miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

404 articole
Politică

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova

EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna: într-un comunicat de presă, banca afirmă că „aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român”. Banca arată că creditele de peste 50 de milioane de euro nici măcar nu sunt aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), ci de Guvernul României.  Eletrocentrale Craiova aparține ministerului Energiei, dar, politic, compania a fost controlată de PSD.  EximBank sugerează că a transmis Guvernului riscurile legate de împrumuturile către companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galati, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air. EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova „Aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român, fie prin Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA – organism care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor), pentru expuneri  de până la 50  milioane de euro, fie prin Guvernul României,  pentru expuneri de peste 50 milioane euro. În cadrul analizei tehnice, se evidențiază riscurile asociate fiecărei tranzacții, precum riscul de nerambursare, riscul financiar, riscuri de piață/afacere, riscul de executare, riscul de garanție colaterală, cât și alte categorii de riscuri. Precizăm că în cazul tuturor expunerilor menționate, toate aceste riscuri au fost evidențiate și reflectate în documentațiile întocmite, fără a avea la baza criterii subiective, ci doar judecata profesională solidă și prudentă”, susține această bancă de stat.  „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, spunea premierul Ilie Bolojan acum câteva zile.  Acest credit a fost acordat în 2024.  Economedia arăta că în decembrie 2023, combinatul siderurgic Liberty Galați a luat de la Eximbank un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată, în valoare de 708 de milioane de lei. Banii au fost acordați de guvern printr-o schemă de garantare pentru companiile afectate de războiul din Ucraina, aprobată de statul român în 2023. În decembrie 2024, Eximbank Românească a acordat firmei Liberty Tubular Products Galați (deținută de Liberty Galați) un alt credit, în valoare totală de până la 750 de milioane de lei, potrivit Europa Liberă. Premierul Ilie Bolojan a anunțat în septembrie că Corpul de control verifică creditele acordate Liberty Galați de către Eximbank.  

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova Foto: Facebook
Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos

Premierul Ilie Bolojan amână asumarea răspunderii pe proiectul de lege privind tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură inițiată de AUR, afirmă surse politice. O decizie asupra momentul exact în care PSD îl va înlătura pe actualul premier nu pare să fi fost luată, dar demersul pare a fi inevitabil. Citește și: Primăria Oradea a atras în 2025 fonduri nerambursabile record de peste 600 de milioane de lei Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos Momentul este oportun pentru PSD fiindcă: a) Bolojan a reușit să reducă deficitul mai mult decât își propusese, deci PSD are spațiu fiscal de manveră b) Bolojan se pregătește de reformele care ar afecta PSD și care ar trebui blocate: în companiile de stat și administrația locală c) Fiecare zi în care supraviețuiește, Bolojan se consolidează, își promovează oamenii în poziții cheie.  d) În bugetul pe 2026 se duc două bătălii cheie: 1) ce sume de bani se distribuie către administrația locală și ce reține Guvernul și 2) cum se împarte, la București, bugetul între sectoare și Primăria Municipiului. Mai mulți bani la sectoare înseamnă torpilarea unui aliat important al lui Bolojan, primarul Ciprian Ciucu.  e) în martie, ministrul Justiției va propune șefii parchetelor. Deși, legal, premierul nu are nici un cuvânt de spus, este posibil ca Bolojan să intervină verbal dacă pesedistul Marinescu va face propuneri sfidătoare.  În consecință, știind că oameni din PSD și PNL au decis să-l dea jos cât mai repede, Bolojan câștigă timp evitând o ciocnire directă cu PSD, comunicând mai intens și amânând momentul în care își asumă răspunederea pentru așa-zisa reformă a administrației. Mesaje contradictorii dinspre Executiv La 19 ianuarie, un comunicat al Biroului Permanent Național al PNL anunța, în legătură cu această reformă, că „premierul Ilie Bolojan a propus ca pe data de 29 ianuarie 2026 să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru acest proiect de lege. De asemenea, în aceeași zi, Guvernul își propune angajarea răspunderii în fața Parlamentului și pe un pachet de măsuri pentru relansare economică, a cărui formă va fi definitivată până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție”. Dar miercuri, pe Facebook, Bolojan a scris: „La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul”. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a susținut, azi, că asumarea răspunderii rămâne pentru 29 ianuarie: „Eu chiar l-am întrebat pe premier, înainte să cobor; nu, nu s-a schimbat nimic. Intenția este ca angajarea să aibă loc pe 29 ianuarie”.  Însă, în ultimele zile, atacurile din PSD spre premierul Bolojan se intențesc, iar în PNL a apărut public o grupare - cu Rareș Bogdan, Hubert Thuma, Alina Gheorghiu, Nicoleta Pauliuc și alții - care îl contestă deschis.  Ciolacu, la limita isteriei Azi, de exemplu, fostul premier Ciolacu a lansat cel mai violent atac împotriva lui Bolojan. „Ai tăiat degeaba banii gravidelor și pensionarilor, ai crescut aberant taxele distrugând mediul privat și când ai văzut că efectul este infim, ai ordonat o scamatorie contabilă ca să te lauzi cât de priceput ești în a administra banii țării (...)  Ai premeditat totul și ai început aceasta operațiune încă din septembrie, în timp ce-i mințeai cu cinism pe români, la toate conferințele de presă, cerându-le să facă sacrificii. Ți-ai înșelat partenerii de guvernare, ai minițit presa și mediul de afaceri, inclusiv la rectificările bugetare bazate pe aceste artificii contabile (...) Ilie Bolojan, tot ce ai făcut este grosolan și crud: ai sacrificat oameni, ai mințit instituții, ai manipulat cifre și ai pus economia pe brânci doar ca să-ți lustruiești propria legendă. Iar sub poleiala asta nu e nici competență, nici viziune — ești doar un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec”, a scris Ciolacu, pe Facebook. Însă acest atac vine după cele ale Olguței Vasilescu și ale soțului ei, Claudiu Manda.  Iar la ultima ședință a conducerii PNL, Rareș Bogdan i-a spus premierului că „noi nu vorbim de clasa de mijloc pe care dumnevoastră astăzi o distrugeţi”, iar Nicoleta Pauliuc a afirmat că „nu putem să luăm bani de la oameni cu handicap şi să luăm o zi de concediu de la bolnavii de cancer”. 

Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc de deficit bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4%

Guvernul Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar, încheind anul 2025 cu un deficit de doar 7,65%, față de ținta de 8,4%, afirmă site-ul Profit, care citează surse din ministerul de Finanțe. Aceste calcule sunt preliminare și ar putea fi ajustate până la 25 ianuarie, când se vor anunța, probabil, datele oficiale.  Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Ministerul de Finanțe calculează deficitul în „cash”, în timp ce deficitul ESA (European Standard Accounts), care ia în calcul facturile neachitate, va ajunge probabil la 8%. Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar Potrivit Profit, deficitul la final de 2025 va fi de 145 de miliarde de lei, față de ținta de 160 de miliarde de lei.  În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3% din PIB, respectiv 163,7 miliarde de lei.  „Vom avea un deficit mai mic decât 8,4% pe care ni l-am propus. Am reuşit să ţinem în frâul cheltuielile şi se cuvine să le mulţumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute în acest an. Aceste sacrificii nu sunt făcute pentru un guvern, ci pentru ca România să redevine o ţară care să ştie să-şi folosească banii cu responsabilitate şi cu folos pentru cetăţenii ţării noastre”, spunea Ilie Bolojan la 30 decembrie.   

Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Foto: Facebook
Politică

Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan

Penelistul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan pentru că întârzie adoptarea bugetului pe 2026: „Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate”, a scris Thuma pe Facebook. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Disputa dintre Thuma și Bolojan este mai veche, liderul PNL reproșându-i că nu l-a susținut pe Ciprian Ciucu în campania electorală pentru alegerea primarului Capitalei. Însă șeful CJ Ilfov i-a spus lui Bolojan că nu s-a implicat în campania de la prezidențiale, când Crin Antonescu era candidatul PSD-PNL. Acum, el „reamintește” că proiectul de buget trebuia prezentat, legal, de la 15 noiembrie. Fostul deputat PNL Hubert Thuma a fost condamnat in 2014 la sase luni de inchisoare cu suspendare pentru fapte de coruptie.  UPDATE 11.38: Într-o postare pe Facebook, Thuma neagă că ar fi instigat aleșii locali: „Nu am instigat niciun primar împotriva premierului. Am spus doar ce gândim cei mai mulți dintre noi: Ne dorim predictibilitate și o finanțare corectă. Peste 8.000 de instituții din România și 3.200 de UAT-uri sunt în așteptarea Bugetului de Stat”.  El a repins și acuzația că ar fi apropiat de PSD. „Există insinuarea că aș fi pus respectivul mesaj pentru că ar exista o colaborare apropiată cu PSD. Reamintesc că nu am participat la nicio ședință de coaliție și că doar anumiți prim-vicepreședinți ai partidului sunt invitați la aceste discuții, lucru care se întâmplă la discreția președintelui partidului nostru”, a scris Thuma. Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan „În mesajul său, colegul meu Ciprian Ciucu identifică două probleme semnificative cu care se confruntă majoritatea administrațiilor locale din România: 1. În acest moment, funcționăm cu 1/12 din bugetul promovat de Ciolacu pentru anul 2025. De aici și limitările de cheltuieli pe care primarii și președinții de consilii județene trebuie să le facă, mai ales pe fondul unei inflații galopante de aproape 10%. Pot fi cazuri în care anumite prestații sociale să nu poată fi plătite sau anumite servicii să fie stopate.   Perspectiva de a avea Bugetul de Stat aprobat abia în a doua jumătate a lunii februarie creează probleme mari în construcția bugetelor locale. Dacă, așa cum este previzibil, bugetul este contestat de opoziție la CCR, el ar putea fi promulgat abia în martie. Ceea ce înseamnă că adoptarea de către CJ-uri se va face la sfârșit de martie, început de aprilie, iar ulterior se vor adopta bugetele localităților. Nu e exclus să ne trezim cu UAT-uri care au bugetul adoptat în luna mai.   Reamintesc că legea responsabilității bugetare vorbește de necesitatea prezentării proiectului de buget încă de pe 15 noiembrie anul trecut.   2. A doua problemă este cea de predictibilitate. Nici măcar teoretic nu putem discuta despre cum arată bugetele locale câtă vreme nu știm care sunt cotele pe care le vom primi din impozitul pe venit și TVA. Or, acest lucru este o problemă în sine dublată de absența unei consultări reale cu administrațiile locale.   Cred că asociațiile aleșilor locali ar trebui să ia poziție în acest context. PNL are 1.150 de primari la nivel național care așteaptă și merită claritate și predictibilitate. Luând în considerare lucrurile scrise de noul Primar General, cred, totuși, că ar trebui să purtăm o discuție la un moment dat, cu cifrele pe masă, despre transportul public în București-Ilfov, având în vedere că sunt sute de mii de cetățeni ai județului nostru care lucrează și plătesc taxe în Capitală.   O să revin cu datele concrete pentru că, în contextul unor decizii atât de importante, nu cred că e bine să rămânem în zona declarațiilor vagi. Bugetul nu este un meci politic. Este despre funcționarea normală a comunităților: școli, transport, termoficare și investiții. Și trebuie tratat ca atare!”, a scris Thuma.   

CSM cere Guvernului deblocarea concursurilor judiciare (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

CSM somează Guvernul să-i permită să aducă noi magistrați în sistem, în ciuda austerității

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită public Guvernului României să adopte de urgenţă măsuri legislative pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură, suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, în baza Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Magistraţii atrag atenţia că justiţia are o importanţă socială cel puţin egală cu domenii precum sănătatea sau educaţia, unde au fost deja permise excepţii similare. Concursurile de admitere în magistratură, blocate prin lege Potrivit mesajului publicat marţi pe pagina oficială de Facebook a CSM, suspendarea concursurilor este prevăzută la art. XXII alin. (1)–(2) şi (4) din Legea 141/2025. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Secţia pentru judecători consideră că menţinerea acestei interdicţii afectează grav funcţionarea sistemului judiciar şi solicită Guvernului să intervină „de îndată”, aşa cum a procedat şi în alte sectoare esenţiale. Deficit de judecători de aproximativ 15% la începutul anului 2026 Judecătorii avertizează că, în luna ianuarie 2026, sistemul judiciar se confruntă cu un deficit de aproximativ 15% de judecători. Concret, sunt vacante 751 de posturi dintr-o schemă naţională de 5.070 de funcţii. În aceste condiţii, buna funcţionare a justiţiei şi calitatea actului de justiţie sunt „grav afectate”, în detrimentul direct al cetăţenilor. Lipsa cronică de personal, amplificată de blocarea concursurilor CSM subliniază că suspendarea concursurilor de admitere nu face decât să accentueze lipsa cronică de resurse umane din instanţe. Magistraţii arată că puterea executivă a ignorat în mod repetat semnalele publice transmise de Consiliu privind deficitul de personal, deşi volumul de activitate al instanţelor este în continuă creştere. Volum record de dosare în instanţele din România Potrivit datelor CSM, instanţele din România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte volumul de activitate. În anul 2025, pe rolul instanţelor au fost înregistrate aproximativ 3,6 milioane de dosare, gestionate în condiţiile unui deficit de judecători de aproximativ 20% pe parcursul întregului an. 49 de judecătorii funcţionează în sistem de avarie Judecătorii atrag atenţia că 49 de judecătorii din România funcţionează în prezent în sistem de avarie. În multe cazuri, dintr-o schemă aprobată de 4–5 posturi, sunt efectiv în activitate doar 1–3 judecători. Această situaţie duce la o supraîncărcare semnificativă a magistraţilor şi la prelungirea duratei procedurilor judiciare. Riscul plecărilor din sistem, pe fondul instabilităţii statutului magistratului Secţia pentru judecători avertizează şi asupra riscului accentuării plecărilor voluntare din sistemul judiciar, în contextul instabilităţii statutului magistratului şi al atacurilor repetate la adresa corpului profesional, venite atât din partea altor puteri ale statului, cât şi din spaţiul mediatic. În final, judecătorii solicită Guvernului să îşi asume responsabilitatea adoptării unor măsuri legislative concrete pentru acoperirea deficitului de judecători. Potrivit CSM, eficientizarea activităţii instanţelor, prin prioritizarea resurselor umane, este esenţială pentru buna funcţionare a societăţii româneşti, întrucât deficitul de personal afectează direct şi grav dreptul constituţional al cetăţenilor de acces la justiţie într-un termen rezonabil.

Ofițer de presă al Guvernului, sancționat disciplinar (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Ofițer de presă al Guvernului, sancționat pentru blocarea accesului jurnaliștilor

Ofițerul de presă din cadrul Direcției Comunicare și Relații cu Presa a Guvernului, implicat în incidentul din 26 noiembrie 2025 de la Palatul Parlamentului, a fost sancționat disciplinar. Potrivit unui comunicat transmis marți de Executiv, acesta va avea salariul de bază redus cu 5% pe o perioadă de o lună. Decizia a fost luată în urma finalizării cercetării disciplinare efectuate la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului. Concluziile comisiei de cercetare disciplinară Comisia constituită pentru analizarea incidentului a constatat săvârșirea unei abateri disciplinare. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan În consecință, a fost aplicată sancțiunea prevăzută de art. 248 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, care permite reducerea salariului de bază pe o perioadă determinată. Guvernul a precizat că ancheta viza comportamentul ofițerului de presă care ar fi încercat să blocheze fizic accesul jurnaliștilor pentru a împiedica apropierea acestora de premier. Ancheta, declanșată la ordinul șefului Cancelariei prim-ministrului Cercetarea disciplinară a fost dispusă pe 27 noiembrie 2025, la o zi după incident, prin ordinul șefului Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. În acest scop, a fost constituită o comisie coordonată de un demnitar cu experiență în legislația muncii. Comisia a inclus specialiști din domeniile juridic, comunicare și relații cu presa, toți din cadrul instituției, pentru a asigura o analiză completă și echilibrată a situației. Poziția Guvernului: „exces de zel” față de jurnaliști La momentul declanșării anchetei, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că ofițerul de presă a manifestat un „exces de zel” în relația cu jurnaliștii acreditați, în contextul prezenței premierului la Parlament. Autoritățile au subliniat atunci importanța respectării libertății presei și a normelor de conduită profesională în relația cu reprezentanții mass-media, mai ales în spațiile publice și instituționale.

Guvernul explică majorarea taxelor locale (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

De ce au crescut taxele locale (Guvern). Ciucă și Ciolacu știau că e nevoie, au amânat politic

Guvernul a transmis, duminică, o serie de precizări oficiale privind decizia de majorare a impozitelor și taxelor locale aplicate clădirilor, terenurilor și autovehiculelor. Executivul susține că măsura a devenit inevitabilă din cauza gradului scăzut de colectare, a neactualizării impozitelor cu rata inflației și a pierderilor semnificative de venituri înregistrate de autoritățile locale. De ce a fost necesară reforma impozitării proprietății Potrivit estimărilor Guvernului, noile reguli fiscale vor genera venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, bani care vor rămâne integral la bugetele locale. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Executivul arată că România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților, cu doar 0,55% din PIB, față de media UE de 1,85%. În plus, existau: - diferențe majore de impozitare între localități; - impozite care nu reflectau valoarea reală a clădirilor; - o rată de neîncasare de peste 30%; - lipsa actualizării cu inflația. „Peste o treime din impozite nu erau încasate, ceea ce a generat pierderi importante de venituri, inechități între contribuabili și o presiune tot mai mare asupra bugetului național”, subliniază Guvernul. Guvernul precizează că toate sumele colectate din impozite și taxe locale rămân la bugetele autorităților locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului bugetar. Angajamente asumate prin PNRR Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, prin: - Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); - negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar; - Planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu; - angajamentul guvernamental aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025. Guvernul recunoaște că decizia a fost amânată de mai multe guverne, iar lipsa asumării a pus în pericol accesarea unor fonduri europene importante, inclusiv cererile de plată 4 și 5 din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro. Întârzieri și probleme de implementare Executivul explică faptul că intrarea în vigoare a măsurilor a fost întârziată de: - decizii ale Curții Constituționale; - atacuri formulate de opoziție; - proceduri legale subsecvente. Adoptarea actului normativ la 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt de aplicare, a generat dificultăți pentru administrațiile locale, inclusiv: - sincope la platforma ghișeul.ro; - erori de calcul ale deciziilor de impunere; - diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale. Guvernul susține că aceste disfuncționalități sunt în curs de remediere. Cât cresc veniturile din impozitele pe proprietate în 2026 Aplicarea noilor cuantumuri va conduce, potrivit estimărilor oficiale, la o creștere de peste 30% a veniturilor din impozite pe proprietate în 2026, respectiv: +1,42 miliarde lei din impozitele pe clădiri; +1,09 miliarde lei din impozitele pe terenuri; +1,18 miliarde lei din impozitarea autovehiculelor. Actualizarea bazei de impozitare și tranziția către valoarea de piață Guvernul precizează că se elimină utilizarea unor valori istorice depășite. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată ca etapă intermediară, până la introducerea impozitării la valoarea de piață, prevăzută pentru 1 ianuarie 2027. Valoarea impozabilă de referință ajunge la 2.677 lei/mp (aproximativ 535 euro/mp), reprezentând un cost mediu național de construire pentru o locuință cu finisaje standard, fără TVA, teren sau marja dezvoltatorului. Eliminarea scutirilor și limitarea facilităților fiscale Executivul anunță eliminarea scutirilor considerate nejustificate, în conformitate cu PNRR și recomandările Băncii Mondiale. Facilitățile fiscale pot fi acordate de autoritățile locale doar în mod țintit și în limita a 5% din veniturile colectate în anul anterior. Totodată, autoritățile locale își păstrează competența de a stabili cotele de impozitare, însă nu sub nivelul anului 2025. De ce pot apărea creșteri peste media de 70% Guvernul estimează o majorare medie a impozitelor de 70–80%, însă avertizează că, în anumite cazuri, creșterea poate fi mai mare din cauza: eliminării reducerilor pentru vechimea clădirilor; actualizării bazei de impozitare; majorării cotelor de impozitare de către autoritățile locale. Noua legislație elimină reduceri precum: până la 50% pentru clădiri mai vechi de 100 de ani; 30% pentru clădiri de 50–100 de ani; 10% pentru clădiri de 30–50 de ani. Impozitarea autovehiculelor Sistemul de impozitare a autovehiculelor rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cmc, pentru a asigura continuitate administrativă. Modificarea vizează valorile aplicate, care sunt diferențiate în funcție de norma de poluare Euro, astfel încât vehiculele mai poluante să fie impozitate mai sever. Autoturismele hibride și criteriul emisiilor CO₂ Guvernul precizează că, potrivit Comisiei Europene, categoria generică „hibrid” nu este suficientă pentru acordarea unor facilități fiscale. Diferențierea trebuie să se bazeze pe emisii reale de CO₂, sub pragul de 50 g/km, conform cerințelor PNRR. Această abordare urmărește internalizarea costurilor de mediu și orientarea consumatorilor către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unor taxe noi și fără riscuri administrative suplimentare.

Din septembrie în noiembrie, numărul bugetarilor a crescut cu peste 15.000 Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Din septembrie în noiembrie, numărul bugetarilor a crescut cu peste 15.000

Din septembrie în noiembrie, numărul bugetarilor a crescut cu peste 15.000, arată datele publicate recent de ministerul de Finanțe. Astfel, în septembrie - luna raportării anterioare - numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era 1.264.845. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz În noiembrie, acest număr era de 1.280.562, o creștere puțin sub 16.000.  În iunie, când Ilie Bolojan a fost numit premier, numărul bugetarilor era de 1.305.95.  Din septembrie în noiembrie, numărul bugetarilor a crescut cu peste 15.000 Numărul bugetarilor din instituțiile administrației centrale finanțate integral din buget a crescut cu aproximativ 15.000.  Cel mai mare salt, din septembrie în noiembrie, a fost la ministerul Educației, unde au fost înregistrați cu aproximativ 17.000 de bugetari în plus.  La Secretariatul General al Guvernului, numărul angajaților a scăzut nesemnificativ - de la 3.625 la 3.623 - în timp ce la Senat a crescut cu patru persoane, iar la Administrația Prezidențială cu 19, potrivit datelor ministerului de Finanțe. În administrația locală, numărul celor angajați la autoritățile executive - fără angjații din învățământul preuniversitar - s-a redus cu aproximativ 1.500 de persoane, ajungând la 279.738.  „În administraţia centrală trebuie să aplicăm 20 la sută. Şi acolo au fost schemele umplute în anumite autorităţi, ministere. Nu trebuie să ne ascundem după deget, România ar funcţiona şi dacă noi în administraţia locală scoatem 13.000 de posturi şi 20 la sută din administraţia centrală“, spunea președintele UDMR, Kelemen Hunor, în septembrie 2025.   

Reacția României după capturarea lui Nicolás Maduro (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Guvernul României nu are nici o părere despre acțiunea SUA din Venezuela, facem ca UE

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România urmărește cu atenție evoluțiile din Venezuela și că poziția oficială a Bucureștiului va fi aliniată cu poziția Uniunii Europene. El a exprimat speranța că va fi găsită o formulă de tranziție către un regim democratic și stabil în această țară din America de Sud. România nu a recunoscut regimul Maduro Șeful Guvernului a reamintit că România nu a recunoscut conducerea lui Nicolás Maduro în urma alegerilor considerate fraudate. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro România nu are ambasadă la Caracas, iar cetățenii români din Venezuela sunt sprijiniți prin reprezentanța Uniunii Europene. Bolojan a subliniat că obiectivul este evitarea escaladării conflictelor și susținerea unei tranziții cu validare democratică. Nicio problemă raportată în rândul cetățenilor români din Venezuela Ilie Bolojan a precizat că, în prezent, nu există informații privind cetățeni români aflați în dificultate în contextul operațiunilor militare americane în Venezuela. Ministerul Afacerilor Externe se consultă la nivel european pentru formularea unei poziții unitare. Relațiile SUA–Venezuela, tensionate de ani de zile Premierul a amintit că relațiile dintre Statele Unite și Venezuela au fost conflictuale de mulți ani, Washingtonul acuzând regimurile de la Caracas de trafic de droguri, susținerea criminalității și migrație ilegală. Bolojan a subliniat că operațiunea americană actuală este una specială și neuzuală, dar a exprimat speranța că venezuelenii vor reuși să revină la un sistem democratic stabil. Poziția ministerului de Externe Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-l aduce pe Nicolás Maduro în fața justiției poate contribui la combaterea traficului de droguri și la oferirea unei șanse reale de prosperitate venezuelenilor. Ea a subliniat totodată necesitatea respectării regulilor internaționale. Coordonare strânsă la nivelul Uniunii Europene Șefa diplomației române a precizat că România se află în strânsă coordonare cu partenerii europeni și pregătește o declarație comună înaintea reuniunilor din cadrul ONU. Prioritatea imediată este siguranța cetățenilor români aflați în Venezuela, pentru care misiunile diplomatice și consulare sunt pregătite să ofere asistență. Apel la responsabilitate și revenire rapidă la democrație Oana Țoiu a făcut apel la reținere și responsabilitate din partea tuturor autorităților implicate și a susținut demersuri rapide pentru revenirea la democrație în Venezuela. Ea a menționat situația liderului opoziției, María Corina Machado, obligată la clandestinitate de regimul Maduro. Ministrul de Externe a reamintit că Uniunea Europeană, inclusiv România, a instituit mai multe regimuri de sancțiuni împotriva autorităților de la Caracas după alegerile considerate profund viciate din 2024 și nu l-a recunoscut pe Nicolás Maduro drept președinte legitim. Trump anunță o conducere de tranziție Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA au desfășurat atacuri la scară largă în Venezuela și că Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați și scoși din țară. Trump a precizat că Statele Unite vor conduce Venezuela până la realizarea unei „tranziții corespunzătoare și sigure”.

Prima zi de concediu medical, neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude Foto: Guvernul României
Eveniment

Prima zi de concediu medical, neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude

Prima zi de concediu medical va fi neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude. Angajatorul suportă zilele 2 – 6 ale plăţii indemnizaţiei pentru concediile medicale, iar începând cu ziua a 7-a până la vindecare, plata se face din fondul național de asigurări de sănătate, FNUASS. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Măsura va fi aplicată pentru o perioadă determinată, între 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027. Prima zi de concediu medical, neplătită, a decis guvernul Bolojan, exasperat de fraude Prevederea apare într-o ordonanță de urgență „privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate”, adoptată marți seara.  Deși a ținut o declarație la finalul ședinței de guvern, premierul Bolojan a refuzat să răspundă la întrebări pe tema acestei ordonanțe sau a celei care permite instituțiilor statului să cumpere mașini scumpe și cu capacitate cilindrică mare.  Nota de fundamentare nu explică decizia ca prima zi de concediu medical să fie neplătită și nici nu oferă un impact bugetar.  Deputatul USR Emanuel Ungureanu a criticat dur, azi, la RFI, această măsură: „Mi se pare o măsură halucinantă (...) chestiunea asta, să dai o lege, pentru că unii s-ar putea să fure, pentru că unii s-ar putea să mintă, păi, de ce avem atâtea instituții de control, care ar trebui să meargă și să verifice care concedii sunt fictive și care nu sunt?”.  În noiembrie 2025, premierul Bolojan se plângea de sumele uriașe plătite pentru concedii medicale. „Zona de certificate medicale, că ne place, că nu ne place, și aici am avut niște exagerări în ultimii ani. Vă rog să vă gândiți că într-un an de zile, România plătește concedii medicale în valoare de 6 miliarde de lei. Deci 1 miliard 200 de mii de euro este valoarea concediilor medicale pe care le plătește statul român într-un an (...) Numărul de zile de concediu este exagerat. Când trebuie făcută o punte între Crăciun și Anul Nou, explodează numărul de concedii medicale. Când trebuie făcută o punte între Paștele Ortodox și cel Catolic, din nou explodează datele. Par niște îmbolnăviri programate (...) Nu ne referim la bolile reale, la situațiile medicale care te țin la pat. Ne referim la concedii date prea ușor, pe ochi frumoși, fără o justificare medicală solidă. Aici pierd statul, pierd companiile și se creează o cultură a abuzului”, a susținut Bolojan, la Euronews.  Însă și fostul premier Ciolacu se plângea de această situație.  „Dacă vrem pentru răceală să dăm scutiri de impozite, dăm scutiri. Dacă vrem pentru o durere la spate şi n-am putut merge la muncă zece zile şi avem două milioane de zile de concediu pe acest specific, vrem să dăm scutiri de impozite? Foarte bine. Să ştiţi că nu le daţi numai din banii mei. Le dăm din banii la toţi”, spunea el. 

Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice Foto: Facebook
Politică

Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice

Guvernul strecoară într-o OUG  tip „șaorma cu de toate” dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice. Nici ordonanța, nici nota de fundamentare, nu explică ce instituții au nevoie de mașini cu capacitate cilndrică peste 1.600 cm cubi.  Nota de fundamentare nu conține date privind impactul bugetar al acestei măsuri.  Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice Ce prevede proiectul de ordonanță: „Prin excepție de la prevederile alin. (8), la solicitarea fundamentată a ordonatorilor principali de credite, Guvernul poate aproba, prin memorandum, achiziția de autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi/sau al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A”. Ce arată nota de fundamentare: „Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, prin introducerea unui nou alineat, alin. (8¹), care instituie o excepție de la prevederile alin. (8), permițând Guvernului să aprobe, prin memorandum, achiziția de autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm³ și/sau al căror preț de achiziție poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 euro, inclusiv T.V.A. Măsura propusă se aplică exclusiv în situații justificate, la solicitarea fundamentată a ordonatorilor principali de credite, și are ca scop asigurarea unui cadru normativ flexibil, care să permită adaptarea normativelor de cheltuieli la necesitățile reale și obiective ale autorităților și instituțiilor publice. Totodată, reglementarea propusă introduce un mecanism de control și responsabilitate la nivel guvernamental, prin aprobarea derogărilor prin memorandum, asigurându-se astfel respectarea principiilor de legalitate, eficiență, transparență și disciplină financiară”.  Ordonanța are 12 pagini și conține nenumărate alte prevederi, de la înghețarea salariilor în radioul și televiziunea publică (și tăierea tuturor sporurilor și primelor) la dreptul MAE de a reține 50% din banii pe care-i încasează din chirii sau măsuri privind ajutorul de stat acordat Societății Complexul Energetic Oltenia.  OUG este denumit vag „pentru modificarea și completarea unor acte normative”. 

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Foto: Guvernul României
Politică

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află o ordonanță de urgență „privind unele măsuri temporare în domeniul justiției, precum şi pentru modificarea unor acte normative”. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Dar, în mai 2019, peste 86% dintre cei care s-au prezentat la urne la referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis, au răspuns afirmativ la întrebarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.  Referendumul a fost consultativ, nu este obligatoriu.  Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Nota de fundamentare a OUG-ului arată: „Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149 din 13 noiembrie 2025, Ministerul Justiţiei a fost sesizat cu propunerea de modificare a legilor justiţiei”. CSM nu are drept de inițiativă legislativă, deci propunerile acestui consiliu au fost preluate de către ministerul Justiției.  În esență ar fi vorba ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii să rămână, până ân 2026, la doi ani, în loc de trei.  „Astfel, în mod concret, deficitul de resurse umane este încă la un nivel care nu permite trecerea la o durată a cursurilor auditorilor la 3 ani, situaţie care ar însemna un nou decalaj de absolvenţi (în anul 2029, nu ar exista o promoţie de auditori, absolvenţi ai INM). Inexistenţa unei promoţii de auditori într-un anumit an va avea ca efect imediat imposibilitatea numirii în acel an a unor judecători sau procurori stagiari”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. 

Români, judecați pentru fraudarea Fiscului britanic (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Eveniment

Cum au furat doi români 1,4 milioane de lire sterline de la Guvernul Britanic

Doi cetățeni români au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, fiind acuzați că au înșelat autoritățile fiscale din Marea Britanie cu peste 1,4 milioane de lire sterline. Potrivit anchetatorilor, banii obținuți ilegal au fost ulterior „spălați” printr-o rețea de transferuri bancare și retrageri de numerar. Inculpații se află în arest preventiv Cei doi suspecți sunt în prezent în arest preventiv. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură În sarcina lor au fost reținute infracțiuni grave, comise în formă continuată: acces ilegal la un sistem informatic, fraudă informatică și spălare de bani. Cum funcționa schema de fraudare a autorităților britanice Conform comunicatului emis de procurori, în perioada septembrie 2023 – ianuarie 2025, inculpații au accesat fără drept conturi de tip „Government Gateway”, platforme oficiale utilizate de Guvernul britanic pentru colectarea taxelor și acordarea alocațiilor pentru copii. Fiecare dintre cei doi ar fi obținut fraudulos sume considerabile: unul aproximativ 495.000 de lire sterline, celălalt peste 921.000 de lire sterline. Frauda a fost realizată prin înregistrarea unor angajatori fictivi în sistemele fiscale britanice, crearea unui număr mare de conturi fiscale personale și depunerea de solicitări false pentru rambursări de impozit pe venit și alte taxe, inclusiv prin aplicația de tip PAYE („pay as you earn”). Spălarea banilor prin conturi bancare și retrageri de numerar Sumele obținute ilegal de la autoritățile fiscale britanice au fost virate în conturi bancare deținute sau controlate de inculpați. Ulterior, banii au fost transferați succesiv în alte conturi sau retrași în numerar de la bancomate, cu scopul de a li se pierde urma. Cooperare europeană prin EUROJUST Pentru identificarea autorilor și strângerea probelor necesare, anchetatorii români au colaborat cu autoritățile din Regatul Unit în baza unui acord european de cooperare judiciară, derulat prin intermediul EUROJUST. Investigațiile au beneficiat de sprijinul membrilor echipei de anchetă din Marea Britanie, precum și al lucrătorilor de poliție din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice. Dosarul ajunge la Tribunalul București Cauza a fost trimisă spre judecare Tribunalul Bucureşti, procurorii solicitând menținerea arestului preventiv și a măsurilor asigurătorii. Acestea vizează indisponibilizarea sumelor de bani, precum și a bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților.

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” Foto: Facebook
Politică

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026”

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, într-o lungă postare, ordonanța-trenuleț: „Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Șeful Guvernului mai anunță că Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi. Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” „Guvernul României a adoptat ieri seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.   Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%.   Gestionam bugetul în mod responsabil.   Actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic.   Ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore:   Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice   Relansare economică și stimularea investițiilor Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026 Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027 Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării)   Simplificări fiscale și digitalizare Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România   Sprijin pentru persoanele vulnerabile Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026 Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026 Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli   Sprijin pentru autoritățile publice locale Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026   Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice   Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi.   Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”, a scris Bolojan. 

Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare” Foto: Inquam/Codrin Unici
Politică

Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare”

Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciprian Ciucu, ales edil al Capitalei, dacă acesta va face și „reformele necesare”. „Dacă nu există această condiționare, o altă primărie din România, mai mică și cu problemele ei, va cere resurse. Ani de zile, guvernele noastre au făcut lucruri care nu au stimulat performanța administrației”, a spus premierul. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare” Draftul ordonanței-trenuleț care îngheață sau taie unele cheltuieli din 2026, prevede că o cotă de 38,12% din impozitul pe venit se duce la primăria generală, iar 47,3% se repartizează sectoarelor municipiului Bucureşti. „PMB este într-o situație gravă: are datorii mari, atât primăria către operatorii principali – cei de termoficare și de transport în comun – cât și acești operatori către alții: cei de la termoficare către ELCEN, care livrează aburul, iar cei de la STB către buget, către ANAF, unde au niște eșalonări. Dacă nu le achită, pierderile vor fi mult mai mari. Aceasta arată o subfinanțare cronică a PMB din cauza deciziilor din ultimii ani. Trebuie să recunoaștem că, treptat, PMB, care avea o cotă de mai mult de jumătate din impozitele colectate pentru București, a pierdut în fiecare an sume de bani, ajungând astăzi să aibă în jur de 40% doar. Fiecare procent de genul acesta înseamnă, poate, o sută de milioane de lei. Gândiți-vă că doar datoria STB este de peste un miliard. Măsurile care trebuie luate sunt tot cele de tip guvernamental, nu pot fi inventate altele. Aceasta înseamnă că PMB trebuie să-și reducă cheltuielile, să-și crească veniturile, să facă anumite eșalonări și să se împrumute. Nu există formule care să nu deranjeze. Îl ajutăm pe Ciucu cu co-finanțări în condițiile în care și PMB face reformele necesare. Dacă nu există această condiționare, o altă primărie din România, mai mică și cu problemele ei, va cere resurse. Ani de zile, guvernele noastre au făcut lucruri care nu au stimulat performanța administrației”, a spus Boloja, potrivit transcrierii site-ului Antena 3.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră