marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

65 articole
Politică

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR, printr-o ordonanță care, inițial apărea a fi doar în „analiza” ședinței de azi a cabinetului Ciolacu. Informația apare într-un dialog halucinant între ministrul de Finanțe Tanczos Barna și ziariștii acreditați la Palatul Victoria.  Citește și: „Mă numesc Roxana, dar pentru personalul Maternității am fost «avortata»”: relatare dramatică a unei gravide internată la Spitalul Județean Bacău Din discuție se poateobserva că aceștia întreabă cum a apărut acest spor din nou, iar demnitarul UDMR răspunde pe un cu totul alt subiect.  Guvernul ar fi decis să dea sporuri bugetarilor responsabili de PNRR Iată cum a decurs discuția, potrivit transcrierii de pe site-ul Guvernului: „Reporter: Domnule ministru, în ședința de astăzi ați decis să faceți și derogări, astfel încât bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă parte de majorări salariale. Ei deja primesc un spor de 50% și aș vrea să vă întreb de ce ați permis această derogare. Tánczos Barna: Nu am permis o asemenea derogare. Am vorbit strict de Ministerul Educației, acolo unde profesorii pot primi acel spor de carieră, dau exact denumirea acelei sume. Sunt sumele pentru, vă spun imediat, sunt sumele pentru... Reporter: Domnule ministru, această ordonanță, ca să fie clar, are un paragraf care spune că bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salarii mai mari decât la nivelul lunii noiembrie 2024. Ați eliminat în ședința de Guvern sau ați adoptat această prevedere? Tánczos Barna: Prevederea care se referă la fonduri europene țintește anumite categorii, acele categorii care pot beneficia de fondurile europene care sunt rambursabile. Vorbim de prima de carieră didactică, vorbim de creșele care sunt un alt capitol, vorbim de sumele care se plătesc pentru persoanele defavorizate, acele plăți sociale care, după cum am spus, merg pe carduri. Reporter: Pe lângă aceste prevederi, ordonanța de urgență spune clar: bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salariul mai mare decât l-au avut în noiembrie 2024. Aș vrea să ne precizați dacă acest articol a fost eliminat din ordonanță sau a rămas? Tánczos Barna: Nu vorbim de toți bugetarii și nu poate să primească toată lumea salarii mai mari. Reporter: Doar cei care lucrează cu fonduri europene - spune ordonanța. Tánczos Barna: Strict de acele persoane care se încadrează în categoriile menționate, vorbim strict de acele fonduri care pot fi rambursate parțial și într-o proporție de 80-90%. Am făcut această modificare și în timpul ședinței, pentru a elimina acea sintagmă de integral. Adică, dacă avem 85% fonduri europene și avem și condiție de cofinanțare, să putem avea absorbția punând 15%. Aceasta este prevederea, aceasta s-a aprobat. Reporter: Domnule ministru, ca să fie clar, dumneavoastră vorbiți despre niște programe pe care noi am înțeles că le-ați adoptat. Mai aveți mai jos un paragraf referitor la angajații care lucrează cu fonduri europene. Vă rog să ne spuneți dacă el a fost eliminat în ședința de Guvern sau l-ați păstrat? Tánczos Barna: Încă o dată vă spun, se încadrează în condițiile menționate, primesc banii. Dacă nu se încadrează în programele respective, nu primesc banii. Nu se aplică la toată lumea. Reporter: Ca să înțelegem puțin, în momentul de față, bugetarii care lucrează pe fonduri europene vor putea avea salariile majorate după această derogare? Tánczos Barna: Nu. În proiectele PNRR, de exemplu, nu este prinsă nicio rambursare și nu este prins niciun bonus. În PNRR nu există bani rambursabili care să se ducă în salarii. În PNRR nu există asistență tehnică. În cazul PNRR-ului, de exemplu, strict din bugetul de stat se pot plăti bonusuri, motiv pentru care cei care lucrează pe PNRR, și ar trebui să aibă bonusuri doar din fonduri naționale, nu se încadrează în categorie, în condiție. Programele celelalte despre care v-am vorbit, despre prima de carieră... Reporter: Ne-ați vorbit despre programe dedicate profesorilor care au altă linie de finanțare și au fost gândite în alt scop. Noi vă întrebăm despre politica salarială care era amintită în ordonanță. Tánczos Barna: Politica salarială... Reporter: Sunt două chestiuni diferite. Tánczos Barna: De asta vă spun, sunt lucruri diferite. În PNRR nu există fonduri europene pentru salarii. Reporter: S-a încheiat această discuție. Spuneți-ne următorul paragraf din ordonanță, ca să luăm punctual pe ordonanță. Ce se întâmplă cu bugetarii care lucrează cu fonduri europene? Tánczos Barna: Se încadrează în condiția sumă aprobată pentru noiembrie, se încadrează în condiția PNRR - rambursare. Dacă toate cele trei condiții sau patru- mai sunt condiții - sunt îndeplinite, primesc. Sunt condițiile parțial stabilite în ordonanța de urgență din decembrie. Cele de astăzi completează condițiile respective. Dacă nu se încadrează în condiții, nu primesc. Reporter: Deci, acea derogare care spunea că pot... Tánczos Barna: Nu există o generalizare. Reporter: /.../ în noiembrie 2024, ea a dispărut în ședința de guvern, a fost modificată. Tánczos Barna: Nu există o situație generală pentru orice program, pentru orice condiție, pentru că programele sunt diferite și finanțările sunt diferite. Ordonanța de urgență tratează diferit fiecare program în parte. Avem o listă de condiții. Dacă doriți, vă trimitem punctual fiecare condiție. Dacă aveți o întrebare punctuală referitoare la un minister, un program, un angajat, vă putem spune dacă se încadrează sau nu. Nu putem să generalizăm, pentru că nu toate programele sunt finanțate din aceleași resurse, nu toate programele îndeplinesc toate condiţiile... Reporter: Dar cum a apărut acea prevedere în ordonanță? Dacă dumneavoastră ne vorbiți acum despre cu totul altceva, cum a apărut acea prevedere în ordonanța care a intrat în Guvern? Cine a pus-o, domnule ministru? Tánczos Barna: Nu ştiu la ce program vă referiți, doamnă. Pentru că, încă o dată... Reporter: Nu era nici o trimitere la un program. Tánczos Barna: Vă recomand să formulați întrebare scrisă, pentru că nu pot să răspund la o întrebare punctuală pe program, neștiind programul respectiv. Putem vorbi cu domnul Boloș, ca să vă spună exact dacă acea întrebare are răspunsul pe care îl doriți. Reporter: Nu este vorba doar despre, punctual, doar despre oameni care lucrează pe anumite proiecte cu fonduri europene. Tánczos Barna: Păi nu există altceva. Reporter: Asta vrem să vă întrebăm, ca să înțelegem: era vorba despre toți oamenii care lucrează pe fonduri europene să primească această derogare, practic, să primească o majorare, să aibă parte de o majorare. Tánczos Barna: Nu primesc toți care lucrează în programe o anumită majorare. Reporter: Dar de ce apărut în ordonanţă această prevedere, domnule ministru, cine a scris-o, a scris-o greșit, ce s-a întâmplat? Tánczos Barna: Încerc să vă răspund încă o dată: nu există 'toate programele'. Sunt programe din perioada de programare 2014-2020, de exemplu”. Diaolgul s-a încheiat cu intervenția purtătorului de cuvânt, Mihai Constantin: „Vom reveni cu cu precizări din partea Ministerului Finanțelor”. 

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR Foto: Facebook
Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN

Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN, regia care face cercetare nucleară. Mișa a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, între iunie 2017 și ianuarie 2018, iar din martie 2018 în ianuarie 2019, în guvernarea Dăncilă, a condus ANAF. Printre numeroase declarații controversate, el a fost celebru și pentru că a anunțat desființarea Pilonului II de pensii, în iunie 2017. „Pilonul II, da, se va desființa și banii se vor întoarce înapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III, cel privat”, a spus Mișa, citat de Digi 24.  Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Mișa, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN După ce a pierdut aceste funcții de demnitate, el a revenit, în calitate de funcționar public, în postul de director în ANAF la una din cele mai importante direcții, „de administrare a marilor contribuabili”.  Deși cariera lui Mișa este direct legată de regimul Dragnea, el a fost recompensat cu sinecuri și de regimul PSD-PNL. Potrivit declarației de avere din iunie 2024, el făcea parte din consiliul de administrație al Romtehnica, de unde a încasat, în anul fiscal 2023, net, 51.636 de lei. Potrivit datelor de pe site-ul RATEN - Regia Autonomă Tehnologii Nucleare, care „coordonează activitatea de cercetare în domeniul energeticii nucleare, asigură menținerea și dezvoltarea suportului științific și tehnologic pentru Programul Energetic Nuclear National” - el face parte din consiliul de administrație al acestei regii din 5 octombrie 2023. La acel moment, ministru al Energiei era Sebastian Burduja (PNL).  În 2023, Mișa a încasat din acest CA suma netă de 74.444 de lei. Presa a mai scris despre Mișa în 2024, când, în declarația sa de avere, a apărut un uriaș dar de nuntă, de 240.000 de euro - încasat împreună cu soția. În repetate rânduri, presa a apreciat că aceste „daruri de nuntă” încasate de bugetari ridică suspiciunea că sunt o formă de albire a banilor negri, din mită. ANAF nu impozitează darurile de nuntă. 

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari, arată informațiile ministerului de Finanțe, care se bazează pe Eurostat. Aceste date sunt din 2011 până în 2023. Deocamdată nu se știe valoarea drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești în 2024.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Bugetarii au jupuit bugetul de miliarde de lei dând statul în judecată Informațiile de la Finanțe arată că cele mai multe obligații de plată au fost emise în 2023, peste opt miliarde de lei, și vor trebui plătite din bugetul de stat, nu din bugetele locale. Din uriașa sumă de 32 de miliarde de lei pe care statul o avea de plătit către toți bugetarii - plătiți de la bugetul de stat, de la cele locale sau de la cel al asigurărilor sociale - s-au achitat 19,5 miliarde de lei. Au mai rămas de achitat peste 12,5 de miliarde de lei, deci circa 0,6% din PIB.  Informațiile de la ministerul de Finanțe arată că bugetarii angajați în administrația locală au câștigat procese cu statul și au obținut sume foarte mari între 2013 și 2016. În 2016, s-au emis titluri de plată de peste două miliarde de lei. După acest an, sumele au scăzut abrupt. În 2023, obligațiile de plată câștigate în fața administrațiilor locale era de doar 76 milioane de lei. Bugetarii din aparatul central au început să câștige masiv procese cu statul, pentru salarii mai mari, în 2018 - obligații de plată emise în valoare de puțin sub un miliard de lei, doar în acel an. Însă, în 2023, victoriile în fața statului au explodat: bugetarii din aparatul central au câștigat obligații de plată de peste opt miliarde de lei. În total, din 2011 în 2023, bugetul de stat a achitat 11,3 miliarde de lei dintr-un total de 22,3 miliarde de lei. La bugetele locale, valoarea totală a obligațiilor de plată era de peste 9,5 miliarde de lei, din care s-au plătit, până la final de 2023, 8,1 miliarde de lei.  La bugetul asigurărilor sociale mai sunt de achitat obligații de plată de circa 20 de milioane de lei.

Guvernul Ciolacu nu mai găsește bani să se împrumute Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu mai găsește bani să se împrumute pe termen lung, anunță fostul premier Cîțu

Guvernul Ciolacu II nu mai găsește bani să se împrumute pe termen lung, anunță fostul premier PNL Florin Cîțu. El a scris, luni, pe Facebook, că ministerul de Finanțe a încercat să împrumute 300 milioane lei la o scadență de 15 ani și nu i-a dat nimeni. Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Luni seara, într-un interviu pentru Antena 3, președintele interimar, Ilie Bolojan, părea să confirme, indirect, această informație: „Avem o economie bazată pe consum și importuri și în această situație orice fel de trepidație economică ne va duce în situația în care nu vom mai primi credite”. Guvernul Ciolacu nu mai găsește bani să se împrumute Potrivit lui Cîțu, ulterior, Finanțele au reușit un împrumut de 2,1 miliarde de lei, dar investitorii „au oferit bani doar pentru un an!!!”.  „UPDATE. După ce a fost refuzat de investitori, MF a împrumutat azi cea mai mare suma într-o singură emisiune de obligațiuni din mai 2023 și până astăzi- 2,1 miliarde lei. FOARTE GRAV: investitorii au oferit bani doar pentru un an!!! ------------------------------------------------------------------- Ministerul Finanțelor REFUZAT de investitori. A încercat să împrumute 300 milioane lei la o scadență de 15 ani și nu i-a dat nimeni. O suma infimă și tot nu a găsit interes. Asta este România azi cu guvernare socialistă”, a scris Cîțu pe Facebook.   România plătește în prezent cele mai mari dobânzi din regiune pentru împrumuturile de stat, cu rate care se situează între 7% și 8%, declara, în ianuarie, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. El a recunoscut că aceste dobânzi sunt rezultatul deficitului uriaș. 

Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială

Urmează o avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini, se elimină facilitatea fiscală prin care 300 de lei din salariul minim erau scutiţi de taxe. Antena 3 îl citează pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care spune că impactul noilor măsuri fiscale ar trebui să fie de 1,1% din PIB, respectiv 23 de miliarde de lei.  Însă, până acum, guvernul Ciolacu II nu a tăiat nici o cheltuială majoră. În ianuarie 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat din nou, raportat la cheltuielile din ianuarie 2024, arată datele prezentate de ministerul de Finanțe. Față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Citește și: Claudia Postelnicescu: USR, „deal” cu PNL pentru a-l ajuta pe Antonescu și a intra la guvernare Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială Cum vrea să colecteze Guvernul noi bani, pentru statul român: casele vor fi impozitate în funcție de zonă și de valoarea „reală”, cu ajutorul unei grile notariale actualizate vor fi suprataxate mașinile care poluează deducerea de 300 de lei din salariul minim amenzile vor putea fi plătite pe loc, prin cod QR Noile măsuri ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.  „Ce este cert în ceea ce privește reforma fiscală este că trebuie să avem un impact bugetar de 1,1% din PIB. Asta înseamnă că 23 de miliarde de lei trebuie să fie generate de măsurile fiscale”, a susținut Marcel Boloș. El a mai arătat că taxa pentru mașinile vechi ar putea ajunge la 2-3.000 de lei, anual. 

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă să crească masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat

Ordonanța „Trenuleț”, prin care Guvernul anunța înghețarea salariilor bugetarilor, se dovedește a fi o păcăleală: în ianuarie 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat din nou, raportat la cheltuielile din ianuarie 2024, arată datele prezentate azi de ministerul de Finanțe.  Citește și: Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu De altfel, deficitul bugetar în ianuarie 2025 este de 0,58%, față de 0,45% în ianuarie 2024.   Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală Față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Nota de fundamentare a execuției bugetare pe ianuarie nu oferă nici o explicație, ci doar consemnează, sec: „Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%”.  Cea mai mare creștere procentuală față de ianuarie 2024 este cea cu dobânzile, de 132,9%. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 mld lei, cu 2,19 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Au crescut și cheltuielile cu asistența socială, urmare a majorării pensiilor.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,30 mld lei în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024”, arată ministerul de Finanțe. 

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Foto: Facebook
Politică

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari

Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din Ministerul de Finanțe și Secretariatul General al Guvernului (SGG). Prevederea a fost strecurată într-un proiect de ordonanță de urgență, promovat de ministerul de Finanțe. Proiectul este intitulat, generos, „pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, spunea premierul Ciolacu la 31 decembrie. Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Nu este clar care este urgența acestei decizii. De această majorare vor beneficia funcționarii care gestionează litigii internaționale - deși, Guvernul plătește, pentru aceste procese, case de avocatură specializate. „Personalul de specialitate juridică din cadrul Direcţiei generale juridice a Ministerului Finanţelor, care are în fişa postului atribuţii în legătură cu asigurarea asistenţei şi reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art. 1, precum și personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. (...) Prevederile alin. (1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcţiei Generale Juridice a Ministerului Finanţelor și 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului”, se arată în nota de fundamentare. Impactul bugetar al întregii ordonanțe ar fi de reducere a cheltuielilor cu 2,26 milioane de lei, dar ordonanța mai are și alte modificări ale altor acte legislative și nu e clar cum s-a ajuns la această sumă.

Ministrul de Finanțe ia în calcul majorarea TVA Foto: Captură tiktok
Economie

Ministrul de Finanțe ia în calcul majorarea TVA

Ignorând tatuajul lui Marcel Ciolacu, ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, anunță că ia în calcul majorarea TVA. “Sunt analizate variante cu creșterea TVA, varianta cu comasarea impozitului pe venit cu CASS", a declarat demnitarul UDMR la Observator News. În varianta actuală a ministerului de Finanțe, TVA-ul ar sări de la 19% la 21% pentru a acoperi uriașul deficit bugetar. Citește și: Aberațiile pensiilor speciale: un polițist pensionat, reangajat în MAI, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției, Bogdan Despescu Ministrul de Finanțe ia în calcul majorarea TVA DeFapt.ro a scris în decembrie 2024 ce ar însemna comasarea impozitului pe venit cu CASS: o majorare de la 16,5% la 20%, o altă variantă de majorare a fiscalității recunoscută acum de ministrul de Finanțe. “Impozitul pe venit ar fi cumulat cu CASS-ul – acum impozitul pe venit se calculează din baza fiscală din care se scad deja contribuțiile. Asta ar însemna că, de la un impozit pe venit plus CASS de 16,5% se ajunge la 20%“, au explicat sursele DeFapt.ro. "O să începem discuţiile cu Comisia şi cu specialiştii din minister săptămâna următoare. În reforma fiscală trebuie avute toate variantele pe masă. Să avem o perioadă suficient de mare să anunţăm modificările astfel încât mediul economic să se pregătească. Şi impozitarea muncii şi orice modificare de taxe şi impozite va trebui să însemne o creştere graduală a încasărilor, inclusiv printr-o colectare mai bună", a mai spus Tánczos Barna, ministrul Finanţelor la observatornews.ro. La 1 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a publicat un clip video pe Tik Tok cu mesajul „Nu se mărește TVA-ul” scris pe mână, aluzie directă la o declarație făcută în octombrie în care spunea că se va tatua pe mână în cazul în care taxa pe valoare adăugată va fi mărită. De altfel, chiar joi seară, ministrul Tanczos Barna declara că „nu este în luată în calcul majorarea TVA-ului” și nici „modificarea impozitului pe salarii”.

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, atac discret la Ciolacu I Foto: captură video
Politică

Ministrul de Finanțe atac Ciolacu I

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna (UDMR), atac discret la guvernul Ciolacu I: „În această perioadă, anul 2024, cheltuielile bugetare au depăşit cu aproximativ 70 miliarde de lei, 69 miliarde de lei cele prevăzute la începutul anului. Nu intru în analiză dacă au fost justificate sau nu au fost justificate”. PSD și PNL au exclus UDMR din guvernul Ciolacu I. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Ministrul de Finanțe, atac la Ciolacu I El a spus că „obiectivul principal pentru 2025 este să putem plăti ce a fost în plată în noiembrie ca nivel de salariu, de pensie, de alocaţii sociale, de protecţie socială, sumele care au fost în vigoare în noiembrie 2024”. Întrebat dacă va crește TVA-ul, Tanczos Barna a evitat un „Nu” ferm. „Ce vă pot spune eu astăzi, primele zile ale lunii ianuarie, că prognoza de creştere economică de 2,5%, aderarea la Schengen, care este o oportunitate în plus pentru România, inflaţia prognozată de 5%, încasările realizate de ANAF şi plusul pe care poate să aducă digitalizarea şi implementarea unor măsuri de reducere a evaziunii fiscale, vor asigura suficiente măsuri pentru a construi bugetul pe actualele procente de TVA (...) Nimeni din guvern, nimeni din coaliţie nu doreşte să se ajungă la o asemenea situaţie, sunt convins că ne putem încadra în limite fără a majora TVA-ul”, a afirmat demnitarul UDMR. „În primul şi în primul rând nu vom ajunge la 9% şi am avut grijă în primele zile ale mandatului să nu ajungă România în deficit de peste 9%. În a doilea rând, cât sunt eu ministrul al Finanţelor, nu voi permite niciodată ca cheltuielile stabilite prin bugetul iniţial să fie depăşite în felul în care au fost depăşite în anul electoral 2024”, a răspuns Tanczos Barna vineri, la Antena 3, când a fost chestionat în legătură cu deficitul pe 2025.

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv

Guvernul Ciolacu II continuă să se împrumute masiv: Finanțele au planificat împrumuturi de 5,2 miliarde de lei doar în ianuarie 2025, a anunțat ministerul condus de Tanczos Barna (UDMR). La această sumă se mai pot adăuga 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadenţa în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadenţa în 26 ianuarie 2026. De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitaţii pentru nouă emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (570 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru patru emisiuni de obligaţiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie şi 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) şi 27 ianuarie, şi pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie şi 30 ianuarie.

Guvernul a încasat zero euro din fondurile de coeziune, în nouă luni Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a încasat zero în nouă luni

Guvernul trebuie să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune (FSC) din exercițiul bugetar 2021-2027, dar încasat zero în nouă luni, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Ținta de absorbție de 2,5 miliarde de euro este stabilită chiar de Executivul condus de Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Guvernul a încasat zero în nouă luni România are alocate fonduri de coeziune de 30,9 miliarde de euro, în exercițiul bugetar 2021-2027. Dar, până acum, a primit doar avansul - care se acordă automat - în valoare de 1,4 miliarde de euro. Datele Finanțelor arată că și în 2023 tot zero a fost absorbția FSC. Din fondurile PNRR s-au încasat în acest an 288 de milioane de euro, deși „estimarea” Guvernului era de 3,65 miliarde de euro. La 15 decembrie 2023, România a trimis către Comisia Europeană o cerere de plată, din PNRR, în valoare de două miliarde de euro. Nici până acum plata nu a fost aprobată. Dezastrul PNRR a fost prezentat într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul publicat la 10 octombrie 2024. Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles.

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Foto: Facebook
Economie

Un nou nivel istoric al datoriei publice

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB, arată datele publicate de Ministerul de Finanțe. Această ultimă raportare se referă la datele din august 2024. La final de 2023 datoria publică reprezenta 48,9% din PIB. Citește și: EXCLUSIV Vlad Voiculescu nu exclude o alianță USR-PSD în Consiliul General al Municipiului București Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei, mai arată așa-numitul „Raport privind datoria publica 31 august 2024”. În decembrie 2019, datoria publică era de 372 de miliarde de lei. În total, datoria publică era, în august, de 887 miliarde de lei. La 31 decembrie 2023 a fost de 784,3 miliarde de lei. Din această datorie, 97,5% este a administrației centrale și doar 2,5% a celei locale. Datoria externă a administrației centrale, Guvernul, este de 457,7 miliarde de lei. În primele nouă luni din acest an, Guvernul a plătit, de la buget, 26,6 miliarde de lei pentru dobânzi, respectiv 1,5% din PIB, în creștere cu 13% față de anul trecut. În septembrie, Ministerul de Finanțe anunța, într-un document oficial transmis Parlamentului, că legea responsabilității fiscal-bugetare îl obligă să înghețe salariile bugetarilor începând cu semestrul I 2025 dacă datoria publică depășește 50% din PIB. Guvernul este obligat să înghețe salariile bugetarilor „În situația în care datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB, articolul 13, alineatul doi, din legea responsabilității fiscal-bugetare (…) prevede următoarele: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică (…) În aceste condiții devin aplicabile măsurile prevăzute la articolul 13 din legea 69/2010 (…) iar implementarea acestora trebuie realizată cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constat depășirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semstrul I al anului 2025”, arăta ministerul.

Două zile după recitificarea bugetului, Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei

Două zile după recitificarea bugetului prin OUG, Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei și cere acești bani din fondul de rezervă la Guvernului. Ministerul condus de Marcel Boloș are nevoie de circa 250 de milioane de lei pentru ajutoare de stat și încă 17,5 milioane de lei pentru o campanie de informare, prin Poștă, a companiilor care ar putea beneficia de amnistia fiscală. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei „Solicităm suplimentarea creditelor bugetare existente cu suma de 251.400.000 lei. Aceste credite bugetare fiind necesare în vederea asigurării plății ajutorului de stat în lunile septembrie și octombrie 2024”, se arată ăn nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern. Prin acest proiect, se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Finanțelor cu 251.400 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Prin altă hotărâre de guvern, ministerul condus de Marcel Boloș mai cere 17,5 milioane de lei, tot din fondul de rezervă, pentru „organizarea unei campanii de comunicare prin poștă pentru a crește numărul contribuabililor care sunt informați cu privire la beneficiile” amnistiei fiscale. Campania se va adresa persoanelor fizice care nu au internet sau nu îl folosesc. „Urmează să se comunice contribuabililor care nu sunt înrolați în serviciul «Spațiul privat virtual» o informare, împreună cu documentele necesare pentru accesarea măsurilor de amnistie fiscală reprezentând anularea unor obligații bugetare reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024 și, după caz, încasarea în numerar sau prin intermediul cardului bancar, a obligațiilor bugetare care fac obiectul anulării potrivit legii, în baza unei convenții încheiată de Poșta Română cu Agenția Națională de Administrare Fiscală”, explică Finanțele.

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Foto: Facebook
Economie

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători rectificării bugetare

Bugetarii și pensionarii speciali sunt marii câștigători ai rectificării bugetare: împreună, primesc circa 10 miliarde de lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Doar ministerul de Finanțe primește o sumă mai mare, 14 miliarde de lei, dar trei miliarde sunt pentru plata dobânzilor. În plus, în afara structurilor Guvernului, va primi peste 11 miliarde de lei Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din care 127 de milioane sunt cheltuieli de personal. Acest minister a publicat, azi, în baza legii transparenței decizionale, un proiect de ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. În 2023, guvernul Ciolacu nu a operat nici o rectificare a bugetului și a operat schimbări masive ale bugetului prin transferuri la și de la fondul de rezervă al guvernului. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Prin această ordonanță, deficitul bugetului ajunge la 6,94% din PIB. Care sunt principalele modificăr i operate la bugetul votat de Parlament: Potrivit notei de fundamentare la proiectul ordonanței de rectificare, „cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 8.799,4 milioane lei”. Ele vor reprezenta, în total, 9,3% din PIB, apreciază ministerul de Finanțe - recomandarea Băncii Mondiale fiind ca ele să consume mai mult de 8% din PIB. 764 de milioane de lei în plus la Interne pentru plata pensiilor. În bugetul inițial pentru plata acestor pensii era prevăzută suma de 5,84 miliarde de lei. 49 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor foștilor angajați SRI. Suma inițială votată de Parlament, pentru 2024: 768 de milioane de lei 250 de milioane de lei în plus pentru plata pensionarilor ministerului Apărării. Inițial, alocarea era de 3,86 miliarde. Nota de fundamentare estimează o datroei publică, la final de an de 51,5%, ceea ce ar obliga Guvernul să ia măsuri, inclusiv înghețarea cheltuielilor cu salariile buegtarilor.

Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe

Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe. Doar patru din zece români înţeleg pe deplin majoritatea termenilor şi produselor financiar-bancare, în timp ce 10% au dificultăţi în a percepe exact semnificaţia termenilor de specialitate, reiese dintr-un studiu publicat, recent, de o agenţie specializată în cercetare de piaţă. Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe Conform documentului, intitulat "Financial Services Transformation", realizat de compania Exact Business Solutions - Research & Consulting, la începutul acestui an, patru zece români (38%) s-au autoevaluat ca având o înţelegere foarte bună a majorităţii termenilor şi produselor financiar-bancare. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” În plus, acelaşi eşantion a afirmat că nu întâmpină dificultăţi în înţelegerea acestora. De asemenea, peste jumătate (53%) dintre respondenţi susţin că înţeleg "în mare parte" termenii şi produsele financiar-bancare, însă există anumite aspecte pe care le consideră dificil de înţeles. În acelaşi timp, aproape 10% din totalul celor chestionaţi au recunoscut că au dificultăţi în a înţelege majoritatea termenilor şi produselor oferite de bănci sau alte instituţii are oferă creditare. Potrivit realizatorilor raportului de specialitate, aceste rezultate oferă o perspectivă mai clară asupra nivelului de educaţie financiară şi evidenţiază necesitatea continuării unei comunicări eficiente şi clare în relaţia cu clienţii, contribuind astfel la transformarea sectorului financiar printr-o abordare centrată pe client. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de o mie de persoane din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, Exact Business Solutions - Research & Consulting este un una dintre agenţiile locale de top, cu experienţă de peste 15 ani în cercetare de piaţă şi servicii de consultanţă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră