Noua lege a salarizării, pe înțelesul tuturor: ce este „diferența tranzitorie” și cum pot îngheța salariile
Guvernul și sindicatele se contrazic de săptămâni bune pe textul proiectului Legii salarizării unitare.
În timp ce oficialii de la Ministerul Muncii susțin că „nicio leafă nu va scădea pe card”, liderii sindicali din Sănătate și Finanțe au declanșat greve, acuzând pierderi masive de venituri.
Adevărul se află la mijloc și este ascuns în spatele unui termen juridic de care depinde viitorul financiar al bugetarului: diferența tranzitorie.
Cum funcționează capcana ascunsă din noua lege și ce se va întâmpla cu banii bugetarilor în următorii 5 ani?
Ce este „diferența salarială tranzitorie”
Pe scurt, diferența tranzitorie este suma prin care statul păstrează venitul unui angajat atunci când noua grilă ar conduce la un salariu mai mic.
Forma revizuită a proiectului stabilește salariile de bază prin înmulțirea coeficientului corespunzător fiecărei funcții cu o valoare de referință.
Pentru luna decembrie 2026 și întreg anul 2027, valoarea de referință este de 4.100 de lei.
În cazul în care salariul lunar calculat potrivit noii legi este mai mic decât salariul aferent lunii noiembrie 2026, angajatului i se acordă diferența salarială tranzitorie.
Să presupunem, simplificat, că un angajat are în noiembrie 2026 un venit salarial protejat de 9.500 de lei, iar prin aplicarea noii grile salariul lunar rezultat este de 8.000 de lei.
Diferența de 1.500 de lei va fi acordată ca diferență salarială tranzitorie, astfel încât trecerea la noul sistem să nu producă imediat o pierdere de 1.500 de lei.
Mecanismul se aplică, potrivit proiectului, atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Ce se întâmplă cu majorările viitoare
Diferența tranzitorie nu se adaugă permanent peste toate majorările viitoare.
Dimpotrivă, ea se reduce pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral.
De exemplu, dacă un angajat are 8.000 de lei salariu rezultat din noua grilă, va exista o sumă de 1.500 de lei diferență tranzitorie.
Totalul rezultat va fi de 9.500 de lei, iar ulterior salariul din grilă crește la 8.500 de lei.
În acest caz, diferența tranzitorie se poate reduce la 1.000 de lei, iar venitul total rămâne astfel 9.500 de lei.
Dacă salariul din grilă ajunge la 9.000 de lei, diferența rămasă va fi de 500 de lei.
Abia când salariul calculat după noua lege ajunge la nivelul venitului protejat, diferența tranzitorie este absorbită integral, iar majorările ulterioare pot începe să se reflecte în creșterea efectivă a venitului.
Prin urmare, pentru angajații care pornesc cu o diferență tranzitorie mare, o parte dintre creșterile salariale viitoare poate fi consumată pentru absorbția acesteia, fără ca suma totală încasată să crească imediat.
Termenul-limită 2031, eliminat
În forma prezentată în luna mai, diferența salarială tranzitorie era raportată la salariul din decembrie 2026 și putea fi plătită cel târziu până la 31 decembrie 2031.
Forma revizuită în iulie schimbă mecanismul: referința devine salariul din noiembrie 2026, iar termenul-limită de 31 decembrie 2031 nu mai apare în articolul care reglementează diferența tranzitorie.
În schimb, proiectul spune că suma se reduce odată cu creșterile ulterioare ale salariului funcției, „până la absorbția integrală” a diferenței.
Un salariu neschimbat poate însemna totuși o pierdere
Chiar dacă venitul nominal este protejat, există o altă problemă: inflația.
Un angajat care încasează aceeași sumă timp de mai mulți ani nu pierde bani în sens nominal, dar poate pierde putere de cumpărare dacă prețurile cresc.
Să presupunem, strict ca exemplu, că un bugetar încasează 6.000 de lei pe lună și că acest venit nu se modifică timp de cinci ani.
Dacă inflația ar fi, ipotetic, de 4,5% în fiecare an, cei 6.000 de lei ar valora, în banii de astăzi:
- după un an: aproximativ 5.742 lei;
- după trei ani: aproximativ 5.257 lei;
- după cinci ani: aproximativ 4.815 lei.
Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare ar fi cu aproape 20% mai mică după cinci ani.
Plafonul de 20% nu înseamnă că fiecare spor este limitat la 20%
O altă prevedere importantă a proiectului privește sporurile, indemnizațiile, primele și premiile.
Legea stabilește că suma acestor elemente salariale nu poate depăși, în principiu, 20% din suma salariilor de bază și a celorlalte componente prevăzute de lege, calculul fiind făcut la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare.
Prin urmare, plafonul de 20% nu trebuie interpretat ca și cum fiecare angajat ar putea primi individual sporuri de cel mult 20%.
Mai mult, proiectul prevede și drepturi care nu sunt incluse în acest plafon.
De exemplu, sporul pentru munca de noapte este de 25% din salariul de bază pentru orele eligibile și este exceptat de la calculul limitei de 20%.
Orele suplimentare nu dispar din plată
Regula generală este că munca suplimentară, precum și cea prestată în zilele de sărbătoare legală sau de repaus săptămânal se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile.
Dacă acest lucru nu este posibil, proiectul prevede plata muncii suplimentare.
Pentru orele suplimentare efectuate peste programul normal, sporul este de 75%, iar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile nelucrătoare, sporul poate ajunge la 100%, în condițiile stabilite de lege.
Pentru plata lor este însă necesar, între altele, ca efectuarea orelor suplimentare să fi fost dispusă în scris de șeful ierarhic.
Venituri care nu intră în protecția diferenței tranzitorii
Protecția nu se aplică însă automat tuturor sumelor pe care un bugetar le primește astăzi.
Proiectul precizează că, la calcularea venitului din noiembrie 2026 folosit pentru stabilirea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse anumite drepturi aferente activității în proiecte finanțate din fonduri europene, drepturile pentru gestionarea fondurilor europene și stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a acestora.
Prin urmare, promisiunea că „venitul nu scade” trebuie citită împreună cu regulile care stabilesc exact ce componente sunt luate în calcul pentru diferența tranzitorie.
Nu toate sumele încasate de un angajat înainte de aplicarea noii legi sunt automat transformate într-un venit permanent protejat.
Creșterea valorii de referință, decisivă
Valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027.
Din 2028, aceasta poate fi majorată, însă majorarrea va depinde de ritmul de reducere a deficitului și de regulile bugetare.
Dacă valoarea de referință crește, salariile rezultate din grile cresc și ele.
Pentru un angajat care primește încă diferență tranzitorie, majorarea va acoperi mai întâi o parte din această diferență.
Promovarea și gradația pot modifica salariul
Proiectul păstrează diferențierea salariilor în funcție de gradațiile de vechime și permite promovarea în funcții, grade sau trepte profesionale, potrivit regulilor specifice fiecărui domeniu.
O asemenea schimbare poate determina recalcularea salariului potrivit noii grile.
Dar, în cazul unui angajat care beneficiază de o diferență tranzitorie consistentă, o creștere a salariului calculat potrivit grilei poate fi absorbită, total sau parțial, de diminuarea diferenței tranzitorii.
Prin urmare, promovarea sau trecerea la o nouă gradație nu înseamnă automat că întreaga creștere teoretică va apărea imediat și în suma totală încasată.
Angajații pot contesta reîncadrarea
Proiectul stabilește și o procedură clară pentru salariații care consideră că noul salariu, sporurile sau alte drepturi au fost calculate greșit.
Contestația poate fi depusă la ordonatorul de credite în termen de 20 de zile calendaristice de la comunicarea actului administrativ prin care au fost stabilite drepturile salariale.
Instituția trebuie să soluționeze contestația în 30 de zile.
Dacă angajatul este nemulțumit de rezultat, se poate adresa instanței competente în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției.
Tocmai de aceea, după intrarea în vigoare a noii legi, decizia individuală de reîncadrare va fi unul dintre cele mai importante documente pe care fiecare angajat din sectorul public va trebui să îl verifice.
