marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

386 articole
Politică

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile au crescut

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare pentru oligopolul partidelor parlamentare au crescut, arată datele publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Presa a scris, în octombrie, că, la rectificarea bugetară, printr-o ordonanță de urgență, s-ar fi redus din aceste subvenții. Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Ce arată datele AEP: Din mai în august 2025, subvenția totală pentru partide a fost, cu foarte mici variații, de 19,006 milioane lei. În decembroe 2025, subvenția totală a crescut la ușor sub 19,988 milioane de lei. Creșterea totală a fost de peste 5%. De exemplu, PSD a primit în octombrie și decembrie puțin peste 6,3 milioane de lei. În decembrie a luat 6,631 milioane lei. PNL a sărit de la 3,4 milioane la 3,6 milioane de lei AUR, de la 3,72 milioane la 3,92 milioane de lei USR: 2,43 milioane lei în noiembrie, 2,56 milioane de lei în decembrie.  Un raport Expert Forum (EFOR) arăta că până în luna noiembrie, inclusiv, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 212 milioane de lei, astfel: PSD – 70,4 milioane de lei, AUR 41,6 mil. lei, PNL 38,3 mil lei, USR 27,2 mil lei, SOS România 18,1 mil lei, POT 14,6 mil lei, PMP 995 mii lei și Forța Dreptei 941 mii de lei. Circa jumătate din cheltuielile partidelor au fost pentru „presă și propagandă”, mai arată EFOR. 

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Foto Inquam/Octav Ganea
A treia zi de proteste împotriva abuzurilor din justiție (sursa: Inquam Photos/Anastasia Ehim)
Eveniment

A treia zi de proteste împotriva abuzurilor din justiție. Mii de persoane în fața Guvernului

Câteva mii de persoane au protestat vineri seară în Piața Victoriei din București, în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder privind problemele din sistemul de justiție. Manifestanții au cerut public reformarea justiției și respectarea independenței magistraților. Mesaje dure împotriva corupției și influențelor politice Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Justiție, nu corupție”, „Justiție fără telefoane” sau „Noi vrem dreptate, nu imunitate”. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat De asemenea, au fost scandate lozinci critice la adresa influențelor din justiție și a unor persoane aflate în funcții-cheie din sistem. Cereri de demisie la vârful instituțiilor În timpul protestului, manifestanții au cerut demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, precum și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. La un moment dat, participanții au aprins lanternele telefoanelor, într-un gest simbolic similar protestelor din 2017 împotriva OUG 13. A treia seară consecutivă de manifestații Protestul din Piața Victoriei este al treilea consecutiv, după ce miercuri și joi seară au avut loc manifestații în fața Consiliului Superior al Magistraturii din București și a Palatului de Justiție din Cluj-Napoca. Acțiunile au fost declanșate de acuzațiile grave prezentate în documentarul Recorder. CSM sesizează Inspecția Judiciară Secția pentru judecători a CSM a anunțat vineri că a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru verificarea aspectelor semnalate în materialul Recorder. De asemenea, Secția de procurori a CSM a transmis că va face propriile verificări privind acuzațiile formulate de magistrați. Acuzații privind manipularea completurilor de judecată Documentarul Recorder prezintă mărturii ale unor judecători și procurori, unii cu identitatea protejată, care susțin că la Curtea de Apel București judecătorii erau schimbați din completuri pentru a obține decizii favorabile în dosare de corupție. Sunt menționate cauze care îi vizează pe Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu. Dezvăluirile judecătorului Laurențiu Beșu Judecătorul Laurențiu Beșu a declarat că a fost îndepărtat din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, fiind delegat de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel București tocmai pentru a fi exclus din cauză. Afirmațiile sale au fost susținute public de judecătoarea Raluca Moroșanu. Mărturie despre un climat toxic în instanță Raluca Moroșanu, judecător cu 26 de ani de experiență în magistratură, a afirmat că situația descrisă de Laurențiu Beșu este reală și că atmosfera de la Curtea de Apel București este una toxică, marcată de presiuni și acțiuni disciplinare. Aceasta a declarat public că sprijinul său vine din convingerea că adevărul trebuie spus, în ciuda riscurilor profesionale. Proteste pentru justiție independentă în mai multe orașe Manifestații pentru apărarea independenței Justiției au avut loc vineri seară în mai multe orașe din țară, inclusiv Iași, Brașov și Timișoara. Peste 200 de persoane s-au adunat în fața Tribunalului Iași, unde timp de aproximativ două ore au scandat lozinci precum „Independență fără influențe”, „Apărăm Justiția” sau „Ieșiți din casă dacă vă pasă”. Protestatarii spun că prin această manifestație susțin „vocile curajoase din Justiție” și cer corectarea legislației adoptate după anul 2017. Mesajele protestatarilor: condamnări anulate și lipsă de reformă Unul dintre participanți a declarat că protestul urmărește să transmită un semnal clar autorităților, în contextul în care persoane condamnate definitiv ajung să fie eliberate prin proceduri excepționale. Manifestanții speră ca Guvernul și Ministerul Justiției să inițieze o reformă reală, care să readucă încrederea publicului în sistemul judiciar. Protest și la Brașov, fără mobilizare online La Brașov, câteva zeci de persoane au protestat în fața Tribunalului, cerând instituții judiciare corecte, proceduri transparente și decizii motivate public. Organizatorii au precizat că manifestația nu a fost mobilizată prin rețelele sociale, dar a primit aprobarea Primăriei în cursul zilei de vineri. Brașov: apel la reformă reală în Justiție Participanții, studenți, pensionari și muncitori, au transmis că lipsa unei reforme autentice riscă să ducă la revolta cetățenilor și la abandonarea valorilor democratice. Protestatarii au cerut responsabilitate și transparență din partea instituțiilor judiciare. Protest la Timișoara, în fața Palatului Dicasterial Zeci de timișoreni s-au adunat vineri seară în fața Palatului Dicasterial din Timișoara, pentru a-și exprima susținerea față de magistrații care au vorbit public despre presiunile din sistem. Au fost scandate mesaje împotriva șefei ÎCCJ, Lia Savonea, și a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Referiri la protestele din 2019 Activistul civic Cristi Brâncovan a amintit că mulți dintre participanți au fost prezenți și la protestele din 2019 pentru apărarea independenței Justiției. Acesta a susținut că, deși schimbările politice au eliminat unele riscuri, influențele asupra Justiției ar fi continuat sub alte forme. Sloganuri dure împotriva corupției La Timișoara au fost scandate lozinci precum „Justiție, nu corupție”, „Justiție, nu prescripție”, „Hoții!” și „Unde-i lege, nu-i Savonea”. Protestatarii au subliniat că manifestațiile vor continua dacă nu vor fi adoptate măsuri concrete pentru garantarea independenței Justiției.

Andrej Babiš revine la conducerea guvernului ceh (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Miliardarul Babiš revine la conducerea guvernului ceh. Panică la Bruxelles, aplauze la Budapesta

Miliardarul Andrej Babiš, susținător al președintelui american Donald Trump, a revenit marți în funcția de prim-ministru al Republicii Cehe, la două luni după victoria electorală a partidului său, ANO. Babiš, în vârstă de 71 de ani, a mai condus guvernul între 2017 și 2021. Numirea oficială de către președintele Petr Pavel Președintele ceh Petr Pavel l-a numit oficial pe Babiš în funcția de premier. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță „Le promit cetățenilor Republicii Cehe că le voi apăra interesele, atât la nivel național, cât și internațional”, a declarat Babiš la ceremonia de învestitură. Coaliție cu extrema dreaptă Partidul ANO a obținut 80 de mandate din 200, insuficiente pentru a forma singur guvernul. Babiš a semnat un acord de coaliție cu: SPD, partid eurosceptic de extremă dreapta; Vocea Automobiliștilor, o formațiune de dreapta în ascensiune. Programul său electoral a mizat pe creșterea beneficiilor sociale și reducerea sprijinului pentru Ucraina, în numele prioritizării intereselor cehilor. Posibilă orientare spre Ungaria și Slovacia După alegeri, Babiš a declarat că rămâne loial Uniunii Europene. Totuși, revenirea sa la putere ar putea marca o schimbare de ton față de Bruxelles și un aliniament mai puternic cu Ungaria lui Viktor Orbán și Slovacia condusă de un guvern eurosceptic. Ambele țări se opun ajutorului militar pentru Ucraina și contestă sancțiunile împotriva Rusiei. Babiš a colaborat deja cu Orbán în 2023 prin crearea grupului „Patrioți pentru Europa”, o platformă parlamentară eurosceptică. Premierul respinge ideea unui referendum pentru ieșirea din UE Deși SPD a cerut organizarea unui referendum privind părăsirea Uniunii Europene, Babiš a refuzat această propunere. Premierul consideră propunerera contraproductivă pentru stabilitatea țării. Averea lui Babiš și controversa conflictelor de interese Fost om de afaceri și fost comunist, Andrej Babiš este fondatorul conglomeratului Agrofert, unul dintre cele mai puternice grupuri economice din Cehia. Forbes îl plasează pe locul șapte în topul celor mai bogați cetățeni cehi. Pentru a fi numit premier, Babiš a trebuit să găsească o soluție la potențialele conflicte de interese generate de afacerile sale. Săptămâna trecută a anunțat că va transfera operațiunile Agrofert către o entitate independentă, în perspectiva trecerii companiei către copiii săi. Președintele Pavel s-a declarat mulțumit de decizie, dar presa și opoziția rămân sceptice din cauza lipsei de detalii. Acuzații de fraudă și legături cu poliția secretă comunistă Babiš continuă să fie vizat de acuzații privind: fraudarea unor fonduri europene în 2007, acuzații pe care le neagă; colaborarea cu poliția secretă comunistă în anii 1980, afirmații respinse vehement de acesta. Adversarii politici îl acuză că a confundat adesea interesele personale cu cele ale statului ceh. Guvernul propus ridică semne de întrebare: cazul ministrului Mediului Echipa guvernamentală a lui Babiš are nevoie de aprobarea președintelui Pavel. Una dintre cele mai controversate nominalizări este cea a lui Filip Turek (Vocea Automobiliștilor) pentru portofoliul Mediului. Turek este anchetat pentru: violență domestică și viol, în urma unei plângeri depuse de o fostă parteneră; un episod privind saluturi naziste, anchetă ulterior clasată. Presa cehă a publicat și mesaje rasiste și homofobe atribuite lui Turek, amplificând criticile la adresa coaliției conduse de Babiš.

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă - surse

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă , afirmă surse din Executiv. Potrivit acestor surse, cabinetul Bolojan pregătește acum atât bugetul pe 2026, cât și celebra „ordonanța-trenuleț”, prin care se amână unele cheltuieli, precum intrarea în vigoare a pensiilor speciale ale primarilor.  Citește și: Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o mai plătească pentru salariile câștigate de magistrați prin procese, între 2025 și 2029 Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă Vineri, șeful Executivului a arătat că așa-numita ordonanță-trenuleț, care amâna, an de an, plata unor drepturi, va fi adoptată și la final de decembrie 2025. Însă el a afirmat, referindu-se la pensiile speciale ale primarilor, că „lucruri care nu sunt normal să mai fie în lege trebuie nu prorogate, anulate, în așa fel încât să punem lucrurile în curat”.  Potrivit surselor din Executiv, bugetul va fi construit pe estimarea unui deficit bugetar între 6,2% și 6,4% din PIB, iar creșterea economică este estimată la 0,8% și 1% din PIB.  Cursul de schimb pe baza căruia va fi construit bugetul ar fi de 5,1 lei pentru un euro.  Anul viitor vor intra în vigoare și noile majorări de taxe și impozite locale. 

Jurnaliști și ONG-uri cer Guvernului transparență Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Jurnaliști și ONG-uri cer Guvernului transparență: „opacitate și agresivitate” în relația cu presa

Mai mulți jurnaliști și ONG-uri cer Guvernului mai multă transparență: Executivul ar da dovadă de „opacitate și agresivitate” în relația cu presa, se arată într-o scrisoare deschisă, semnată, printre alții, de ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent sau Octav Ganea, fotojurnalist la Inquam Photos.  Citește și: Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o mai plătească pentru salariile câștigate de magistrați prin procese, între 2025 și 2029 Jurnaliști și ONG-uri cer Guvernului transparență: „opacitate și agresivitate” în relația cu presa Ce se afirmă în scrisoare: „Jurnaliști acreditați la Guvern semnalează că agenda prim-ministrului este anunțată în mod constant tardiv, de multe ori după ce evenimentele de pe agendă au avut loc (...) Unele dintre întâlnirile prim-ministrului nu sunt anunțate public” „De la începutul mandatului dumneavoastră ca prim-ministru la Palatul Victoria s-a interzis accesul fotografilor și cameramanilor de presă la ședințele de Guvern” „Doar lipsa de interes pentru o informare completă și exhaustivă a publicului împiedică echipa de presă a Guvernului să organizeze, acolo unde jurnaliștii sunt prezenți pentru a relata, spații ad-hoc pentru declarații, adică un «cadru organizat»”. „Dvs., domnule prim-ministru, ați vorbit despre un Guvern al transparenței, dar iată că, în practică, atitudinea nu este doar de opacitate, ci chiar și de agresivitate în relația cu presa”, se mai arată în scrisoare. 

Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: va primi 0,1% din veniturile companiilor de stat Foto: Guvernul României
Eveniment

Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: va primi 0,1% din veniturile companiilor de stat

Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: această super-agenție va fi finanțată „dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situațiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al președintelui AMEPIP”.  Prevederea apare în HG 1053/2025, publicată în Monitorul Oficial de joi, numărul 1115.  Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă În plus, AMEPIP mai reține o cotă de 30% din amenzile aplicate. Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: va primi 0,1% din veniturile companiilor de stat Nota de fundamentare la această hotărâre de guvern nu precizează impactul acestei măsuri. Tot ce se arată în nota de fundamentare este: „Referitor la finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale AMEPIP, acestea se asigură integral din venituri proprii”.  DeFapt.ro a arătat că unul dintre vicepreședinții AMEPIP, recent numit în funție, este Bogdan Stănescu, sinecurist celebru, doctor al Academiei de Poliție.  Potrivit propriului CV, Stănescu a urmat aproximativ în aceeași ani două facultăți: Dreptul, la Hyperion, între 1993 și 1996, și ingineria, la Universitatea de Petrol și gaze din Ploiești, între 1994 și 1999. În 2001 a devenit doctor al Academiei de Poliție, celebră pentru numărul uriaș de doctorate plagiate.  Potrivit unei declarații de avere din 2025, Bogdan Stănescu, la acel moment  „consilier strategie” la Banca Națională, fusese plasat, în anul fiscal 2024, în câteva sinecuri extrem de bine plătite: Președinte Consiliu de Administrație (CA) Depogaz, filială Romgaz: 254.669 lei, net, anual CA Rompetrol (ca reprezentant al Ministerului Energiei): 168.000 de lei Președinte al directoratului la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE): 567.134 de lei. Salariul de la BNR a fost secretizat în declarația de avere. Sumele declarate sunt în valoare de peste 990.000 de lei. Averea lui Stănescu este imensă: a achiziționat, în 2022, două BMW-uri și are patru apartamente. 

Criza apei, guvernul anunță măsuri de urgență (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Criza apei din Prahova și Dâmbovița: Guvernul anunță măsuri de urgență

Executivul a anunțat un set amplu de măsuri pentru sprijinirea locuitorilor din Prahova și Dâmbovița afectați de problemele de furnizare a apei, subliniind că premierul Ilie Bolojan a coordonat permanent intervențiile instituțiilor responsabile. Ministerele de Interne, Mediu, Energie și Sănătate, alături de structurile pentru situații de urgență, au acționat pentru asigurarea apei potabile și menajere, dar și pentru prevenirea unor riscuri suplimentare legate de energie sau funcționarea unităților sanitare. Peste 540.000 litri de apă distribuiți gratuit în regim de urgență În urma deciziilor CNSU, autoritățile au repartizat gratuit 541.954 litri de apă către populația afectată, dintre care 379.554 litri în județul Prahova și 162.400 litri în Dâmbovița. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Distribuția a fost realizată de Inspectoratele pentru Situații de Urgență, în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie. Măsuri operative ale Ministerului Mediului și ANAR Ministerul Mediului a activat o celulă operativă cu specialiști hidrologi, hidrotehnicieni și tehnicieni de operare, care monitorizează nivelurile, turbiditatea și debitele în zona Paltinu–Voila. Echipele ANAR și ABA au rămas în teren 24/24 pentru evaluări, măsurători și stabilirea parametrilor necesari reluării tratării apei, în timp ce ministrul Diana Buzoianu și oficiali ai MMAP au verificat personal situația la fața locului. Decizii tehnice urgente pentru stabilizarea debitelor Autoritățile au dispus deschiderea golirii de semiadâncime, stabilirea unui debit constant de 3 mc/s pentru alimentarea lacului Voila și reconfigurarea traseului apei prin instalațiile Hidroelectrica. În paralel, SGA a prelevat probe succesive pentru a determina momentul în care apa poate fi reintegrată în procesul de tratare. Monitorizare continuă și ședințe operative zilnice Debitele și turbiditatea sunt monitorizate în timp real, iar raportările tehnice sunt transmise Ministerului Mediului la fiecare șase ore. În același timp, au loc ședințe zilnice cu ESZ Prahova, ANAR, Hidroelectrica, DSP și autorități locale pentru evaluarea avariilor și coordonarea măsurilor urgente. Control asupra operatorului de apă și accelerarea lucrărilor de infrastructură Corpul de Control al MMAP verifică modul în care operatorul ESZ Prahova și-a îndeplinit obligațiile privind rezervele tehnice și infrastructura, în timp ce ANAR analizează variante pentru accelerarea lucrărilor la conducta GF2. Raportările din teren trebuie transmise către minister în maximum 60 de minute. Reluarea tratării apei depinde de nivelul turbidității Lacul de priză Voila este alimentat cu un debit stabil de 3 mc/s, iar reluarea tratării apei este estimată la maximum șase zile, în funcție de scăderea turbidității și capacitatea operatorului de a restabili procesul tehnologic. Ministerul Energiei a confirmat că alimentarea cu energie electrică în Prahova și la nivel național nu este afectată, chiar dacă centrala CECC Brazi este temporar oprită. Au fost mobilizate echipe de intervenție, sistate lucrările la instalațiile de 110 kV și puse în funcțiune capacități suplimentare de producție din cadrul CE Oltenia și Hidroelectrica. Funcționarea rafinăriei Petrobrazi și repornirea CE Brazi Rafinăria Petrobrazi funcționează în parametri normali, iar repornirea centralei electrice de la Brazi este programată imediat ce debitul de apă necesar răcirii revine în limite sigure, estimarea fiind pentru data de 8 decembrie. Ministerul Sănătății a coordonat intervențiile pentru spitalele din Prahova afectate de lipsa apei, în care se aflau 378 de pacienți. A fost activat mecanismul de suport cu marile spitale de urgență din București, pregătite să preia pacienți în caz de necesitate, inclusiv în scenarii cu victime multiple.

Criza apei de la Paltinu, guvernul promite ajutoare (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Criza apei de la Paltinu: Guvernul pregătește sprijin pentru localitățile afectate

Toate nevoile primăriilor din localitățile afectate de sistarea alimentării cu apă, generate de situația de la lacul de acumulare Paltinu, vor fi centralizate, urmând să fie convocată o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU). Scopul este acordarea de sprijin la nivel guvernamental pentru comunitățile afectate, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Monitorizarea turbidității și reluarea tratării apei Potrivit ministrei, nivelul de turbiditate al apei este monitorizat în fiecare oră, iar imediat ce parametrii vor permite intervenția, operatorul de apă va porni procesul de tratare. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Acest proces va dura aproximativ 72 de ore. Hidroelectrica va asigura debitul necesar pentru tratarea apei. Lucrări pentru suplimentarea rezervelor locale de apă Începând de marți, operatorul de apă ESZ va demara lucrări pentru suplimentarea rezervelor de apă prin bazinul local de apă curată. Măsura are rolul de a crește capacitatea de stocare și de a reduce riscul unor noi întreruperi în alimentarea populației. Lucrări critice la barajul Paltinu și impactul pe termen mediu Pe termen mediu, lucrările necesare la barajul Paltinu impun coborârea nivelului apei sub un anumit prag, estimat a fi atins în următoarele șase luni. Experții au subliniat că aceste lucrări sunt esențiale pentru siguranța barajului și protecția populației în caz de viituri, dar și pentru alimentarea cu apă potabilă. În această perioadă pot apărea situații similare celei actuale, motiv pentru care autoritățile locale trebuie să elaboreze planuri clare pentru suplimentarea rezervelor de apă. Ministerul Mediului va colabora cu autoritățile locale în acest sens. Verificări și primele concluzii ale Corpului de control Corpul de control al Ministerului Mediului a solicitat deja informații pentru analiza situației actuale de la Paltinu, iar primele concluzii urmează să fie prezentate în zilele următoare. Duminică, ministra Mediului a convocat o ședință de urgență cu prefecții județelor Prahova și Dâmbovița, Daniel Nicodim și Marian Tănase, alături de primarii localităților afectate și reprezentanții instituțiilor cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență. Sistarea alimentării cu apă a avut loc din cauza turbidității ridicate în lacul de acumulare Paltinu, provocată de precipitațiile abundente înregistrate în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan Foto: Facebook
Politică

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură: „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan”, a spus Ciolacu la un interviu cu Ionuț Cristache. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Fostul premier candidează acum pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău.  Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan. Cineva a fost cu influență la prim-ministru, iar primul ministru a declanșat un control prin Corpul de control al primului ministru în urma celor sesizate de acea persoană. Deci au existat efecte după acea audiență”, a spus Marcel Ciolacu despre cazul afaceristului Fănel Bogos, potrivit transcrierii Gândul.  „Eu votez moțiune împotriva Guvernului Bolojan. Dacă următorul pachet, cel cu reformă în administrație centrală și locală, nu vine și cu măsuri de relansare a economiei, eu votez moțiunea”, a susținut fostul premier.  Pe de altă parte, el a subliniat că a terminat aceeași facultate cu purtătoarea de cuvânt a guvernului Bolojan, Ioana Dogioiu: „Și eu, ca doamna purtătoare de cuvânt, am terminat Universitatea Ecologică. Nu era acreditată universitatea, normal că am dat licența la Universitatea București, la fel ca doamna purtător de cuvânt”. 

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare Foto: Facebook CFR Calatori
Economie

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom, Carpatica Feroviar și companii din industria de Apărare: mai multe articole din ordonanța de urgență privind cea de a doua rectificare bugetară din 2025 prevăd majorarea capitalului social la aceste societăți de stat. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Însă, în proiectul ordonanței de urgență nu se precizează exact de ce sume va beneficia fiecare companie.  Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare În 14 noiembrie, premierul Ilie Bolojan se angaja ca acele companii de stat cu pierderi „cronice” să fie lichidate, nu salvate din nou de către contribuabili.  „Pe de-o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul să finalizăm procedurile de lichidare. Deci, aceste companii care sunt o gaură neagră, (…) companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele”, a spus Bolojan pentru Europa Liberă.  Ce prevede acum proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetului: „Din suma prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la capitolul 84.01 "Transporturi", titlul 72 "Active financiare", articolul 72.01 "Active financiare", alineatul 72.01.01 "Participare la capitalul social al societăților comerciale", se alocă fonduri pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România - S.A., cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat”. Ordonanța arată că banii sunt pentru acoperirea „cheltuielilor curente și de capital” O formulare asemănătoare apare în cazul CFR Călători, cu precizarea că banii vor fi folosiți pentru acoperirea datoriilor către bugetul de stat Se majoreaza cu o suma neprecizata capitalul companiei CFR pentru acoperirea cheltuielilor curente. La Tarom, majorarea capitalului va fi folosită „pentru reducerea deficitului de finanțare necesară în anul 2025 pentru acoperirea cheltuielilor curente și de capital”.  O sumă uriașă, de 900 milioane de lei „poate fi utilizată pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia”, mai precizează OUG-ul.  Nici una din aceste decizii nu este explicată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.  CFR a avut în 2024 datorii de 1,5 miliarde de lei și pierderi de 432 milioane de lei. CFR Călători avea, în 2024, datorii de 1,27 de miliarde de lei. Principalele companii din industria de apărare aveau pierderi, în 2024, de circa 1,3 miliarde de lei. 

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă Foto: Captură Google Maps
Eveniment

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul Liei Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu o curte imensă, situat pe Bulevardul Mareșal Constantin Prezan, la nr. 4. Citește și: Minciună stupidă a lui Moșteanu: a fentat stagiul militar obligatoriu iar acum invocă studii fictive Executivul este obligat,  în baza art. 2 lit. a) din O.G. 19/2002, să ofere reședințe de protocol pentru: Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, prim-ministru, președintele Curții Constituționale, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele Curții de Conturi, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Academiei Române și persoanele care au avut calitatea de șef al statului român. Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă Azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern, s-a aflat o hotărâre de guvern „privind trecerea unui imobil din domeniul privat al statului în domeniul public al statului”. În nota de fundamentare se arată că acest imobil va deveni reședință oficială, fără să se precizeze funcția și numele beneficiarului: „Urmare adresei nr. 1639/09.09.2025 înregistrată la RA A.P.P.S. cu nr. 13671/11.09.2025  formulată în baza art. 2 lit. a) din O.G. 19/2002, prin care se solicită atribuirea unei locuințe cu destinația de reședință oficială, Sucursala pentru Administrarea şi Întreţinerea Fondului Imobiliar, prin adresa nr.5025/12.09.2025 înregistrată la regie cu nr.13770/12.09.2025, propune  trecerea imobilului situat în b-dul Mareșal Constantin Prezan nr. 4, etaj 1, apartament nr. 2, sector 1, București, din domeniul privat al statului și administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" și schimbarea destinației locuinței în reședință oficială”.  Însă, tot azi, Lia Savonea, președintele ÎCCJ, a declarat pentru news.ro că a solicitat, legal, o reședință oficială: „Da, am formulat o solicitare în acest sens, în condiţiile şi potrivit procedurilor prevăzute de cadrul legal aplicabil funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.  Viitoarea reședință oficială de pe Bulevardul Mareșal Prezan are cinci camere şi dependinţe, cu suprafaţa totală de 378,31 mp,  suprafaţa utilă de 271,73 mp și un teren aferent de 1.677 mp. Valoarea sa de inventar este de 3,77 milioane de lei, din care inventar construcție de 623.000lei și valoare inventar teren de 3.152.000lei.  Savonea avea, în ultima declarație de avere, din 2024, două case, din care una, de 171 mp, la Chiajna, lângă București. Ea mai deține un BMW și circa 700.000 de euro în conturi.  În acest bloc de protocol, situat între Arcul de Triumf și Piața Charles de Gaulle, au locuit la începutul anilor 2000 Traian Băsescu, Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu. 

Guvernul raportează datorie publică record (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Economie

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie

Datoria administrației publice a ajuns în iulie 2025 la 1.070,18 miliarde lei, în creștere față de 1.039,96 miliarde lei în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această evoluție marchează un nou vârf al datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei în PIB urcă la 58,9% Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, față de 57,3% în iunie 2025, conform datelor INS din 10 octombrie. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Nivelul se apropie de pragul de 60%, considerat limită de sustenabilitate în Uniunea Europeană. Creșteri atât în datoria pe termen lung, cât și pe termen scurt În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie. Datoria pe termen scurt s-a majorat și ea, ajungând la 65,19 miliarde lei, față de 64,62 miliarde lei în luna precedentă. Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei publice Cea mai mare componentă a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, cu 884,026 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat au ajuns la 166,6 miliarde lei. Distribuția datoriei după monedă: lei, euro și dolari americani Datoria publică în moneda națională se ridică la 489,747 miliarde lei. Datoria denominată în euro este echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar cea în dolari americani ajunge la echivalentul a 112,96 miliarde lei. Datoria administrației centrale și locale în creștere Administrația publică centrală înregistra în iulie o datorie de 1.046 miliarde lei, în creștere față de 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din aceasta, 980,833 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Administrația publică locală a raportat o datorie de 24,175 miliarde lei, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria internă se menține la 28,8% din PIB Datoria internă a administrației publice a totalizat 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB, nivel similar cu cel din luna anterioară. Din această sumă, 503,704 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 19,411 miliarde lei din cea a administrației locale. Datoria externă depășește 547 miliarde lei, ajungând la 30,1% din PIB Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, față de 517,668 miliarde lei în iunie. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, un avans față de 28,5% în luna precedentă. Datoria externă a administrației centrale totalizează 542,299 miliarde lei, iar cea a administrației locale 4,764 miliarde lei.

Ministrul Muncii este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor Foto: Facebook
Politică

Ministrul Muncii este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor

Ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, declară că este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor din rândul bugetarilor. Guvernul Bolojan discută de mai multe luni reducerea numărului de bugetari, mai mulți lideri ai coaliției majoritare au arătat că statul ar putea funcționa dacă s-ar concedia peste 100.000 dintre aceștia, din circa 1,3 milioane, dar până acum nu s-a întâmplat nimic.  Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Ministrul Muncii este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor „În legătură cu orice posibilă concediere colectivă, orice sindicat, din orice domeniu, mai ales din Sănătate, va găsi în Ministerul Muncii un suporter şi un aliat. Există o lege, un Cod al Muncii, care ne vorbeşte despre cum se poate şi trebuie să se medieze orice fel de posibilă concediere colectivă, pentru că niciun ministru al Muncii, niciodată, nu doar eu, oricare, nu-şi doreşte concedieri colective”, a afirmat Florin Manole la Antena 3, citat de News.ro. „Cred că orice funcționar public care face un serviciu public astăzi trebuie să rămână să facă serviciul ăla public pentru că în primul rând statul român ca orice stat normal trebuie să asigure servicii. Eu am spus în repetate rânduri că avem deficit de personal în multe zone.  Sunt case de pensii care nu au numărul de angajați pe care ar trebui să îl aibă de ani de zile”, a mai susținut el.   

Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam Foto: Guvernul României
Politică

Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam

Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Bolojan. Inquam arată că, în schimb, sunt furnizate doar fotografii realizate de „fotografii aflați pe statul de plată al guvernului și trecute prin filtrul biroului de presă”. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Fotografii structurilor neguvernamentale de presă au avut acces doar la prima ședință de guvern a premierului Bolojan, după care li s-a interzis accesul. Cel puțin din anul 2000, de pe vremea guvernului Năstase, presa a putut asista la primele minute ale ședințelor de guvern.  Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam „Agenția Inquam Photos transmite public premierului Romaniei solicitarea, formulată până acum în mod repetat  pe grupurile oficiale de comunicare cu presa ale executivului, de permitere a accesului fotojurnaliștilor la debutul ședințelor de guvern și revenirea la normalitate în ceea ce privește accesul fotojurnaliștilor la evenimentele organizate în Palatul Victoria.  Activitatea fotojurnaliștilor nu poate fi înlocuită de ilustrația foto subiectivă furnizată de fotografii aflați pe statul de plată al guvernului și trecută prin filtrul biroului de presă, limitarea accesului presei fiind o trăsătură definitorie în regimurile iliberale.Din poziția de agenție de presă foto responsabilă cu informarea unei părți semnificative a publicului național, prin ilustrarea știrilor publicate de redacțiile partenere, ne simțim datori să îi reamintim premierului României că eforturile depuse de Guvernul României pentru stabilizarea situației economice nu sunt incompatibile cu transparența”, se arată în mesajul Inquam. 

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern Foto: Inquam/Octv Ganea
Eveniment

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern. Inițial, Curtea anunțase  că se va pronunța la 4 februarie în legătură cu legea numită „privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Citește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern Legea a fost contestată pentru a doua oară de AUR la CCR, iar termenul stabilit de judecători era 4 februarie: „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”. După acest anunț, CCR a emis o erată și a precizat că ședința de judecată ba fi pe 21 ianuarie. Ulterior, Guvernul a anunţat că va solicita CCR preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026. Această lege este esențială pentru ca Guvernul să poată promova bugetul pe 2026.  În sfârșit, spre seară, CCR a decis să judece contestația pe 10 decembrie.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Acum câteva zile, Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră