Agenția de rating Moodys a publicat, vineri seara, un articol în care critică neobișnuit de dur eșecul adoptării unei legi a salarizării, apreciind că „este un semnal că un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal amplu, care controlează structural creșterea cheltuielilor, ar putea să nu mai existe”.
Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație
Agenția de rating Fitch, care, la final de iulie, a decis menținerea României la categoria „investment grade”, a vrut inițial să o retrogradeze la junk. România a fost nevoită să facă apel la decizia inițială a agenției Fitch privind ratingul de țară, se arată în comunicatul difuzat de această agenție.
Agenția de rating Moody’s a menținut în evaluarea sa din 7 august rating-ul României pe ultima treaptă recomandată investițiilor, după ce și Fitch a făcut același lucru cu o săptămână înainte. Totodată, a menținut perspectiva negativă. Instituția a avertizat asupra riscurilor politice și de implementare care pot afecta programul de consolidare fiscală. Moody’s a apreciat că România a făcut progrese mai rapide decât anticipa în reducerea deficitului, însă considera că efortul fiscal trebuie continuat pe mai mulți ani pentru a stabiliza dinamica datoriei.
„Având în vedere eșecul adoptării acestei legi, rămâne de văzut dacă acest progres este durabil”
Moodys arată că importanța legii salarizării este mai amplă decât granturile PNRR care au fost pierdute.
„În opinia noastră, eșecul adoptării legii salarizării în sectorul public este un semnal că un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal amplu, care controlează structural creșterea cheltuielilor, ar putea să nu mai existe, în pofida reducerii foarte substanțiale a deficitului pe care ne așteptăm să o vedem în acest an”, scrie agenția de rating.
După ce consemnează că deficitul României se va reduce semnificativ în 2026, urmând să ajungă la 5,8% din PIB, echivaletul unei scăderi cu peste două puncte procentuale într-un singur an, pe fondul restricționării cheltuielilor și al menținerii veniturilor, în pofida condițiilor macroeconomice dificile agenția arată: “Totuși, având în vedere eșecul adoptării acestei legi, rămâne de văzut dacă acest progres este durabil sau dacă consolidarea fiscală va pierde din avânt în actualul mediu politic fragmentat”.
Moodys este îngrijorat mai ales de majorări de salarii în sectorul bugetar, cheltuielile cu aceste salarii fiind de 20% din cheltuielile de la buget.
„Acest lucru este important, deoarece povara dobânzilor din România este în continuare în creștere. Ipoteza noastră de bază actuală este că dobânzile vor crește la 3,3% din PIB în 2028, față de 2,8% în 2025”, avertizează agenția.
Nazare insistă că cheltuielile cu salariile bugetarilor nu pot scăpa de sub control
Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a reacționat imediat: „Blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România”.
„Avertisment Moody’s: blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România.
Într-un comentariu dedicat situației create în jurul legii salarizării publicat aseară, agenția de rating Moody’s transmite foarte clar două mesaje.
Pe de o parte, recunoaște progresul României în consolidarea finanțelor publice. Moody’s arată că rezultatele din 2025 și din prima jumătate a acestui an au fost peste așteptări și estimează acum o reducere semnificativă a deficitului în 2026.
Pe de altă parte, avertizează că neadoptarea legii salarizării la termen pune sub semnul întrebării cât de durabilă este această corecție și dacă România mai are consensul politic necesar pentru a controla structural creșterea cheltuielilor în anii următori. Moody’s corelează direct acest risc de bugetul pentru 2027 și de costurile la care România se finanțează.
Este exact motivul pentru care am insistat în ultimele săptămâni că o lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie și sustenabilă.
Am subliniat atunci că nu putem privi doar costul din primul an. O cheltuială salarială introdusă astăzi devine o obligație pentru fiecare buget care urmează. De aceea, am cerut o anvelopă compatibilă cu strategia fiscal-bugetară, evaluarea costului anualizat și mecanisme clare prin care cheltuielile de personal să evolueze predictibil, nu prin ciclul pe care România îl cunoaște prea bine: creșteri, excepții, înghețări și apoi corecții.
Moody’s confirmă că aceasta nu este o discuție contabilă și nici o poziție excesiv de prudentă a Ministerului Finanțelor. Este o problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară.
Mai mult, pierderea fondurilor europene este doar o parte a problemei. Agenția estimează că neadoptarea legii la termen poate duce la pierderea a până la 770 milioane de euro din granturile europene, dar subliniază că problema mai importantă pentru profilul de credit al României este capacitatea statului de a controla structural cheltuielile.
De aici înainte, România are nevoie de câteva acțiuni importante.
Să finalizăm reforma salarizării până la sfârșitul anului, în limitele pe care bugetul le poate susține. Nu avem nevoie de încă o lege care funcționează un an și este apoi suspendată prin ordonanțe.
Să construim un buget credibil pentru 2027. Moody’s spune explicit că acesta va fi unul dintre testele prin care va evalua dacă ajustarea fiscală poate continua. Cheltuielile de personal reprezintă peste 20% din totalul cheltuielilor publice, iar controlul lor predictibil este esențial pentru menținerea traiectoriei de deficit.
Și, poate cel mai important, să păstrăm capacitatea de acord în jurul intereselor economice fundamentale ale României. Agențiile de rating, investitorii și piețele nu se uită doar la cifrele unei luni. Se uită la capacitatea noastră de a lua decizii și de a le menține.
Am reușit în ultimele luni să schimbăm direcția deficitului și să reconstruim o parte din credibilitatea pierdută. De asemenea, după doi ani în care cheltuielile de personal au crescut cu 20,3% și, respectiv, 17,1%, în ultimele 12 luni acestea au scăzut nominal cu 4,7%, cu aproximativ 8 miliarde de lei. Am diminuat astfel din presiunea asupra bugetului, dar trebuie să reparăm și mecanismul care a produs-o. Aceasta este miza unei noi legi a salarizării: să corecteze inechitățile și, în același timp, să ofere statului o perspectivă predictibilă asupra cheltuielilor de personal. O reformă care creează obligații pe care bugetul nu le poate susține în anii următori riscă să anuleze o parte din progresul obținut în ultimul an.
Tocmai de aceea nu trebuie să tratăm rezultatele obținute ca pe un motiv de relaxare.
România a făcut un efort important pentru a rămâne în categoria recomandată investițiilor.
Urmează evaluarea S&P în luna octombrie. Trebuie să folosim perioada următoare pentru a demonstra că progresul fiscal de până acum este unul durabil şi că România rămâne un partener serios”, a scris ministrul Nazare.
