joi 12 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

92 articole
Investigații

EXCLUSIV Nazare, 25.000 EUR de la șeful Romaqua, companie care a cerut ajutor de stat de la Finanțe

Liberalul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a primit un împrumut de 25.000 de euro de la masonul pesedist Florin Răducu Lăzăroiu, directorul general al companiei Romaqua. Contactat de către DeFapt.ro, Lăzăroiu a refuzat să spună care a fost motivul pentru care i-a dat bani ministrului de Finanțe.  Dar a ținut să precizeze că Alexandru Nazare este prietenul său. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis DeFapt.ro a dezvăluit că Nazare ia des bani cu împrumut de la oameni de afaceri. Astfel, firma controlată de ministrul Alexandru Nazare, Comunicare SRL, a fost creditată cu 727.000 lei de partenera sa de afaceri, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu, prin firma SIS Finance Consulting SRL. Valérie Semenescu este soția lui Ovidiu Semenescu, reținut de procurorii DNA în toamna anului 2015 în dosarul de corupție „Apa Nova”. Anchetatorii îl acuzau atunci de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor. Nazare a luat 25.000 de euro împrumut Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a menționat în cea mai recentă declarație de avere că a luat cu împrumut în anul 2024 suma de 25.000 de euro de la persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu. Bani pe care trebuie să îi returneze până în 2029. Liberalul Alexandru Nazare, totuși, nu ducea lipsă de bani: în conturile declarate avea, la momentul împrumutului, în jur de 35.000 de euro. Sumă rămasă după ce își împrumutase propria firmă, Comunicare SRL, cu 650.000 de lei.  „PF” Florin Răducu Lăzăroiu - directorul general al Romaqua (Borsec), membru PSD, mason Persoana fizică Florin Răducu Lăzăroiu (în dreptul numelui căruia Nazare a ținut să menționeze, în declarația de avere, „PF”) este nimeni altul decât directorul general al companiei Romaqua Group SA, producătorul apelor minerale Borsec. Lăzăroiu a fost consilier local din partea PSD în Consiliul Local Borsec până în 2020, dar și candidat PSD la Consiliul Județean Harghita în 2024. Din ultima declarație de avere, din aprilie 2024, reiese că Florin Răducu Lăzăroiu deține o vilă de 380 mp în Borsec și două apartamente în Timișoara, trei mașini, plus un cont bancar în care se aflau 10.000 de euro. În declarația de interese, Lăzăroiu a menționat că este este mason, membru în Marea Lojă Națională din România, și membru PSD. Ministrul tace, Lăzăroiu invocă „o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare” DeFapt.ro i-a solicitat ministrului Alexandru Nazare să comunice care este relația sa cu directorul general Romaqua – Borsec, Florin Răducu Lăzăroiu, și de ce a împrumutat bani de la acesta. Ca de fiecare dată când a primit solicitări de la DeFapt.ro, ministrul Nazare a refuzat să răspundă. Însă directorul Romaqua a fost ceva mai comunicativ. „Este o problemă personală, privată între mine și prietenul meu, dl. Nazare, așa că nu fac comentarii pe acest subiect”, a declarat Florin Răducu Lăzăroiu.   Șeful Romaqua: „vă rog să nu mă mai deranjați” DeFapt.ro l-a mai întrebat pe Lăzăroiu despre posibilitatea unui conflict de interese între Alexandru Nazare, ca ministru de Finanțe, și compania Romaqua, în urma acordării împrumutului. Directorul general al Romaqua a răspuns vizibil deranjat: „Stimate domn, de ce insistați? Este o problemă privată între mine și dl. Nazare întâmplată înainte ca dumnealui să ajungă ministru, iar faptul că îmi solicitați opinia mie ca persoană privată, care nu sunt publică, mă deranjează. Vă mulțumesc! Și vă rog să nu mă mai deranjați, și nici să apelați la telefoanele din centrala fabricii, sau mailurile firmei.” Tot în 2024, anul împrumutului, Romaqua a cerut ajutor de stat de la Finanțe Dar, cu totul întâmplător, în toamna anului 2024, compania Romaqua a solicitat un ajutor de stat în valoare de 33,22 milioane lei. Romaqua, însă, nu s-a încadrat în limita bugetului aferent sesiunii respective de ajutoare de stat acordate de Guvern. Ajutoarele de stat pentru companii sunt acordate de Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală Ajutor de Stat, după ce schemele de ajutor de stat sunt aprobate prin Hotărâre de Guvern.     În anul fiscal 2024, Romaqua Group SA a avut venituri de 1,2 miliarde de lei (240 de milioane de euro) și profit net de 103,8 milioane de lei (aproape 21 de milioane de euro) cu 2.193 de angajați. Firma lui Nazare, creditată cu 727.000 de Semenescu Comunicare SRL este deținută de ministrul Alexandru Nazare (95,24%) și de SIS Finance Consulting (4,76%). Societatea SIS Finance Consulting a fost înființată de controversatul afacerist Ovidiu Semenescu, dar părțile sociale au fost preluate ulterior de soția sa, Valérie Antoinette Denise Royer Semenescu. Ovidiu Semenescu a ajuns în atenția opiniei publice în toamna anului 2015, atunci când a fost reținut de procurorii DNA în dosarul de corupție „Apa Nova”. DNA l-a acuzat oficial pe Semenescu de de complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor, dar dosarul a fost clasat în cele din urmă. În mod neuzual, asociatul ultraminoritar din Comunicare SRL, SIS Finance Consulting, a creditat firma controlată de Alexandru Nazare cu suma de 727.000 lei în perioada 2023 – 2024. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Bani cu ajutorul cărora, în anul 2024, firma lui Nazare a achiziționat două apartamente într-un complex de lângă Mall Vitan în suprafață de 81,8 metri pătrați, respectiv 48,7 metri pătrați, plus două locuri de parcare. 

Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe (sursa: Facebook/Alexandru Nazare, Romaqua)
Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 Foto: Guvernul României
Eveniment

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date Ministerul de Finanțe

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, în iunie 2025, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era de puțin sub 1.306.000. În decembrie 2025 mai erau 1.278.795.  Procentual, aceasta înseamă o reducere a numărului bugetarilor cu puțin peste 2%.  Citește și: Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Pentru comparație, în 2014, România funcționa cu 1,18 milioane bugetari. În ianuarie 2025, în guvernarea Ciolacu, erau 1.312.508.  Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000  La nivelul administrației publice locale, fără posturile din învățământul preuniversitar, în iunie 2025 erau 281.520 de angajați, iar în decembrie se ajunsese la puțin peste 279.000. În august, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerea de personal este, probabil, a plecărilor din sistem și a blocării angajărilor.  „În administraţia centrală trebuie să aplicăm 20 la sută. Şi acolo au fost schemele umplute în anumite autorităţi, ministere. Nu trebuie să ne ascundem după deget, România ar funcţiona şi dacă noi în administraţia locală scoatem 13.000 de posturi şi 20 la sută din administraţia centrală. Nu este agreată această variantă de toţi cei din coaliţie”, spunea președintele UDMR, Kelemen Hunor, în septembrie 2025. 

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Foto: Guvernul României
Economie

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi”

Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi”, a spus el la un interviu la Prima TV. El a arătat că, inițial, beneficiarii fondurilor PNRR-ului renegociat l-au asigurat că au capacitatea să termine la timp, adică în august 2026. Dar, între timp, aceștia au început să întrebe dacă nu pot obține o prelungire.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Anul trecut a fost un exerciţiu extrem de dificil de a recâştiga încrederea Comisiei (Europene – n.r.) prin asumarea a ce mai putem să facem, prin punerea unui plan coerent în care dăm jos supracontractarea aceea, că ne aruncasem de două, trei ori mai mult decât banii şi cumva în acest exerciţiu am stabilit cu toate ministerele, coordonatorii de reformă şi investiţie, cum se numesc, ce ştiu ei sigur, sigur, sigur, sigur, dar cu jurământ pe Biblie, că termină până în august (din PNRR – n.r.). Şi acum cumva suntem doar la câteva luni distanţă. Gândiţi-vă, eu am avut aceste meciuri mari în care ziceam «Nu termini, pentru că văd graficul tău», se jura coordonatorul de reformă, «Termin, nu-mi lua proiectul, că termin» (...) Acum, după ce s-au curăţat, s-a renegociat, s-a liniştit tot, acum toată lumea ştie că contractele merg înainte, acum, în ianuarie a început marea fibrilaţie, şi anume faptul că parcă termenele sunt cam strânse, parcă 31 august e cam la limită, deci vă mărturisesc... Deci eu nu cred că acest tip de abordare unde te juri că îl faci şi dai şi în scris, semnat că îl faci, eu intru în numele României într-o negociere în care spun, uite, spre deosebire de trecut, în care promiteam bazaconii... la câteva luni, 3-4 luni, ca eu acum să aflu că de fapt «ştii că am fost un pic ambiţios, că nu ştiu»... Deci asta acum, vă spun, este marele meu meci şi e meciul României, nu e al lui Pîslaru”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.  „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi. Deci, faptul că merge şi aşa, o ştiam. Faptul că pe PNRR-ul îl vom termina 100% cu Doamne-ajută, şi asta o ştiam. Dar, un pic de profesionalism! Adică, nu cred că cer prea mult”, adaugă Dragoş Pîslaru. El a relatat și că, la negocierea bugetului, așa-zișii „coordonatori de reformă și investiție”, susțin în fața ministerului de Finanțe că vor termina proiectele prin PNRR, dar la discuțiile cu MIPE cer prelungiri. „Ministrul de Finanţe, pe bună dreptate, zice, măi, dar tu, pe coeziune, zici că absorbi 5 miliarde, ministerele de linie se jură că absorb 10 miliarde, adică absorb 100% pe PNRR, bani pe care trebuie să îi regăseşti în buget. Zice: «Păi tu ai vorbit cu ei, toţi fac chiar tot şi aşa?», pentru că dumnealui are o problemă de cum construieşte bugetul. Convenţia pe care am avut-o eu cu domnul Nazare este că, evident, fondurile europene sunt mai presus de orice. Înainte să mă gândesc la rachete sau trăsnăi cu relansare şi să dau banii pe alte părţi, trebuie să mă asigur că folosesc banii europeni, ăsta este practic levierul de dezvoltare pentru România. Şi acum, deci, Finanţele spun: ”Măi, le terminaţi?”. Domnului ministru Nazare i se spune, «Facem tot», mie au început să-mi zică pe partea ailaltă, că «Aşa, dar nu merge o prelungire?».  Deci chestia asta, că prelungim, că, hai mă, lasă-mă, că am mai avut date limite. Nu! Şi dacă e ceva ce să reţinem din misiunea noastră, este un lucru: când este o dată limită, un deadline, cum se spune, că de aia se numeşte deadline, mori dacă nu-l faci, asta presupune ca să poată să te ia cineva în serios şi să aibă minimă încredere în România, asta presupune că-ţi asumi responsabilitatea şi că faci lucrurile astea în interesul românilor, la timp”, a mai afirmat demnitarul, citat de news.ro. 

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025 Foto: Facebook Alexandru Nazare
Economie

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025, arată datele ministerului de Finanțe. În octombrie, aceste arierate erau de 671,1 milioane de lei, iar în noiembrie ajunseseră la 859,4 milioane de lei.  Citește și: Ghinion: primarul Băii-Mari a ajuns la spital, cu hernie, după ce a dat la zăpadă Arieratele la bugetul general consolidat reprezintă datorii și plăți restante pe care statul (autoritățile publice centrale și locale, instituțiile publice) nu le-a efectuat la timp către diverși creditori (firme, persoane fizice, alte instituții), în special cele care au depășit o anumită vechime (de obicei 90 de zile), acumulând astfel datorii vechi neplătite.    Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu peste 28%, în noiembrie 2025 Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 62,8%, de la 195,3 milioane lei, până la 318,1 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 22,55%, de la 267,4 milioane de lei, în octombrie 2025, la 327,7 milioane de lei în noiembrie. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat un avans de 2,5%, de la 208,4 milioane lei, până la 213,6 milioane lei. În ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele au urcat cu 26,21%, de la 632,9 milioane de lei (în octombrie 2025) la 798,8 milioane de lei (în noiembrie 2025). Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 63,56%, la 298,7 milioane lei, cele peste 120 de zile cu 18%, la 297,4 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 2,21%, până la 202,7 milioane de lei. La capitolul „Buget de stat şi autonome”, arieratele au crescut de la 38,3 milioane de lei în octombrie 2025, la 61 milioane de lei în noiembrie 2025 (+159,2%). Arieratele de peste 90 de zile au consemnat un avans de 51,16%, ajungând la 19,5 milioane lei. Cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 95,48%, la 30,3 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au crescut cu 12%, la 11,2 milioane lei.

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele Finanțelor Foto; Facebook
Economie

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 - presă

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele obținute oficial, de la ministerul de Finanțe, de Antena 3. Potrivit acestor date, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, de la o lună la alta, iar ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în ​​luna precedentă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale TVA-ul a fost mărit de la 19% la 21% în august 2025.  Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 Cum au evoluat încasările din TVA: iunie: 10,275 miliarde de lei iulie: 10,724 miliarde lei august: 12,556 miliarde de lei septembrie: 12,207 miliarde de lei Potrivit Antenei 3, explicația este dată de o scădere abruptă a consumului, după ce prețurile au crescut: „În luna august, consumul între 2024 şi 2025 a fost de -4%, în timp ce în septembrie de -2%”.  Acest post mai susține și că veniturile din accizele la băuturi spirtoase au scăzut, deși aceste accize au crescut cu 14,4%: „Veniturile din accizele aplicate băuturilor spirtoase au înregistrat o scădere de 53,87 milioane lei în primele luni ale anului 2025 față de perioada similară a lui 2024”, arată Antena 3. 

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Foto: Facebook ANAF
Economie

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări

Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Datele oficiale privind execuția bugetară pentru primele nouă luni vor fi comunicate în ultimele zile din luna octombrie. Gândul mai susține că Guvernul a reușit să încaseze din TVA numai 95 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie, o creștere de doar 7,7% (în primele nouă luni din 2024 încasase 88 de miliarde), deși inflația este de aproape 10%, iar TVA-ul a fost majorat cu două procente de la 1 august 2025. Doar urmare a inflației, creșterea de TVA trebuia să fie de 10%, deci sunt probleme și pe partea de colectare. În plus, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% în august 2025 față de august 2024.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

Grindeanu, atac dur la Finanțe: „Vii și faci prostește, ca niște idioți” Foto: Facebook
Politică

Grindeanu, atac dur la Finanțe: „Vii și faci prostește, ca niște idioți”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat un atac atac dur la ministerul de Finanțe: „Apropo de Ordonanța 52... E exemplul perfect în care vii și faci prostește, ca niște idioți, și reduci toate acele lucruri și, de fapt tu, blochezi tot. După care vii tu, cel care ai promovat, și ceri excepții pentru tine!”, a spus el într-un interviu la Antena 3, potrivit unei transcrieri a site-ului DCNews.  Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Grindeanu a afirmat că ordonanța, inițiată de ministerul de Finanțe, blochează activitatea primăriilor și va fi modificată. Grindeanu, atac dur la Finanțe: „Vii și faci prostește, ca niște idioți” „S-a dat ordonanța, după care s-a constatat că nu e bine - că primăriile nu mai pot face nici măcar deszăpezire, că nu se mai pot astupa gropile, că nu se mai poate convoca o ședință de consiliu local. Știți că astfel de lucruri, cumva, se dau prin presă. Cum a ieșit ordonanța asta din Guvern? Am întrebat și eu după aceea. L-am întrebat și pe prim-ministru. A venit Ministerul Finanțelor și a citit proiectul pe bandă. Știți că există diverse amendamente care pot fi făcute în timpul ședințelor de guvern, dacă și ceilalți miniștri avizatori sunt de acord. Ministerul Finanțelor a vrut să reglementeze și a anunțat că va reglementa câteva domenii. În momentul în care a citit, a citit un amendament care nu are nicio legătură cu realitatea. Mai zic ceva, că e un lucru inedit, care până acum poate n-a apărut, sau cel puțin nu l-am văzut în presă: Știți cine au cerut primii să se amendeze ordonanța 52? Ministerul Finanțelor! Au cerut să fie exceptați ei. După ce au dat textul, și-au dat seama că trebuie să fie exceptați. Asta este o chestiune care, cum să spun, nu putea fi discutată în coaliție. Premierul Bolojan, cred că n-a realizat nici el, și sigur n-a realizat. Mi-a și spus în timpul ședinței. Asta ține de cum îți gestionezi, ca prim-ministru, ședințele de guvern. Dacă stabilești că în ședințele de guvern nu intră amendamente de acest tip și că totul se discută înainte, se avizează și se dezbate în ministerele avizatoare, atunci aceea e regula. Dacă permiți să se întâmple altfel...”, a afirmat liderul PSD. 

Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

BREAKING Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie, anunță Finanțele

Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie, anunță Finanțele: numărul angajaților în administrația centrală, în instituții finanțate integral de la buget, a scăzut de la 618.711 la 586.748, adică cu circa 24.000 de persoane, peste 4%.  Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel În administrația locală, numărul angajaților autorităților executive locale a coborât însă foarte puțin, de la 281.963 la 281.537.  Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie În total, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în august 2025, de 1.268.801, cu 34.762 mai puţine comparativ cu luna precedentă, când era 1.303.563.  Cea mai mare reducere a numărului de posturi ocupate este la Educație, unde se înregistrează un minus de 31.046 angajați (peste 10%) comparativ cu luna anterioară, de la 308.129 la 277.083. La Secretariatul General al Guvernului, numărul angajaților a scăzut de la 3.598 la 3.556, o scădere de puțin peste 1%. La Curtea Constituțională au fost însă angajări masive, raportat la numărul celor care licrează aici: de la 102 angajați în iulie s-a ajuns la 122 în august 2025.  Potrivit datelor anunțate, azi, de ministerul de Finanțe, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.785 de posturi (minus 42 comparativ cu iulie 2025), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.169 (minus 249), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.127 de posturi ocupate (minus 1.936). În administraţia publică locală lucrau, în august 2025, 466.972 de persoane (minus 572 comparativ cu iulie 2025), dintre care 286.170 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (minus 491) şi 180.802 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 81).  

Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%” Foto: Inquam/George Calin
Politică

Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”

Elena Lasconi îl atacă pe Ilie Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”, a spss, printre altele, fosta președintă a USR. Ea i-a reproșat premierului PNL că nu a început procesul de desființare a primăriilor mici, precum și a insitutelor și agențiilor guvernamentale. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Lasconi a amintit și de faptul că fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a fost un apropiat al lui Bolojan. Ea l-a mai atacat pe Bolojan, acum 18 zile: „Suntem pe un butoi cu pulbere și premierul împreună cu miniștrii se joacă cu chibriturile. Domnule Bolojan, opriți-vă! Vorbiți cu noi, primarii. Organizați o dezbatere să venim toți, nu doar câțiva reprezentanți de la AMR și ACoR”   Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”   „A lovit în oameni. Dacă făcea reformă nu aveam nimic împotrivă”, a spus, azi, Elena Lasconi, la Antena 3.  Ea a comentatat firmația lui Ilie Bolojan, care a susținut că nu a știut situația bugetului până când nu a venit la Guvern: „Minte 100%. Să nu uităm ministrul de Finanțe era colegul lui. Eu știam că bugetul nu este real și am spus vreau să văd bugetul real, echipele alea de lucru între tote partidele politice, o vrăjeală. Eu nu am vrut să mint. Nu o să mint niciodată oamenii. Pentru ei, puterea e mai importantă decât caracterul și coloana vertebrală”. „Vedeți ceva diferit la mine? Mi-am luat puțin vârfurile. Economia pe care vrea să o facă este mi-am luat puțin vârfurile. Reforma în administrație trebuie făcută profund.  Ar fi economist o grămadă de bani. Avem peste 2000 de primării cu sub 5000 de locuitori. De acolo trebuie pornit. I-aș fi plătit pe primari să fie plante și să mai aibă încă un om pentru taxe și impozite până peste 3 ani când aceste primării dispar și redevin puncte de lucru.  Companiile de stat care sunt găuri negre ale economiei, cele 200 de institute, agenții, unde se taie frunze la câini. Nu să oprești proiecte”, a mai spus Lasconi.   

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Foto: Facebook
Politică

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie, în loc să scadă, arată datele publicate azi de către ministerul de Finanței. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Astfel, numărul posturilor ocupate din administrația centrală, finanțate integral de la bugetul de stat, a fost în iulie de 618.711, iar în iunie era de 618.458, o creștere de 253 de bugetari. În ianuarie era 522.263 de bugetari în administrația centrală, integral plătiți de la buget.  Creșterea nu este mare, dar ea trebuie raportată și la ieșirile din sistem - al cărui număr nu este cunoscut - prin pensionare, demisii sau transferuri.  În total, numărul bugetarilor a scăzut din iunie în iulie, de la 1.305.595 la 1.303.563, o reducere sub 2.000 de persoane. În iulie, comparativ cu iunie, a crescut numărul angajaților din ministerul de Externe - opt bugetari în plus, ministerul Apărării - 144 sau cel de Interne - 312.   În administrația publică locală, numărul bugetarilor a crescut cu 443, de la 281.520, în iunie, la 281.953 în iulie.  Ilie Bolojan ar dori să concedieze între 10.000 și 13.000 de bugetari din administrația locală. 

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș povestește, la Antena 1, unde i-a spus fostul premier Marcel Ciolacu că-l doare când aude de deficit: „Când i-am spus «domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.  Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Însă Ciolacu a negat că ar fi folosit asemenea cuvinte. „Doamne, se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă. Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar. Am informat de cel puţin şase ori atât prim ministrul -prima dată pe data de 18 august 2024. Şi după aceea informări au fost lunare”, a susținut Boloș, un apropiat al premierului Bolojan.  El a mai spus că regretă că nu a demisionat, deși și-a scris de trei ori demisia: „Am scris-o, dar nu am dus-o niciodată. Acesta a fost regretul meu”. „Vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică” În replică, fostul său șef pe linie de Guvern a declarat că nu vorbește urât.  „Eu nu vorbesc urât nici cu colegii, nici cu prietenii apropiați. Am multe defecte, dar defectul ăsta nu-l am”, a susținut Ciolacu.  În plus, într-un interviu la România TV, fostul premier i-a reproșat fostului ministru de Finanțe că nu-l apără. „Dom'le, colegial, creștinește, nu era să vii la televizor la domnul Ciutacu sau la cine-ți convine ție și să spui adevărul cum eu l-am spus azi pe Facebook? Uite, dom'le, unde s-au dus banii. Ce bani, ce sume v-am cerut eu, domnul Boloș, dumneavoastră vreodată să cheltuiți din fondul ăsta de rezervă. Unde s-au dus banii, domnul Boloș? S-au dus la transporturi, la MIPE, s-au dus la PNRR, s-au dus la autoritățile locale, la fel cum am dat la ajustarea prețurilor, cum am dat bani la Ministerul Transporturilor, cum am dat bani la Ministerul Sănătății pe investiții, cum am dat bani la Educație pe investiții (...)  Dar vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică”, a spus Ciolacu.  

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Foto: Facebook
Economie

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF. Peste jumătate, irecuperabile

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF, la 31 mai 2025: 12,79 miliarde de lei, se arată într-un document al ministerului de Finanțe. Ministerul apreciază că, din aceste obligații fiscale restante, 57,86%, respectiv 7,4 miliarde de lei erau „arierate nerecuperabile”. Citește și: Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări Doar 5,39 miliarde erau considerate „recuperabile”.  Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Din totalul arieratelor înregistrate de ANAF, 10,88% sunt ale companiilor controlate de stat.  Documentul arată că sunt 1.739 operatori economici cu capital integral sau majoritar de stat, din care 862 aveau restanțe la ANAF. Finanțele menționează că 49,61% din restanțe sunt înregistrate de operatori cu capital majoritar de stat aflați în insolvență/faliment/reorganizare. Aceștia aveau datorii la fisc în valoare de 6,35 miliarde de lei din totalul de 12,79 miliarde de lei. Autoritățile fiscale nu mai au dreptul legal de a aplica măsuri de executare silită asupra acestor obligații, astfel cum prevede Codul de procedură fiscală. Ministerul de Finanțe mai arată că, din 1.739 de companii de stat, 145 au beneficiat de facilități fiscale. Doar în 2025, 15 companii care au fost susținute de stat și-au pierdut sprijinul de la stat fie pentru că nu și-au plătit ratele, fie pentru că nu au respectat condițiile. Trei trebuie să restituie ajutorul de stat, cel mai mare fiind cel acordat CFR Marfă, de 1,5 miliarde de lei.   

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, iar premierul Ilie Bolojan cere acum verificări, prin prefecturi, „în privința personalului din aparatele proprii” din primării și consilii județene.  Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social De altfel, există o inexplicabilă diferență între informațiile prezentate de premier într-o conferință de presă și cele postate de ministerul de Finanțe pe propriul site. Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Astfel, premierul Ilie Bolojan a afirmat că „numărul de posturi efectiv ocupate” este de peste 129.000. Dar ministerul de Finanțe comunică, pentru iunie, că sunt 468.3544 de bugetari în administrația publică locală, din care: 286.236 - instituții finanțate integral din bugetele locale, din care 4.716 - învățământ preuniversitar și 281.520 - autorități executive locale 182.118 în „instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii”, din care 147.512 sunt în instituții sanitare Practic, numărul angajaților din primării și consilii județene ar fi de 281.520, dublul a ceea ce a prezentat Ilie Bolojan.  Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a relatat, la România TV, în ce situație penibilă s-a aflat coaliția când a discutat despre reducerile de personal din administrația locală. „Marți am avut niște date spre analiză din partea guvernului legate de posturi. Vineri alte date, duminică alte date, iar astăzi la Cotroceni alte date”, a afirmat Grindeanu. În conferința de presă de marți, și Bolojan a arătat că, de fapt, nu se știe câți angajați sunt la nivel local: „Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date, în așa fel încât să verificăm încă o dată posibilele erori care sunt în aceste tabele care vizează peste 3.000 de unități administrative”. 

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat
Eveniment

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat, fiindcă acesta crescuse, de fapt, cu exact această sumă, de la puțin peste 71 de miliarde de lei, în 2024, la 76,4 în 2025.  Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 La departamentul comunicare al acestui minister lucrează 19 oameni, dintre care doi bufetieri. În afară de bufetierii plătiți, net, cu 3.800-3.900 lei pe lună, a unui referent și a unui xpert care au 5.935 de lei și respectiv 7.507 lei/lună, celelate salarii din acest departament sunt peste 8.300 de lei și ajung la 11.695 de lei, net, lunar.  În total, salariile nete la acest departament sunt de circa 150.000 de lei, lunar, fără vouchere sau tichete de masă.  Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, după care au corectat Ce a anunțat ministerul de Finanțe acum două zile, când a publicat datele privind deficitul buegtar în primele șapte luni: „Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei)”.  Mai rău, în declarație era citat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spunând și el că, în termeni nominali, deficitul a scăzut. „Deşi deficitul a scăzut uşor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situaţie subliniază necesitatea stringentă de a menţine un control riguros asupra cheltuielilor publice”, ar fi spus Nazare. Finanțele au corectat comunicatul abia vineri, când au înlocuit cuvântul „a scăzut” cu „a crescut”, dar eroarea nu a fost recunoscută public. 

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe Foto: Facebook
Economie

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe: de la 2,6 miliarde de lei în primul an la 3,55 miliarde de lei în al treilea an. Datele apar în nota de fundamentare la proiectul de lege intitulat foarte vag, “pentru modificarea și completarea unor acte normative“.  Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe De exemplu, măsura privind majorarea plafonului maxim al bazei de calcul a CASS pentru activităţi independente de la 60 de salarii minime brute pe ţară la 90 nu are nici un calcul privind impactul și nu este explicată.  Cei care închiriază în regim Airbnb sau oferă cazări în locuinţă personală vor fi nevoiţi să aibă case de marcat electronice şi să emită bonuri fiscale, dar, din nou, nu există nici o explicație sau vreo notă a impactului. Proiectul mai dublează impozitarea veniturilor de pe bursă de la 1% la 2% pentru câştigurile din transferul titlurilor de valoare dobândite acum peste 365 de zile, respectiv de la 3% la 4% pentru cele pe termen scurt, sub un an.  În schimb, nota de fundamentare arată că vor fi zero tăieri de cheltuieli. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră