Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a atacat, din nou, orice majorare a cheltuielilor cu salariile, arătând că, în 2024, ele consumau 40% din încasările la buget - cel mai mare procent din UE, mult peste media Uniunii, de 26%. Un grafic publicat de Nazare mai arată că, în 2024, cheltuielile cu salariile erau peste 11% din PIB, din nou mult peste media UE.
Ministrul de Finanțe arată că discutata creștere de opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor - de fapt, se ajunsese la o majorare de peste 12 miliarde, potrivit premierului Bolojan - nu este o cheltuială într-un singur an: „Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.
Creșterile de salarii „ajung la întreaga societate afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii”
Ce arată Nazare în postarea sa:
- „Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare”
- „Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet și am atras atenția asupra diferenței dintre costul aparent din primul an și obligația structurală pe care statul și-o asumă pe termen mediu”
- „În 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene – cea mai ridicată pondere dintre statele membre (...) În aceste condiții, fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie”
- „Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste (...) În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține”
- „De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare”
- „Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial.”
- „Statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri. Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită și de cei care acordă, ci și de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie. Ele ajung la întreaga societate – prin inflație, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiții amânate și servicii publice mai slabe – afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii și generațiile viitoare”.
Ministrul de Finanțe a criticat și miercuri legea salarizării. El a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”.
