miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

64 articole
Justiție

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român

Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor suplimentare câștigate de un judecător pensionat în 2020: Ministerul de Finanțe este obligat la „penalități de 0,5% pe zi de întârziere” pentru că nu a achitat la timp sumele câștigate de Ioan Radu Tenter. Citește și: Suma astronomică primită de obscurul bugetar Cotarcea, șef la Inspectoratul în Construcții, drept „dar de nuntă” Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român DeFapt.ro a scris că bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal ei ar avea de încasat circa 6,5 miliarde de lei - suma stabilită prin titluri executorii este de 22 de miliarde de lei din care s-au achitat 14,5 miliarde de lei. Judecătorul Tenter, care a condus judecătoria din Carei, a dat statul în judecată pentru majorarea salariilor primite între 2002 și 2010 și a câștigat. Însă statul român nu a achitat la timp aceste salarii suplimentare, așa că judecătorul a deschis al doilea proces. L-a câștigat și pe acesta, iar judecătoarea Alină-Nicoleta Ungureanu de la Judecătoria Sectorului 5 a obligat Ministerul Finanțelor Publice să-i plătească aceste dobânzi cămătărești, de 0,5%. Ele curg deja, de la 24 martie. Potrivit site-ului Lumea Justiției, Ministerul de Finanțe s-a plâns la CSM după această decizie, întrucât se teme că va crea un precedent și va avea un impact major asupra bugetului.

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român Foto: Facebook CSM
Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR. Informația apare în așa-numitul „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2024”, publicat recent de acest minister. Citește și: Rareș Bogdan despre cartea lui Ciucă: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu 3 iezi», unii vor ține mâna pe carte” Pe de altă parte, documentul arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat în trimestrul II din 2024, fiind cu 26% mai mari decât în trimestrul II din 2023. Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR „În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat ca urmare a performanței slabe înregistrate în cazul veniturilor suplimentare încasate din digitalizare și a sumelor aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Veniturile prevăzute a fi încasate din fonduri externe nerambursabile în perioada analizată au fost inferioare nivelului programat discrepanțe majore între nivelul sumelor încasate și cele programate înregistrându-se în special în cazul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR”, se arată în concluzia raportului. Finanțele arată că în trimestrul II din 2024 la buget au venit doar 53,3% din sumele care erau planificate să vină de la UE. Din sumele planificate să fie absorbite la buget strict din PNRR s-a realizat doar 24,7%, iar din alocările pentru 2021-2027 a sosit doar 71,7% din suma planificată. „Comparativ cu trimestrul al doilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 55,3% (+5,52 miliarde lei) pe fondul reducerii sumelor atrase din cadru financiar 2014-2020”, arată raportul. În consecință, „plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR)au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 65,8% din plățile programate pentru perioada analizată”. Pe de altă parte, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost mai mari decât estimările Guvernului. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,3% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 26,3% comparativ cu trimestrul II 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023 cât și în perioada analizată”, explică Finanțele.

Boloș vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei Foto: Facebook
Economie

Boloș vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei dacă ai datorii la stat: „Dacă ţi-ai plătit impozitele şi taxele, se ridică această limită”, a spus el la Antena 3. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Boloș vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei „Poţi să faci plăţi, în numerar, dar până în limita a 5.000 de lei pentru marii contribuabili, 2.500 pentru contribuabilii mijlocii şi 1.000 de lei pentru contribuabilii mici, dar acea limită pe care o ai este doar e perioada în care au poprirea. Dacă ţi-ai plătit impozitele şi taxele, se ridică această limită şi poţi să facă în continuare plăţile în numerar, fără niciun fel de problemă”, a explicat el. Însă el a spus că plățile la ANAF se pot face în numerar: „Se pot în continuare achita cu numerar impozitele și taxele, fără niciun fel de dificultate. Este totuși destul de dureros pentru România că în continuare avem aceste plăți în numerar, nu vorbesc de mediul rural, unde înțeleg că nu există infrastructura și logistica necesară, dar vorbesc în localitățile urbane, unde, într-un mod voit, încă se fac aceste plăți în numerar”.

Arieratele bugetului au crescut, arată ministerul de Finanțe Foto: Facebook
Economie

Arieratele bugetului au crescut

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,4%, în iunie 2024, comparativ cu luna precedentă, la 459,7 milioane de lei, de la 424 milioane de lei în mai, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF). Citește și: Sociologul favorit al PSD și al Antenei 3, Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai: „Aveți grijă cu ăștia” Arieratele bugetului au crescut Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 33,6%, de la 102,7 milioane de lei la 137,2 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 1,8%, de la 254,9 milioane de lei, în mai 2024, la 259,6 milioane de lei în iunie 2024. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat o scădere de 5,3%, de la 66,4 milioane lei la 62,9 milioane lei. Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele au înregistrat un avans de 5,41%, de la 388 milioane de lei (în mai 2024) la 409 milioane de lei (în iunie 2024). Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 13,77%, la 108,2 milioane lei, cele peste 120 de zile s-au majorat cu 4,95%, la 250 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au redus cu 7,3%, până la 50,8 milioane de lei. La capitolul "Buget de stat şi autonome", arieratele au crescut de la 35,9 milioane de lei în mai 2024, la 50,7 milioane de lei în iunie (+41,22%). Arieratele de peste 90 de zile au crescut de 3,8 ori, la 29,1 milioane lei, cele de peste 120 de zile au scăzut cu 42,52%, la 9,6 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 3,44%, la 12 milioane lei.

Misterioasa doamnă Nicoleta, bugetar cu studii la o universitate privată (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Misterioasa doamnă Nicoleta, bugetar cu studii universitate privată

Misterioasa doamnă Ștefănescu Rela Nicoleta, bugetar cu studii la o universitate privată, dar competentă în bănci, căi ferate și aeronautică: ea este secretar general adjunct al ministerului de Finanțe și a fost strecurată în nu mai puțin de patru consilii de administrație. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% În 2015, presa scria că DNA i-a făcut dosar penal după ce a încercat să-l scape pe Dan Voiculescu de prejudiciul din dosarul ICA. Potrivit propriului CV, vorbește o singură limbă străină - engleza - știe să utilizeze “pachetul Microsoft Office la nivel avansat“ și are capacitatea de a delega atribuții personalului din subordine. Pozele cu Rela Ștefănescu sunt extrem de rare și foarte mici (sursa: Puterea) Misterioasa doamnă Nicoleta, bugetar cu studii la o universitate privată Potrivit declarației de avere, Ștefănescu Nicoleta, face parte din: Consiliul de administrație al Fondului de garantare al creditelor IMM-urilor, de unde încasează în 2023 peste 61.000 de lei Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile - puțin sub 40.000 de lei, net, în anul fiscal 2023 Consiliul de Administrație al CFR Călători - circa 43.000 de lei, net, în 2023 Ștefănescu Nicoleta face parte din celebrul CIFGA al EximBank, însă în 2023 a luat doar 16.000 de lei din această funție. Salariul ei de la ministerul de Finanțe a fost de circa 151.000 de lei, în 2023, net. În medie, ea a încasat circa 25.000 de lei pe lună, net, de la stat. CV-ul doamnei Ștefănescu Rela Nicoleta nu precizează în ce an s-a născut. În 1996 a absolvit dreptul la Universitatea Ecologică, iar licența ar fi luat-o la controversata Academie de Poliție. Cum a terminat facultatea a ajuns inspector la Consiliul Județean Ilfov. În 2015, guvernul Cioloș a numit-o secretar general la ministerul Agriculturii. O mână de ajutor pentru Dan Voiculescu “Abia numită în funcția de secretar general la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Rela Nicoleta Ștefănescu este cea pe numele căreia, în 2012, când era director al Direcţiei Juridice din Minister, a fost făcută o plângere penală de fostul ministru Daniel Constantin pentru că ar fi intervenit în dosarul Voiculescu, cu scopul diminuării prejudiciului (...) Ea ar fi fost cea ar fi trimis la Tribunalul Bucureşti, ca probă în dosarul lui Dan Voiculescu, privind privatizarea Institutului de cercetări Alimentare (ICA), o opinie formulată de un expert contabil, menită să reducă sau chiar să anuleze prejudiciul creat. Astfel, în 2012, când a ajuns la minister, Daniel Constantin a făcut plângere penală pe numele directoarei Direcţiei Juridice, Rela Ştefănescu“, scria Adevărul la acel moment. În septembrie 2018, în guvernarea Dăncilă, a ajuns secretar general la ministerul Culturii, iar din decembrie 2021 a ajuns secretar general al adjunct al ministerului de Finanțe.

Protest al contabililor împotriva ordonanței privind e-TVA Foto: Facebook
Eveniment

Protest al contabililor împotriva ordonanței privind e-TVA

Protest al contabililor împotriva ordonanței privind e-TVA: sâmbătă, 8 iulie, aceștia vor organiza un marș din Piața Victoriei în fața ministerului de Finanțe. Pe Facebook a fost deja înființată o pagină a acestui protest, intitulat „Fără haos în legislația fiscală”. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Protest al contabililor împotriva ordonanței privind e-TVA „Scopul nostru principal este eliminarea E-TVA și oprirea dictaturii fiscale exercitate prin ordonanțe de urgență emise noaptea. Mai mult, este vital ca vocea noastră să fie auzită și să participăm activ la masa negocierilor cu Ministerul de Finanțe. Dorim un dialog constructiv și implicarea noastră directă în procesul de luare a deciziilor care ne afectează viețile și afacerile. Pentru a atrage atenția și a exercita presiune reală asupra autorităților, avem nevoie de participarea voastră. O prezență masivă la marșul de protest va transmite un mesaj puternic: nu mai tolerăm nedreptățile și cerem acțiuni imediate”, explică organizatorii protestului. Citește și: România a căzut două locuri în indicele competitivității globale. Polonia a crescut cu două poziții, Letonia, cu șase Pagina de Facebook a acestui protest a fost înființată de Patronatul Antreprenorilor Contabili din România. „Ziua, ca dictatorii fiscali” O revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă au apărut, azi, după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA. „Ziua, ca dictatorii fiscali ce se află, guvernanții au aprobat actul normativ referitor la e-TVA. Și asta, așa cum îți spuneam mai devreme, după numai 2 zile (!) de dezbatere publică, dacă o putem numi așa. Și ce dacă legea spune că trebuia să stea 10 zile în transparență și să aibă 2 citiri in guvern?! Ce dacă sugestiile celor direct afectați puteau fi trimise până pe 28 iunie, au uitat de termen. Una peste alta, e-TVA va fi în vigoare de la 1 august! Costuri uriașe, nervi, haos, totul la pachet pentru contabilii și contribuabilii năuciți deja de „reformele” fiscale. Guvernul reușește o performanță greu de anticipat chiar și pentru cel mai pesimist expert: când boii pun carul înaintea lor, ne aduc în situația în care digitalizarea ne aglomerează, nu ne eliberează”, a scris Valentina Saygo, expert contabil și consultant fiscal, fost secretar de stat în guvernul Cîțu.

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB Foto: Inquam/George Calin
Economie

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe, care însă se referă la finalul lunii martie. Doar datoria guvernamentală a crescut cu aproape 61 de miliarde de lei în trei luni, arată aceste date. În decembrie 2023, datoria publică era de 48,8%, iar în ianuarie 2023 de 50,2% din PIB. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB „Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 51,9% din PIB, la sfârșitul lunii martie 2024 (...) Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 43,0% până la data de 31 martie 2024”, arată Finanțele în așa numita „Informare privind evoluția datoriei publice în luna martie 2024”. Altfel spus, în trei luni, guvernul Ciolacu a consumat deja 43% din împrumuturile planificate pentru tot anul. Dacă Finanțele arată că s-a acoperit 43% din planul de 181 de miliarde de lei, înseamnă că aceste împrumuturi au fost de circa 78 de miliarde de lei. În raportul privind datoria publică, se arată că aceasta a crescut în total cu 68,7 miliarde de lei din decembrie 2023 în martie 2024, din care 67 de miliarde de lei este creșterea datoriei guvernamentale. Însă datoria publică „calculată conform metodologiei Uniunii Europene” a crescut cu 61,6 miliarde de lei, din care 60,8 miliarde sunt datoria administrației publice centrale.

Deficit apocaliptic după doar patru luni Foto: inquam/George Calin
Politică

Deficit apocaliptic după doar patru luni

Deficit apocaliptic după doar patru luni din anul 2024: acesta a ajuns la 3,24%, potrivit datelor ministerului de Finanțe. Din martie, când deficitul era deja foarte mare, de 1,7%, în aprilie, când a ajuns la 3,24%, deficitul aproape că s-a dublat. Un astfel de deficit nu s-a înregistrat nici în anii crizei din perioada 2008-2012. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea ștergerea a trei articole „Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 mld lei, respectiv 3,24% din PIB față de deficitul de 27,35 mld lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023”, se arată în nota ministerului de Finanțe. Deficit apocaliptic după doar patru luni Datele bugetului consolidat arată un deficit de 768 de milioane de lei al băncii de stat EximBank. Datele ministerului de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 20,7%, în pofida promisiunilor Guvernului de a reduce aceste cheltuieli. De altfel, acum câteva zile, Executivul a mai majorat salariile unor bugetari, cu 10%. Salariile bugetarilor au consumat, în doar patru luni, 2,8% din PIB, față de 2,6% în primele patru luni din 2023. Cheltuielile cu investițiile au crescut, în primele patru luni, de la circa 19 miliarde de lei în perioada similară din 2023 la 31 de miliarde de lei, însă au scăzut cu circa 1,5 miliarde de lei cele finanțate de UE și s-au triplat cele achitate din „fonduri naționale”. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 mld lei, cu 1,11 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Împrumuturile statului au explodat Foto: Facebook
Economie

Împrumuturile statului au explodat

Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a împrumutat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022, arată datele Ministerului de Finanțe. Potrivit acestor date, ministerul condus de Marcel Boloș a contractat, până la 25 aprilie 2024, împrumuturi interne și externe în valoare de 89,5 miliarde de lei, dintre care 46,9 miliarde de lei, 4,6 miliarde de euro și patru miliarde de dolari. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Spitalul construit de ONG-ul Dăruiește Viața pentru copiii bolnavi de cancer a costat circa 50 de milioane de euro și se poate estima că împrumuturile făcute în 2024 de Guvern, pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, vor fi cam cât 100 de astfel de spitale. Împrumuturile statului au explodat În 2022, guvernul s-a împrumutat cu doar 151 miliarde de lei, în total. Teoretic, în nici patru luni din 2024, guvernul Ciolacu s-a împrumutat cât guvernul Ciucă în șapte luni. În 2023, împrumuturile în lei, euro și dolari, au fost echivalentul a 203,8 milioane de lei. Dacă ritmul împrumuturilor din primele patru luni din 2024 se menține, guvernul Ciolacu se va împrumuta în acest an cu circa 270 de miliarde de lei, adică echivalentul a 54 de miliarde de euro. Datoria publică guvernamentală a sărit în acest an de 50% din PIB. Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală – calculată conform metodologiei UE – a fost în luna februarie de 52,4% din PIB. Potrivit Legii responsabilității fiscal bugetare, la depășirea pragului din 50% din PIB datorie, guvernul ar fi trebuit să anunțe la acel moment un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB și să oprească orice creșteri de cheltuieli bugetare.

Buzău, mai sărac decât județe moldovene (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Buzău, mai sărac decât județe moldovene

Buzău, mai sărac decât județe moldovene. Gafa premierului Marcel Ciolacu, care a "glumit" la sfârșitul lunii trecute cerând public să nu fie jignit pentru că Buzăul de unde e el nu este în Moldova, încă are ecouri în pragul campaniei electorale. Buzău, mai sărac decât județe moldovene Declarația a fost făcută într-un discurs susținut la Timișoara, în care tocmai îl lăuda pe colegul său de partid de la Transporturi: "a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova". Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții Am comparat rapoartele de performanță publicate de Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice tocmai ca să aflăm cum stă Buzăul condus într-o vreme de actualul prim-ministru. Pus între cele opt județe moldave, Buzăul premierului Ciolacu ar fi abia al șaselea, după Iași, Suceava, Galați, Bacău și Neamț. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Cu cine ar fi dorit PSD să câștige primăriile: un condamnat pentru pornografie, un contrabandist, un incompatibil și un ins judecat pentru fraudă electorală Absorbția altor sume de la UE stă un pic mai bine decât PNRR, dar și acolo există un declaja imens între sumele planificate și cele atrase. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document. Nici cheltuielile cu fonduri europene nu s-au realizat conform așteptărilor Guvernului. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,8% din PIB și s-au efectuat în proporție de 44,6% din plățile programate pentru perioada analizată (...) Deși au performat comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile nu au atins nivelul programat pentru perioada analizată discrepanțe majore fiind înregistrate în cazul celor aferente proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR”, precizează ministerul de Finanțe. În schimb, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au avansat substanțial. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 19,6% comparativ cu trimestrul I 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023, cât și în perioada analizată precum și plata unor drepturi salariale acordate în urma unor hotărâri judecătorești”, se arată în document.

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB Foto: Facebook
Eveniment

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB, respectiv 841,3 miliarde de lei, arată datele ministerului de Finanțe. Din această datorie, peste 820 de miliarde de lei era cea a administrației publice centrale. Citește și: Ce sumă a câștigat Piedone în mod onest, muncind la pușcărie. Restul averii sale uriașe, donată copiilor Acum un an, datoria publică era de 783,5 miliarde de lei, respectiv 48,8%. Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB Este pentru prima oară când datoria publică a României sare de 50%. În martie 2024, Europa Liberă România scria: „Fiecare dintre noi a intrat în 2024 cu o datorie - făcută de stat - de 8.815 euro (...) Ritmul împrumuturilor a fost amețitor - aproape 48.000 de euro pe minut în fiecare zi din 2023”. Eurostat a publicat, pe 23 octombrie 2023, statisticile cu privire la datoriile publice ale statelor din Uniunea Europeană. Grecia (166,5%) era pe primul loc, urmată de Italia (142,4%), Franța (111,9%), Spania (111,2%), Portugalia (110,1%) și Belgia (106,0%). Citește și: La fel ca și Gabriela Firea, Șoșoacă va candida la funcțiile de primar al Capitalei, consilier local și europarlamentar Cele mai puțin îndatorate erau Estonia (18,5%), Bulgaria (21,5%), Luxemburg (28,2%), Danemarca (30,2%) și Suedia (30,7%).

Creștere salarială la salariații din Finanțe Publice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creștere salarială la salariații din Finanțe

Creștere salarială la salariații din Finanțe. Lista actualizată în 2024 a salariilor de la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi arată o creștere bunicică. Creștere salarială la salariații din Finanțe Astfel, veniturile brute ale angajaților au crescut semnificativ față de ultima raportare, realizată la finalul lunii martie 2023. Sumele de mai jos sunt brute. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Salariile pentru finanțiștii ieșeni aflați în funcții de conducere pornesc în prezent de la 12.900 de lei și ajung până la 17.700 de lei, în condițiile în care anul trecut se situau între 10.500 și 14.700 de lei. Funcţiile de execuţie sunt plătite acum cu salarii cuprinse între 5.600 și 15.500 de lei, de la 4.700 – 11.300 de lei în anul 2023. Iar salariații cu funcții contractuale sunt remunerați cu sume între 5.200 și 9.400 de lei, față de 4.100 – 8.400 de lei în urmă cu un an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA Foto: Facebook
Politică

Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA. Într-un interviu pentru Antena 3, el a susținut că României i-a fost recomandat și de Banca Mondială, și de OECD, să introducă impozitarea progresivă. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Boloș anunță abandonarea cotei unice și majorarea TVA „În ceea ce priveşte impozitarea progresivă, avem aceste rapoarte ale Băncii Mondiale şi, mai nou, şi OCDE (n.r. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) este cel care menţionează această recomandare pentru ţara noastră. Deocamdată, suntem cu sistemul de impozitare unică. Este, dacă vreţi, o sarcincă pe care noul guvern instalat cu data de 1 ianuarie 2025 o va avea de dus la bun sfârşit. Avem un sistem de impozitare a muncii, care este unul dintre cele mai ridicate de la nivelul Uniunii Europene, şi poate e momentul pentru o re-echilibrare. Dacă se va avea în vedere întreaga impozitare a muncii trebuie să gândim pachetul acesta complet de politică fiscală în urma căruia fie ne alegem cu o reducere a impozitării muncii, şi cred că acesta ar fi un obiectiv important pentru România, şi transferul sarcinii fiscale spre consum şi spre impozitarea capitalului, fie doar ne alegem cu măsuri punctuale, care pot aduce pe termen scurt mai mulţi bani la buget", a declarat Boloş. Bani pentru pensii și salariile bugetarilor El a susținut că tot Banca Mondială ar recomanda creșterea TVA, fie prin majorarea cotei de 19%, fie prin eliminarea cotelor diferențiate. „Avem şi recomandarea pe care o are Banca Mondială şi avem şi aceste cote diferenţiate pe care le practicăm întâi de toate. Cota standard este una dintre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene, avem 19% cota standard de TVA şi apoi avem şi cotele diferenţiate de 9% şi de 5% pe care le practicăm. Aceste re-ajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul”, a afirmat demnitarul. Întrebat dacă aceste ajustări ar implica creşterea TVA-ului de la 9 la 19% ministrul Finanţelor a spus: „Este prematur de precizat care va fi soluția în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată. Poate fi o singură cotă standard sau poate fi vorba de anumite facilități care să fie trecută din cotele reduse în cota standard și, pe de altă parte, să avem asigurată finanțarea pentru categoriile de cheltuieli importante ale statului și mă refer aici la recalcularea pensiilor sau la majorările salariale”.

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februarie 2024: o ordonanță de urgență pusă în dezbatere publică de ministerul de Finanțe prevede creșterea numărului de funcții de conducere și dă liber la angajări în companiiile de stat. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone Popescu: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere „Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, spunea premierul Marcel Ciolacu în octombrie 2023. Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Măsurile vin la câteva luni după adoptarea unui proiect complet opus, prin care se tăiau funcțiile de conducere în aparatul bugetar și se limitau angajările la stat. Ce prevede proiectul propus de ordonanță aflat pe site-ul ministerului de Finanțe: Vor putea crește salariile la companiile de stat aflate pe pierdere. Aceste companii vor putea acorda inclusiv „bonusuri”. Se pot acorda derogări de la decizia de blocare a angajărilor la stat Guvernul va putea ca, prin memorandum, să decidă să crească numărul funcţiilor de conducere. Ele au fost limitate la 8% din totalul personalului, însă Guvernul va putea să le crească până la 10%. Companiile de statcare au profit pot fi jefuite, Guvernul urmând să le ia peste 50% din profit, prin memorandum al ministerului de Finanțe Nota de fundamentare a proiectului nu conține absolut nici un fel de informație privind impactul bugetar. „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră