joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

396 articole
Politică

Guvernul României nu are nici o părere despre acțiunea SUA din Venezuela, facem ca UE

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România urmărește cu atenție evoluțiile din Venezuela și că poziția oficială a Bucureștiului va fi aliniată cu poziția Uniunii Europene. El a exprimat speranța că va fi găsită o formulă de tranziție către un regim democratic și stabil în această țară din America de Sud. România nu a recunoscut regimul Maduro Șeful Guvernului a reamintit că România nu a recunoscut conducerea lui Nicolás Maduro în urma alegerilor considerate fraudate. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro România nu are ambasadă la Caracas, iar cetățenii români din Venezuela sunt sprijiniți prin reprezentanța Uniunii Europene. Bolojan a subliniat că obiectivul este evitarea escaladării conflictelor și susținerea unei tranziții cu validare democratică. Nicio problemă raportată în rândul cetățenilor români din Venezuela Ilie Bolojan a precizat că, în prezent, nu există informații privind cetățeni români aflați în dificultate în contextul operațiunilor militare americane în Venezuela. Ministerul Afacerilor Externe se consultă la nivel european pentru formularea unei poziții unitare. Relațiile SUA–Venezuela, tensionate de ani de zile Premierul a amintit că relațiile dintre Statele Unite și Venezuela au fost conflictuale de mulți ani, Washingtonul acuzând regimurile de la Caracas de trafic de droguri, susținerea criminalității și migrație ilegală. Bolojan a subliniat că operațiunea americană actuală este una specială și neuzuală, dar a exprimat speranța că venezuelenii vor reuși să revină la un sistem democratic stabil. Poziția ministerului de Externe Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-l aduce pe Nicolás Maduro în fața justiției poate contribui la combaterea traficului de droguri și la oferirea unei șanse reale de prosperitate venezuelenilor. Ea a subliniat totodată necesitatea respectării regulilor internaționale. Coordonare strânsă la nivelul Uniunii Europene Șefa diplomației române a precizat că România se află în strânsă coordonare cu partenerii europeni și pregătește o declarație comună înaintea reuniunilor din cadrul ONU. Prioritatea imediată este siguranța cetățenilor români aflați în Venezuela, pentru care misiunile diplomatice și consulare sunt pregătite să ofere asistență. Apel la responsabilitate și revenire rapidă la democrație Oana Țoiu a făcut apel la reținere și responsabilitate din partea tuturor autorităților implicate și a susținut demersuri rapide pentru revenirea la democrație în Venezuela. Ea a menționat situația liderului opoziției, María Corina Machado, obligată la clandestinitate de regimul Maduro. Ministrul de Externe a reamintit că Uniunea Europeană, inclusiv România, a instituit mai multe regimuri de sancțiuni împotriva autorităților de la Caracas după alegerile considerate profund viciate din 2024 și nu l-a recunoscut pe Nicolás Maduro drept președinte legitim. Trump anunță o conducere de tranziție Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA au desfășurat atacuri la scară largă în Venezuela și că Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați și scoși din țară. Trump a precizat că Statele Unite vor conduce Venezuela până la realizarea unei „tranziții corespunzătoare și sigure”.

Reacția României după capturarea lui Nicolás Maduro (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Prima zi de concediu medical, neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude Foto: Guvernul României
Eveniment

Prima zi de concediu medical, neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude

Prima zi de concediu medical va fi neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude. Angajatorul suportă zilele 2 – 6 ale plăţii indemnizaţiei pentru concediile medicale, iar începând cu ziua a 7-a până la vindecare, plata se face din fondul național de asigurări de sănătate, FNUASS. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Măsura va fi aplicată pentru o perioadă determinată, între 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027. Prima zi de concediu medical, neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude Prevederea apare într-o ordonanță de urgență „privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate”, adoptată marți seara.  Deși a ținut o declarație la finalul ședinței de guvern, premierul Bolojan a refuzat să răspundă la întrebări pe tema acestei ordonanțe sau a celei care permite instituțiilor statului să cumpere mașini scumpe și cu capacitate cilindrică mare.  Nota de fundamentare nu explică decizia ca prima zi de concediu medical să fie neplătită și nici nu oferă un impact bugetar.  Deputatul USR Emanuel Ungureanu a criticat dur, azi, la RFI, această măsură: „Mi se pare o măsură halucinantă (...) chestiunea asta, să dai o lege, pentru că unii s-ar putea să fure, pentru că unii s-ar putea să mintă, păi, de ce avem atâtea instituții de control, care ar trebui să meargă și să verifice care concedii sunt fictive și care nu sunt?”.  În noiembrie 2025, premierul Bolojan se plângea de sumele uriașe plătite pentru concedii medicale. „Zona de certificate medicale, că ne place, că nu ne place, și aici am avut niște exagerări în ultimii ani. Vă rog să vă gândiți că într-un an de zile, România plătește concedii medicale în valoare de 6 miliarde de lei. Deci 1 miliard 200 de mii de euro este valoarea concediilor medicale pe care le plătește statul român într-un an (...) Numărul de zile de concediu este exagerat. Când trebuie făcută o punte între Crăciun și Anul Nou, explodează numărul de concedii medicale. Când trebuie făcută o punte între Paștele Ortodox și cel Catolic, din nou explodează datele. Par niște îmbolnăviri programate (...) Nu ne referim la bolile reale, la situațiile medicale care te țin la pat. Ne referim la concedii date prea ușor, pe ochi frumoși, fără o justificare medicală solidă. Aici pierd statul, pierd companiile și se creează o cultură a abuzului”, a susținut Bolojan, la Euronews.  Însă și fostul premier Ciolacu se plângea de această situație.  „Dacă vrem pentru răceală să dăm scutiri de impozite, dăm scutiri. Dacă vrem pentru o durere la spate şi n-am putut merge la muncă zece zile şi avem două milioane de zile de concediu pe acest specific, vrem să dăm scutiri de impozite? Foarte bine. Să ştiţi că nu le daţi numai din banii mei. Le dăm din banii la toţi”, spunea el. 

Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice Foto: Facebook
Politică

Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice

Guvernul strecoară într-o OUG  tip „șaorma cu de toate” dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice. Nici ordonanța, nici nota de fundamentare, nu explică ce instituții au nevoie de mașini cu capacitate cilndrică peste 1.600 cm cubi.  Nota de fundamentare nu conține date privind impactul bugetar al acestei măsuri.  Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice Ce prevede proiectul de ordonanță: „Prin excepție de la prevederile alin. (8), la solicitarea fundamentată a ordonatorilor principali de credite, Guvernul poate aproba, prin memorandum, achiziția de autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi/sau al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A”. Ce arată nota de fundamentare: „Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, prin introducerea unui nou alineat, alin. (8¹), care instituie o excepție de la prevederile alin. (8), permițând Guvernului să aprobe, prin memorandum, achiziția de autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm³ și/sau al căror preț de achiziție poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 euro, inclusiv T.V.A. Măsura propusă se aplică exclusiv în situații justificate, la solicitarea fundamentată a ordonatorilor principali de credite, și are ca scop asigurarea unui cadru normativ flexibil, care să permită adaptarea normativelor de cheltuieli la necesitățile reale și obiective ale autorităților și instituțiilor publice. Totodată, reglementarea propusă introduce un mecanism de control și responsabilitate la nivel guvernamental, prin aprobarea derogărilor prin memorandum, asigurându-se astfel respectarea principiilor de legalitate, eficiență, transparență și disciplină financiară”.  Ordonanța are 12 pagini și conține nenumărate alte prevederi, de la înghețarea salariilor în radioul și televiziunea publică (și tăierea tuturor sporurilor și primelor) la dreptul MAE de a reține 50% din banii pe care-i încasează din chirii sau măsuri privind ajutorul de stat acordat Societății Complexul Energetic Oltenia.  OUG este denumit vag „pentru modificarea și completarea unor acte normative”. 

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Foto: Guvernul României
Politică

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află o ordonanță de urgență „privind unele măsuri temporare în domeniul justiției, precum şi pentru modificarea unor acte normative”. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Dar, în mai 2019, peste 86% dintre cei care s-au prezentat la urne la referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis, au răspuns afirmativ la întrebarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.  Referendumul a fost consultativ, nu este obligatoriu.  Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Nota de fundamentare a OUG-ului arată: „Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149 din 13 noiembrie 2025, Ministerul Justiţiei a fost sesizat cu propunerea de modificare a legilor justiţiei”. CSM nu are drept de inițiativă legislativă, deci propunerile acestui consiliu au fost preluate de către ministerul Justiției.  În esență ar fi vorba ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii să rămână, până ân 2026, la doi ani, în loc de trei.  „Astfel, în mod concret, deficitul de resurse umane este încă la un nivel care nu permite trecerea la o durată a cursurilor auditorilor la 3 ani, situaţie care ar însemna un nou decalaj de absolvenţi (în anul 2029, nu ar exista o promoţie de auditori, absolvenţi ai INM). Inexistenţa unei promoţii de auditori într-un anumit an va avea ca efect imediat imposibilitatea numirii în acel an a unor judecători sau procurori stagiari”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. 

Români, judecați pentru fraudarea Fiscului britanic (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Eveniment

Cum au furat doi români 1,4 milioane de lire sterline de la Guvernul Britanic

Doi cetățeni români au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, fiind acuzați că au înșelat autoritățile fiscale din Marea Britanie cu peste 1,4 milioane de lire sterline. Potrivit anchetatorilor, banii obținuți ilegal au fost ulterior „spălați” printr-o rețea de transferuri bancare și retrageri de numerar. Inculpații se află în arest preventiv Cei doi suspecți sunt în prezent în arest preventiv. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură În sarcina lor au fost reținute infracțiuni grave, comise în formă continuată: acces ilegal la un sistem informatic, fraudă informatică și spălare de bani. Cum funcționa schema de fraudare a autorităților britanice Conform comunicatului emis de procurori, în perioada septembrie 2023 – ianuarie 2025, inculpații au accesat fără drept conturi de tip „Government Gateway”, platforme oficiale utilizate de Guvernul britanic pentru colectarea taxelor și acordarea alocațiilor pentru copii. Fiecare dintre cei doi ar fi obținut fraudulos sume considerabile: unul aproximativ 495.000 de lire sterline, celălalt peste 921.000 de lire sterline. Frauda a fost realizată prin înregistrarea unor angajatori fictivi în sistemele fiscale britanice, crearea unui număr mare de conturi fiscale personale și depunerea de solicitări false pentru rambursări de impozit pe venit și alte taxe, inclusiv prin aplicația de tip PAYE („pay as you earn”). Spălarea banilor prin conturi bancare și retrageri de numerar Sumele obținute ilegal de la autoritățile fiscale britanice au fost virate în conturi bancare deținute sau controlate de inculpați. Ulterior, banii au fost transferați succesiv în alte conturi sau retrași în numerar de la bancomate, cu scopul de a li se pierde urma. Cooperare europeană prin EUROJUST Pentru identificarea autorilor și strângerea probelor necesare, anchetatorii români au colaborat cu autoritățile din Regatul Unit în baza unui acord european de cooperare judiciară, derulat prin intermediul EUROJUST. Investigațiile au beneficiat de sprijinul membrilor echipei de anchetă din Marea Britanie, precum și al lucrătorilor de poliție din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice. Dosarul ajunge la Tribunalul București Cauza a fost trimisă spre judecare Tribunalul Bucureşti, procurorii solicitând menținerea arestului preventiv și a măsurilor asigurătorii. Acestea vizează indisponibilizarea sumelor de bani, precum și a bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților.

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” Foto: Facebook
Politică

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026”

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, într-o lungă postare, ordonanța-trenuleț: „Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Șeful Guvernului mai anunță că Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi. Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” „Guvernul României a adoptat ieri seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.   Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%.   Gestionam bugetul în mod responsabil.   Actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic.   Ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore:   Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice   Relansare economică și stimularea investițiilor Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026 Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027 Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării)   Simplificări fiscale și digitalizare Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România   Sprijin pentru persoanele vulnerabile Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026 Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026 Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli   Sprijin pentru autoritățile publice locale Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026   Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice   Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi.   Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”, a scris Bolojan. 

Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare” Foto: Inquam/Codrin Unici
Politică

Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare”

Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciprian Ciucu, ales edil al Capitalei, dacă acesta va face și „reformele necesare”. „Dacă nu există această condiționare, o altă primărie din România, mai mică și cu problemele ei, va cere resurse. Ani de zile, guvernele noastre au făcut lucruri care nu au stimulat performanța administrației”, a spus premierul. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare” Draftul ordonanței-trenuleț care îngheață sau taie unele cheltuieli din 2026, prevede că o cotă de 38,12% din impozitul pe venit se duce la primăria generală, iar 47,3% se repartizează sectoarelor municipiului Bucureşti. „PMB este într-o situație gravă: are datorii mari, atât primăria către operatorii principali – cei de termoficare și de transport în comun – cât și acești operatori către alții: cei de la termoficare către ELCEN, care livrează aburul, iar cei de la STB către buget, către ANAF, unde au niște eșalonări. Dacă nu le achită, pierderile vor fi mult mai mari. Aceasta arată o subfinanțare cronică a PMB din cauza deciziilor din ultimii ani. Trebuie să recunoaștem că, treptat, PMB, care avea o cotă de mai mult de jumătate din impozitele colectate pentru București, a pierdut în fiecare an sume de bani, ajungând astăzi să aibă în jur de 40% doar. Fiecare procent de genul acesta înseamnă, poate, o sută de milioane de lei. Gândiți-vă că doar datoria STB este de peste un miliard. Măsurile care trebuie luate sunt tot cele de tip guvernamental, nu pot fi inventate altele. Aceasta înseamnă că PMB trebuie să-și reducă cheltuielile, să-și crească veniturile, să facă anumite eșalonări și să se împrumute. Nu există formule care să nu deranjeze. Îl ajutăm pe Ciucu cu co-finanțări în condițiile în care și PMB face reformele necesare. Dacă nu există această condiționare, o altă primărie din România, mai mică și cu problemele ei, va cere resurse. Ani de zile, guvernele noastre au făcut lucruri care nu au stimulat performanța administrației”, a spus Boloja, potrivit transcrierii site-ului Antena 3.   

Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților

Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților, arată un proiect de ordonanță de urgență, așa-numita ordonanță-trenuleț, pentru că amână cu un an plata unor drepturi. Va îngheța însă și punctul de amendă, în 2026. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Proiectul de ordonanță are, cu tot cu nota introductivă, 76 de pagini.  Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților Ce prevede noua ordonanță-trenuleț: suma forfetară pentru parlamentari se reduce cu 10%. majorarea punctului pentru serviciul medical la 6,5 lei este amânată pentru 1 ianuarie 2027. OUG prevede ca de la 1 ianuarie 2028 să crească la 8 lei. salariul minim crește de la 1 iulie 2026 la 4.325 de lei Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% „Începând cu anul 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027 TitlulX - Impozitul pe construcții se abrogă” „Pentru municipiul Bucureşti, începând cu data de 1 ianuarie 2026, prinderogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificărileşi completările ulterioare, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat înluna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2025 la nivelulmunicipiului Bucureşti, o cotă de 38,12% se alocă municipiului Bucureşti, iarsuma corespunzătoare unei cote de 47,3% se repartizează sectoarelormunicipiului Bucureşti”.  Premierul Ilie Bolojan a spus, recent, că ordonanța-trenuleț va amâna, din nou, și intrarea în plată a pensiilor speciale ale primarilor. 

Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Surpriză: Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026

Guvernul Bolojan ar vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026, cea care face legătura între weekend-ul 3-4 ianuarie și zilele libere din 6 și 7 ianuarie, adică Boboteaza și Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Dacă Guvernul ar permite ca 5 ianuarie să fie zi liberă, bugetarii ar avea o minivacanță care s-ar întinde din 1 ianuarie în 7 ianuarie. Citește și: Bolojan, atacuri în serie la PSD: a încălcat protocolul, votează alături de AUR Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 Această zi, 5 ianuarie, ar fi singura propice pentru a face o punte între week-end și zile legal libere, în 2026.  În România, angajații au dreptul la 17 zile libere legale pe an, conform Codului Muncii, care se adaugă celor 104 zile de weekend (52 de sâmbete + 52 de duminici).  În 2025 au fost 17 zile libere legale (13 în timpul săptămânii, 4 în weekend), iar în 2026 vor fi 16 zile libere legale, deoarece una dintre ele se suprapune.   România se situează la un nivel moderat în clasamentul mondial cu 15 sărbători legale (și 17 zile libere), depășind Statele Unite (6-11) și Regatul Unit (8-10), dar rămânând în urma unor țări asiatice precum Myanmar (25-26) și Iran (26). Cele 15 zile de sărbătoare ale sale sunt similare cu cele ale unor țări precum Polonia (14), Rusia (14) și Spania (12-13). Ce zile libere vor fi în România în 2026: 1 ianuarie - Anul Nou (joi); 2 ianuarie - A doua zi de Anul Nou (vineri); 6 ianuarie - sărbătoarea de Bobotează (marți); 7 ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri); 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă); 10 aprilie - Vinerea Mare a Paștelui (vineri); 12 aprilie - Paștele Ortodox (duminică); 13 aprilie - A doua zi de Paște (luni); 1 mai - Ziua muncii (vineri); 31 mai - Rusaliile (duminică); 1 iunie - A doua zi de Rusalii (luni) - 1 iunie - Ziua Copilului (luni); 15 august - Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă); 30 noiembrie - Sfântul Andrei (luni); 1 decembrie - Ziua Națională a României (marți); 25 decembrie - prima zi de Crăciun (vineri); 26 decembrie - A doua zi de Crăciun (sâmbătă).

Liderii coaliției, reuniune pentru buget (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Prima discuție în coaliția de guvernare pe bugetul din 2026, pe 17 decembrie 2025

Liderii coaliției de guvernare se reunesc miercuri într-o nouă ședință, pe agenda discuțiilor aflându-se proiectul bugetului de stat pentru anul viitor, stabilirea salariului minim pe 2026 și reforma administrației publice. Reuniunea are loc într-un context tensionat, marcat de divergențe politice apărute recent în Parlament. PSD susține majorarea salariului minim și continuarea investițiilor Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că social-democrații vor veni la masa discuțiilor cu mai multe „puncte mari”, printre care creșterea salariului minim. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Potrivit acestuia, Guvernul ar putea achita până la finalul anului toate facturile restante pentru proiectele derulate prin CNI și programul „Anghel Saligny”, urmând ca investițiile să continue și anul viitor. Grindeanu a subliniat că PSD nu susține tăieri de salarii și propune eliminarea impozitului pe solarii, măsură care ar urma să fie inclusă în proiectul de buget. Reducerea posturilor din administrație, subiect sensibil Întrebat despre reducerea cu 10% a posturilor din administrația publică centrală și locală, liderul PSD a reiterat că formațiunea nu este de acord cu diminuarea salariilor. El a precizat că pachetul de reforme pentru administrația locală este deja stabilit, în timp ce pentru administrația centrală urmează să fie analizate propunerile care vor fi aduse în coaliție. Moțiunea împotriva ministrului Mediului, pe agenda coaliției Un alt subiect important al ședinței vizează poziția PSD în Senat la moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. Grindeanu a afirmat că votul senatorilor PSD a fost un semnal de sancționare a ceea ce el a numit un „management catastrofal”, subliniind că partidul va reacționa similar ori de câte ori un ministru va pune în pericol drepturi sau servicii esențiale pentru cetățeni. Kelemen Hunor: votul PSD, o greșeală procedurală Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că votul PSD la moțiunea simplă va fi, cel mai probabil, discutat în ședința coaliției. În opinia sa, gestul a fost o greșeală raportat la protocolul coaliției, care prevede că partidele membre nu votează moțiuni simple sau de cenzură. Totuși, liderul UDMR a subliniat că nu există riscul ruperii coaliției și a amintit că situații similare au mai existat, fără consecințe politice majore. Dialogul, singurul mecanism de funcționare a coaliției Kelemen Hunor a mai precizat că, deși fiecare partid din coaliție are proiecte proprii care nu sunt întotdeauna discutate în comun, dialogul rămâne singurul mecanism de funcționare. Potrivit acestuia, nemulțumirile trebuie gestionate prin negocieri interne, nu prin voturi publice împotriva miniștrilor din aceeași coaliție.

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Foto Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile au crescut

Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide, dimpotrivă: în decembrie, subvențiile lunare pentru oligopolul partidelor parlamentare au crescut, arată datele publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP). Presa a scris, în octombrie, că, la rectificarea bugetară, printr-o ordonanță de urgență, s-ar fi redus din aceste subvenții. Citește și: Cine face parte din ONG-ul Alianța Româno-Americană, care i-a premiat pe Gâdea și Predoiu: un senator PSD, un doctor făcut în China și Andrei Caramitru Guvernul nu a tăiat nimic din banii pentru partide Ce arată datele AEP: Din mai în august 2025, subvenția totală pentru partide a fost, cu foarte mici variații, de 19,006 milioane lei. În decembroe 2025, subvenția totală a crescut la ușor sub 19,988 milioane de lei. Creșterea totală a fost de peste 5%. De exemplu, PSD a primit în octombrie și decembrie puțin peste 6,3 milioane de lei. În decembrie a luat 6,631 milioane lei. PNL a sărit de la 3,4 milioane la 3,6 milioane de lei AUR, de la 3,72 milioane la 3,92 milioane de lei USR: 2,43 milioane lei în noiembrie, 2,56 milioane de lei în decembrie.  Un raport Expert Forum (EFOR) arăta că până în luna noiembrie, inclusiv, cele opt partide au primit subvenții în valoare de 212 milioane de lei, astfel: PSD – 70,4 milioane de lei, AUR 41,6 mil. lei, PNL 38,3 mil lei, USR 27,2 mil lei, SOS România 18,1 mil lei, POT 14,6 mil lei, PMP 995 mii lei și Forța Dreptei 941 mii de lei. Circa jumătate din cheltuielile partidelor au fost pentru „presă și propagandă”, mai arată EFOR. 

A treia zi de proteste împotriva abuzurilor din justiție (sursa: Inquam Photos/Anastasia Ehim)
Eveniment

A treia zi de proteste împotriva abuzurilor din justiție. Mii de persoane în fața Guvernului

Câteva mii de persoane au protestat vineri seară în Piața Victoriei din București, în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder privind problemele din sistemul de justiție. Manifestanții au cerut public reformarea justiției și respectarea independenței magistraților. Mesaje dure împotriva corupției și influențelor politice Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Justiție, nu corupție”, „Justiție fără telefoane” sau „Noi vrem dreptate, nu imunitate”. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat De asemenea, au fost scandate lozinci critice la adresa influențelor din justiție și a unor persoane aflate în funcții-cheie din sistem. Cereri de demisie la vârful instituțiilor În timpul protestului, manifestanții au cerut demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, precum și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. La un moment dat, participanții au aprins lanternele telefoanelor, într-un gest simbolic similar protestelor din 2017 împotriva OUG 13. A treia seară consecutivă de manifestații Protestul din Piața Victoriei este al treilea consecutiv, după ce miercuri și joi seară au avut loc manifestații în fața Consiliului Superior al Magistraturii din București și a Palatului de Justiție din Cluj-Napoca. Acțiunile au fost declanșate de acuzațiile grave prezentate în documentarul Recorder. CSM sesizează Inspecția Judiciară Secția pentru judecători a CSM a anunțat vineri că a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru verificarea aspectelor semnalate în materialul Recorder. De asemenea, Secția de procurori a CSM a transmis că va face propriile verificări privind acuzațiile formulate de magistrați. Acuzații privind manipularea completurilor de judecată Documentarul Recorder prezintă mărturii ale unor judecători și procurori, unii cu identitatea protejată, care susțin că la Curtea de Apel București judecătorii erau schimbați din completuri pentru a obține decizii favorabile în dosare de corupție. Sunt menționate cauze care îi vizează pe Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu. Dezvăluirile judecătorului Laurențiu Beșu Judecătorul Laurențiu Beșu a declarat că a fost îndepărtat din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, fiind delegat de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel București tocmai pentru a fi exclus din cauză. Afirmațiile sale au fost susținute public de judecătoarea Raluca Moroșanu. Mărturie despre un climat toxic în instanță Raluca Moroșanu, judecător cu 26 de ani de experiență în magistratură, a afirmat că situația descrisă de Laurențiu Beșu este reală și că atmosfera de la Curtea de Apel București este una toxică, marcată de presiuni și acțiuni disciplinare. Aceasta a declarat public că sprijinul său vine din convingerea că adevărul trebuie spus, în ciuda riscurilor profesionale. Proteste pentru justiție independentă în mai multe orașe Manifestații pentru apărarea independenței Justiției au avut loc vineri seară în mai multe orașe din țară, inclusiv Iași, Brașov și Timișoara. Peste 200 de persoane s-au adunat în fața Tribunalului Iași, unde timp de aproximativ două ore au scandat lozinci precum „Independență fără influențe”, „Apărăm Justiția” sau „Ieșiți din casă dacă vă pasă”. Protestatarii spun că prin această manifestație susțin „vocile curajoase din Justiție” și cer corectarea legislației adoptate după anul 2017. Mesajele protestatarilor: condamnări anulate și lipsă de reformă Unul dintre participanți a declarat că protestul urmărește să transmită un semnal clar autorităților, în contextul în care persoane condamnate definitiv ajung să fie eliberate prin proceduri excepționale. Manifestanții speră ca Guvernul și Ministerul Justiției să inițieze o reformă reală, care să readucă încrederea publicului în sistemul judiciar. Protest și la Brașov, fără mobilizare online La Brașov, câteva zeci de persoane au protestat în fața Tribunalului, cerând instituții judiciare corecte, proceduri transparente și decizii motivate public. Organizatorii au precizat că manifestația nu a fost mobilizată prin rețelele sociale, dar a primit aprobarea Primăriei în cursul zilei de vineri. Brașov: apel la reformă reală în Justiție Participanții, studenți, pensionari și muncitori, au transmis că lipsa unei reforme autentice riscă să ducă la revolta cetățenilor și la abandonarea valorilor democratice. Protestatarii au cerut responsabilitate și transparență din partea instituțiilor judiciare. Protest la Timișoara, în fața Palatului Dicasterial Zeci de timișoreni s-au adunat vineri seară în fața Palatului Dicasterial din Timișoara, pentru a-și exprima susținerea față de magistrații care au vorbit public despre presiunile din sistem. Au fost scandate mesaje împotriva șefei ÎCCJ, Lia Savonea, și a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Referiri la protestele din 2019 Activistul civic Cristi Brâncovan a amintit că mulți dintre participanți au fost prezenți și la protestele din 2019 pentru apărarea independenței Justiției. Acesta a susținut că, deși schimbările politice au eliminat unele riscuri, influențele asupra Justiției ar fi continuat sub alte forme. Sloganuri dure împotriva corupției La Timișoara au fost scandate lozinci precum „Justiție, nu corupție”, „Justiție, nu prescripție”, „Hoții!” și „Unde-i lege, nu-i Savonea”. Protestatarii au subliniat că manifestațiile vor continua dacă nu vor fi adoptate măsuri concrete pentru garantarea independenței Justiției.

Andrej Babiš revine la conducerea guvernului ceh (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Miliardarul Babiš revine la conducerea guvernului ceh. Panică la Bruxelles, aplauze la Budapesta

Miliardarul Andrej Babiš, susținător al președintelui american Donald Trump, a revenit marți în funcția de prim-ministru al Republicii Cehe, la două luni după victoria electorală a partidului său, ANO. Babiš, în vârstă de 71 de ani, a mai condus guvernul între 2017 și 2021. Numirea oficială de către președintele Petr Pavel Președintele ceh Petr Pavel l-a numit oficial pe Babiš în funcția de premier. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță „Le promit cetățenilor Republicii Cehe că le voi apăra interesele, atât la nivel național, cât și internațional”, a declarat Babiš la ceremonia de învestitură. Coaliție cu extrema dreaptă Partidul ANO a obținut 80 de mandate din 200, insuficiente pentru a forma singur guvernul. Babiš a semnat un acord de coaliție cu: SPD, partid eurosceptic de extremă dreapta; Vocea Automobiliștilor, o formațiune de dreapta în ascensiune. Programul său electoral a mizat pe creșterea beneficiilor sociale și reducerea sprijinului pentru Ucraina, în numele prioritizării intereselor cehilor. Posibilă orientare spre Ungaria și Slovacia După alegeri, Babiš a declarat că rămâne loial Uniunii Europene. Totuși, revenirea sa la putere ar putea marca o schimbare de ton față de Bruxelles și un aliniament mai puternic cu Ungaria lui Viktor Orbán și Slovacia condusă de un guvern eurosceptic. Ambele țări se opun ajutorului militar pentru Ucraina și contestă sancțiunile împotriva Rusiei. Babiš a colaborat deja cu Orbán în 2023 prin crearea grupului „Patrioți pentru Europa”, o platformă parlamentară eurosceptică. Premierul respinge ideea unui referendum pentru ieșirea din UE Deși SPD a cerut organizarea unui referendum privind părăsirea Uniunii Europene, Babiš a refuzat această propunere. Premierul consideră propunerera contraproductivă pentru stabilitatea țării. Averea lui Babiš și controversa conflictelor de interese Fost om de afaceri și fost comunist, Andrej Babiš este fondatorul conglomeratului Agrofert, unul dintre cele mai puternice grupuri economice din Cehia. Forbes îl plasează pe locul șapte în topul celor mai bogați cetățeni cehi. Pentru a fi numit premier, Babiš a trebuit să găsească o soluție la potențialele conflicte de interese generate de afacerile sale. Săptămâna trecută a anunțat că va transfera operațiunile Agrofert către o entitate independentă, în perspectiva trecerii companiei către copiii săi. Președintele Pavel s-a declarat mulțumit de decizie, dar presa și opoziția rămân sceptice din cauza lipsei de detalii. Acuzații de fraudă și legături cu poliția secretă comunistă Babiš continuă să fie vizat de acuzații privind: fraudarea unor fonduri europene în 2007, acuzații pe care le neagă; colaborarea cu poliția secretă comunistă în anii 1980, afirmații respinse vehement de acesta. Adversarii politici îl acuză că a confundat adesea interesele personale cu cele ale statului ceh. Guvernul propus ridică semne de întrebare: cazul ministrului Mediului Echipa guvernamentală a lui Babiš are nevoie de aprobarea președintelui Pavel. Una dintre cele mai controversate nominalizări este cea a lui Filip Turek (Vocea Automobiliștilor) pentru portofoliul Mediului. Turek este anchetat pentru: violență domestică și viol, în urma unei plângeri depuse de o fostă parteneră; un episod privind saluturi naziste, anchetă ulterior clasată. Presa cehă a publicat și mesaje rasiste și homofobe atribuite lui Turek, amplificând criticile la adresa coaliției conduse de Babiš.

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă - surse

Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă , afirmă surse din Executiv. Potrivit acestor surse, cabinetul Bolojan pregătește acum atât bugetul pe 2026, cât și celebra „ordonanța-trenuleț”, prin care se amână unele cheltuieli, precum intrarea în vigoare a pensiilor speciale ale primarilor.  Citește și: Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o mai plătească pentru salariile câștigate de magistrați prin procese, între 2025 și 2029 Guvernul vrea să înghețe, în 2026, pensiile, salariul minim, dar și punctul de amendă Vineri, șeful Executivului a arătat că așa-numita ordonanță-trenuleț, care amâna, an de an, plata unor drepturi, va fi adoptată și la final de decembrie 2025. Însă el a afirmat, referindu-se la pensiile speciale ale primarilor, că „lucruri care nu sunt normal să mai fie în lege trebuie nu prorogate, anulate, în așa fel încât să punem lucrurile în curat”.  Potrivit surselor din Executiv, bugetul va fi construit pe estimarea unui deficit bugetar între 6,2% și 6,4% din PIB, iar creșterea economică este estimată la 0,8% și 1% din PIB.  Cursul de schimb pe baza căruia va fi construit bugetul ar fi de 5,1 lei pentru un euro.  Anul viitor vor intra în vigoare și noile majorări de taxe și impozite locale. 

Jurnaliști și ONG-uri cer Guvernului transparență Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Jurnaliști și ONG-uri cer Guvernului transparență: „opacitate și agresivitate” în relația cu presa

Mai mulți jurnaliști și ONG-uri cer Guvernului mai multă transparență: Executivul ar da dovadă de „opacitate și agresivitate” în relația cu presa, se arată într-o scrisoare deschisă, semnată, printre alții, de ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent sau Octav Ganea, fotojurnalist la Inquam Photos.  Citește și: Suma uriașă pe care contribuabilii trebuie să o mai plătească pentru salariile câștigate de magistrați prin procese, între 2025 și 2029 Jurnaliști și ONG-uri cer Guvernului transparență: „opacitate și agresivitate” în relația cu presa Ce se afirmă în scrisoare: „Jurnaliști acreditați la Guvern semnalează că agenda prim-ministrului este anunțată în mod constant tardiv, de multe ori după ce evenimentele de pe agendă au avut loc (...) Unele dintre întâlnirile prim-ministrului nu sunt anunțate public” „De la începutul mandatului dumneavoastră ca prim-ministru la Palatul Victoria s-a interzis accesul fotografilor și cameramanilor de presă la ședințele de Guvern” „Doar lipsa de interes pentru o informare completă și exhaustivă a publicului împiedică echipa de presă a Guvernului să organizeze, acolo unde jurnaliștii sunt prezenți pentru a relata, spații ad-hoc pentru declarații, adică un «cadru organizat»”. „Dvs., domnule prim-ministru, ați vorbit despre un Guvern al transparenței, dar iată că, în practică, atitudinea nu este doar de opacitate, ci chiar și de agresivitate în relația cu presa”, se mai arată în scrisoare. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră