miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

94 articole
Eveniment

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat, fiindcă acesta crescuse, de fapt, cu exact această sumă, de la puțin peste 71 de miliarde de lei, în 2024, la 76,4 în 2025.  Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 La departamentul comunicare al acestui minister lucrează 19 oameni, dintre care doi bufetieri. În afară de bufetierii plătiți, net, cu 3.800-3.900 lei pe lună, a unui referent și a unui xpert care au 5.935 de lei și respectiv 7.507 lei/lună, celelate salarii din acest departament sunt peste 8.300 de lei și ajung la 11.695 de lei, net, lunar.  În total, salariile nete la acest departament sunt de circa 150.000 de lei, lunar, fără vouchere sau tichete de masă.  Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, după care au corectat Ce a anunțat ministerul de Finanțe acum două zile, când a publicat datele privind deficitul buegtar în primele șapte luni: „Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei)”.  Mai rău, în declarație era citat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spunând și el că, în termeni nominali, deficitul a scăzut. „Deşi deficitul a scăzut uşor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situaţie subliniază necesitatea stringentă de a menţine un control riguros asupra cheltuielilor publice”, ar fi spus Nazare. Finanțele au corectat comunicatul abia vineri, când au înlocuit cuvântul „a scăzut” cu „a crescut”, dar eroarea nu a fost recunoscută public. 

Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat
Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe Foto: Facebook
Economie

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe: de la 2,6 miliarde de lei în primul an la 3,55 miliarde de lei în al treilea an. Datele apar în nota de fundamentare la proiectul de lege intitulat foarte vag, “pentru modificarea și completarea unor acte normative“.  Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe De exemplu, măsura privind majorarea plafonului maxim al bazei de calcul a CASS pentru activităţi independente de la 60 de salarii minime brute pe ţară la 90 nu are nici un calcul privind impactul și nu este explicată.  Cei care închiriază în regim Airbnb sau oferă cazări în locuinţă personală vor fi nevoiţi să aibă case de marcat electronice şi să emită bonuri fiscale, dar, din nou, nu există nici o explicație sau vreo notă a impactului. Proiectul mai dublează impozitarea veniturilor de pe bursă de la 1% la 2% pentru câştigurile din transferul titlurilor de valoare dobândite acum peste 365 de zile, respectiv de la 3% la 4% pentru cele pe termen scurt, sub un an.  În schimb, nota de fundamentare arată că vor fi zero tăieri de cheltuieli. 

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București Foto: Facebook
Politică

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF

Ministrul PNL al Finanțelor, Alexandru Nazare, a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF: „Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea să fie ignorate”, a scris el pe Facebook. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Potrivit acestei postări, au fost schimbați din funcție nouă din cei 15 șefi ai acestei direcții. Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București „Reforma ANAF #Antifraudă Am discutat în detaliu cu noul Președinte ANAF despre necesitatea de a întări acțiunile instituției împotriva evaziunii fiscale. În urma discuțiilor, acesta a dispus ieri schimbări majore în conducerea Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București, înlocuind 9 din cele 15 persoane cu funcții de conducere ale instituției.   Astfel, au fost schimbate din urmǎtoarele funcții publice de conducere specifice din cadrul DRAF București: Inspectorul General Adjunct antifraudă 2 Inspectori șefi de Direcție - Direcția de control Antifraudǎ 1 6 Inspectori șefi de Serviciu - din cadrul serviciilor de control antifraudă   Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate.   Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea fiscală să fie ignorate de cei care sunt plătiți să le combată. ANAF trebuie să devină parte a soluției, nu parte a problemei”, a scris Nazare.    Ulterior el a precizat că inspectorul general Adjunct antifraudă este, de fapt, chiar șeful acestei direcții și a anunțat că schimbarea portalului ANAF este o prioritate. 

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în anul electoral 2024 și care  a aruncat în aer deficitul bugetar: ea a fost camuflată într-o ordonanță de urgență care, potrivit titlului, avea drept scop cumpărarea de drone turcești.  Citește și: DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar În spațiul public nu a existat până acum nici o discuție despre efectele acestei ordonanțe. Informația a apărut însă într-unul din documentele publicate vineri seara de Europa Liberă, în care se arată că una din principalele surse de majorare a deficitului bugetar în 2024 este această ordonanță de urgență, prin care explodau cheltuielile cu salarii în poliție, servicii secrete și Armată.  Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Dumirea oficială a ordonanței este: “privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei Sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii“ Impactul OUG 26/2024 a fost uriaș: 5,13 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Impactul se referă la anul 2024, nu se știe ce impact are în 2025. Documentul publicat de Europa Liberă - o informare “strict confidențială“ adresată premierului Ciolacu, la 19 septembrie 2024, privind situația deficitului bugetar - arată că ministerul Apărării, inițiatorul ordonanței, a mințit în ceea ce privește impactul ei.  Astfel, inițiatorul ordonanței a susținut că impactul este de puțin peste 1,7 miliarde de lei, deși Finanțele, în avizul dat ordonanței, au arătat că estimarea este nerealistă. Fără a ataca doar această ordonanță, nota trimisă premierului Ciolacu arată că majorările de salarii acordate în 2024 prin trei ordonanțe de urgență, “problema sustenabilității financiare a acestor măsuri fiind subliniată de Ministerul Finanțelor“. Celelate două ordonanțe de urgență se referă la salariile din Educație și din Justiție (drepturile câștigate prin darea statului în judecată), dar impactul nu se ridică la nivelul celui genrat de OUG 26/2024. Impactul majorărilor salariilor din Educație a fost de doar trei miliarde de lei. 

La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe și ce salarii sunt în acest minister Grupaj foto: Antena 3
Eveniment

La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe și ce salarii sunt în acest minister

La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe și ce salarii sunt în acest minister, unde angajații protestează spontan: la direcția de comunicare și transparență sunt 19 persoane, cu salarii între 11.695 și 5.935 de lei, net, lunar. Bufetierii au însă sub 4.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație La ce direcție lucrează bufetierii din ministerul de Finanțe În mai 2023, la această direcție lucrau 17 persoane, iar salariile erau între 10.000 de lei și 5.334 de lei. Însă această direcție este relativ prost plătită, în minister existând directori cu salarii nete, lunare, de 19-20.000 de lei. La Direcția Juridică, șefii de serviciu primesc peste 17.000 de lei. În minister sunt doi medici, plătiți cu circa 13.500 de lei, și 16 șoferi, care au sub 5.000 de lei.  Pe lista privind tranparența salarială nu se precizează dacă aceste salarii includ sau nu sporurile și ce sporuri se plătesc în minister.  Angajaţii din Ministerul Finanţelor şi ANAF protestează marţi, pentru a doua zi consecutiv, în faţa instituţiilor, nemulţumiţi de măsurile luate de Guvern în privinţa personalului plătit din fonduri publice. Mai mult, aceştia au amenințat că vor bloca România cu o grevă generală. "Eventual, nu vom veni o zi la muncă, în ziua în care se dau salarii, pensii", a declarat preşedintele Sed Lex, Vasile Marica. 

Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare Foto: Facebook
Politică

Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare, după ce i s-au oferit Cultura și Dezvoltarea

Kelemen Hunor anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare, după ce i s-au oferit Cultura și Dezvoltarea: „Nu putem fi doar decor”, a spus el, la RFI. Liderul UDMR a arătat că Ilie Bolojan a cerut ca un om desemnat de el să fie ministru de Finanțe, dar a spus că înțelege solicitarea președintelui PNL. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Kelemen anunță că UDMR ar putea să nu fie la guvernare „PNL și PSD au ministerele cele mai importante, de forță, avizatoare. USR și-a negociat de asemenea. Noi am lua Dezvoltarea si Cultura. Să vedem dacă ne vom înțelege pe programul fiscal si de reformă. Noi nu am avea nicio influență asupra deciziilor majore. Nu putem fi doar decor. Vom decide dacă intrăm la guvernare, după ce închidem negocierile. Vom vedea. Se poate și fără noi. Nu e altruism, e artimetică și guvern politic ar însemna că găsești un echilibru si solutia ca fiecare să aibă ceva de spus. Dacă ești decor nu ai ministere avizatoare, ești de formă și ești acolo doar ca să fii. Așa a fost si in 2023”, a spus președintele UDMR. El a arătat că „ministerul Deazvoltării, dacă taiem investițiile, nu mai este așa de important în perspectiva măsurilor fiscale”. Kelemen Hunor a relatat și că Bolojan dorește controlul Finanțelor: „Ieri, când am discutat, el a zis că acestea sunt criteriile lui — corecte, absolute — și a zis că dorește un om la Finanțe. I-am zis «OK», pentru că premierul lucrează cu ministrul de Finanțe. Nu reproșează nimic lui Tánczos, dar dorește un om adus de el”. Însă el a arătat că UDMR ar consolida guvernarea. „Dacă venim și noi, e și mai confortabilă (majoritatea – n.r.), în sensul că noi suntem disciplinați și venim la lucru”, a apreciat Kelemen Hunor. 

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL Foto: Facebook
Politică

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL, incapabilă să colecteze ce și-a planificat

Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL, incapabilă să colecteze ce și-a planificat: de exemplu, la buget au intrat, în primul trimestru, doar 35,1% din sumele estimate să vină de la Uniunea Europeană. La TVA, ANAF a colectat cu aproape 10% din ceea ce își plănuise, arată un raport al ministerului de Finanțe.  Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Finanțele prezintă dezastrul guvernării PSD-PNL „Sumele primite de la Uniunea Europeană (...) încasate în primul trimestru al anului 2025, au fost în sumă de 9,2 miliarde lei (0,5% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 35,1% al programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente atât asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (35,7%) cât și fondurilor externe nerambursabile aferente tuturor perioadelor de programare. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 25,4%”, arată ministerul de Finanțe Raportul acestui minister arată că, în primul trimestru din 2025, ANAF nu și-a atins propriile ținte de colectare la mai multe taxe și impozite: colectarea TVA a fost la nivelul a 91,5% din planificare impozitul pe profit: 84,5% din planificare venituri nefiscale: 97,3% „Ținând cont că pe primul trimestru plățile aferente proiectelor finanțate din PNRR, în special din componenta de grant, precum și proiectelor finanțate din noul cadru financiar 2021-2027 au fost semnificativ sub nivelul programul trimestrial (39,9%), apreciem ca ordonatorii principali de credite trebuie să acorde o atenție deosebită”, arată raportul ministerului de Finanțe, într-un limbaj de lemn. 

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene Foto: Facebook
Politică

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „Un ultim semnal”

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, pare a fi foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „România a primit astăzi un ultim semnal”, a scris el pe Facebook.  Citște și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei Azi, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene „România a primit astăzi un ultim semnal: trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat. Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluțiile economice și sociale din statele membre. În privința României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creșterea ridicată a cheltuielilor - în principal pe fondul creșterii salariilor și pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiții publice - precum și riscul de a nu atinge țintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal.   Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente și este clar că perioada de grație, până să fie propuse și sancțiuni, este scurtă și trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului și consolidăm veniturile. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv și ne-am angajat să revenim pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul. Nu mai putem amâna respectarea acestui angajament, altfel riscăm sancțiuni și decredibilizarea țării.   Lucrăm la pachetul de măsuri fiscale împreună cu partidele care se pregătesc să formeze coaliția de guvernare, discuții la care Ministerul Finanțelor oferă tot sprijinul profesional necesar și suntem în contact permanent cu Comisia Europeană”, a scris Tanczos Barna.

Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile Foto: Facebook UDMR/Kiss Gabor
Politică

Ministrul de Finanțe sugerează că sunt probleme mari cu pensiile și salariile: „O provocare uriașă”

Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile: „O provocare uriașă” a scris Tanczos Barna pe Facebook după ce ministerul pe care-l conduce a publicat execuția bugetară pe primele patru luni. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Datele arată că deficitul bugetar a ajuns deja la 2,95%, în timp ce cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) au crescut cu 12,4% față de perioada similară din 2024, iar cheltuielile cu dobânzile au explodat, consumând 1,1% din PIB.  Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile „Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu”, a scris ministrul de Finanțe.  „În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile — care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei — au avut un impact major asupra bugetului. În schimb, am reușit să reducem risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat. Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 55,9 miliarde de lei, generând un deficit de 2,95%”, a mai arătat demnitarul UDMR.    Datele publicate azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) au însumat 56,55 mld lei, în creștere cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,0% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 mld lei, cu 6,64 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. În rpimele patru luni din 2024, aceste cheltuieli consumau 0,8% din PIB. Acum ele au ajuns deja la 1,1% din PIB. 

Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Nicușor Dan a fost deja la Finanțe pentru a discuta despre deficit: nu vrea creșterea TVA

Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA. Președintele ales, Nicușor Dan, a declarat marți că soluția pentru deficitul bugetar nu constă în majorarea TVA, ci în optimizarea cheltuielilor statului. Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA Președintele ales a reafirmat că se opune introducerii de taxe noi, pledând pentru măsuri de austeritate controlată și dialog cu toate părțile implicate. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Potrivit declarațiilor făcute pentru Pro TV, Nicușor Dan a avut marți o întâlnire de aproximativ patru ore cu specialiști din Ministerul Finanțelor, axată pe analiza structurii bugetului consolidat și a deficitului. „Azi am discutat vreo patru ore, în detaliu, bugetul național consolidat, structura deficitului.” El a adăugat că miercuri se va întâlni cu reprezentanți ai mediului de afaceri, iar joi ar putea avea o discuție directă cu ministrul de Finanțe, în paralel cu negocierile pentru formarea noului Guvern. Dialog deschis cu mediul bancar și investitorii Președintele ales și-a exprimat speranța că, în urma dialogului cu sistemul bancar, mediul privat și Ministerul Finanțelor, va fi găsită o soluție coerentă care să evite creșterea fiscalității și să asigure predictibilitate pentru piața financiară și investitori. „Cred că putem să tăiem niște cheltuieli. Să mai așteptăm câteva zile, să vedem opiniile din toată societatea.” Nicușor Dan a evidențiat rolul președintelui în medierea unui dialog echilibrat, care să includă și actorii economici care contribuie direct la bugetul de stat. Fonduri suficiente pentru pensii și salarii În final, președintele ales a ținut să clarifice că nu există riscul suspendării plății pensiilor sau salariilor, respingând orice speculație în acest sens: „Nu s-a pus niciodată în discuție că nu ar exista banii necesari pentru pensii și salarii.”

Fitch: profilul ratingului „standalone” al Bucureștiului este A, cu multe trepte peste România Foto: Facebook
Eveniment

Fitch: profilul ratingului „standalone” al Bucureștiului este A, cu multe trepte peste România

Potrivit agenției Fitch, profilul ratingului „standalone” al Bucureștiului este A, cu multe trepte peste România, arată decanul FABIZ, Tănase Stamule. El explică faptul că, pe termen lung, orașul are același rating ca România, respectiv BBB-, pentru că „riscurile naționale se răsfrâng asupra bugetului Capitalei”.  Citește și: George Simion minte când spune că stă într-un apartament de 52 mp: locuința are 238 mp, în care este inclusă o terasă imensă Profilul „standalone” al Bucureștiului este A, multe trepte peste România Însă, la indicatorul „standalone” - de sine stătător, individual - Bucureștiul este multe trepte peste România. „Din acest motiv, acum câteva săptămâni, Bucureștiul a putut mult mai ușor decât Ministerul de Finanțe să își refinanțeze o parte din datorii”, scrie Stamule, pe Facebook.  „Dacă analizăm ratingul Fitch al Bucureștiului trebuie să ne uităm la doi indicatori. Pe termen lung, orașul are același rating ca România, respectiv BBB-. Nici nu se poate altfel, agenția apreciază ca riscurile naționale se răsfrâng asupra bugetului capitalei. De altfel, în februarie anul acesta guvernul a și luat fără preaviz vreo două miliarde din bugetul oraşului ca să acopere alte găuri.   Dacă ne uităm însă pe pagina Fitch la indicatorul “standalone”, adică exact profilul de creditor al Bucureștiului, vedem că are ratingul A, cu multe trepte peste România, reconfirmat pe 12 decembrie 2024. Asta înseamnă un raport bun venituri-cheltuieli și o încredere ridicată a investitorilor în administrația orașului. Din acest motiv, acum câteva săptămâni, Bucureștiul a putut mult mai ușor decât Ministerul de Finanțe să își refinanțeze o parte din datorii.   Cam așa funcționează piețele financiare. Au încredere în tine fiindcă îți analizează comportamentul. Dacă nu au încredere plătești dobânzi mai mari și în general își scot banii din România, adică exact ce se întâmplă de luni încoace”, a explicat decanul FABIZ.   

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Foto: Inquam/George Calin
Economie

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28%, cheltuielile cu salarii cresc alert

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28% la trei luni, cheltuielile cu salariile cresc alert, iar 0,7% din PIB s-a dus pe dobânzi, arată execuția bugetară publicată de ministerul Finanțelor.  Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” În 2024, deficitul bugetar după primele trei luni a fost de doar 2,04%.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, a anunâat, acum câteva zile, șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Potrivit acestui document, cheltuielile de personal au însumat 42,13 mld lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,50 mld lei, cu 4,87 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 63,9%.  Banca de stat EximBank a încheiat primele trei luni cu un deficit de 333 de milioane de lei.  „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a declarat, la Bloomberg, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei. 

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei la final de 2024
Economie

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024: „Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată”, se arată într-un comunicat al ministerului condus de Tanczos Barna.  Citește și: Biroul Electoral cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer” Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei  Comunicatul a fost emis după ce Eurostat a anunțat că România are cel mai mare deficit din UE, de 9,3% din PIB, calculat potrivit standardelor ESA. În schimb, guvernarea Ciolacu raportase un deficit de doar 8,65%, calculat în „cash”. Diferența între cele două standarde este că ESA ia în considerare facturile emise în 2024, dar amânate la plată pentru 2025. „Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, explică și ministerul de Finanțe.  Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a scris, pe Facebook, că facturile amânate la plată ar putea fi achitate cu penalități. „Câte companii din Romania au intrat in dificultate anul trecut pentru ca statul nu a plătit facturi pentru servicii prestate sau bunuri livrate? Evident că atunci când plătesc aceste facturi (sperăm ca până la urma le plătesc) nu le plătesc cu penalități. Și dacă cineva încearcă să execute silit statul nu se întâmplă nimic.   Atât timp cât statul poate să facă asta privatului dar privatul nu poate să amâne plăti către stat fără să fie penalizat sau executat silit, nu vom avea o economie funcțională. Statul face dosar penal imediat atunci când nu sunt plătite contribuțiile, de exemplu. Chiar dacă acele companii au de primit bani de la stat”, a scris Cîțu. 

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice Foto: Facebook
Eveniment

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice: „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a spus președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Citește și: Avocatul lui Lasconi: consilier PNL, mason, condamnat penal în primă instanță. El își bătea joc grobian de șefa USR, în 2024 Dar acesta nu este singurul avertisment. De mai multe zile, diferite publicații - unele fiind apropiate PSD-PNL - scriu că, de la 1 iunie, vor crește taxele și impozitele, în condițiile în care, de fapt, Guvernul nu a tăiat cheltuielile cu salariile, ci, dimpotrivă, acestea au crescut. Curg avertismentele: contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice „La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înțelepciune, nici măcar nu s-a învățat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forțăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiții, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu și asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva", a spus Dăianu la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News, citat de Profit.  „România nu a intrat în încetare de plăți nici în 2008, a beneficiat de acel pachet de asistență în 2009 din partea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, România nu va intra în încetare de plăți, dar România nu are cum să evite curba de sacrificiu. Curba de sacrificiu, dacă vom adopta măsurile care sunt necesare pentru a transmite un semnal că nu rămânem iar cocoțați cu deficitul bugetar. (Dacă nu, n.r.) putem să contemplăm și o diminuare a ratingului de țară. Dar România nu va intra în încetare de plăți", a mai afirmat președintele Consiliului Fiscal, care a fost ministru de Finanțe și europarlamentar PNL.  România a avut trei așa-zise „cirbe de sacrificiu”: în ianuarie 1931, septembrie 1932, februarie 1933 cu tăieri succesive de salariu, între 10 şi 30%, dar şi creşteri ale taxelor şi impozitelor. „Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima «curba de sacrificiu».  Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor”, explica jurnalistul Dan Popa pe blogul său. 

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR Foto: Facebook
Politică

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR, printr-o ordonanță care, inițial apărea a fi doar în „analiza” ședinței de azi a cabinetului Ciolacu. Informația apare într-un dialog halucinant între ministrul de Finanțe Tanczos Barna și ziariștii acreditați la Palatul Victoria.  Citește și: „Mă numesc Roxana, dar pentru personalul Maternității am fost «avortata»”: relatare dramatică a unei gravide internată la Spitalul Județean Bacău Din discuție se poateobserva că aceștia întreabă cum a apărut acest spor din nou, iar demnitarul UDMR răspunde pe un cu totul alt subiect.  Guvernul ar fi decis să dea sporuri bugetarilor responsabili de PNRR Iată cum a decurs discuția, potrivit transcrierii de pe site-ul Guvernului: „Reporter: Domnule ministru, în ședința de astăzi ați decis să faceți și derogări, astfel încât bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă parte de majorări salariale. Ei deja primesc un spor de 50% și aș vrea să vă întreb de ce ați permis această derogare. Tánczos Barna: Nu am permis o asemenea derogare. Am vorbit strict de Ministerul Educației, acolo unde profesorii pot primi acel spor de carieră, dau exact denumirea acelei sume. Sunt sumele pentru, vă spun imediat, sunt sumele pentru... Reporter: Domnule ministru, această ordonanță, ca să fie clar, are un paragraf care spune că bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salarii mai mari decât la nivelul lunii noiembrie 2024. Ați eliminat în ședința de Guvern sau ați adoptat această prevedere? Tánczos Barna: Prevederea care se referă la fonduri europene țintește anumite categorii, acele categorii care pot beneficia de fondurile europene care sunt rambursabile. Vorbim de prima de carieră didactică, vorbim de creșele care sunt un alt capitol, vorbim de sumele care se plătesc pentru persoanele defavorizate, acele plăți sociale care, după cum am spus, merg pe carduri. Reporter: Pe lângă aceste prevederi, ordonanța de urgență spune clar: bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salariul mai mare decât l-au avut în noiembrie 2024. Aș vrea să ne precizați dacă acest articol a fost eliminat din ordonanță sau a rămas? Tánczos Barna: Nu vorbim de toți bugetarii și nu poate să primească toată lumea salarii mai mari. Reporter: Doar cei care lucrează cu fonduri europene - spune ordonanța. Tánczos Barna: Strict de acele persoane care se încadrează în categoriile menționate, vorbim strict de acele fonduri care pot fi rambursate parțial și într-o proporție de 80-90%. Am făcut această modificare și în timpul ședinței, pentru a elimina acea sintagmă de integral. Adică, dacă avem 85% fonduri europene și avem și condiție de cofinanțare, să putem avea absorbția punând 15%. Aceasta este prevederea, aceasta s-a aprobat. Reporter: Domnule ministru, ca să fie clar, dumneavoastră vorbiți despre niște programe pe care noi am înțeles că le-ați adoptat. Mai aveți mai jos un paragraf referitor la angajații care lucrează cu fonduri europene. Vă rog să ne spuneți dacă el a fost eliminat în ședința de Guvern sau l-ați păstrat? Tánczos Barna: Încă o dată vă spun, se încadrează în condițiile menționate, primesc banii. Dacă nu se încadrează în programele respective, nu primesc banii. Nu se aplică la toată lumea. Reporter: Ca să înțelegem puțin, în momentul de față, bugetarii care lucrează pe fonduri europene vor putea avea salariile majorate după această derogare? Tánczos Barna: Nu. În proiectele PNRR, de exemplu, nu este prinsă nicio rambursare și nu este prins niciun bonus. În PNRR nu există bani rambursabili care să se ducă în salarii. În PNRR nu există asistență tehnică. În cazul PNRR-ului, de exemplu, strict din bugetul de stat se pot plăti bonusuri, motiv pentru care cei care lucrează pe PNRR, și ar trebui să aibă bonusuri doar din fonduri naționale, nu se încadrează în categorie, în condiție. Programele celelalte despre care v-am vorbit, despre prima de carieră... Reporter: Ne-ați vorbit despre programe dedicate profesorilor care au altă linie de finanțare și au fost gândite în alt scop. Noi vă întrebăm despre politica salarială care era amintită în ordonanță. Tánczos Barna: Politica salarială... Reporter: Sunt două chestiuni diferite. Tánczos Barna: De asta vă spun, sunt lucruri diferite. În PNRR nu există fonduri europene pentru salarii. Reporter: S-a încheiat această discuție. Spuneți-ne următorul paragraf din ordonanță, ca să luăm punctual pe ordonanță. Ce se întâmplă cu bugetarii care lucrează cu fonduri europene? Tánczos Barna: Se încadrează în condiția sumă aprobată pentru noiembrie, se încadrează în condiția PNRR - rambursare. Dacă toate cele trei condiții sau patru- mai sunt condiții - sunt îndeplinite, primesc. Sunt condițiile parțial stabilite în ordonanța de urgență din decembrie. Cele de astăzi completează condițiile respective. Dacă nu se încadrează în condiții, nu primesc. Reporter: Deci, acea derogare care spunea că pot... Tánczos Barna: Nu există o generalizare. Reporter: /.../ în noiembrie 2024, ea a dispărut în ședința de guvern, a fost modificată. Tánczos Barna: Nu există o situație generală pentru orice program, pentru orice condiție, pentru că programele sunt diferite și finanțările sunt diferite. Ordonanța de urgență tratează diferit fiecare program în parte. Avem o listă de condiții. Dacă doriți, vă trimitem punctual fiecare condiție. Dacă aveți o întrebare punctuală referitoare la un minister, un program, un angajat, vă putem spune dacă se încadrează sau nu. Nu putem să generalizăm, pentru că nu toate programele sunt finanțate din aceleași resurse, nu toate programele îndeplinesc toate condiţiile... Reporter: Dar cum a apărut acea prevedere în ordonanță? Dacă dumneavoastră ne vorbiți acum despre cu totul altceva, cum a apărut acea prevedere în ordonanța care a intrat în Guvern? Cine a pus-o, domnule ministru? Tánczos Barna: Nu ştiu la ce program vă referiți, doamnă. Pentru că, încă o dată... Reporter: Nu era nici o trimitere la un program. Tánczos Barna: Vă recomand să formulați întrebare scrisă, pentru că nu pot să răspund la o întrebare punctuală pe program, neștiind programul respectiv. Putem vorbi cu domnul Boloș, ca să vă spună exact dacă acea întrebare are răspunsul pe care îl doriți. Reporter: Nu este vorba doar despre, punctual, doar despre oameni care lucrează pe anumite proiecte cu fonduri europene. Tánczos Barna: Păi nu există altceva. Reporter: Asta vrem să vă întrebăm, ca să înțelegem: era vorba despre toți oamenii care lucrează pe fonduri europene să primească această derogare, practic, să primească o majorare, să aibă parte de o majorare. Tánczos Barna: Nu primesc toți care lucrează în programe o anumită majorare. Reporter: Dar de ce apărut în ordonanţă această prevedere, domnule ministru, cine a scris-o, a scris-o greșit, ce s-a întâmplat? Tánczos Barna: Încerc să vă răspund încă o dată: nu există 'toate programele'. Sunt programe din perioada de programare 2014-2020, de exemplu”. Diaolgul s-a încheiat cu intervenția purtătorului de cuvânt, Mihai Constantin: „Vom reveni cu cu precizări din partea Ministerului Finanțelor”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră