joi 03 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

nazare

22 articole
Eveniment

BREAKING Deficit bugetar de doar 2,34% din PIB la 7 luni, cu 28 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025

Guvernul Bolojan a reușit să mențină deficitul bugetar, pe primele șapte luni din 2026, la doar 2,34% din PIB, cu circa 28 de miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut cu 4,1%, iar cele cu subvențiile cu 2%. Citește și: Sondaj al unei firme controlate de apropiatul PSD, CURS: social-democrații, pe locul I in Capitală. PNL, locul II, la un procent distanță Și cheltuielile cu asistența socială s-au redus cu 0,2%. Nazare: „Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR” Însă cheltuielile cu dobânzile au fost de 40,12 miliarde de lei, cu 8,41 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,% din PIB.   Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, care, pe cele șapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 149,54 mililioane de lei.  Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut „pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026”, arată o notă a ministerului de Finanțe. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.   Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a arătat, într-o postare pe Facebook: „Investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR”. „Din august vom vedea anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025, astfel că baza de comparație se schimbă, iar diferențele față de anul trecut se vor reduce în mod firesc. În continuare, testul nu mai este doar comparația cu 2025, ci menținerea execuției în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Ceea ce vedem la momentul actual este o schimbare clară de direcție în managementul banilor publici. În perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecție structurală, printr-o disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbția accelerată a fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.   Urmează un nou test important pentru România în perioada următoare - evaluarea agenției S&P. Rezultatele execuției sunt un argument important în dialogul cu agențiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare. Piețele și investitorii analizează atent capacitatea României de a păstra direcția și de a construi un buget credibil pentru 2027.   Credibilitatea fiscală se construiește greu și se poate pierde rapid”, a mai comentat, pe Facebook, Alexandru Nazare. 

BREAKING Deficit bugetar de doar 2,34% din PIB la 7 luni, cu 28 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025
Moody's pare că regretă că n-a băgat România în junk: critică dur eșecul legii salarizării. Nazare: „O problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară”
Politică

Moody's pare că regretă că n-a băgat România în junk: critică dur eșecul legii salarizării. Nazare: „O problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară”

Agenția de rating Moody's a publicat, vineri seara, un articol în care critică neobișnuit de dur eșecul adoptării unei legi a salarizării, apreciind că „este un semnal că un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal amplu, care controlează structural creșterea cheltuielilor, ar putea să nu mai existe”. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Agenția de rating Fitch, care, la final de iulie, a decis menținerea României la categoria „investment grade”, a vrut inițial să o retrogradeze la junk. România a fost nevoită să facă apel la decizia inițială a agenției Fitch privind ratingul de țară, se arată în comunicatul difuzat de această agenție.  Agenția de rating Moody’s a menținut în evaluarea sa din 7 august rating-ul României pe ultima treaptă recomandată investițiilor, după ce și Fitch a făcut același lucru cu o săptămână înainte. Totodată, a menținut perspectiva negativă. Instituția a avertizat asupra riscurilor politice și de implementare care pot afecta programul de consolidare fiscală. Moody’s a apreciat că România a făcut progrese mai rapide decât anticipa în reducerea deficitului, însă considera că efortul fiscal trebuie continuat pe mai mulți ani pentru a stabiliza dinamica datoriei. „Având în vedere eșecul adoptării acestei legi, rămâne de văzut dacă acest progres este durabil” Moodys arată că importanța legii salarizării este mai amplă decât granturile PNRR care au fost pierdute. „În opinia noastră, eșecul adoptării legii salarizării în sectorul public este un semnal că un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal amplu, care controlează structural creșterea cheltuielilor, ar putea să nu mai existe, în pofida reducerii foarte substanțiale a deficitului pe care ne așteptăm să o vedem în acest an”, scrie agenția de rating. După ce consemnează că deficitul României se va reduce semnificativ în 2026, urmând să ajungă la 5,8% din PIB, echivaletul unei scăderi cu peste două puncte procentuale într-un singur an, pe fondul restricționării cheltuielilor și al menținerii veniturilor, în pofida condițiilor macroeconomice dificile agenția arată: “Totuși, având în vedere eșecul adoptării acestei legi, rămâne de văzut dacă acest progres este durabil sau dacă consolidarea fiscală va pierde din avânt în actualul mediu politic fragmentat”. Moodys este îngrijorat mai ales de majorări de salarii în sectorul bugetar, cheltuielile cu aceste salarii fiind de 20% din cheltuielile de la buget.  „Acest lucru este important, deoarece povara dobânzilor din România este în continuare în creștere. Ipoteza noastră de bază actuală este că dobânzile vor crește la 3,3% din PIB în 2028, față de 2,8% în 2025”, avertizează agenția.  Nazare insistă că cheltuielile cu salariile bugetarilor nu pot scăpa de sub control Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a reacționat imediat: „Blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România”. „Avertisment Moody’s: blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România. Într-un comentariu dedicat situației create în jurul legii salarizării publicat aseară, agenția de rating Moody’s transmite foarte clar două mesaje.   Pe de o parte, recunoaște progresul României în consolidarea finanțelor publice. Moody’s arată că rezultatele din 2025 și din prima jumătate a acestui an au fost peste așteptări și estimează acum o reducere semnificativă a deficitului în 2026.   Pe de altă parte, avertizează că neadoptarea legii salarizării la termen pune sub semnul întrebării cât de durabilă este această corecție și dacă România mai are consensul politic necesar pentru a controla structural creșterea cheltuielilor în anii următori. Moody’s corelează direct acest risc de bugetul pentru 2027 și de costurile la care România se finanțează.   Este exact motivul pentru care am insistat în ultimele săptămâni că o lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie și sustenabilă.   Am subliniat atunci că nu putem privi doar costul din primul an. O cheltuială salarială introdusă astăzi devine o obligație pentru fiecare buget care urmează. De aceea, am cerut o anvelopă compatibilă cu strategia fiscal-bugetară, evaluarea costului anualizat și mecanisme clare prin care cheltuielile de personal să evolueze predictibil, nu prin ciclul pe care România îl cunoaște prea bine: creșteri, excepții, înghețări și apoi corecții.   Moody’s confirmă că aceasta nu este o discuție contabilă și nici o poziție excesiv de prudentă a Ministerului Finanțelor. Este o problemă care ajunge direct în evaluarea riscului de țară.   Mai mult, pierderea fondurilor europene este doar o parte a problemei. Agenția estimează că neadoptarea legii la termen poate duce la pierderea a până la 770 milioane de euro din granturile europene, dar subliniază că problema mai importantă pentru profilul de credit al României este capacitatea statului de a controla structural cheltuielile.   De aici înainte, România are nevoie de câteva acțiuni importante.   Să finalizăm reforma salarizării până la sfârșitul anului, în limitele pe care bugetul le poate susține. Nu avem nevoie de încă o lege care funcționează un an și este apoi suspendată prin ordonanțe.   Să construim un buget credibil pentru 2027. Moody’s spune explicit că acesta va fi unul dintre testele prin care va evalua dacă ajustarea fiscală poate continua. Cheltuielile de personal reprezintă peste 20% din totalul cheltuielilor publice, iar controlul lor predictibil este esențial pentru menținerea traiectoriei de deficit.   Și, poate cel mai important, să păstrăm capacitatea de acord în jurul intereselor economice fundamentale ale României. Agențiile de rating, investitorii și piețele nu se uită doar la cifrele unei luni. Se uită la capacitatea noastră de a lua decizii și de a le menține.   Am reușit în ultimele luni să schimbăm direcția deficitului și să reconstruim o parte din credibilitatea pierdută. De asemenea, după doi ani în care cheltuielile de personal au crescut cu 20,3% și, respectiv, 17,1%, în ultimele 12 luni acestea au scăzut nominal cu 4,7%, cu aproximativ 8 miliarde de lei. Am diminuat astfel din presiunea asupra bugetului, dar trebuie să reparăm și mecanismul care a produs-o. Aceasta este miza unei noi legi a salarizării: să corecteze inechitățile și, în același timp, să ofere statului o perspectivă predictibilă asupra cheltuielilor de personal. O reformă care creează obligații pe care bugetul nu le poate susține în anii următori riscă să anuleze o parte din progresul obținut în ultimul an.   Tocmai de aceea nu trebuie să tratăm rezultatele obținute ca pe un motiv de relaxare. România a făcut un efort important pentru a rămâne în categoria recomandată investițiilor.   Urmează evaluarea S&P în luna octombrie. Trebuie să folosim perioada următoare pentru a demonstra că progresul fiscal de până acum este unul durabil şi că România rămâne un partener serios”, a scris ministrul Nazare. 

Viitorul premier, neutru, dar cu guvern politic, ar putea fi anunțat săptămâna viitoare - surse. Ce nume sunt pe lista lui Nicușor Dan
Politică

Viitorul premier, neutru, dar cu guvern politic, ar putea fi anunțat săptămâna viitoare - surse. Ce nume sunt pe lista lui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan ar putea prezenta la finalul săptămânii viitoare numele noului premier, anunță surse politice. El a anunțat noi consultări politice la 1 septembrie, dar a precizat că nu știe dacă dacă discuțiile vor fi formale sau informale. „Înainte de a pleca la Summitul ONU de la New York, este o urgență să avem un guvern, numai că era riscant să avem o nouă cădere”, a arătat președintele României.  Citește și: EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4 Guvernul Bolojan a fost demis, prin moțiune de cenzură, la 5 mai. Inițial, președintele României l-a propus premier pe Eugen Tomac (PMP), dar acesta s-a retras când a constatat că nu poate să treacă de votul Parlamentului. Ulterior, l-a propus pe Adrian Veștea (PNL), dar la 22 iunie 2026, Parlamentul a respins propunerea.  Tomac și Nazare, din nou pe lista de viitori premieri Potrivit surselor politice, variantele de premier luate în considerare de Nicușor Dan sunt Eugen Tomac sau Alexandru Nazare. De altfel joi seara, la Chișinău, el și-a exprimat regretul că guvernul Tomac nu a reușit să adune o majoritate. „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să treacă acum 3 sau 4 luni și să nu facem toată această echilibristică cu Parlamentul și sesiunile parlamentare”, a declarat președintele Dan, întrebat despre discuțiile pentru formarea viitorului Executiv.  Tomac este președintele PMP, iar Nazare este suspendat din PNL din momentul în care a fost ales, de Parlament, în CA-ul BNR, de unde s-a suspendat ca să fie ministru de Finanțe.  Joi seara, șeful statului a spus că miniștrii viitorului Guvern vor fi „politici”. „În acest moment, nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un guvern cu miniștri politici. Înainte să venim cu nominalizare, nu cred că e util să facem discuția asta în spațiul public”, a arătat el.  Miniștrii vor fi, cel mai probabil, de la PSD și UDMR, dar noul guvern va avea nevoie și de voturi ale parlamentarilor suveraniști.  Nicușor Dan s-a declarat optimist că forțele politice vor ajunge la un acord imediat după debutul noii sesiuni parlamentare, moment când vor începe și consultările la Cotroceni.  „Acum, imediat la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem formală sau informală și eu cred că vom găsi o majoritate pentru un guvern care să fie stabil. Eu cred că este o urgență, cred că toată lumea realizează că este o urgență să avem un guvern”, a subliniat șeful statului.  Joi seara, Nicușor Dan a arătat și că va începe schimbarea ambasadorilor a căror mandat a expirat. „Cu ambasadorii, într-adevăr, dacă nu apărea această criză politică, care ne-a luat tuturor o mare parte din energie, schimbarea s-ar fi produs în vara acestui an, astfel încât oamenii să poată să meargă la post în toamnă”, a afirmat șeful statului. Președintele a spus că va urma o perioadă de consultări cu ambasadorii pentru stabilirea celui mai potrivit moment al schimbării. „Acum o să ne consultăm cu ei să vedem cum e mai bine. Dar, în orice caz, schimbarea trebuie să fie făcută”, a spus Nicușor Dan.

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE
Politică

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a atacat, din nou, orice majorare a cheltuielilor cu salariile, arătând că, în 2024, ele consumau 40% din încasările la buget - cel mai mare procent din UE, mult peste media Uniunii, de 26%. Un grafic publicat de Nazare mai arată că, în 2024, cheltuielile cu salariile erau peste 11% din PIB, din nou mult peste media UE.  Ministrul de Finanțe arată că discutata creștere de opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor - de fapt, se ajunsese la o majorare de peste 12 miliarde, potrivit premierului Bolojan - nu este o cheltuială într-un singur an: „Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.  Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Creșterile de salarii „ajung la întreaga societate afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii” Ce arată Nazare în postarea sa: „Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare” „Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet și am atras atenția asupra diferenței dintre costul aparent din primul an și obligația structurală pe care statul și-o asumă pe termen mediu” „În 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene – cea mai ridicată pondere dintre statele membre (...) În aceste condiții, fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie” „Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste (...) În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține” „De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare” „Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial.” „Statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri. Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită și de cei care acordă, ci și de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie. Ele ajung la întreaga societate – prin inflație, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiții amânate și servicii publice mai slabe – afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii și generațiile viitoare”. Ministrul de Finanțe a criticat și miercuri legea salarizării. El a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. 

Nazare desființează legea salarizării bugetarilor: nici o creștere a salariilor nu mai este posibilă după ce datoria publică a sărit de 60% din PIB
Politică

Nazare desființează legea salarizării bugetarilor: nici o creștere a salariilor nu mai este posibilă după ce datoria publică a sărit de 60% din PIB

Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. Practic, Executivul nu va putea majora nici pensiile.  Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit Aceste obligații sunt prevăzute în legea responsabilității fiscal - bugetare. De obicei, guvernele ocoleau limitările impuse de această lege prin excepții instituite prin ordonanțe de urgență. Însă Nazare avertizează: „O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”.  Nazare spune că legea salarizării nu poate să prevadă creșterea cheltuielilor cu bugetarii „Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. Legea responsabilității fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit. Am prezentat astăzi, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare, în contextul în care cele mai recente date Eurostat evidențiază că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026. Depășirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanțelor are obligația legală de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare.   Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.   În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente.   Astfel, în condițiile menținerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare impun constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce privește majorarea cheltuielilor totale de personal.   Prin urmare, eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică.   De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal.   În acelaşi timp, România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control.   Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar. Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor.   România are deja o traiectorie de ajustare convenită la nivel european. Pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după un rezultat de 7,9% obținut în 2025 și după recordul negativ de 9,3% în 2024.   România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară. Acest lucru obligă la prudență, disciplină și consecvență în fiecare decizie cu impact bugetar. Rezultatele execuției bugetare de până acum arată că această corecție a început să producă efecte. În primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile.   Aceste rezultate au contat direct în protejarea calificativului de investiții. În ultimele luni am condus la foc continuu, alături de echipa Ministerului Finanțelor și în coordonare cu BNR, dialogul tehnic cu agențiile internaționale de rating, prezentând execuția bugetară, măsurile de consolidare, reformele și traiectoria pe care România și-a asumat-o. Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice.   Mesajul meu în Guvern rămâne unul de prudență și de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar.   Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă.   Este obligatoriu să închidem jaloanele PNRR în termenele asumate şi să răspundem nevoilor legitime din economie și societate. Dar toate deciziile la nivel de Guvern trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul și traiectoria de reechilibrare a finanțelor publice. România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire.   De ce contează toate aceste informații pentru fiecare român? Pentru că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei înseamnă, în timp, mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi și mai mulți bani disponibili pentru investiții, servicii publice și dezvoltare. Înseamnă un stat care se împrumută mai ieftin, mai multă stabilitate pentru economie și mai multă predictibilitate pentru familii și companii.   Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți. Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize.   Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a scris Nazare.     

Spre deosebire de optimistul Nazare, consilierul prezidențial Burnete estimează o cădere a PIB-ului
Politică

Spre deosebire de optimistul Nazare, consilierul prezidențial Burnete estimează o cădere a PIB-ului

Consilier prezidențial Radu Burnete a apreciat, într-un interviu pentru Libertatea, că PIB-ul României se va contracta, în 2026, cu 0,4-0,6%: „E foarte posibil ca anul ăsta, să încheiem cu o recesiune”. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal Evaluarea sa este similară celor făcute de Fitch sau diferite instituții bancare. În schimb, la o dezbatere organizată de Ziarul Financiar acum câteva zile, ministrul de Finanțe susține că România va avea o creștere economică de 0,1% din PIB, așa cum se estimase la început de 2026: „Mă uit la următoarele trimestre, T3 şi T4, şi sperăm într-o revenire a consumului în aceste două trimestre, astfel încât să avem un trimestru patru pozitiv, ceea ce ne-ar permite să fim aproape de ţinta de creştere pe care am prognozat-o la începutul anului (...) Scenariul de bază era un plus de 0,1%, dar acest plus depinde foarte mult de modul în care va evolua economia în T3 şi T4”. „Estimăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, întrucât scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea scăzută a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă”, era evaluarea Fitch, de acum câteva zile.  România mai are de așteptat săptămâni până la viitorul Guvern În ceea ce privește viitorul Guvern, Burnete a spus că „în câteva săptămâni, la începutul toamnei, vom vedea o soluție”.  Consilierul prezidențial a arătat că președintele Nicușor Dan exclude în continuare o coaliție PSD-AUR.  El a vorbit și despre viitoarea lege a salarizării bugetarilor, negociată în aceste zile la Palatul Cotroceni: „Anul acesta România va cheltui în jur de 166 miliarde de lei cu salarizarea publică. Dacă aplicăm aceste plafoane, suma anul viitor, se duce undeva spre 170 miliarde de lei. (…) Din tot ceea ce produce România, rezonabil este ca nu mai mult de 8% să se ducă pe salarizarea publică. În această limită trebuie să ne încadrăm. În anul viitor va însemna între 8 și 12 miliarde de lei în plus. Dacă economia noastră va crește și aceste sume vor crește”.  Președinții PSD, PNL, USR și UDMR, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, se întâlnesc marți, 11 august 2026, cu președintele României, Nicușor Dan pentru discuții în cadrul grupului de lucru privind legea salarizării. Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arăta ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, la podcastul DeFapt.ro.  Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat”, a spus Pîslaru. 

Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch
Politică

Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a punctat „efortul” Băncii Naționale a României în menținerea ratingului Fitch și a lăudat „responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare”, dar, în postarea sa de pe Facebook, nu a amintit nimic despre guvernul din care face parte sau despre premierul Bolojan. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Nazare a fost propulsat în funcția de ministru de Finanțe la propunerea PNL. El s-a suspendat din partid după ce a ajuns în consiliul de administrație al BNR. El este suspendat din CA-ul BNR pe perioada în care este ministru.  Nazare a fost propus ministru de Finanțe în guvernul Veștea, care a fost respins de Parlament. Mulțumiri către BNR și partide, nu către propriul Guvern Ce a scris Nazare, pe Facebook: „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții. A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a scris ministrul de Finanțe. Afirmația sa este parțial falsă, întrucât două proiecte complexe, jaloane PNRR, nu au trecut de Parlament: legea integrității și a salarizării bugetarilor.  În plus, Nazare cere un guvern cu puteri depline.  „În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României. Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune. De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare. Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României”, a scris el.   Presa a susținut în repetate rânduri că Alexandru Nazare ar putea fi viitorul premier, după Bolojan. 

Deficit de doar 1,75% la cinci luni. Reacție excelentă a piețelor: statul se împrumută mai ieftin
Politică

Deficit de doar 1,75% la cinci luni. Reacție excelentă a piețelor: statul se împrumută mai ieftin

Deficitul bugetar al României a ajuns la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, potrivit declarației ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare pentru Profit. Presa economică arată că, după apariția acestei informații, costurile la care se împrumută statul român scad abrupt, iar Bursa de Valori este în drum spre cea mai bună şedinţă din 2026. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false  Costurile cu împrumuturile statului român se reduc puternic “Deficitul bugetar s-a redus de la 3,35% din PIB la 1,75% din PIB, respectiv cu 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, iar ponderea investițiilor finanțate din fonduri europene și PNRR (inclusiv împrumut) a urcat de la aproximativ 54% la peste 71%. Asta arată că ajustarea fiscală nu s-a făcut prin blocarea investițiilor", a declarat ministrul Finanțelor pentru Profit.ro. În 2024, deficitul bugetar la cinci luni era 3,41%, în 2023 - 2,32%, iar în 2022 - 1,48% din PIB.  “Pieţele financiare româneşti – Bursa de Valori, cea a titlurilor de stat şi cea valutară - au joi una dintre cele mai bune şedinţe din 2026: randamentul obligaţiunilor de stat pe zece ani a coborât la 6,79% de la 6,95%, indicele BET se apreciază cu 2,3% până la 31.800 de puncte, iar leul a rămas stabil la 5,2317 lei/euro - totul pe fondul unui deficit bugetar aproape înjumătăţit faţă de acum un an şi al unei zile de plată a dividendelor de la Hidroelectrica şi Electrica“, a arătat Ziarul Financiar.  Pe un an, costul de finanţare al statului român s-a redus de la aproape 7,4% cât era acum douăsprezece luni.  Practic, statul se împrumută acum mai ieftin decât în orice moment din ultimul an şi jumătate, iar tendinţa s-a accelerat în ultima lună: minus aproape 2% faţă de sfârşitul lui mai, mai scrie ZF. 

După Nazare, și Luca Niculescu se afișează cu Veștea: va fi ministru de Externe în viitorul Guvern
Politică

După Nazare, și Luca Niculescu se afișează cu Veștea: va fi ministru de Externe în viitorul Guvern

Secretarul de stat în ministerul de Externe Luca Niculescu, care răspunde de aderarea la OECD, va fi viitorul ministru de Externe, a anunțat premierul desemnat Adrian Veștea, care a postat pe Facebook o fotografie de la discuțiile cu acesta. Luca Niculescu urma să fie ministru de Externe și în cabinetul Tomac.  Citește și: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru s-ar fi înscris în PNL - presă. Vor face parte din echipa Bolojan Vineri, Veștea a procedat identic, anunțând, tot pe Facebook, că Alexandru Nazare va fi ministru de Finanțe: „Am avut o întâlnire de lucru cu actualul și viitorul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare. Mi-am dorit continuitate la conducerea unuia dintre cele mai importante ministere, având în vedere provocările pe care le avem în față în următoarele luni”.  Veștea anunță trei „ancore externe”: UE, NATO, OECD Veștea a spus că a lucrat cu Niculescu pe varianta finală a programului de guvernare.  „A treia ancoră externă pentru România după UE și NATO o reprezintă Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Aderarea la OCDE va aduce cu sine stabilitate, credibilitate și predictibilitate economică pentru România. Acestea se traduc, la rândul lor, prin investiții mai mari și mai bune, dar și printr-o veritabilă școală de bună guvernanță. Am discutat despre aceste lucruri cu domnul Luca Niculescu, actualmente coordonator pentru procesul de aderare a României la OCDE și viitor ministru de Externe în Guvernul pe care îl voi conduce. Cu ocazia acestei întâlniri, am lucrat și pe varianta finală a programului de guvernare pe care intenționez să-l prezint Parlamentului.   Ambiția mea este ca, în cel mai scurt timp posibil, să finalizăm procesul de aderare la OCDE. Să intrăm astfel în acest club al celor mai dezvoltate 38 de state ale lumii, care reprezintă aproximativ 60% din PIB-ul nominal la nivel global.   Finalizarea acestui demers reprezintă un veritabil proiect de țară și vom face tot ce ține de noi pentru a atinge acest obiectiv care întrunește consens la nivelul societății românești”, a scris Veștea pe Facebook. 

Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program
Politică

Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program

Premierul desemnat, Adrian Veștea, a postat pe Facebook imagini de la o întâlnire cu ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, cu care ar fi discutat despre „despre măsurile concrete pe care le vom include în programul de guvernare”.  Citește și: VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii Veștea a precizat că Nazare va rămâne ministru de Finanțe și în guvernul său. Alexandru Nazare este suspendat din PNL din octombrie 2024, când a devenit membru al Consiliului de Administrație al BNR. Însă el este suspendat și din CA-ul BNR, din momentul în care a ajuns ministru de Finanțe. Veștea defilează ostentativ cu Nazare „Am avut o întâlnire de lucru cu actualul și viitorul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare. Mi-am dorit continuitate la conducerea unuia dintre cele mai importante ministere, având în vedere provocările pe care le avem în față în următoarele luni. Am discutat cu domnul Nazare despre execuția bugetară de până acum, despre perspectivele următoarelor luni, dar și despre măsurile concrete pe care le vom include în programul de guvernare.   Este clar că va trebui să continuăm pe o linie de prudență bugetară, îndeosebi când vine vorba de reducerea cheltuielilor statului. În același timp, trebuie să avem o înțelegere corectă a realităților sociale și economice pentru a reporni consumul și pentru a recâștiga încrederea pierdută, așa cum ne-au transmis și reprezentanții mediului de afaceri”, a scris veștea, pe Facebook.    „Sunt convins că, după toate eforturile făcute, nimeni nu își dorește ca, pe fondul prelungirii crizei politice, România să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating. O asemenea evoluție ar afecta economia, investițiile și costurile de finanțare ale statului”, a mai avertizat premierul desemnat.    El pare că critică decizia conducerii PNL de a rămâne în opoziție cu PSD: „Nu am crezut niciodată în ideea «după mine, potopul», ci în datoria de a face bine țării și națiunii. Iar stabilitatea și un Guvern legitim, cu puteri depline, pot face acest lucru mai bine decât formula actuală”. 

Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați
Politică

Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați

Premierul desemnat, Adrian Veștea, a anunțat că vrea să îl păstreze pe Alexandru Nazare în funcția de ministru de Finanțe. Potrivit unor surse politice, mai sunt însă miniștri din guvernul Bolojan care ar putea să rămână în viitorul Executiv. Citește și: Adrian Veștea, susținere pentru Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului Nazare și Predoiu, păstrați de Veștea „Am vorbit public de Alexandru Nazare ținând cont că am avut șansa, pentru a avea siguranța că nu există o risipă a banului public și că nu se face rabat de la reforme. Am păstrat același program de guvernare și îmi doresc ca Alexandru Nazare, care a lăsat o părere bună, pe care l-am văzut că putea fi propus prim-ministru, am încredere că poate închide acest buget. Cred că îi putem convinge pe români că nu există nicio schimbare între modul de a guverna între mine și Ilie Bolojan”, a spus premierul desemnat la Observator. „Cred că ministerul cu cea mai grea încărcătură este cel de Finanțe. România trebuie să închidă în două luni PNRR. În august, Comisia va pune stop tuturor acestor fluxuri bugetare pentru finanțarea acestor proiecte. Banii vin în urma îndeplinirii unor jaloane. Avem probleme de securitate la graniță, trebuie să operaționalizăm SAFE. Avem accederea în OCDE. Trebuie să rămânem preocupați, să păstrăm linia pe care a păstrat-o bine Ilie Bolojan și la finalul anului să spunem: misiune îndeplinită”, a mai spus Vestea.  În afara lui Nazare, surse politice susțin că vor rămâne în guvernul Veștea și: Cătălin Predoiu (PNL), la Interne Radu Marinescu (PSD), clientul Olguței Vasilescu, la Justiție Alexandru Rogobete (PSD), la Sănătate În ceea ce privește programul de guvernare, Veștea a spus că îl va păstra neatins pe cel al lui Bolojan.  Conducerea PNL a dat, luni, un vot pentru reconfirmarea deciziei iniţiale prin care PNL nu va intra în nicio coaliţie cu PSD, înregistrându-se 39 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 5 abţineri, au precizat surse din PNL. 

Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern
Politică

Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern

Premierul Ilie Bolojan a relatat, azi, la Radio România Actualități, că a aflat cât de mare era deficitul bugetar moștenit de la guvernarea Ciolacu abia după două săptămâni la Palatul Victoria. El a povestit cum a apărut ministrul de Finanțe „cu o față destul de pământie”.  Citește și: Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai mici „Nazare, cu o față destul de pământie...” „Ilie Bolojan: Mi se pare normal că atunci când vine cineva după tine să-i dai datele cât se poate de corect. Gândiți-vă, când am preluat guvernul, după vreo două săptămâni l-am văzut pe domnul Nazare, că vine ministrul de finanțe cu o față destul de pământie, informându-mă că, de fapt, datele nu erau... Datele privind? Ilie Bolojan: Datele privind starea bugetului nu erau cele pe care le știam, erau mult mai rele. Și deci e bine... Mult mai rele însemnând? Ilie Bolojan: În sensul că deficitele erau mai mari, în sensul că problemele erau mai mari. Din punctul meu de vedere, când predai, trebuie să predai pe cinstite, să spui toate datele și asta vom face în perioada următoare, când se va găsi formula pe care Parlamentul României o va aproba”, a spus prim-ministrul, la RRA.  În septembrie 2025, Defapt.ro a scris despre facturile astronomice ținute la secret pe care premierul Ilie Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB: circa 45 de miliarde de lei nu erau bugetați pentru 2025. De exemplu, deși se știa că plățile la dobânzi vor fi de 52 de miliarde de lei, în 2025, în bugetul oferit Trezoreriei au fost prinși doar 42 de miliarde de lei.  Guvernul s-a temut să vorbească public despre aceste date - care erau cunoscute de un număr extrem de limitat de oameni din Guvern - de teama că imediat România va trece la categoria junk, fără alte discuții. 

Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare
Politică

Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune, pentru prima oară, că ar fi de acord să facă parte dintr-un viitor guvern Alexandru Nazare. Pîslaru susține că s-ar consulta înainte cu actualul premier Ilie Bolojan. DeFapt.ro a scris în repetate rânduri că Alexandru Nazare este principalul candidat la funcția de premier, post-Bolojan, iar nominlaizarea sa va afecta unitatea PNL.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier Pîslaru s-ar sacritica pentru PNRR Întrebat dacă ar intra într-un guvern de tehnocraţi, condus de Alexandru Nazare, Pîslaru a răspuns, potrivit transcrierii News.ro: "Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi. Motivul pentru care aş gândi o continuare, cel puţin, măcar o perioadă de timp, este să pot finaliza PNRR-ul. Cred că este o chestiune de responsabilitate. Mi se pare că o schimbare de macaz în acest moment ar afecta şi credibilitatea României".  Întrebat în ce guvern nu ar intra, Pîslaru a răspuns: "În orice formulă în care, după discuţia cu prim-ministrul Ilie Bolojan, nu aş avea un acord de principiu din partea domniei sale pentru a putea participa. (..) Pentru că mi se pare o chestie de bun simţ şi o minimă loialitate", a arătat Pîslaru. El a menţionat că nu e vorba că este la ordinul lui Bolojan. „E vorba că mi se pare o chestiune firească să am această consultare. Şi da, este un lucru absolut firesc, ţine şi de o chestiune de integritate personală în ceea ce înseamnă compoziţia guvernului şi cum arată lucrurile. N-aş intra într-un guvern, de exemplu, în care ar fi AUR", a precizat Dragoş Pîslaru.

Sfaturi de la guvernatorul Băncii Naționale a Greciei către Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul
Eveniment

Sfaturi de la guvernatorul Băncii Naționale a Greciei către Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul

Sfaturi de la guvernatorul Băncii Naționale a Greciei, Yannis Stournas, către Ilie Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul: digitalizare și folosirea mijloacelor electronice de plată, pentru a reduce deficitul. Stournas nu a menționat numele celor doi demnitari, ci a explicat ce a făcut, între 2012 și 2014, când era ministru de Finanțe al Greciei, pentru a realiza „surplus bugetar primar” (diferența pozitivă dintre veniturile încasate de stat și cheltuielile sale publice, din care au fost excluse plățile cu dobânzile aferente datoriei publice. Acest indicator arată dacă un guvern poate să își acopere funcționarea curentă și investițiile din resurse proprii, fără a lua în calcul povara datoriilor contractate în trecut).  Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Stournaras a fost cercetător la St Catherine's College, Oxford, și are un doctorat în economie la această universitate.  Sfaturi de la guvernatorul Băncii Greciei către Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul „În Grecia am trecut la digitalizarea generală şi folosirea mijloacelor electronice de plată ca să putem micşora evaziunea fiscală în această perioadă. Astfel, am majorat veniturile la bugetul de stat. Nu este greu să ai un buget cu surplus primar de 2-3% din PIB dacă reduci evaziunea fiscală”, a spus Yannis Stournaras pentru Ziarul Financiar.  „Credibilitatea şi asumarea politică contează. Populismul, polarizarea politică şi interesele pot bloca reformele şi refacerea economică. Liderii puternici şi framework-urile transparente duc la încredere în rândul investitorilor, cetăţenilor şi instituţiilor internaţionale. Dezechilibrele fiscale şi externe trebuie să fie adresate înainte să ajungă nivele nesustenabile. Nu se poate pune baza doar în criterii de convergenţă nominale fără reforme structurale, pentru că acestea maschează vulnerabilităţi şi pot întârzia reformele necesare”, a mai spus Yannis Stournaras. În septembrie 2025, un consilier onorific al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, a propus ca România să procedeze precum Grecia, în perioada crizei financiare: să desființeze actuala structură a Fiscului și să reînființeze alta. „Eu personal, încă o dată, nu știu care este opinia Guvernului pe subiectul acesta și a ministrului de Finanțe, în primul rând, ca la dânsul este ANAF-ul, dar eu aș avea o abordare care ar trebui să fie mai radicală. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Grecia, spre exemplu. Grecia, ca să poată să îmbunătățească colectarea, și apropo, Grecia a îmbunătăți colectarea cam cu vreo 10 puncte procentuale din PIB.Deci Grecia a reușit să colecteze mult mai mult ca procent din PIB. Ce a făcut? Pur și simplu a desființat entitatea precedentă și a reînființat alta independentă, în afara guvernului, cu profesioniști numiți acolo, cu obiective foarte bine definite. Vă recomand tuturor să intrați pe site-ul autorității fiscale din Grecia să vedeți cum raportează lună de lună KPI-urile pe care le au, câte debite colectează, care este obiectivul pe care îl au, cât au îndeplinit lună de lună. Fac lucrul acesta într-un exercițiu de transparență pe care nu prea l-am văzut”, a declarat Ionuț Dumitru. Însă propunerea sa a fost respinsă imediat de ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. 

Ministrul Nazare, accident rutier cu doi răniți. Antena 3 susține că ministrul este vinovat
Eveniment

Ministrul Nazare, accident rutier cu doi răniți. Antena 3 susține că ministrul este vinovat

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a fost implicat într-un accident rutier soldat cu doi răniți, care au ajuns la spital. Antena 3 susține că ministrul este vinovat, întrucât nu ar fi acordat prioritate. Acest post nu precizează dacă demnitarul avea sau nu alcoolemie.  Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Ministrul Nazare, accident rutier cu doi răniți. Antena 3 susține că ministrul este vinovat „Se pare că ministrul era la volan și că nu ar fi acordat prioritate unei mașini care face transport persoane în regim de ride-sharing.  În acea mașină se aflau doi pasageri.  În urma impactului, cele două persoane au acuzat dureri și au fost transportate la spital.  Însă, din informațiile noastre, se pare că rănile provocate în urma impactului nu sunt grave. Polițiștii sunt la fața locului și fac cercetări. Cel mai probabil, având în vedere că cele două persoane au fost transportate la spital, se va deschide un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă”, relatează Antena 3. Accidentul s-a produs pe o stradă din Sectorul 1. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră