Dacă România vrea să crească salariile bugetarilor, trebuie ca toți pensionarii să plătească la CNAS, cere Comisia Europeană - surse
Comisia Europeană ar fi transmis României că, dacă vrea să crească cheltuielile cu salariile bugetarilor cu 12 miliarde de lei, în 2027 față de cheltuielile din 2026, atunci recomandă ca toți pensionarii să plătească asigurarea de sănătate, arată un document citat de Antena 3. Acum plătesc asigurarea obligatorie de sănătate doar pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei.
Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA
Inițial, proiectul legii salarizării prevedea o majorare cu opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, în 2027 față de 2026. Însă, după negocieri cu sindicatele, plafonul a sărit de 12 miliarde de lei.
România a vrut să ascundă oficialilor de la bruxelle cheltuieli de un miliard de lei
În documentul Comisiei Europene se mai reproșează României că a încercat să diminueze cu un miliard de lei impactul majorărilor de salarii din sectorul bugetar.
„În ceea ce privește Sănătatea, există o neconcordanță între fișierul cu estimările de cost și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege diferă de cea utilizată pentru calcularea costurilor (legea conține referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei). (...) În plus, legea ar trebui să precizeze în mod clar că factorii de ajustare trebuie stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice majorare acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități trebuie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, arată oficialii de la Bruxelles.
În plus, Comisia Europeană ar fi cerut un calendar clar pentru plata restanțelor datorate Justiției.
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul legii salarizării ar fi adus o majorare a cheltuielilor cu bugetarii de peste 12 miliarde de lei, iar Comisia Europeană nu a fost de acord. În plus, Bolojan a arătat că aceste cheltuieli suplimentare ar fi fost suportate de sectorul privat: „A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cineva, în principal de cei din sectorul privat, e o formă de inconștiență”.
Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”.
Aceste obligații sunt prevăzute în legea responsabilității fiscal - bugetare. De obicei, guvernele ocoleau limitările impuse de această lege prin excepții instituite prin ordonanțe de urgență. Însă Nazare avertizează: „O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”.
