența nu modifică însă coeficientul și nu devine parte permanentă a salariului de bază. Ea este un drept individual separat, destinat perioadei de tranziție către noua grilă, și se poate reduce pe măsură ce salariul calculat după noile reguli crește. Formula completă, pe înțelesul tuturor În forma cea mai simplă, traseul de la grilă la card va fi: valoarea de referință × coeficientul funcției → aplicarea gradației de vechime → salariul de bază brut → adăugarea sporurilor și a celorlalte drepturi → salariul lunar brut → scăderea CAS, CASS și a impozitului → salariul net Pentru fiecare bugetar, calculul concret va depinde de anexa în care este încadrată funcția, gradul profesional, vechimea, sporurile aplicabile și situația fiscală individuală. Din acest motiv, simpla identificare a unui coeficient în grilă nu arată, singură, câți bani vor intra efectiv pe card.

calcul

Grupa de muncă recunoscută în instanță poate schimba data pensionării: ce se întâmplă cu anii lucrați și calculul pensiei

Statul îți poate calcula un impozit prea mare pentru locuință: ce documente verifici și cât timp ai să contești suma

Grupele de muncă pot schimba calculul pensiei: cum verifici dacă ți-au fost recunoscute drepturile

Ai dus adeverințele la Casa de Pensii, dar pensia nu a crescut: cum afli dacă documentele au fost folosite

O perioadă de muncă omisă îți poate micșora pensia: cum verifici calculul și cum corectezi datele

Câți bani aduce armata la pensie: cum se calculează punctajul pentru stagiul militar făcut înainte și după 1 aprilie 2001

Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate

Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect

Pensionarii pot pierde bani din cauza actelor lipsă: ce sporuri trebuie verificate în dosar

Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare

Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă

Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus

Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026

Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026

Cum se va calcula salariul bugetarilor potrivit noii legi a salarizării: formula completă, de la brut la net

Ultima oră

Nicușor Dan, lovitură pentru Pandele, soțul lui Firea: refuză să facă municipiu din orașul Voluntari, sesizează CCR. Pandele dorea să beneficieze de taxe mărite

EXCLUSIV România, implicată în scandalul european al obuzelor pentru Ucraina cumpărate de Estonia. Rețeaua: un fost ofițer DGIA, un ex-militar american, Romarm

Videoclip nord-coreean postat de Natalia Intotero despre primirea entuziasmată la sosirea în Ministerul Mediului

Contracte pe bani publici către firmele aceluiași afacerist: peste 20.000 de euro pentru un parc fotovoltaic

Autostrada A8, între întârzieri și contestații: lucrările depind de bugetul pe 2027

EXCLUSIV În 9 luni din 2026, peste o treime din angajații STB și-au luat peste 100.000 de zile de concediu medical

FOTO EXCLUSIV Șeful PSD Sector 4 pregătește o răscoală la STB, societate în insolvență cu datorii uriașe

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre auristul de la Economie

Situație catastrofală la metroul spre Otopeni: nu sunt bani pentru jumătatea nordică, care este scenariul optimist de finalizare - Pro Infrastructură

Scandal imobiliar la Nueva Iași: avansuri de sute de mii de euro și apartamente promise mai multor cumpărători

O federație sindicală din Sănătate atacă PSD pentru că a refuzat proiectul legii salarizării elaborat de guvernul Bolojan și-i cere să pună altul în loc

FOTO Singur, cu o valiză carry-on, Ilie Bolojan s-a întors la Oradea

Băsescu: „Dacă au vreo specialitate certă cei din PSD, au specialitatea de a destabiliza țara”

Primul atac de la PSD la ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, vine de la clientul Olguței Vasilescu. Nazare este suspendat din PNL

Proprietarii de apartamente pot fi amendați pentru reparațiile nefăcute: sancțiunea ajunge la 10.000 de lei