marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

guvern

518 articole
Politică

Auristul Mohammad Murad îi propune lui Grindeanu să guverneze: „Sunteți gata să intervenim împreună?”

„Îi adresez public o întrebare domnului Sorin Grindeanu: partidul dumneavoastră a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare. Sunteți gata să intervenim împreună pentru salvarea economiei românești?”, a scris, pe Facebook, deputatul AUR Mohammad Murad. Surse din PSD susțin că acest partid a răspuns deja favorabil oifertei, iar Murad va discuta cu Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Murad nu este la prima tentativă de a susține un guvern post-Bolojan. El ar fi vrut să voteze guvernul Veștea, dar a fost oprit de George Simion. Grindeanu numără voturile, dar nu are 233 „Cred că a sosit momentul să încheiem acest lung episod al lamentărilor despre ceea ce se întâmplă în România. De ani de zile, clasa politică ne spune cât de rău ne merge. De ani de zile ni se prezintă diagnostice, statistici, falimente, datorii și locuri de muncă pierdute. România nu mai are nevoie de încă o analiză a crizei. România are nevoie de intervenție. Am ascultat cu atenție analiza PSD, exprimată prin vocea domnului Sorin Grindeanu, despre situația mediului de afaceri, despre valul de falimente care lovește capitalul autohton și despre dispariția zilnică a aproximativ 180 de locuri de muncă. Sunt realități pe care nu numai că le confirm, dar asupra cărora avertizez de multă vreme. Și atunci pun o întrebare simplă: când trecem la fapte? (...)    Capitalul autohton nu are nevoie de coroane de flori după faliment. Are nevoie de măsuri înainte de faliment. De aceea, îi adresez public o întrebare domnului Sorin Grindeanu: partidul dumneavoastră a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare. Sunteți gata să intervenim împreună pentru salvarea economiei românești? Sau trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se supără partenerii europeni, președintele României ori altcineva pentru faptul că PSD și AUR, primele două partide rezultate din votul românilor, se așază la aceeași masă atunci când interesul național o cere?   Economia României nu este nici de stânga, nici de dreapta. Falimentul nu întreabă antreprenorul cu cine a votat. Șomajul nu are carnet de partid. În calitate de președinte al Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților, invit toate partidele parlamentare marți, 18 august 2026, ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism, pentru constituirea unei: CELULE DE CRIZĂ PENTRU ECONOMIE ȘI CAPITALUL ROMÂNESC.   Propun ca această Celulă de Criză să primească un mandat foarte clar: în maximum 15 zile să prezinte un pachet de măsuri concrete, aplicabile imediat, pentru protejarea companiilor românești, a locurilor de muncă, a investițiilor și a capitalului autohton. Nu peste șase luni. Nu după alte conferințe. Nu după alte sute de falimente. În 15 zile”, a scris Murad, pe Facebook.    Liderii PSD îl vor trimite pe fostul ministru Radu Oprea în ”celula de criză” a lui Murad, potrivit informațiilor G4Media.   Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că, față de săptămâna trecută, negocierile pentru formarea unui nou Guvern nu au produs schimbări semnificative și a invocat prezența redusă a parlamentarilor în această perioadă.   “În jurul datei de 1 septembrie, probabil, lucrurile vor fi mai clare”, a afirmat Grindeanu.

Auristul Mohammad Murad îi propune lui Grindeanu să guverneze: „Sunteți gata să intervenim împreună?”
Soții de la Craiova, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, s-ar fi întâlnit cu Simion, în secret, și au pregătit un guvern PSD-AUR, fără Grindeanu - surse presă
Politică

Soții de la Craiova, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, s-ar fi întâlnit cu Simion, în secret, și au pregătit un guvern PSD-AUR, fără Grindeanu - surse presă

Olguța Vasilescu și soțul ei, Claudiu Manda, secretar general al PSD, s-ar fi întâlnit, în secret, cu președintele AUR, George Simion, acum trei săptămâni, scrie Cotidianul. Potrivit acestei publicații, relația dintre Grindeanu și soții de la Craiova s-a răcit puternic. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal „S-a discutat o formulă de guvernare PSD–AUR. Construcția a fost agreată de principiu, cu un detaliu care schimbă natura întregii discuții: Sorin Grindeanu nu face parte din ea. Principiul acestei alianțe a fost că ea va continua și din 2028”, susține Cotidianul. Grindeanu, ignorat și izolat Publicația arată că sunt mai multe semne că Grindeanu nu mai controlează PSD: Claudiu Manda, care se ducea zilnic la biroul președintelui Camerei Deputaților, și-a sistat vizitele Marian Mina și-a întârziat declarația de avere până când subiectul a devenit public și a fost presat de Grindeanu Dorin Popa, deputat afiliat grupului PSD, a semnat pentru declanșarea procedurii de suspendare a lui Nicușor Dan, deși PSD a afirmat că nu susține acest demers.  În mai, primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, a susținut, într-un interviu pentru Ziare.com, că partidul a ajuns la o intenție de vot de 13-14% și nu are soluții la criza actuală. Potrivit lui Toma, dacă Grindeanu și „soții de la Craiova” , Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, ar demisiona, s-ar putea reface coaliția cu PNL, USR și UDMR.  Întrebat dacă este de părere că Sorin Grindeanu ar trebui să plece din fruntea partidului, primarul PSD a spus: „Cu siguranță. Și nu numai el. Vorbesc și de cei doi soți de la Craiova”.  Încă din aprilie, primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, părea că îi dă un brânci lui Sorin Grindeanu: acesta „poate” demisiona de bună voie de la conducerea Camerei Deputaților, dacă se rupe de coaliția cu PNL, USR și UDMR care l-a susținut pentru acest post. Șeful PSD pierdea toată puterea în stat, plus nenumărate privilegii. „Domnul Grindeanu a şi spus că nu se ţine de scaunul de la Camera Deputaţilor şi că în momentul în care această coaliţie nu mai există, automat poate să-şi dea demisia”, spunea primarul Craiovei.  Însă surse din PSD arătau că, dimpotrivă, Grindeanu le-a spus liderilor de organizații județene că nu va demisiona de la conducerea Camerei Deputaților.  Încă din octombrie 2025, o analiză DeFapt.ro avertiza că „adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră”.  „Adevăratul șef al PSD este deja și va fi și în viitorul apropiat Lia Olguța Vasilescu, primar al Craiovei, fost lider al tineretului PRM, pe atunci într-o relație politică extrem de apropiată de Vadim Tudor, care a adus-o în Parlament (...)  Mai mult, trecutul peremist al Olguței Vasilescu o fac pe aceasta partenerul perfect al AUR. Vedem deja semnale dinspre PSD: îl critică pe ministrul Apărării fiindcă vrea adoptarea rapidă a legii serviciului militar voluntar și îl contrazice pe șeful Statului Major, generalul Vlad, după ce a spus că România trebuie să ajute R.Moldova în caz că este invadată de Rusia. Pe scurt, doar mesaje care bucură Moscova și AUR.  Vom vedea în ce direcție va evolua un PSD disperat că scade în sondaje, electoratul său migrând în masă la AUR”. 

Spre deosebire de optimistul Nazare, consilierul prezidențial Burnete estimează o cădere a PIB-ului
Politică

Spre deosebire de optimistul Nazare, consilierul prezidențial Burnete estimează o cădere a PIB-ului

Consilier prezidențial Radu Burnete a apreciat, într-un interviu pentru Libertatea, că PIB-ul României se va contracta, în 2026, cu 0,4-0,6%: „E foarte posibil ca anul ăsta, să încheiem cu o recesiune”. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal Evaluarea sa este similară celor făcute de Fitch sau diferite instituții bancare. În schimb, la o dezbatere organizată de Ziarul Financiar acum câteva zile, ministrul de Finanțe susține că România va avea o creștere economică de 0,1% din PIB, așa cum se estimase la început de 2026: „Mă uit la următoarele trimestre, T3 şi T4, şi sperăm într-o revenire a consumului în aceste două trimestre, astfel încât să avem un trimestru patru pozitiv, ceea ce ne-ar permite să fim aproape de ţinta de creştere pe care am prognozat-o la începutul anului (...) Scenariul de bază era un plus de 0,1%, dar acest plus depinde foarte mult de modul în care va evolua economia în T3 şi T4”. „Estimăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, întrucât scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea scăzută a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă”, era evaluarea Fitch, de acum câteva zile.  România mai are de așteptat săptămâni până la viitorul Guvern În ceea ce privește viitorul Guvern, Burnete a spus că „în câteva săptămâni, la începutul toamnei, vom vedea o soluție”.  Consilierul prezidențial a arătat că președintele Nicușor Dan exclude în continuare o coaliție PSD-AUR.  El a vorbit și despre viitoarea lege a salarizării bugetarilor, negociată în aceste zile la Palatul Cotroceni: „Anul acesta România va cheltui în jur de 166 miliarde de lei cu salarizarea publică. Dacă aplicăm aceste plafoane, suma anul viitor, se duce undeva spre 170 miliarde de lei. (…) Din tot ceea ce produce România, rezonabil este ca nu mai mult de 8% să se ducă pe salarizarea publică. În această limită trebuie să ne încadrăm. În anul viitor va însemna între 8 și 12 miliarde de lei în plus. Dacă economia noastră va crește și aceste sume vor crește”.  Președinții PSD, PNL, USR și UDMR, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, se întâlnesc marți, 11 august 2026, cu președintele României, Nicușor Dan pentru discuții în cadrul grupului de lucru privind legea salarizării. Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arăta ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, la podcastul DeFapt.ro.  Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat”, a spus Pîslaru. 

Nazare, consolidat de menținerea ratingului de țară, relansat în cursa pentru postul de premier. Bolojan a anunțat că acceptă un „Guvern cu profil tehnocrat”
Politică

Nazare, consolidat de menținerea ratingului de țară, relansat în cursa pentru postul de premier. Bolojan a anunțat că acceptă un „Guvern cu profil tehnocrat”

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, este din nou favorit pentru funcția de premier, după ce România a reușit să evite trecerea, de către agențiile de rating, la categoria junk, afirmă surse politice. Aceste surse arată că liderul PNL Ilie Bolojan, într-un interviu la Europa FM, și-a nuanțat poziția: a renunțat să mai spună că PNL îl susține pe Siegfried Mureșan pentru poziția de premier și a vorbit despre un „guvern cu un profil tehnocrat”.  Citește și: Evaziune uriașă prin fraude cu TVA-ul, tip „carusel”: într-un an, mai mult decât autostrada Moldovei - evaluare CFA România Nazare este suspendat din PNL. El este suspendat și din Consiliul de Administrație al BNR, unde  a fost ales de Parlament în 2024.  Deocamdată, PSD negociază parlamentar cu parlamentar, pentru o majoritate Aceleași surse politice arată că PSD negociază acum o majoritate, discutând efectiv cu fiecare parlamentar. Formațiunea lui Grindeanu ar dori să aibă voturile pentru investirea viitorului Guvern la proximele discuții cu președintele Nicușor Dan, la mijlocul lunii august. Nu este clară încă atitudinea UDMR, dacă va părăsi tabăra PNL-USR și va trece de partea PSD.  Ieri noapte, în comunicatul în care reconfirma ratingul Baa3, cu perspectivă negativă, pentru România, Moody's aprecia că această țară va avea un guvern la final de august și nu vor fi alegeri anticipate. „România nu a organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate din 1989 încoace, iar acestea sunt, prin urmare, puțin probabile. Cu toate acestea, peisajul politic intern extrem de fragmentat face ca să nu fie clar ce guvern se va forma după două încercări eșuate. Ipoteza noastră de bază este că un nou guvern va fi format după vacanța de vară; un nou guvern trebuie să fie în funcție la începutul toamnei pentru ca bugetul pe 2027 să poată fi adoptat înainte de sfârșitul anului 2026. Deși volatilitatea politică va rămâne o caracteristică a peisajului politic al României în viitorul previzibil, opinia noastră cu privire la capacitatea țării de a rămâne pe calea consolidării fiscale va constitui un factor-cheie în stabilirea ratingului”, a scris Moody's. În interviul pentru Europa FM, Bolojan condiționa viitorul guvern „cu profil tehnocrat” de „o colectare mai bună, prin combaterea evaziunii, un guvern care reduce în continuare cheltuielile statului”.  În primăvară, președintele PSD Sorin Grindeanu era favorabil unui guvern tehnocrat, însă acum nu mai crede în angajamentele PNL: „Nu noi suntem într-o situație în care să fi respins în aceste trei luni posibile scenarii sau rezolvări ale acestei crize politice. Eu v-aș întreba mai simplu. Guvernul Tomac ce a avut? Nu era tehnocrat? În acel moment, ceea ce ne-a spus președintele atunci, la consultări, mie și delegației PSD, a fost următorul lucru – numitorul comun în a debloca situația e să găsim un premier independent, cu un guvern, de asemenea, tehnocrat. Vă reiau ce am spus atunci. Am fost de acord”. 

Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch
Politică

Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a punctat „efortul” Băncii Naționale a României în menținerea ratingului Fitch și a lăudat „responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare”, dar, în postarea sa de pe Facebook, nu a amintit nimic despre guvernul din care face parte sau despre premierul Bolojan. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Nazare a fost propulsat în funcția de ministru de Finanțe la propunerea PNL. El s-a suspendat din partid după ce a ajuns în consiliul de administrație al BNR. El este suspendat din CA-ul BNR pe perioada în care este ministru.  Nazare a fost propus ministru de Finanțe în guvernul Veștea, care a fost respins de Parlament. Mulțumiri către BNR și partide, nu către propriul Guvern Ce a scris Nazare, pe Facebook: „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții. A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a scris ministrul de Finanțe. Afirmația sa este parțial falsă, întrucât două proiecte complexe, jaloane PNRR, nu au trecut de Parlament: legea integrității și a salarizării bugetarilor.  În plus, Nazare cere un guvern cu puteri depline.  „În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României. Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune. De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare. Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României”, a scris el.   Presa a susținut în repetate rânduri că Alexandru Nazare ar putea fi viitorul premier, după Bolojan. 

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore
Politică

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore

Curtea de Apel București a judecat cu o viteză șocantă, probabil fără precedent, plângerile depuse de PSD împotriva unor hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan. La circa 30 de ore de la depunerea plângerii, șase din aceste HG-uri au fost suspendate. Aceasta nu înseamnă, teoretic, că procesul s-a încheiat și PSD are dreptate, dar HG-urile nu mai produc efecte. Unele din ele erau jaloane PNRR.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec (USR), a arătat că Executivul nu a avut nici 24 de ore ca să-și pregătească apărarea. În iunie, Ilie Bolojan a avut o experiență asemănătoare, dar în calitate de președinte al PNL. Atunci, Tribunalul Ilfov a decis în privința contestației depuse de 16 liberali, care au vrut suspendarea a două dintre deciziile luate luni de PNL, în câteva ore.  În circa 30 de ore, Curtea de Apel a dat câștig de cauză PSD-ului Iată cronologia care arată cu ce viteză uluitoare a acționat Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea: Luni, 27 iulie, PSD depune 12 plângeri prealabile (procedură obligatorie) împotriva a 12 HG-uri. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache. Premierul Bolojan a retras aproape imediat una din hotărâri, jalon PNRR, privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. El a spus că, deși este convins că a acționat legal, nu poate risca suspendarea HG-ului. Strategia va fi promovată prin proiect de lege.  Miercuri, 29 iulie, PSD atacă 11 din cele 12 hotărâri și cere suspendarea lor Potrivit șefului SGG, Reșitnec, „miercuri, începând cu ora 13:14, încep să intre la Secretariatul General al Guvernului (SGG reprezintă Guvernul în instanță) citații pe aceste 11 procese pentru a ne permite să construim apărare” Primul termen: joi, 30 iulie, ora 13:00. Completul de judecată, același care a “suspendat și comunicate de presă”, scrie Reșitnec. Este vorba de o decizie luată la plângerea Sanitas. Minuta Curții arăta că „suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă”.  Joi după-amiaza, Curtea de Apel dă câștig de cauză PSD și suspendă șase HG-uri. Printre ele și HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 „Așteptăm să ne fie comunicate deciziile, să vedem argumentele instanței și vom face recurs la fiecare din ele. Oare se vor judeca și acestea la fel de repede?”, scrie șeful SGG. 

Băsescu îl apără pe Bolojan: „Nu e vinovat pentru că nu avem guvern. El nu poate să plece”. Despre anticipate: „Încă trei-patru luni de bătut câmpii”
Politică

Băsescu îl apără pe Bolojan: „Nu e vinovat pentru că nu avem guvern. El nu poate să plece”. Despre anticipate: „Încă trei-patru luni de bătut câmpii”

Fostul președinte Traian Băsescu l-a apărat pe premierul Ilie Bolojan, într-o intervenție la România TV. Băsescu nu doar că a afirmat că nu Bolojan este de vină pentru criză, dar a atacat cererea PSD ca liderul PNL să plece de la Palatul Victoria înainte ca Parlamentul să voteze un nou Guvern. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează „Anticipatele înseamnă încă trei-patru luni de bătut câmpii” „Nu mi-e simpatic Bolojan, dar să știți că nu e el vinovat pentru că nu avem guvern. El nu poate să plece. Dacă nu se desemnează un alt premier și acesta e votat de parlament, Bolojan trebuie să stea acolo”, a arătat fostul șef al statului, potrivit transcrierii site-ului România TV. Însă Băsescu s-a opus ferm anticipatelor.  „Anticipatele înseamnă încă trei-patru luni de bătut câmpii, de campanii, de neglijat problemele țării”, a arătat el. Fostul președinte i-a recomandat lui Nicușor Dan să desemneze un premier între Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan. „Criza din 2008-2010 a fost una globală, în care noi nu găseam bani să ne împrumutăm. Acum, discutăm despre o criză creată de noi, pe care nu vrem să o rezolvăm decât pornind de la interesul personal, de partid, și nu de la interesul țării. (…) Avem două partide care au avut opțiuni: PNL a spus Siegfried Mureșan, PSD a spus Sorin Grindeanu. (…) Asta poate fi soluția. Nu putem sta până în 2028 cu un guvern interimar. Trebuie soluționată problema cât se poate de repede. Guvern, guvern, guvern! E condiția numărul unu și pentru credibilitate”, a declarat Traian Băsescu, care a mai apreciat că tergiversarea ”decredibilizează țara foarte tare”. Băsescu a comentat și speculațiile conform cărora Bruxelles-ul ”vrea să ne șubrezească”, subliniind că nici nu poate fi vorba despre așa ceva. ”Cea mai mare îngrijorare (la Bruxelles – n.r.) este când într-o țară din Est e o situație de criză, care are ecouri și în restul Uniunii. Nu vine nimeni special să facă rău României. Ne dau bani și nu știm să-i luăm. Noi singuri ne facem rău. Uite, nu avem guvern!”, a spus Băsescu.

Doar în județul Olt, PSD are 30 de directori și de șefi în deconcentratele Guvernului
Politică

Doar în județul Olt, PSD are 30 de directori și de șefi în deconcentratele Guvernului

Parlamentarul PNL Gigel Știrbu a prezentat, pe Facebook, o listă cu 30 de posturi de director, șefi sau inspectori șefi din Olt care sunt membri PSD. Ei continuă să conducă instituțiile deconcentrate din acest județ, adică structurile teritoriale subordonate direct ministerelor și autorităților centrale, deși PSD a anunțat că este în opoziție.  Citește și: Site-urile Antenei 3 și Realității, plătite de PSD, nici un cuvânt despre întâlnirea Ciolacu-Arsene. Gândul scrie pe larg despre ministrul Miruță, în Turcia Șeful administrației finanțelor publice Olt este Florin Diaconescu, de la PSD. Casa Județeană de Sănătate este tot a PSD, la fel ca și comisarul șef al Gărzii de Mediu Olt, inspectorul-șef de la Educație sau șeful așa-numitului Serviciu Hidrologic Independent. Însă, pe lângă Serviciul Hidrologic mai există și un Sistem de Gospodărire a Apelor Olt, unde director este tot de la PSD.  La Direcția Regională de Statistică, PSD are doar directorul executiv, dar secția de drumuri Slatina, din cadrul CNADNR, este condusă de un „șef secție” tot de la formațiunea lui Grindeanu. Știrbu le cere colegilor din PNL să publice listele cu pesediștii care conduc deconcentrate „Sorin Grindeanu repetă aproape obsesiv că PSD este în opoziție. Ne spune că și-au retras secretarii de stat, că și-au retras prefecții și că partidul nu mai are nicio legătură cu puterea. Dar românii nu trăiesc din declarații de presă,ei trăiesc în realitate.   Iar realitatea este că adevărata putere într-un județ nu stă doar în ministere. Puterea înseamnă cine conduce Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul Școlar, Casa de Pensii, ITM, AJOFM, APIA, DSVSA, Finanțele, Garda de Mediu, Agricultura, Apele Române și toate celelalte instituții care gestionează bani publici, controlează activitatea economică și iau decizii care influențează viața oamenilor.   În județul Olt, lista directorilor și directorilor adjuncți vorbește de la sine. Iar aceasta nu este doar o fotografie de moment, ci imaginea unui sistem construit și consolidat în ani de zile. Mai grav este că, în numeroase cazuri, vorbim despre oameni care ocupă funcții de conducere de foarte mult timp. Unii sunt în fruntea acelorași instituții de peste două decenii. S-au schimbat guverne, miniștri, premieri și chiar generații întregi de funcționari, dar ei au rămas acolo, de parcă instituțiile statului ar fi proprietatea lor.   Iar atunci când aceeași oameni conduc aceeași instituție ani și ani la rând, fără o competiție reală și fără o cultură a performanței, administrația riscă să devină rigidă, lipsită de inițiativă și rezistentă la schimbare. Instituțiile ajung să funcționeze după aceleași reflexe birocratice, iar cetățeanul este cel care plătește prețul.   PSD încearcă să convingă opinia publică că a intrat în opoziție. Dar opoziția nu se măsoară prin câteva demisii din funcții politice. Opoziția se măsoară prin renunțarea la mecanismele prin care influențezi administrația.   Cum poți spune că ești în opoziție când, în fiecare județ, o întreagă rețea de directori, directori adjuncți și oameni promovați în perioada guvernărilor PSD continuă să conducă instituțiile-cheie ale statului?   Aceasta este adevărata putere. Nu conferințele de presă. Nu declarațiile televizate. Ci semnătura de pe documente, controlul asupra instituțiilor și influența exercitată zi de zi asupra administrației.   România nu are nevoie de instituții captive unor rețele politice. România are nevoie de instituții conduse de profesioniști, evaluate după rezultate și răspunzătoare în fața cetățenilor, nu în fața unui partid.   De aceea public lista directorilor din județul Olt. Nu pentru a judeca oameni după apartenența lor politică, ci pentru că cetățenii au dreptul să știe cine conduce instituțiile publice și să compare această realitate cu discursul potrivit căruia PSD ar fi astăzi în opoziție.   Dacă puterea administrativă a rămas aproape intactă, atunci poate că nu asistăm la o retragere din putere, ci doar la o schimbare de mesaj politic. Iar între propagandă și realitate există, de multe ori, o diferență pe care românii o văd în fiecare zi când intră într-o instituție a statului. Le recomand tuturor colegilor mei,Presedinti de Filiala PNL,Parlamentari sau orcarui membru PNL,sa faca acelasi exercitiu si să publice lista cu membrii PSD care conduc institutiile deconcentrate din fiecare judet al tarii noastre!   Să arătam intregii țări cine conduce de fapt România de 36 de ani!   Las mai jos lista cu membrii PSD, care conduc institutiile din judetul Olt!”, a scris Gigel Știrbu pe Facebook. 

La două luni după demiterea guvernului Bolojan, dobânzile la care se împrumută statul au scăzut
Politică

La două luni după demiterea guvernului Bolojan, dobânzile la care se împrumută statul au scăzut

Rata dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani a scăzut, în această lună, la doar 6,69%, arată Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Citește și: Deficitul comercial continuă să scadă, cresc exporturile de alimente, scad importurile Și analistul BCR Vlad Ioniță consemnează, într-un raport al Erste Bank, acest fapt: “Execuția bugetară favorabilă în primele cinci luni ale anului a ancorat randamentele pieței într-un mediu altfel volatil, marcat de incertitudine geopolitică și impas politic intern. În ciuda incertitudinii politice persistente, randamentele pe 10 ani s-au stabilizat în jurul valorii de 6,7-6,8%“. Decuplarea de la țuțuroiul cu bani publici îi înnebunește Cum explică Rădulescu acest fapt: “În sfârșit, să vedem cum evoluează cel mai important indicator al credibilității externe a României: rata dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani. În luna martie ratele dobânzilor au atins un maxim de 7,27%. La jumătatea lui aprilie coborâseră până la 6,71%, pentru a urca din nou la 7,28% înaintea moțiunii de cenzură. La 2 luni de la demiterea guvernului, dobânda de pe piață a scăzut până la 6,69% în această lună. De ce? Oricât se zvârcolesc detractorii actualului guvern, oricât de mult rău au făcut țării trântind un guvern care funcționa foarte bine, piețele internaționale se uită la cifre, iar aceste cifre arată mai mult decât încurajator“. “Probabil, decuplarea de la țuțuroiul cu bani publici îi înnebunește așa de tare pe unii, încât, ca orice drogat în sevraj, ar face totul să-și primească înapoi doza de drog. Indiferent de costul acesteia“, mai apreciază Rădulescu.  Comentând scăderea dobânzilor la titlurile de stat, sociologul Remus Ștefureac scrie: “Oare piețele chiar apreciază un guvern interimar limitat în “creativitatea” măsurilor, cu marja redusă de implementare a unor decizii “politice”? Sau explicația acestor evoluții este legată de alți factori?   Și atunci, cât de relevantă este această criză politică pentru evoluția economiei?   Cum ar fi să ne găsim în fața unor triple EFECTE NEAȘTEPTATE ale moțiunii și crizei politice:   1. aruncarea pe o trambulină politică a premierului Ilie Bolojan+PNL, 2. clarificarea clivajelor politice din România (PNL+USR vs. AUR+PSD sau vs. AUR vs. PSD) si 3. Regenerarea economiei sub efectul eliberarii din chingile populismului și “creativității” politice pe fondul unui guvern limitat în acțiune“, a scris Ștefureac. 

Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor
Politică

Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor

Guvernul Bolojan va scoate, azi, din Fondul de rezervă suma de 20,02 milioane de lei (puțin sub patru milioane de euro) pentru a acoperi costurile relocării celor 409 de persoane care se aflau în îngrijirea lui Viorel Pașca, în Bihor. Citește și: Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani Suma a coperă strict relocarea unui număr de aproximativ 409 persoane vulnerabile în alte servicii sociale rezidențiale în care să li se asigure “condițiile minime“ necesare protejării sănătății, demnității și integrității fizice și psihice, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern. Banii, strict pentru relocare, Internele și DIICOT nu spun cât au cheltuit pe operațiunea anti-Pașca Ministerul de Interne și DIICOT nu au precizat, până acum, cât a costat desfășurarea de forțe din Bihor, împotriva lui Pașca. Suma de peste 20 milioane de lei se va distribui către unitățile administrativ-teritoriale care i-au preluat pe cei aflați în găzduirea lui Viorel Pașca.  “Sumele alocate prin anexele nr. 4 și nr. 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr.43/2026, nu cuprind și fondurile necesare susținerii serviciilor sociale pentru aceste aproximativ 409 persoane relocate din județul Bihor“, explică ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, care a inițiat acest proiect de hotărâre de guvern. Cei mai mulți bani se duc către județul Satu Mare, aproximativ 2,7 milioane de lei, urmat de Cluj - sub 2,6 milioane de lei și Sibiu - circa două milioane de lei.  Soții Viorel și Florica Pașca, împreună cu cei trei fii ai lor, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de traficarea persoanelor pe care le-au adăpostit în casele lor din Dumbrava, au plecat joi dimineață la București, unde Curtea de Apel decide dacă vor fi lăsați în libertate sau arestați.  Avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu, a cerut anularea actelor de urmărire penală efectuate în dosar fără respectarea dreptului la apărare, dar și recuzarea procuroarei de caz, totodată sesizând Inspecția Judiciară, care are competența să se pronunțe asupra abaterilor magistraților.

Grindeanu crede că-l insultă pe Siegfried Mureșan: “Este un Bolojan mai mic“
Politică

Grindeanu crede că-l insultă pe Siegfried Mureșan: “Este un Bolojan mai mic“

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a atacat pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spunând că acesta este “un Bolojan mai mic“. Pe de altă parte, Grindeanu a insisitat că PSD nu ar mai dori să guverneze cu USR. Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane Grindeanu spune că discută în continuare cu Bolojan „Avem un guvern demis cu 281 de voturi de peste 60 de zile. De peste 60 de zile. Și, din cauza unui singur om, nu putem să ne așezăm la masă și să găsim o soluție care să excludă - și cu asta sunt total de acord - partidele extremiste. Mureșan este «un Bolojan mai mic». S-a inventat această poveste cu Siegfried Mureșan după ce le-am spus: „Ați zis că mă votați! Votați-mă”. Au venit cu o nouă chestiune. L-au scos pe Siegfried Mureșan. Dacă mâine sunt de acord cu guvernul de armistițiu, cu care, din principiu, nu am niciun fel de problemă, atâta timp cât am fost de acord cu Guvernul Tomac, s-ar inventa altceva”, a spus Grindeanu la Digi24. Grindeanu a mai apreciat că USR „ar trebui să meargă în opoziție”. „Acum, din punctul nostru de vedere, USR și-a arătat în această perioadă dorințele politice. Eu cred că USR ar trebui să meargă în opoziție. Adică, să nu facă parte din viitoarea posibilă coaliție de guvernare. Dar e părerea mea personală. Nu am un vot intern în partid”, a declarat Grindeanu. El a arătat că discută în continuare cu premierul Bolojan. “Da, vorbesc cu Ilie Bolojan și el mă sună. De exemplu, lunea trecută m-a sunat să-mi trimită șase legi la Parlament legate de PNRR, marți, a doua zi, fiind ultima zi de sesiune. Patru legi la Camera Deputaților, două la Senat. M-a sunat și mi le-a și trimis. Cele patru legi de la Camera Deputaților a doua zi au fost votate. Deci, într-o zi. La Senat nu. Dar e responsabilitatea PNL acolo. Mă rog. Și e absolut normal să discut cu Ilie Bolojan”, a relatat liderul PSD.     

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești
Politică

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești

Mai sunt doar șapte zile până când Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca procesul în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție cere Guvernului să plătească imediat 4,8 miliarde de lei pentru salariile magistraților. Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Acest proces a fost inițiat de ÎCCJ în martie 2026. Cu mare celeritate, el a fost judecat la Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză ÎCCJ, la 5 mai 2026. Ministerul de Finanțe a făcut recurs, iar acesta se va judeca la 9 iulie la ÎCCJ.  Azi, într-un gest fără precedent, Guvernul a sesizat CCR “cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte“.  Imediat, Înalta Curte a contestat dreptul guvernului de a sesiza CCR pe motiv că are puteri limitate ca urmare a demiterii prin moțiunea de cenzură.  ICCJ cere dobanzi de 365% pe an Ce cere Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei note care s-a aflat azi pe ordinea de zi a Guvernului: “Finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei“. Ministerul de Finanțe arată că ÎCCJ nu a explicat cum a calculat această sumă. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Raportat la un cuantum al titlurilor de ordinul a 4,8 miliarde lei, penalitatea poate atinge aproximativ 48–50 milioane lei pe zi, respectiv în jur de 9 milioane euro pe zi. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor care se face venit la bugetul de stat – aproximativ 800–810 lei pe zi. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate (la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR – 6,5% pe an în iunie 2026 – majorată cu 4 puncte procentuale, respectiv cca. 10,5% pe an). Pentru un debit de ordinul a 4–4,8 miliarde lei, dobânda se ridică la aproximativ 420–470 milioane lei pe an, respectiv circa 1,2 milioane lei pe zi, și se adaugă continuu la debitul principal, majorând expunerea pe măsura prelungirii neexecutării. Actualizarea cu indicele prețurilor de consum (IPC) a sumelor, în faza de executare silită, potrivit art. 628 din C Cheltuieli de executare silită, precum și cheltuieli cu onorariile avocațiale, în faza de executare. “Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice“, mai arată Guvernul. 

Primul lider PNL care invocă posibilitatea anticipatelor: “Momentul să ne întoarcem la cetățeni“
Politică

Primul lider PNL care invocă posibilitatea anticipatelor: “Momentul să ne întoarcem la cetățeni“

Secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, invocă, pe Facebook, posibilitatea declanșării alegerilor anticipate. Este primul lider important al PNL care deschide acest subiect.  Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) Președintele Nicușor Dan a spus că se opune, în timp ce AUR le susține. PSD, PNL și AUR, pentru anticipate “PSD consideră că spațiul compromisului este epuizat. Dacă ceilalți parteneri nu doresc această formulă, trebuie să o spună deschis. Nu este util să prelungim negocieri fără perspectivă (...) Concluzie: PSD nu mai înaintează o altă propunere. De aceea, le transmitem curajoșilor din PNL și USR că nu ne temem de votul cetățenilor. Foamea voastră de funcții are o limită: nu putem prelungi la nesfârșit o incertitudine care afectează România!“, a afirmat, vineri seara, și președintele PSD Sorin Grindeanu.  “Au trecut aproape două luni de când PSD a generat această criză politică prin demiterea Guvernului Bolojan. De atunci, România se află într-un blocaj care afectează încrederea, economia și capacitatea statului de a lua decizii.   Partidul Național Liberal nu s-a limitat la critici. Am venit cu soluții concrete și responsabile pentru deblocarea situației.   Am făcut propuneri, am căutat formule de compromis și am pus pe masa Președintelui variante, care puteau oferi României un guvern funcțional.   Din păcate, PSD a preferat să continue jocul politic care a adus România în acest impas, în loc să își asume responsabilitatea și să contribuie la depășirea crizei.   Nici variantele promovate de Președintele României nu au reușit să deblocheze situația. Dimpotrivă, au amplificat tensiunile și au făcut și mai dificilă formarea unei majorități pentru învestirea unui guvern.   Dacă nu mai există posibilitatea constituirii unui guvern, atunci este momentul să ne întoarcem la cetățeni“, a scris, pe Facebook, Sighiartău. 

Papahagi, iritat: guvernul Tomac “nu era bun fiindcă PNL nu-l putea înjura ca pesedist“
Politică

Papahagi, iritat: guvernul Tomac “nu era bun fiindcă PNL nu-l putea înjura ca pesedist“

Adrian Papahagi critică, pe Facebook, faptul că PNL și-a dorit un guvern PSD: “Hai cu PSD singur la guvernare! Ce contează că nenorocesc țara? Important e să aibă PNL ce înjura, ca să crească în opoziție. Cea mai proastă soluție“. El spune că guvernul Tomac - în care urma să fie ministru al Culturii - era “plin de oameni ok“. Citește și: EXCLUSIV Șeful SMAp, generalul Vlad, bănuit și de alte cazuri de trafic de influență la angajări în MApN Papahagi împarte vina între Bolojan și Băsescu “Carevasăzică nu era bun guvernul Tomac, plin de oameni ok, fără carnet de partid, unii prieteni cu liberalii și ostili pesediștilor (ca mine), alții mai pesedistoizi, dar nu pesediști. Nu era bun fiindcă PNL nu-l putea înjura ca pesedist, iar PSD nu-l putea controla. Era o soluție de compromis: guvern tehnic, nepesedist, AUR exclus. Tomac era mai degrabă penelisto-userist decât pesedist, și le-a oferit PNL și USR și UDMR să-și numească simpatizanți în guvern. Sunt destui oameni cu simpatii partinice, dar fără carnet de partid. PNL și PSD se puteau reface în opoziție, în timp ce înjurau împreună guvernul tehnocrat al lui "Pesedan". Aici Bolojan a greșit, nu Nicușor.   S-a ajuns la soluția neinspirată, la nervi și la rupere, cu Veștea (aici a greșit ND, iar IB a punctat). Rezultatul: fracturi în PNL, 70% pesediști în guvern și cerșit votul AUR. A căzut. Mai bine pentru toată lumea. Dar soluția era vizibil mai proastă decât guvernul Tomac. Era destul ca PNL și USR și UDMR să fie mai puțin căpoși și ostili președintelui, și azi aveam un guvern Tomac, de dreapta, deși nepartinic, decent și reformist. Probabil că PNL s-a speriat că-și face Nicușor partid și le ia voturi. PSD s-a enervat că nu are controlul asupra partidului. Neamțu spumegă și acum că n-a avut ocazia să mă batjocorească în comisia de cultură pe care cu dezonoare o prezidează, secondat de preafrumoasa fată a poetastrului ceaușist care i-a înjurat o viață pe marii intelectuali ai națiunii.   Acum se pare că vom avea un guvern Grindeanu. 100% PSD, votat de PNL pe un acord politic, cum a promis Bolojan. Nu asta tot striga PNL din start? "PSD e responsabil, să-și asume". Hai cu PSD singur la guvernare! Ce contează că nenorocesc țara? Important e să aibă PNL ce înjura, ca să crească în opoziție. Cea mai proastă soluție.   Nu, există una și mai proastă: AUR la 35%, PSD la 15%, guvern 100% ceaușist. Asta va veni în 2028. După încă 2 ani de Grindeanu.   Sigur, vina va fi exclusiv a lui "Pesedan". El e de vină că avem un parlament mizerabil, plin de ciurucuri, și că PNL și USR au subperformat în 2024 – primii pentru că au stat lipiți de PSD, cu care au candidat chiar pe liste comune, iar ceilalți fiindcă în loc de politici liberale ne propuneau revoluția woke-lgbt. "Pesedan" e de vină pentru că din partidul lui Băsescu (33%) și al "Brătienilor" (18%) puse împreună abia a ieșit un partid breloc al PSD de 13-14%. Totuși, o vină reală are și "Pesedan". El e de vină că nu avem azi un minunat președinte uselist, în persoana lui Crin Antonescu. Ce tandem minunat ar fi făcut el cu Rareș Bogdan sau Thuma sau Helvig, președintele PNL, și cu premierul Grindeanu! Iar marele gânditor moral Kelemen Hunor ne explica de ce aceasta e cea mai bună soluție.   Să nu credeți că am ceva cu dl. Bolojan! Nu e dânsul vinovat pentru starea în care a găsit PNL. Dimpotrivă, acum face tot ce poate să redreseze PNL. Îmi place mult, îl respect. E tot ce se găsește mai bun în politica de la noi. Îi doresc să facă din PNL un partid de 40%. Chiar și useriștilor le doresc succes, căci au destui oameni vrednici și au lăsat-o mai moale cu hipstereala lgbt etc. Mi-aș dori ca AUR și PSD să nu mai existe, și în România să se înfrunte conservatorii de la PNL cu progresiștii de la USR. Dar ăstea sunt vise.   Realitatea e cea care e, și ea nu e cu salvatorii Muraru, Petrache și Burduja, și cu principialul Kelemen vs. sinistrul "Pesedan", ci cu un președinte și un premier de calitate care nu au știut să colaboreze, și un parlament care arată cum arată. Hai, că iarăși mă înjură dreptgândimea“, a scris Papahagi, pe Facebook. 

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false
Politică

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false

Eugen Tomac, primul premier desemnat de către președintele Nicușor Dan după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, a vorbit la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro despre cum au decurs negocierile cu partidele. Concluzia lui Tomac a fost că a avut de-a face cu un eșec anunțat: partidele l-au dus pe piste false. Tomac, foarte supărat pe Bolojan „Domnul Bolojan a spus <da>, de principiu, unui guvern tehnocrat, a spus că este o soluție care poate fi luată în în calcul și, evident, analizată, discutată și sigur că puse condiții de rigoare pentru ca lucrurile să funcționeze. (...)  În discuția respectivă nu am fost singur. Pe lângă președintele României, au mai fost și colegi din USR, din PNL și colegi din administrația prezidențială. Deci, plecăm de la această realitate. Nu am spus nicio clipă că a zis <Da, haideți să mergem!>, dar e o formulă față de care a manifestat o deschidere de luat în seamă la nivelul la care noi discutam și analizam opțiunile pe care le aveam pe masă. Evident că au mai fost și alte discuții, inclusiv eu am avut discuții cu cu domnul Bolojan, doar noi, cu privire la acest subiect, cu privire la modul cum văd eu construirea guvernului deja după ce am fost desemnat. (...) Și, pe lângă discuțiile pe care le-am avut cu domnul prim-ministru Bolojan, am mai avut discuții foarte multe, foarte multe cu lideri influenți din PNL, (...) oameni care sunt propiați și au fost și sunt și au rămas lângă domnul Boloan. Deci, aici lucrurile să fie foarte limpezi. Eu nu sunt un aventurier și în activitatea mea politică întotdeauna m am ghidat după acest principiu, să fiu și clar și corect înțeles și să nu las nicio clipă goluri de informații și interpretări. (...) atunci când ai discuție cu cinci-șase oameni care contează din PNL și toți îți lasă această impresie directă că, domnule, evident că cu tine vom putea lucra foarte bine, dar că sigur trebuie să găsim soluția pentru politică, pentru a argumenta. Și, evident, și reticența cu privire la colaborarea cu PSD era justificată și am încercat să le dau toate garanțiile că eu nu voi deveni o unealtă PSD, ca să fie lucrurile foarte clare. Dacă eu am acceptat această nominalizare, am acceptat o tocmai pentru că ea venea într un moment de tensiune politică fără precedent, într-un context în care părea că nu mai există o altă opțiune și vedem până la ora actuală că lucrurile nu s-au așezat. (...) (...) am purtat foarte multe discuții private, informale, evident, pentru a găsi o o formulă de deblocare a situației și mă mă trezeam în situația în care unii îmi spuneau: <Domnule, pe ăsta nu-l poți susține și nu merge să vii în fața Parlamentului să ne ceri votul pentru că a fost foarte agresiv la adresa PSD>. Cei din PNL îmi spuneau: <Pe ăsta nu-l poți propune pentru că nu a înjurat niciodată PSD>. Deci eram într o situație absolut imposibilă la un moment dat (...).PSD a fost foarte reținut la început, extrem de reținut, pentru că au spus foarte deschis: <Domnule, noi am plecat de la guvernare cu gândul că ne întoarcem înapoi (sic!). Deci, opțiunea pe care ne-o propui dumneata nu prea pare cea mai fericită pentru noi dintr-un simplu motiv, pentru că noi vrem cu miniștri politici>. (...) PSD la început a fost extrem de rigid pe principiul <Domnule, noi vrem miniștri politici, noi vrem garanția că programele pe care le-am avut în derulare nu se opresc, în mod special în relația cu cu administrația locală> (...) Asta este, într-un fel sau altul, supărarea și dezamăgirea mea, pentru că actorii politici îți dau piste false încercând să-ți lase sentimentul că mai există o șansă în plus.  Dar în realitate au agenda foarte bine definită și tot timpul când încerci să vii cu soluții raționale pentru a debloca o chestiune și vezi că, până la urmă, orice ai propune...”, a spus, printre multe altele, Eugen Tomac la podcastul „Cum e, de fapt?”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră