vineri 25 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

253 articole
Politică

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: zero activități la Guvern timp de șase zile

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită: el a avut zero activități la Guvern timp de șase zile - potrivit informațiilor de pe site-ul Executivului - deși criza economică se adâncește, iar PNRR este blocat.  DeFapt.ro a arătat că și la început de an, între 17 și 24 ianuarie, premierul pare să fi chiulit de la serviciu.  Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” În anii în care era, de facto, în campanie electorală, președintele PSD posta pe Facebook imagini de la vizitele sale la biserică, în zilele de Paște, dar în 2025 nici măcar acest lucru nu l-a făcut.  În campania electorală, presa a scris că Sorina Docuz, cu care Ciolacu ar avea o relație, a fost trimisă în Dubai, pentru a fi protejată de presă. Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Ultima apariție publică a lui Ciolacu, în calitate de premier, a avut loc la 16 aprilie, miercuri, când, printre altele a condus ședința de guvern. Joi, vineri și marți, 22 aprilie, pe site-ul Guvernului este consemnat: „Nu există evenimente publice programate în această zi”.  Nici pentru 23 aprilie nu au fost anunțate activități.  După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu a mai avut, aparent, minivacanțe de vineri până luni, în care nu consemna nici o activitate publică în calitate de șef al Executivului.  În acest timp, PNRR-ul este înghețat urmare a modificărilor aduse la legea pensiilor speciale, iar deficitul la primele două luni a ajuns la 1,58% din PIB. Guvernul a promis că va îngheța cheltuielile cu salariile bugetarilor, dar acestea au crescut cu 16,2% în primele două luni din 2025, față de perioada similară din 2024.  Singurul spațiu în care liderul PSD este activ în mod constant este TikTok. Luni, după Paște, el a postat un videoclip cu Crin Antonescu. 

Premierul Ciolacu, într-o nouă vacanță prelungită Foto: Captură video
„Partidele izolaționiste o să aibă 60%”, se teme Nicușor Dan Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Nicușor Dan: „Partidele izolaționiste o să aibă 60% dacă nu schimbăm modul în care se guvernează”

„Partidele izolaţioniste, care au avut 32% în decembrie şi care au acum 42% în sondaj o să aibă 60% dacă nu schimbăm nimic în modul în care se guvernează România”, a afirmat primarul general al Capitalei într-un interiu pentru Prima TV, citat de news.ro. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" El a spus că ar dori ca Ilie Bolojan să fie premier, dar aceasta depinde de negocieri cu alte partide.  „Partidele izolaționiste o să aibă 60%” „Evident că mi l-aş dori pe domnul Bolojan. Nu vreau să promit asta. Ce pot să promit este că o să încep foarte repede în ipoteza în care ajung preşedinte, o să încep foarte repede discuţii cu liderii partidelor pro-occidentale, pentru că nu e vorba doar de un semnal pe care ni l-a dat societatea, e vorba de cum guvernăm România trei ani şi jumătate şi să evităm scenariul în care, dacă lucrurile merg în direcţia asta, partidele izolaţioniste, care au avut 32% în decembrie şi care au acum 42% în sondaj o să aibă 60% dacă nu schimbăm nimic în modul în care se guvernează România”, a afirmat primarul Capitalei. Întrebat dacă va fi un preşedinte jucător, Nicuşor Dan a răspuns: ”Cred că un preşedinte care are mandatul unor oameni în spate trebuie să fie un preşedinte foarte, foarte implicat pe toate problemele societăţii”. Nicuşor Dan a adăugat că doreşte ”un guvern care să fie mult mai profesionist decât acesta”.

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28%, nu 8,65% - presă

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA (European System of Accounts), de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”, scrie Profit. Aceste date urmează să fie oficializate la sfârșitul săptămânii. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Ministerul de finanțe al guvernului Ciolacu a anunțat oficial un așa-numit deficit cash de 8,65%, la final de an 2024. În 2023, deficitul cash a fost de 5,7%.  Cum se ajunge la această diferență? Așa cum au mai procedat alte guverne PSD, Ciolacu a amânat plata multor facturi pentru 2025. Pe calculul „cash” al deficitului, ele nu sunt luate în considerare. Însă, pe standardele UE, ESA, ele se iau în considerare, chiar dacă plata efectivă se face în 2025. Problema este, potrivit Profit, că deficitul bugetar va trebui redus de la 9,28% la 7% - pe standarde ESA - ceea ce va fi mult mai dificil. Exceptând ordonanța trenuleț, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost amânate pentru perioada de după alegeri.  De altfel, guvernul Ciolacu II nu a înghețat cheltuielile cu salariile bugetarilor, care cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate la 26 martie de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB.  

Ponta despre George Simion: „Dacă câştigă alegerile în 2028 o să-l pun prim-ministru” Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ponta despre George Simion: „Dacă câştigă alegerile în 2028 o să-l pun prim-ministru”

Victor Ponta spune despre George Simion: „Dacă câştigă alegerile în 2028 o să-l pun prim-ministru”. Candidatul independent a mai anunțat că, dacă câștigă alegerile, va schimba Guvernul, dar PSD nu va lipsi din viitorul cabinet. Citește și: BEC a devenit oficiu de cenzură: cere eliminarea a zeci de postări considerate electorale. Printre cenzurați: Danileț, Burduja, Adrian Năstase Ponta despre George Simion: „O să-l pun prim-ministru” „Eu nu vreau să fiu Iohannis, să schimb nouă guverne în 10 ani. Nu voi profita de tragedii şi eu sper, doamne fereşte, să nu se întâmple nicio tragedie. Dar am capacitatea de a vorbi cu liderii PSD şi cu liderii celorlalte partide şi voi vorbi cu liderii tuturor partidelor, că îmi plac sau nu îmi plac. Nu îmi place de Diana Şoşoacă, dar o să o chem la Cotroceni, că e lider de partid parlamentar. Poate mă cert acum cu George Simion, dar o să-l chem şi o să colaborez cu el şi poate chiar dacă câştigă alegerile în 2028 o să-l pun prim-ministru. Dacă învaţă până atunci, că trebuie să înveţe”, a afirmat Victor Ponta la Prima Tv, în emisiunea Insider Politic, citat de news.ro. „Aşa cum nimeni nu are monopolul competenţei, nimeni nu are monopolul prostiei. Sunti proşti şi hoţi în toate partidele”, a mai explicat fostul lider PSD motivele pentru care nu exclude o guvernare cu AUR.  El a spus că, după prezidențiale, dacă va câștiga, va forma un alt Guvern, dar tot cu PSD, care are „nişte oameni pe zona economică pe care îi poate promova şi pentru prim-ministru şi pentru ministru de Finanţe”.    

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei

Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei, arată ultimele date publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), valabile pentru martie 2025. Șmecheria prin care s-au majorat salariile unor angajați ai SGG este apariția unui nou spor, care nu era plătit în 2024: „Majorarea salariului de bază cu 50% pentru personalul cu atribuții în asigurarea suportului documentar și arhivistic, respectiv a asistenței juridice de specialitate”. Citește și: Ponta, care are cetățenie sârbă, recunoaște că a preferat să inunde România, ca să-l ajute pe amicul său Vucic și să salveze Belgradul Așa a fost posibil ca salariul brut al unui „director II” din cadrul SGG să ajungă în martie 2025 la 29.976 de lei, maximum, față de un plafon de 20.295 de lei în martie 2024.  Angajații SGG continuă să primească spor de condiții vătămătoare - 1.500 de lei - și o „stimulare financiară” de 50% din salariu pentru cei care lucrează pe proiecte europene. Aceste sporuri se cumulează și, de la un salariu de bază brut de 14.389 de lei, un șef de serviciu ajunge la 27.446 de lei, brut, lunar.  Brut, unii bugetari au primit între 4.913 lei și 7.891 de lei doar sporul „în asigurarea suportului documetar și arhivistic”.  Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an În plus, nota SGG privind salariile bugetarilor mai arată și alte drepturi ale acestora: „Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Secretariatului General al Guvernului și al structurilor fără personalitate juridică din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, pentru care Secretariatul General al Guvernului are calitatea de angajator beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%” indemnizația de hrană în cuantum de 347 lei/lună, brut „personalul care desfășoară activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene precum și personalul care desfășoară activități în cadrul unităților de implementare și monitorizare a proiectelor din PNRR, beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%” „personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22:00 şi 6:00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru” vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei. decontarea cheltuielilor de cazare pentru folosința imobilelor cu destinația de locuință de serviciu din fondul locativ aflat în administrarea Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, în limitele legale prevăzute; „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, declara Marcel Ciolacu, la 31 decembrie 2024. 

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Furioși că li se taie pensiile speciale, șefii sistemului judiciar somează Guvernul să-i primească

Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar. Președinții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetului General solicită organizarea de urgență a unei întâlniri cu liderii coaliției de guvernare pentru a discuta proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Reforma pensiilor înfurie șefii sistemului judiciar Conform unui comunicat transmis de CSM, miercuri, judecătorul Elena Costache (președintele CSM), judecătorul Corina Corbu (președintele ÎCCJ) și procurorul general Alex Florența solicită o întâlnire joi cu inițiatorii proiectului legislativ depus în Parlament. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Inițiativa aparține liderilor coaliției: Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian. Noile condiții pentru pensionarea magistraților: minim 25 de ani vechime și vârstă de 48 de ani Proiectul de lege propune ca, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații să se poată pensiona doar dacă au minimum 25 de ani vechime exclusiv în funcții din sistemul de justiție și au cel puțin 48 de ani. Totodată, vârsta de pensionare va crește gradual până în 2045, când pragul standard va deveni de 65 de ani. Pensiile magistraților vor fi de 65% din media veniturilor din ultimii patru ani Proiectul stabilește o rată unică de înlocuire de 65% pentru toate pensiile de serviciu, calculată din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni de activitate. Pensia netă nu va putea depăși venitul net din ultima lună de activitate. Calendarul creșterii vârstei de pensionare până în 2045 Conform Anexei 3 a proiectului de lege, în 2026–2029: vârsta de pensionare va crește cu 6 luni pe an, ajungând la 49 ani și 6 luni în 2029. Din 2030: creștere anuală de 1 an, până la atingerea vârstei de 65 de ani în 2045. Pe toată durata tranziției, vechimea necesară rămâne de 25 de ani. Legea vizează și personalul auxiliar din instanțe și parchete, inclusiv criminaliștii și tehnicienii, care vor putea beneficia de pensie de serviciu în aceleași condiții de vechime (25 de ani) și vârstă, cu o pensie echivalentă cu 65% din media salariilor brute lunare și a sporurilor permanente din ultimele 48 de luni. Reforma cerută de PNRR Potrivit expunerii de motive, reforma pensiilor speciale este o cerință inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul: corectarea inechităților dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul contributiv, în numele echității și justiției sociale. Inițiatorii subliniază că rata unică de 65% și creșterea graduală a vârstei de pensionare vor contribui la o aliniere coerentă a sistemului, atât din perspectiva contribuției, cât și a sustenabilității financiare.

Politruc PSD, Cristian Șologon, numit al cincilea secretar de stat la Transporturi Foto: Facebook
Politică

Politruc PSD, numit al cincilea secretar de stat la Transporturi, cu încălcarea legii

Un politruc PSD din Suceava, Cristian Ioan Șologon, a fost numit al cincilea secretar de stat la Transporturi, cu încălcarea unei ordonanțe, OUG 16/2025, emisă acum opt zile. La Transporturi ar fi trebuit să rămână doar patru secretari de stat, scrie clar în anexa la această ordonanță. Citește și: Primarul PNL din Rădăuți, Bogdan Loghin, a venit la București ca să anunțe că-l susține pe Nicușor Dan Politruc PSD, numit al cincilea secretar de stat la Transporturi Însă, potrivit informațiilor de pe site-ul Transporturilor, la acest minister sunt cinci secretari de stat: Șologan, Ionel Scrioșteanu, Bogdan Mîndrescu, Adrian Foghiș și Ionuț Săvoiu.  Potrivit Monitorului de Suceava, din 1992 până în 2005 Şologon a fost administrator la afacerea familiei, de producere de flori şi amenajare spaţii verzi, electrician la o firmă producătoare de panouri pentru mobilă şi profesor suplinitor de limbă română la şcoala gimnazială din Zahareşti.  El a absolvit facultatea de inginerie electronică din cadrul universității locale După ce a intrat în politică a ajuns subprefect de Suceava și subsecretar de stat la ministerul Dezvoltării, în regimul Dragnea.  „Astăzi, prin ordonanță de urgență, Guvernul a mai luat o decizie pentru limitarea numărului funcțiilor de demnitate publică la nivel de secretari de stat și subsecretari de stat din cadrul ministerelor, pentru a continua prevederile din planul de guvernare privind reducerea aparatului bugetar (...) Un număr total al secretarilor de stat a fost convenit astăzi la 56 - dau și o informație de context: dacă nu mă înșel, în prezent sunt 75 de secretari de stat”, spunea purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la 20 martie.  Noul secretar de stat de la Transporturi, Cristian Ioan Șologon, a fost ales sâmbătă prim vicepreședinte al organizației județene PSD Suceava în prezența premierului Marcel Ciolacu.  

Guvernul Ciolacu se adâncește în datorii Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Guvernul Ciolacu se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie

Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, la finalul lunii februarie 2025, anunță site-ul Profit. Potrivit acestei publicații, doar în luna februarie deficitul a crescut cu 1% din PIB. În ianuarie 2025, acesta era de 0,58%. Citește și: Ex-polițist, absolvent de teologie, pus în fruntea companiilor de stat din energie și unui institut de cercetare din transporturi Practic, doar în februarie, guvernul Ciolacu II a cheltuit cu 19 miliarde de lei mai mult decât veniturile la buget.  Guvernul Ciolacu se adâncește în datorii În februarie 2024, guvernul Ciolacu I avea un deficit bugetar de 1,67%, iar în februarie 2023 guvernul Ciucă consemna un deficit de 1,07%. Nu este clar cum, în aceste condiții, guvernarea PSD-PNL-UDMR va reuși să atingă, la final de an, un deficit de 7% din PIB, față de 8,65%. Profit nu detaliază cheltuielile guvernamentale, dar, în ianuarie, s-a putut constata că cheltuielile de personal, adică salariile bugetarilor, crescuseră cu 18%, deși coaliția PSD-PNl-UDMR promisese înghețarea acestor salarii.  „Avem o economie bazată pe consum și importuri și în această situație orice fel de trepidație economică ne va duce în situația în care ori nu vom mai primi credite. Creșterea economică a încetinit și nu ne mai putem baza pe estimările trecute. Sau ne reducem cheltuielile de funcționare sau creștem taxe și impozite care să compenseze deficitele, sau facem unele și altele, iar reducere de cheltuieli se face...nu dăm oameni afară să ne aflăm în treabă, dar calculăm corect personalul. (...) Aici nu e vorba să dai afară, ci să nu mai cheltui banii cetățenilor”, a spus președintele interimar Ilie Bolojan, luni seara, într-un interviu. 

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale
Politică

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale

Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de peste 90 milioane de euro pentru aeroporturile locale, așa că banii pentru finalizarea acestor proiecte se scot din bugetul de stat. Banii pentru modernizarea a patru aeroporturi - Craiova, Târgu Mureș, Satu Mare și Maramureș - trebuiau să vină de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Eșecul aeroportului Craiova, răspunderea familiei Olguța Vasilescu-Manda Director al aeroportului Craiova este cumnatul Olguței Vasilescu, Sorin Manda. Cumnatul a ajuns director peste aeroport în ianuarie 2021, el având trei masterate: unul la institutul PSD Ovidiu Șincai și două la universitatea din Craiova, în sport și în științe juridice. Până la numirea la aeroport, el conducea regia de transport Craiova. În octombrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook: „Vorbim de o investiție de peste 100 de milioane de euro la Aeroportul Craiova, cea mai mare parte fiind fonduri europene nerambursabile. Va fi un terminal nou, cu infrastructură și echipamente la standarde europene. De modernizarea aeroportului va beneficia și municipalitatea din Craiova, care devine o destinație turistică. Asta înseamnă munca în echipă, iar această echipă puternică dintre Olguța și Cosmin Vasile este secretul succesului. Iar un merit major în constituirea acestei echipe îl are și președintele organizației PSD Dolj, Claudiu Manda”.  Guvernarea PSD-PNL a ratat fonduri UE de 90 milioane de euro Proiectele trebuiau finalizate la 31 decembrie 2023, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai rău, ele nu au putut fi transferate pe bugetul Programului Transport 2021-2027. În sfârșit, dacă lucrările la aceste aeroporturi nu vor fi finalizate, România riscă să returneze Uniunii Europene toți banii decontați pe cele patru proiecte, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanță de urgență prin care ministerul Transporturilor își asumă să închidă aceste șantiere.  „Într-o astfel de situație, impactul bugetar va fi dublu: pe de o parte, guvernul va trebui să returneze fonduri europene deja cheltuite, iar pe de altă parte, va fi necesară alocarea unor resurse suplimentare pentru a finaliza lucrările, într-un moment în care presiunea pe bugetul național este deja ridicată”, explică ministerul.  În acest scop, ministerul lui Grindeanu va cheltui 465 de milioane de lei din bugetul de stat, cea mai mare restanță fiind la aeroportul din Craiova, unde este nevoie de 250 de milioane de lei. Pentru aeroportul Târgu Mureș, de la buget vor veni 150 de milioane de lei, Satu Mare - 40 milioane lei și Maramureș - 25 milioane de lei.  Ministerul Transporturilor sugerează că vina pentru acest eșec este al autorităților locale și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene: „De-a lungul perioadei de programare 2014-2020, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) a funcționat în cadrul MIPE, având responsabilitatea de monitorizare, implementare și alocare a fondurilor europene pentru proiectele de transport, inclusiv cele din domeniul aviației”. 

Nicușor Dan anunță că, dacă va fi președinte, va „provoca” negocieri pentru un nou guvern Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Nicușor Dan anunță că, dacă va fi președinte, va „provoca” negocieri pentru un nou guvern

Nicușor Dan anunță că, dacă va fi președinte, va „provoca” negocieri pentru un nou guvern, care să aibă „mult mai multă încredere”. Recent, Marcel Ciolacu l-a lăudat pe Crin Antonescu tocmai pentru că acesta nu și-a propus să schimbe actualul Executiv. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Nicușor Dan anunță că, dacă va fi președinte, va „provoca” negocieri pentru un nou guvern Candidatul independent la funcția de președinte al României a fost întrebat dacă va provoca negocieri în blocul pro-european pentru schimbarea lui Marcel Ciolacu, în ipoteza în care va ajunge preşedinte. ”Voi provoca negocieri pentru un guvern care să aibă mult mai multă încredere decât acest guvern”, a răspuns primarul Capitalei, citat de news.ro. El a arătat că „dacă ne uităm şi la cota de încredere a guvernului şi la cota de încredere a lui Marcel Ciolacu, vedem că ele sunt foarte scăzute”. „Mai departe, nu vreau să promit nimic decât că, în ipoteza în care voi fi acolo, voi avea o negociere onestă, în care să găsim cel mai bun guvern pentru România”, a afirmat Nicușor Dan.  „Eu nu sunt un mare iubitor al PSD-ului şi nici PSD-ul nu este un mare iubitor al meu. Însă, totuşi, acest partid este un partid pro-european. Deci, orice guvern va exista în următorii trei ani şi nouă luni, cât mai are mandat Parlamentul ăsta, va fi un guvern pro-occidental”, s-a angajat candidatul la funcția de președinte al României.   

Guvernul Ciolacu a cumpărat flori de 26.000 de euro Foto: Universul argeșan
Eveniment

Austeritate: guvernul Ciolacu a cumpărat flori de 26.000 de euro, aproape cât locuințele lui Simion

Guvernul Ciolacu a cumpărat, la 28 februarie, flori de 129.800 de lei, adică aproximativ 26.000 de euro - aproape cât locuințele lui George Simion, care ar fi trebuit să fie construite la 35.000 de euro. Achiziția a fost făcută de la Floralisa Mly International, din Sectorul 5. Citește și: Guvernul împarte milioane pentru „promovarea imaginii externe” către un departament-fantomă condus de un penal, pensionar special În 2023, cifra de afaceri declarată de această firmă, cu un singur angajat, a fost de 234.996 de lei, deci achiziția făcută de Guvern ar acoperi peste jumătate din toată vânzarea declarată acum circa doi ani. În 2022, cifra de afaceri a firmei a fost de doar 22.000 de lei.  Guvernul Ciolacu a cumpărat flori de 26.000 de euro Pe site-ul firmei se pot găsi oferte de 1-8 martie, un buchet costând între 75 de lei și 140 de lei. Cele mai scumpe aranjamente florale, VIP, sunt oferite la maximum 700 de lei. Considerând că Guvernul nu a primit nici o reducere, deși a cumpărat la en-gros, la un cost de 129.800 de lei ar fi trebuit să achiziționeze mii de buchete de flori.  Informația despre această achiziție a fost distribuită de Clotilde Armand. „Mă uitam prin SICAP și tocmai ce am descoperit cum Cancelaria Prim-Ministrului Ciolacu a cumpărat aranjamente florale în valoare de 25.000 €. Da, flori la preț de garsonieră. Că doar e criză bugetară, nu sunt bani etc. După zborurile cu Nordis, se pare că Prim-ministrul Marcel Ciolacu a descoperit și parkour-ul bugetar - a sărit peste prioritățile naționale și a aterizat direct într-o grădină plină de flori. Fix ce ne trebuie. Pe banii noștri, evident”, a scris Armand.   

Guvernul împarte milioane pentru „promovarea imaginii” către un departament condus de un penal, Laszlo Borbely Foto: Facebook
Politică

Guvernul împarte milioane pentru „promovarea imaginii” către un departament condus de un penal

Guvernul împarte milioane pentru „promovarea imaginii externe” către un departament-fantomă condus de un penal, pensionar special: așa-numitul „Departament pentru dezvoltare durabilă”, condus de Laszlo Borbely, va beneficia de 3,9 milioane de lei pentru „Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor românești peste hotare”.  Citește și: De ce a fost iertat de închisoare șoferul care a rupt un om în două, la propriu, pe trecerea de pietoni Informația apare în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern privind repartizarea unor sume de la buget.  Guvernul împarte milioane pentru „promovarea imaginii” de către un penal Laszlo Borbely, fost ministru, cu susținerea UDMR, are 70 de ani, are pensie specială de ex-parlamentar, iar DNA a încercat de două ori să-i ridice imunitatea, dar Parlamentul s-a opus. Toți complicii săi din acel dosar au ajuns la pușcărie. Borbely deține acest post de pe vremea guvernării Dăncilă.  DeFapt.ro a scris din aprilie 2023 că un studiu de caz pentru sinecurile oferite de guvern clienților politici este inutilul Departament de Dezvoltare Durabilă, condus de un fost lider UDMR, Laszlo Borbely, care acum are rang de secretar de stat. În iulie 2024, în timp ce vorbea despre reducerea aparatului bugetar, guvernul Ciolacu iniția înființarea, în cadrul acestui departament, al unui „Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile”, cu 50 de angajați și un Consiliu Științific cu maximum șapte membri.  În hotărârea de guvern care ar urma să fie aprobată, azi, de Guvern, se mai distribuie 1,1 milioane de lei către o altă structură din Executiv al cărei rol este neclar: „Serviciul pentru suport strategic și cooperare cu mediul asociativ”. Acest serviciu va primi acești bani pentru „Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor românești peste hotare”. Nu este clar de ce banii vin la această structură, nu la ministerul de Externe. 

Guvernul de coaliție pregătește reorganizarea ministerelor (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Cosmetizare guvernamentală: Executivul va reduce numărul secretarilor de stat, spun surse politice

Guvernul de coaliție pregătește reorganizarea ministerelor. Liderii coaliției de guvernare au stabilit luni, în cadrul unei ședințe, ca Executivul să aprobe joi actul normativ privind reorganizarea ministerelor, potrivit surselor guvernamentale citate de AGERPRES. Guvernul de coaliție pregătește reorganizarea ministerelor Conform informațiilor disponibile, măsurile propuse vizează reducerea numărului de secretari de stat și subsecretari de stat din ministere, dar și din aparatul central al Guvernului și instituțiile aflate în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale În urma aplicării noilor reglementări, structura ministerială va fi reorganizată astfel încât să rămână doar 54 de secretari de stat, o reducere semnificativă față de situația actuală, conform surselor citate.

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile în economie au căzut cu 4,9%

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Și sectorul construcțiilor de locuințe s-a prăbușit în 2024, cu peste 17%.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat „În anul 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 193789,8 milioane lei, în scădere cu 4,9%, comparativ cu anul 2023.  În trimestrul IV 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 63274,1 milioane lei, în scădere cu 16,7%, comparativ cu trimestrul IV 2023”, a anunțat, azi, INS.  În ceea ce privește construcția de locuințe, în 2024 au fost terminate 60787 locuinţe, în scădere cu 10667 locuinţe, faţă de anul 2023. În trimestrul IV 2024 au fost date în folosinţă 18475 locuinţe, în scădere cu 2986 locuinţe, faţă de trimestrul IV 2023.  Din fonduri publice s-au construit 653 de locuințe în trimestrul IV 2024, față de 735 în trimestrul IV din 2023. Totuși, la nivelul întregului an, au crescut locuințele finalizate din fonduri publice: „Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2023, în anul 2024, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-10796 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+129 locuinţe)”.  „Investițiile publice record ale Guvernului Ciolacu țin România în grupul select al țărilor europene cu creștere economică solidă”, anunța un articol publicitar plătit de PSD în septembrie 2024.  „Volumul total al investiţiilor asumate de către statul român este de 155 de miliarde de euro, jumătate din PIB”, se lăuda ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu.  „Investiţiile nete în economie sunt la un record istoric, depăşind în primul semestru 80 de miliarde lei (...) România a trecut la un model de dezvoltare bazat pe investiţii”, spunea și premierul Ciolacu, la 11 septembrie 2024. 

Austria are guvern nou, fără FPO (sursa: Facebook/Christian Stocker)
Internațional

Austria are un nou guvern de coaliție. Partidul de extremă dreapta, FPO, a fost exclus

Austria are guvern nou, fără FPO. Austria a instalat luni un guvern de coaliție centrist, format din trei partide – o premieră istorică după cel de-al Doilea Război Mondial. Alianța pune capăt celei mai lungi perioade de negocieri guvernamentale din istoria țării și menține Partidul Libertății (FPO), de extremă dreapta, în opoziție, potrivit Der Standard. Austria are guvern nou, fără FPO Deși Partidul Libertății (FPO) a obținut aproximativ 29% din voturi la alegerile parlamentare din septembrie, nu a reușit să formeze o coaliție guvernamentală. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american După ce, luna trecută, FPO a renunțat la tentativa de a construi un guvern, Partidul Popular (OVP), Partidul Social Democrat (SPO) și liberalii Neos au reluat discuțiile și au reușit să ajungă la un acord. Dacă acest demers ar fi eșuat, Austria ar fi fost nevoită să organizeze alegeri anticipate, ceea ce, potrivit sondajelor, ar fi favorizat creșterea FPO, cunoscut pentru pozițiile eurosceptice și apropierea față de Rusia. Repartizarea ministerelor între cele trei partide Potrivit acordului semnat, atribuțiile principale au fost împărțite astfel: Partidul Popular (OVP) va gestiona afacerile interne și apărarea. Partidul Social Democrat (SPO) va conduce finanțele și justiția. Liberalii Neos vor prelua conducerea afacerilor externe. Chiar dacă cele trei partide au stabilit un program comun de guvernare de 200 de pagini, ele vor trebui să contureze politici concrete în perioada următoare, ceea ce ar putea genera tensiuni interne, mai ales în contextul presiunilor exercitate de FPO din opoziție. Christian Stocker, noul cancelar al Austriei Christian Stocker, în vârstă de 64 de ani, devine noul cancelar al Austriei. Până acum puțin cunoscut publicului larg, fostul avocat din Austria Inferioară a depus jurământul la Palatul Hofburg, în fața președintelui ecologist Alexander Van der Bellen. Șeful statului a subliniat necesitatea unui guvern stabil, mai ales „în vremurile dificile în care trăim”, făcând referire la tensiunile internaționale generate recent de conflictul verbal dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Christian Stocker are un profil discret, fiind pasionat de pescuit, golf și saxofon. În anii 2000, a fost viceprimar în orașul său natal Wiener Neustadt și a intrat în parlament abia în 2019, preluând locul ocupat anterior de tatăl său. Stocker s-a făcut remarcat prin modul în care a gestionat delicat o anchetă parlamentară sensibilă privind corupția și, în 2022, a devenit secretar general al Partidului Popular. Printre principalele provocări care îl așteaptă pe Christian Stocker și echipa sa se numără gestionarea imigrației, combaterea inflației și limitarea efectelor recesiunii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră