vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

88 articole
Economie

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 - presă

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele obținute oficial, de la ministerul de Finanțe, de Antena 3. Potrivit acestor date, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, de la o lună la alta, iar ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în ​​luna precedentă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale TVA-ul a fost mărit de la 19% la 21% în august 2025.  Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 Cum au evoluat încasările din TVA: iunie: 10,275 miliarde de lei iulie: 10,724 miliarde lei august: 12,556 miliarde de lei septembrie: 12,207 miliarde de lei Potrivit Antenei 3, explicația este dată de o scădere abruptă a consumului, după ce prețurile au crescut: „În luna august, consumul între 2024 şi 2025 a fost de -4%, în timp ce în septembrie de -2%”.  Acest post mai susține și că veniturile din accizele la băuturi spirtoase au scăzut, deși aceste accize au crescut cu 14,4%: „Veniturile din accizele aplicate băuturilor spirtoase au înregistrat o scădere de 53,87 milioane lei în primele luni ale anului 2025 față de perioada similară a lui 2024”, arată Antena 3. 

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele Finanțelor Foto; Facebook
Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Foto: Facebook ANAF
Economie

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări

Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Datele oficiale privind execuția bugetară pentru primele nouă luni vor fi comunicate în ultimele zile din luna octombrie. Gândul mai susține că Guvernul a reușit să încaseze din TVA numai 95 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie, o creștere de doar 7,7% (în primele nouă luni din 2024 încasase 88 de miliarde), deși inflația este de aproape 10%, iar TVA-ul a fost majorat cu două procente de la 1 august 2025. Doar urmare a inflației, creșterea de TVA trebuia să fie de 10%, deci sunt probleme și pe partea de colectare. În plus, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% în august 2025 față de august 2024.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

Grindeanu, atac dur la Finanțe: „Vii și faci prostește, ca niște idioți” Foto: Facebook
Politică

Grindeanu, atac dur la Finanțe: „Vii și faci prostește, ca niște idioți”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat un atac atac dur la ministerul de Finanțe: „Apropo de Ordonanța 52... E exemplul perfect în care vii și faci prostește, ca niște idioți, și reduci toate acele lucruri și, de fapt tu, blochezi tot. După care vii tu, cel care ai promovat, și ceri excepții pentru tine!”, a spus el într-un interviu la Antena 3, potrivit unei transcrieri a site-ului DCNews.  Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Grindeanu a afirmat că ordonanța, inițiată de ministerul de Finanțe, blochează activitatea primăriilor și va fi modificată. Grindeanu, atac dur la Finanțe: „Vii și faci prostește, ca niște idioți” „S-a dat ordonanța, după care s-a constatat că nu e bine - că primăriile nu mai pot face nici măcar deszăpezire, că nu se mai pot astupa gropile, că nu se mai poate convoca o ședință de consiliu local. Știți că astfel de lucruri, cumva, se dau prin presă. Cum a ieșit ordonanța asta din Guvern? Am întrebat și eu după aceea. L-am întrebat și pe prim-ministru. A venit Ministerul Finanțelor și a citit proiectul pe bandă. Știți că există diverse amendamente care pot fi făcute în timpul ședințelor de guvern, dacă și ceilalți miniștri avizatori sunt de acord. Ministerul Finanțelor a vrut să reglementeze și a anunțat că va reglementa câteva domenii. În momentul în care a citit, a citit un amendament care nu are nicio legătură cu realitatea. Mai zic ceva, că e un lucru inedit, care până acum poate n-a apărut, sau cel puțin nu l-am văzut în presă: Știți cine au cerut primii să se amendeze ordonanța 52? Ministerul Finanțelor! Au cerut să fie exceptați ei. După ce au dat textul, și-au dat seama că trebuie să fie exceptați. Asta este o chestiune care, cum să spun, nu putea fi discutată în coaliție. Premierul Bolojan, cred că n-a realizat nici el, și sigur n-a realizat. Mi-a și spus în timpul ședinței. Asta ține de cum îți gestionezi, ca prim-ministru, ședințele de guvern. Dacă stabilești că în ședințele de guvern nu intră amendamente de acest tip și că totul se discută înainte, se avizează și se dezbate în ministerele avizatoare, atunci aceea e regula. Dacă permiți să se întâmple altfel...”, a afirmat liderul PSD. 

Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

BREAKING Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie, anunță Finanțele

Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie, anunță Finanțele: numărul angajaților în administrația centrală, în instituții finanțate integral de la buget, a scăzut de la 618.711 la 586.748, adică cu circa 24.000 de persoane, peste 4%.  Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel În administrația locală, numărul angajaților autorităților executive locale a coborât însă foarte puțin, de la 281.963 la 281.537.  Scădere puternică a numărului de bugetari în august, față de iulie În total, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în august 2025, de 1.268.801, cu 34.762 mai puţine comparativ cu luna precedentă, când era 1.303.563.  Cea mai mare reducere a numărului de posturi ocupate este la Educație, unde se înregistrează un minus de 31.046 angajați (peste 10%) comparativ cu luna anterioară, de la 308.129 la 277.083. La Secretariatul General al Guvernului, numărul angajaților a scăzut de la 3.598 la 3.556, o scădere de puțin peste 1%. La Curtea Constituțională au fost însă angajări masive, raportat la numărul celor care licrează aici: de la 102 angajați în iulie s-a ajuns la 122 în august 2025.  Potrivit datelor anunțate, azi, de ministerul de Finanțe, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.785 de posturi (minus 42 comparativ cu iulie 2025), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.169 (minus 249), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.127 de posturi ocupate (minus 1.936). În administraţia publică locală lucrau, în august 2025, 466.972 de persoane (minus 572 comparativ cu iulie 2025), dintre care 286.170 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (minus 491) şi 180.802 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 81).  

Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%” Foto: Inquam/George Calin
Politică

Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”

Elena Lasconi îl atacă pe Ilie Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”, a spss, printre altele, fosta președintă a USR. Ea i-a reproșat premierului PNL că nu a început procesul de desființare a primăriilor mici, precum și a insitutelor și agențiilor guvernamentale. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Lasconi a amintit și de faptul că fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a fost un apropiat al lui Bolojan. Ea l-a mai atacat pe Bolojan, acum 18 zile: „Suntem pe un butoi cu pulbere și premierul împreună cu miniștrii se joacă cu chibriturile. Domnule Bolojan, opriți-vă! Vorbiți cu noi, primarii. Organizați o dezbatere să venim toți, nu doar câțiva reprezentanți de la AMR și ACoR”   Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”   „A lovit în oameni. Dacă făcea reformă nu aveam nimic împotrivă”, a spus, azi, Elena Lasconi, la Antena 3.  Ea a comentatat firmația lui Ilie Bolojan, care a susținut că nu a știut situația bugetului până când nu a venit la Guvern: „Minte 100%. Să nu uităm ministrul de Finanțe era colegul lui. Eu știam că bugetul nu este real și am spus vreau să văd bugetul real, echipele alea de lucru între tote partidele politice, o vrăjeală. Eu nu am vrut să mint. Nu o să mint niciodată oamenii. Pentru ei, puterea e mai importantă decât caracterul și coloana vertebrală”. „Vedeți ceva diferit la mine? Mi-am luat puțin vârfurile. Economia pe care vrea să o facă este mi-am luat puțin vârfurile. Reforma în administrație trebuie făcută profund.  Ar fi economist o grămadă de bani. Avem peste 2000 de primării cu sub 5000 de locuitori. De acolo trebuie pornit. I-aș fi plătit pe primari să fie plante și să mai aibă încă un om pentru taxe și impozite până peste 3 ani când aceste primării dispar și redevin puncte de lucru.  Companiile de stat care sunt găuri negre ale economiei, cele 200 de institute, agenții, unde se taie frunze la câini. Nu să oprești proiecte”, a mai spus Lasconi.   

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Foto: Facebook
Politică

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie

Surpriză: numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie, în loc să scadă, arată datele publicate azi de către ministerul de Finanței. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Numărul bugetarilor din administrația centrală a crescut în iulie, față de iunie Astfel, numărul posturilor ocupate din administrația centrală, finanțate integral de la bugetul de stat, a fost în iulie de 618.711, iar în iunie era de 618.458, o creștere de 253 de bugetari. În ianuarie era 522.263 de bugetari în administrația centrală, integral plătiți de la buget.  Creșterea nu este mare, dar ea trebuie raportată și la ieșirile din sistem - al cărui număr nu este cunoscut - prin pensionare, demisii sau transferuri.  În total, numărul bugetarilor a scăzut din iunie în iulie, de la 1.305.595 la 1.303.563, o reducere sub 2.000 de persoane. În iulie, comparativ cu iunie, a crescut numărul angajaților din ministerul de Externe - opt bugetari în plus, ministerul Apărării - 144 sau cel de Interne - 312.   În administrația publică locală, numărul bugetarilor a crescut cu 443, de la 281.520, în iunie, la 281.953 în iulie.  Ilie Bolojan ar dori să concedieze între 10.000 și 13.000 de bugetari din administrația locală. 

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș povestește, la Antena 1, unde i-a spus fostul premier Marcel Ciolacu că-l doare când aude de deficit: „Când i-am spus «domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.  Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Însă Ciolacu a negat că ar fi folosit asemenea cuvinte. „Doamne, se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă. Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar. Am informat de cel puţin şase ori atât prim ministrul -prima dată pe data de 18 august 2024. Şi după aceea informări au fost lunare”, a susținut Boloș, un apropiat al premierului Bolojan.  El a mai spus că regretă că nu a demisionat, deși și-a scris de trei ori demisia: „Am scris-o, dar nu am dus-o niciodată. Acesta a fost regretul meu”. „Vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică” În replică, fostul său șef pe linie de Guvern a declarat că nu vorbește urât.  „Eu nu vorbesc urât nici cu colegii, nici cu prietenii apropiați. Am multe defecte, dar defectul ăsta nu-l am”, a susținut Ciolacu.  În plus, într-un interviu la România TV, fostul premier i-a reproșat fostului ministru de Finanțe că nu-l apără. „Dom'le, colegial, creștinește, nu era să vii la televizor la domnul Ciutacu sau la cine-ți convine ție și să spui adevărul cum eu l-am spus azi pe Facebook? Uite, dom'le, unde s-au dus banii. Ce bani, ce sume v-am cerut eu, domnul Boloș, dumneavoastră vreodată să cheltuiți din fondul ăsta de rezervă. Unde s-au dus banii, domnul Boloș? S-au dus la transporturi, la MIPE, s-au dus la PNRR, s-au dus la autoritățile locale, la fel cum am dat la ajustarea prețurilor, cum am dat bani la Ministerul Transporturilor, cum am dat bani la Ministerul Sănătății pe investiții, cum am dat bani la Educație pe investiții (...)  Dar vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică”, a spus Ciolacu.  

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Foto: Facebook
Economie

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF. Peste jumătate, irecuperabile

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF, la 31 mai 2025: 12,79 miliarde de lei, se arată într-un document al ministerului de Finanțe. Ministerul apreciază că, din aceste obligații fiscale restante, 57,86%, respectiv 7,4 miliarde de lei erau „arierate nerecuperabile”. Citește și: Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări Doar 5,39 miliarde erau considerate „recuperabile”.  Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Din totalul arieratelor înregistrate de ANAF, 10,88% sunt ale companiilor controlate de stat.  Documentul arată că sunt 1.739 operatori economici cu capital integral sau majoritar de stat, din care 862 aveau restanțe la ANAF. Finanțele menționează că 49,61% din restanțe sunt înregistrate de operatori cu capital majoritar de stat aflați în insolvență/faliment/reorganizare. Aceștia aveau datorii la fisc în valoare de 6,35 miliarde de lei din totalul de 12,79 miliarde de lei. Autoritățile fiscale nu mai au dreptul legal de a aplica măsuri de executare silită asupra acestor obligații, astfel cum prevede Codul de procedură fiscală. Ministerul de Finanțe mai arată că, din 1.739 de companii de stat, 145 au beneficiat de facilități fiscale. Doar în 2025, 15 companii care au fost susținute de stat și-au pierdut sprijinul de la stat fie pentru că nu și-au plătit ratele, fie pentru că nu au respectat condițiile. Trei trebuie să restituie ajutorul de stat, cel mai mare fiind cel acordat CFR Marfă, de 1,5 miliarde de lei.   

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, iar premierul Ilie Bolojan cere acum verificări, prin prefecturi, „în privința personalului din aparatele proprii” din primării și consilii județene.  Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social De altfel, există o inexplicabilă diferență între informațiile prezentate de premier într-o conferință de presă și cele postate de ministerul de Finanțe pe propriul site. Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Astfel, premierul Ilie Bolojan a afirmat că „numărul de posturi efectiv ocupate” este de peste 129.000. Dar ministerul de Finanțe comunică, pentru iunie, că sunt 468.3544 de bugetari în administrația publică locală, din care: 286.236 - instituții finanțate integral din bugetele locale, din care 4.716 - învățământ preuniversitar și 281.520 - autorități executive locale 182.118 în „instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii”, din care 147.512 sunt în instituții sanitare Practic, numărul angajaților din primării și consilii județene ar fi de 281.520, dublul a ceea ce a prezentat Ilie Bolojan.  Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a relatat, la România TV, în ce situație penibilă s-a aflat coaliția când a discutat despre reducerile de personal din administrația locală. „Marți am avut niște date spre analiză din partea guvernului legate de posturi. Vineri alte date, duminică alte date, iar astăzi la Cotroceni alte date”, a afirmat Grindeanu. În conferința de presă de marți, și Bolojan a arătat că, de fapt, nu se știe câți angajați sunt la nivel local: „Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date, în așa fel încât să verificăm încă o dată posibilele erori care sunt în aceste tabele care vizează peste 3.000 de unități administrative”. 

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat
Eveniment

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat, fiindcă acesta crescuse, de fapt, cu exact această sumă, de la puțin peste 71 de miliarde de lei, în 2024, la 76,4 în 2025.  Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 La departamentul comunicare al acestui minister lucrează 19 oameni, dintre care doi bufetieri. În afară de bufetierii plătiți, net, cu 3.800-3.900 lei pe lună, a unui referent și a unui xpert care au 5.935 de lei și respectiv 7.507 lei/lună, celelate salarii din acest departament sunt peste 8.300 de lei și ajung la 11.695 de lei, net, lunar.  În total, salariile nete la acest departament sunt de circa 150.000 de lei, lunar, fără vouchere sau tichete de masă.  Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, după care au corectat Ce a anunțat ministerul de Finanțe acum două zile, când a publicat datele privind deficitul buegtar în primele șapte luni: „Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei)”.  Mai rău, în declarație era citat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spunând și el că, în termeni nominali, deficitul a scăzut. „Deşi deficitul a scăzut uşor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situaţie subliniază necesitatea stringentă de a menţine un control riguros asupra cheltuielilor publice”, ar fi spus Nazare. Finanțele au corectat comunicatul abia vineri, când au înlocuit cuvântul „a scăzut” cu „a crescut”, dar eroarea nu a fost recunoscută public. 

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe Foto: Facebook
Economie

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe: de la 2,6 miliarde de lei în primul an la 3,55 miliarde de lei în al treilea an. Datele apar în nota de fundamentare la proiectul de lege intitulat foarte vag, “pentru modificarea și completarea unor acte normative“.  Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe De exemplu, măsura privind majorarea plafonului maxim al bazei de calcul a CASS pentru activităţi independente de la 60 de salarii minime brute pe ţară la 90 nu are nici un calcul privind impactul și nu este explicată.  Cei care închiriază în regim Airbnb sau oferă cazări în locuinţă personală vor fi nevoiţi să aibă case de marcat electronice şi să emită bonuri fiscale, dar, din nou, nu există nici o explicație sau vreo notă a impactului. Proiectul mai dublează impozitarea veniturilor de pe bursă de la 1% la 2% pentru câştigurile din transferul titlurilor de valoare dobândite acum peste 365 de zile, respectiv de la 3% la 4% pentru cele pe termen scurt, sub un an.  În schimb, nota de fundamentare arată că vor fi zero tăieri de cheltuieli. 

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București Foto: Facebook
Politică

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF

Ministrul PNL al Finanțelor, Alexandru Nazare, a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF: „Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea să fie ignorate”, a scris el pe Facebook. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Potrivit acestei postări, au fost schimbați din funcție nouă din cei 15 șefi ai acestei direcții. Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București „Reforma ANAF #Antifraudă Am discutat în detaliu cu noul Președinte ANAF despre necesitatea de a întări acțiunile instituției împotriva evaziunii fiscale. În urma discuțiilor, acesta a dispus ieri schimbări majore în conducerea Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București, înlocuind 9 din cele 15 persoane cu funcții de conducere ale instituției.   Astfel, au fost schimbate din urmǎtoarele funcții publice de conducere specifice din cadrul DRAF București: Inspectorul General Adjunct antifraudă 2 Inspectori șefi de Direcție - Direcția de control Antifraudǎ 1 6 Inspectori șefi de Serviciu - din cadrul serviciilor de control antifraudă   Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate.   Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea fiscală să fie ignorate de cei care sunt plătiți să le combată. ANAF trebuie să devină parte a soluției, nu parte a problemei”, a scris Nazare.    Ulterior el a precizat că inspectorul general Adjunct antifraudă este, de fapt, chiar șeful acestei direcții și a anunțat că schimbarea portalului ANAF este o prioritate. 

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în anul electoral 2024 și care  a aruncat în aer deficitul bugetar: ea a fost camuflată într-o ordonanță de urgență care, potrivit titlului, avea drept scop cumpărarea de drone turcești.  Citește și: DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar În spațiul public nu a existat până acum nici o discuție despre efectele acestei ordonanțe. Informația a apărut însă într-unul din documentele publicate vineri seara de Europa Liberă, în care se arată că una din principalele surse de majorare a deficitului bugetar în 2024 este această ordonanță de urgență, prin care explodau cheltuielile cu salarii în poliție, servicii secrete și Armată.  Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Dumirea oficială a ordonanței este: “privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei Sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii“ Impactul OUG 26/2024 a fost uriaș: 5,13 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Impactul se referă la anul 2024, nu se știe ce impact are în 2025. Documentul publicat de Europa Liberă - o informare “strict confidențială“ adresată premierului Ciolacu, la 19 septembrie 2024, privind situația deficitului bugetar - arată că ministerul Apărării, inițiatorul ordonanței, a mințit în ceea ce privește impactul ei.  Astfel, inițiatorul ordonanței a susținut că impactul este de puțin peste 1,7 miliarde de lei, deși Finanțele, în avizul dat ordonanței, au arătat că estimarea este nerealistă. Fără a ataca doar această ordonanță, nota trimisă premierului Ciolacu arată că majorările de salarii acordate în 2024 prin trei ordonanțe de urgență, “problema sustenabilității financiare a acestor măsuri fiind subliniată de Ministerul Finanțelor“. Celelate două ordonanțe de urgență se referă la salariile din Educație și din Justiție (drepturile câștigate prin darea statului în judecată), dar impactul nu se ridică la nivelul celui genrat de OUG 26/2024. Impactul majorărilor salariilor din Educație a fost de doar trei miliarde de lei. 

La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe și ce salarii sunt în acest minister Grupaj foto: Antena 3
Eveniment

La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe și ce salarii sunt în acest minister

La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe și ce salarii sunt în acest minister, unde angajații protestează spontan: la direcția de comunicare și transparență sunt 19 persoane, cu salarii între 11.695 și 5.935 de lei, net, lunar. Bufetierii au însă sub 4.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe În mai 2023, la această direcție lucrau 17 persoane, iar salariile erau între 10.000 de lei și 5.334 de lei. Însă această direcție este relativ prost plătită, în minister existând directori cu salarii nete, lunare, de 19-20.000 de lei. La Direcția Juridică, șefii de serviciu primesc peste 17.000 de lei. În minister sunt doi medici, plătiți cu circa 13.500 de lei, și 16 șoferi, care au sub 5.000 de lei.  Pe lista privind tranparența salarială nu se precizează dacă aceste salarii includ sau nu sporurile și ce sporuri se plătesc în minister.  Angajaţii din Ministerul Finanţelor şi ANAF protestează marţi, pentru a doua zi consecutiv, în faţa instituţiilor, nemulţumiţi de măsurile luate de Guvern în privinţa personalului plătit din fonduri publice. Mai mult, aceştia au amenințat că vor bloca România cu o grevă generală. "Eventual, nu vom veni o zi la muncă, în ziua în care se dau salarii, pensii", a declarat preşedintele Sed Lex, Vasile Marica. 

Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare Foto: Facebook
Politică

Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare, după ce i s-au oferit Cultura și Dezvoltarea

Kelemen Hunor anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare, după ce i s-au oferit Cultura și Dezvoltarea: „Nu putem fi doar decor”, a spus el, la RFI. Liderul UDMR a arătat că Ilie Bolojan a cerut ca un om desemnat de el să fie ministru de Finanțe, dar a spus că înțelege solicitarea președintelui PNL. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare „PNL și PSD au ministerele cele mai importante, de forță, avizatoare. USR și-a negociat de asemenea. Noi am lua Dezvoltarea si Cultura. Să vedem dacă ne vom înțelege pe programul fiscal si de reformă. Noi nu am avea nicio influență asupra deciziilor majore. Nu putem fi doar decor. Vom decide dacă intrăm la guvernare, după ce închidem negocierile. Vom vedea. Se poate și fără noi. Nu e altruism, e artimetică și guvern politic ar însemna că găsești un echilibru si solutia ca fiecare să aibă ceva de spus. Dacă ești decor nu ai ministere avizatoare, ești de formă și ești acolo doar ca să fii. Așa a fost si in 2023”, a spus președintele UDMR. El a arătat că „ministerul Deazvoltării, dacă taiem investițiile, nu mai este așa de important în perspectiva măsurilor fiscale”. Kelemen Hunor a relatat și că Bolojan dorește controlul Finanțelor: „Ieri, când am discutat, el a zis că acestea sunt criteriile lui — corecte, absolute — și a zis că dorește un om la Finanțe. I-am zis «OK», pentru că premierul lucrează cu ministrul de Finanțe. Nu reproșează nimic lui Tánczos, dar dorește un om adus de el”. Însă el a arătat că UDMR ar consolida guvernarea. „Dacă venim și noi, e și mai confortabilă (majoritatea – n.r.), în sensul că noi suntem disciplinați și venim la lucru”, a apreciat Kelemen Hunor. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră