sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

233 articole
Eveniment

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești. Kosarom, un lider în industria cărnii din România, este una dintre companiile care așteaptă autostrăzile promise de Guvern. Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești Președintele companiei, Lucian Apostol, subliniază importanța infrastructurii moderne, exprimând speranța că guvernanții vor prioritiza construcția de autostrăzi. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Aceste inițiative strategice poziționează Kosarom ca un jucător cheie în sectorul agroalimentar. Compania își consolidează astfel competitivitatea, răspunzând cerințelor pieței interne și internaționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Modernizarea infrastructurii, așteptată de companiile românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi prin emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes", arată un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de ministerul de Finanțe. Citește și: Antreprenorul Cătălin Teniță: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor plătetești mai mult decât ca salariat” În prezent, acest plafon este de 75 de miliarde de euro, dar cabinetul Ciolacu II vrea să-l ducă la 90 de miliarde de lei. Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi „În forma sa actuală, Hotărârea Guvernului nr.1264/2010 pentru aprobarea Programului – cadru de emisiuni de titluri de stat «Medium Term Notes» (MTN), cu modificările ulterioare, reglementează posibilitatea de a emite obligaţiuni pe pieţele externe, în sumă maximă, în orice moment, de 75 miliarde EUR sau echivalent EUR din orice valută. Valoarea obligaţiunilor emise şi nerambursate (în EUR și USD) în cadrul Programului MTN este în prezent de cca. 73,3 mld. EUR echivalent, suma disponibilă pentru emisiuni de euroobligațiuni în cadrul Programului fiind de aproximativ 1,7 mld. EUR (…) Pentru acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru anul 2025 precum și pentru a crea flexibilitatea necesară pentru a realiza prima emisiune din anul 2026 în debutul acestui an având în vedere că în anul 2026 prima scadență este în luna februarie 2026 în sumă de 1,3 mld. Euro şi luând în considerare suma rămasă disponibilă de 1,7 mld. EUR, se impune majorarea valorii totale a Programului MTN, cu suma de 15 mld. EUR, de la 75 mld. EUR la 90 mld. EUR”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. În document se menționează că „în cazul Poloniei valoarea Programului MTN a crescut gradual începând cu anul 2007, de la 25 mld. EUR, la un nivel de 85 mld. EUR în anul 2024”.

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv

Guvernul Ciolacu II continuă să se împrumute masiv: Finanțele au planificat împrumuturi de 5,2 miliarde de lei doar în ianuarie 2025, a anunțat ministerul condus de Tanczos Barna (UDMR). La această sumă se mai pot adăuga 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadenţa în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadenţa în 26 ianuarie 2026. De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitaţii pentru nouă emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (570 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru patru emisiuni de obligaţiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie şi 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) şi 27 ianuarie, şi pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie şi 30 ianuarie.

Datoria publică a României, nivel record (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Datoria publică a României, nivel record

Datoria publică a României, nivel record. Datoria administrației publice din România a atins un nou nivel record în octombrie 2024, ajungând la 931,186 miliarde de lei, față de 916,758 miliarde de lei în luna septembrie, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, nivel record Datoria guvernamentală a crescut la 54%, comparativ cu 53,1% în septembrie 2024, pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Creșterea reflectă atât datoria pe termen mediu și lung, cât și pe termen scurt. Pe termen mediu și lung: 869,216 miliarde lei (859,9 miliarde lei în septembrie). Pe termen scurt: 61,97 miliarde lei (56,858 miliarde lei în luna anterioară). Majoritatea datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 780,243 miliarde lei. Distribuția datoriei pe valute În lei, datoria este de 444,283 miliarde lei. În euro: 390,471 miliarde lei (echivalent). În dolari americani: 94,353 miliarde lei (echivalent). Evoluția datoriei administrației publice centrale Total datorie centrală: 908,315 miliarde lei, în creștere de la 894,36 miliarde lei în septembrie. Datorie pe termen mediu și lung: 846,387 miliarde lei. Distribuție valutară: lei: 426,41 miliarde lei, euro: 385,47 miliarde lei (echivalent). Datoria administrației publice locale Total datorie locală: 22,87 miliarde lei, față de 22,4 miliarde lei în septembrie. Pe termen mediu și lung: 22,828 miliarde lei. Datoria internă și externă Datoria internă era în octombrie de 455,713 miliarde lei (26,4% din PIB). Cu o lună înainte, în septembrie: 442,792 miliarde lei (25,7% din PIB). Majoritatea datoriei interne aparține administrației centrale: 437,945 miliarde lei. Datoria externă, în octombrie era de 475,473 miliarde lei (27,6% din PIB), iar în septembrie: 473,966 miliarde lei (27,5% din PIB). Administrația centrală deține cea mai mare parte a datoriei externe: 470,37 miliarde lei. Perspective pentru viitor Creșterea constantă a datoriei publice semnalează o presiune semnificativă asupra economiei României, mai ales în contextul unui procent tot mai mare din PIB alocat serviciului datoriei. Autoritățile vor trebui să gestioneze cu prudență această situație pentru a evita riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară.

Studenții condamnă măsurile propuse de Guvern (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Studenții condamnă măsurile propuse de Guvern

Studenții condamnă măsurile propuse de Guvern. Proiectul de ordonanță de urgență al Guvernului pentru reducerea cheltuielilor este criticat dur de studenți, care îl consideră o amenințare la adresa educației și viitorului tinerilor. Studenții condamnă măsurile propuse de Guvern Uniunea Națională a Studenților din România și Ligile Studențești din Iași acuză lipsa unui dialog real cu reprezentanții lor și reducerea semnificativă a sprijinului financiar. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii „România Educată? Mai degrabă Eșuată”, au declarat studenții de la Mecanică Iași, evidențiind impactul negativ al acestor măsuri asupra unei societăți democratice. Postările lor atrag atenția asupra nevoii urgente de prioritizare a educației în politicile guvernamentale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor menținând „diurna de detașare”: o judecătoare de la ÎCCJ, Rus Iuliana, cu două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei. Guvernul Ciolacu II a decis, luni, să nu mai taie diurna de detașare a magistraților, care este de 2% din salariul brut. CSM a protestat față de această măsură și a susținut că este neconstituțională, fiind discriminatorie. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Andrei și Iuliana Rus sunt, probabil, cea mai bogată familie de judecători din România. Ambii sunt judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și, în anul fiscal 2023, au câștigat de la stat circa 1,5 milioane de lei. Andrei Rus urmează să fie magistratul de legătură al României în Spania, deși nu vorbește spaniola. El a făcut Dreptul la Universitatea Ecologică. Presa scrie că Andrei Claudiu Rus este „om de bază al grupării antireformiste” din justiție. Printre altele, el l-a achitat pe fostul ministru PSD al Sanatății, Nicolae Bănicioiu, pe motiv că „fapta nu există” în dosarul în care a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de influență. Iuliana Rus a încasat, printre altele, peste 340.000 de lei salarii și salarii restante de la ICCJ și de la o curte de apel, plus încă 316.821 de lei de la Scoala Nationala De Grefieri, dar nu a ratat nici diurne în valoare de aproape 75.000 de lei.

Măsurile fiscale ale Guvernului pentru 2025 (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Măsurile fiscale ale Guvernului pentru 2025

Măsurile fiscale ale Guvernului pentru 2025. Guvernul a publicat un proiect de Ordonanță care prevede înghețarea salariilor bugetarilor și a altor beneficii financiare în anul 2025. Salariile de bază, sporurile și alte indemnizații vor rămâne la nivelul din noiembrie 2024, iar noi angajări în sectorul public vor fi suspendate. Măsurile fiscale ale Guvernului pentru 2025 Potrivit proiectului, toate salariile de bază, soldele și indemnizațiile din sectorul public se vor păstra la nivelul acordat în luna noiembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net De asemenea, sporurile, primele și alte compensații nu vor fi majorate. Valoarea indemnizației de hrană și a alocației de stat pentru copii va rămâne neschimbată. Limitări în compensarea muncii suplimentare Munca suplimentară va fi compensată doar prin timp liber, în limita posibilităților. În cazuri excepționale, cum ar fi activități operative, aceasta va fi plătită doar cu aprobarea ierarhică, pe baza unui raport justificativ. Eliminarea unor beneficii și restricții în cheltuieli În 2025, angajații din sectorul public nu vor primi bilete de valoare, premii sau bonusuri, cu excepția tichetelor de creșă. Totodată, concediile neefectuate nu vor fi compensate financiar. Subvențiile pentru partidele politice se vor reduce cu 25%, iar pensiile speciale nu vor fi actualizate cu rata inflației. Reduceri pentru transport și alte beneficii sociale Studenții vor continua să beneficieze de tarife reduse la transport, iar voucherele de vacanță, în cuantum de 800 lei, vor fi acordate doar celor cu salarii nete sub 8.000 de lei. Pentru burse, cuantumul minim va fi de 300-450 lei, în funcție de tipul bursei. Suspendarea angajărilor în sectorul public Angajările în sectorul public vor fi suspendate, cu excepția posturilor unice sau celor aprobate prin memorandum anterior. În cazuri justificate, ordonatorii de credite pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din posturile vacante. Eșalonarea drepturilor salariale câștigate în instanță Hotărârile judecătorești privind drepturi salariale vor fi eșalonate pe o perioadă de cinci ani, cu procente progresive de plată. Procedurile de executare silită se vor suspenda de drept pe durata termenului de eșalonare. Eficiență bugetară vs. nemulțumiri sociale Aceste măsuri sunt parte din strategia Guvernului de a reduce cheltuielile publice, în contextul constrângerilor bugetare și al obligațiilor asumate prin PNRR. Totuși, impactul asupra angajaților și asupra performanței sectorului public ar putea genera nemulțumiri și instabilitate socială.

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, dispar facilitățile în IT și construcții, iar pragul microîntreprinderilor coboară de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul Prevederile apar în ordonanța trenuleț, care însă inițial prevedea doar reduceri de cheltuieli, nu și majorări de taxe și impozite. Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Ce măsuri noi au apărut în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului de Finanțe: majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025 reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, pentru a beneficia de sistemul de impozitare al microîntreprinderilor, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025. Se reinstituie impozitul pe construcții datorat de persoane juridice Urmare a acestor măsuri de majorare a fiscalității, Guvernulestimează un plus de încasări de 7,11 miliarde de lei, în 2025. Tăierile de cheltuieli sunt estimate la 126 de miliarde de lei. În plus, in forma finală a proiectului de ordonanță, alocația pentru copii, care trebuia majorată cu 10%, nu va mai crește.

Penalul Neacșu primește în coordonare controversata regie a protocolului de stat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Penalul Neacșu coordonare regie a protocolului de stat

Prietenul lui Marcel Ciolacu, penalul Marian Neacșu, primește în coordonare controversata regie a protocolului de stat, plus „instituţiile publice şi structurile din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului”. Marian Neacșu este singurul vicepremier din guvernul Ciolacu II. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Între structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului se află și companii strategice, precum Transgaz și Transelectrica, suborodonate Secretariatului General al Guvernului. Penalul Neacșu primește în coordonare controversata regie a protocolului de stat În plus, Neacșu va aviza „toate proiectele de acte normative care au impact bugetar”, a anunțat Guvernul, într-un comunicat. În acest fel, doar PNL nu deține un ministru care să aibă puterea de a aviza acte normative. Marian Neacșu a fost condamnat definitiv în 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare, întrucât și-a angajat fiica la biroul său parlamentar. Fost economist la IAS Slobozia, Neacșu a urmat cursurile „Tehnici superioare de nutriţie a animalelor” și „Formularea reţetelor de furajare asistată de calculator”. Comunicatul Guvernului mai explică și cum sunt preluate atribuțiile fostului minister al Familiei. „Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale se înființează ca urmare a fuziunii prin absorbție a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care se desfiinţează. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale preia de la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse toate activităţile, posturile, personalul aferent şi patrimoniul din domeniul familiei și tineretului, pachetul de acţiuni deţinut de stat la societatea "Biroul de Turism pentru Tineret (B.T.T.)" - S.A. Bucureşti, precum și atribuțiile ce decurg din acest demers”, explică Guvernul. O altă controversată agenție, pentru Sport, va trece tot la ministerul Familiei.

Guvernul Ciolacu, învestit cu vot strâns (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Guvernul Ciolacu, învestit cu vot strâns

Guvernul Ciolacu, învestit cu vot strâns. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni, că rezultatul votului din Parlament, în urma căruia Guvernul său a fost învestit cu o diferență mică de voturi, reflectă realitatea politică actuală. „Atât s-a putut”, a spus Ciolacu, subliniind că, împreună cu membrii Cabinetului, urmează să depună jurământul la Cotroceni și să participe la prima ședință a Executivului. Guvernul Ciolacu, învestit cu vot strâns Guvernul propus de Marcel Ciolacu a obținut 240 de voturi „pentru” și 143 de voturi „împotrivă” în plenul reunit al Parlamentului. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Cu toate că diferența de voturi a fost mică, a depășit pragul minim necesar de 233 de voturi pentru învestirea Guvernului. Planurile imediate ale noului executiv După depunerea jurământului la Cotroceni, noul Guvern va avea prima sa ședință oficială. Marcel Ciolacu nu a oferit detalii despre prioritățile imediate, dar a subliniat importanța colaborării în cadrul Cabinetului pentru implementarea agendei guvernamentale.

Noul guvern al României, miniștri propuși (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Noul guvern al României, miniștri propuși

Noul guvern al României, miniștri propuși. Negocierile dintre PSD, PNL și UDMR au stabilit structura viitorului Guvern, care va include 16 ministere: 8 la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR. În plus, Marian Neacșu (PSD) și Cseke Attila (UDMR) vor ocupa poziții de vicepremieri. Noul guvern al României, miniștri propuși PSD va avea opt ministere. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr Ministerul Economiei și Digitalizării – Bogdan Ivan Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu Ministerul Sănătății – Alexandru Rafila Ministerul Agriculturii – Florin Barbu Ministerul Culturii – Natalia Intotero Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu Ministerul Justiției – Radu Marinescu Ministerele alocate PNL PNL-ul are alocate șase ministere. Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu Ministerul Educației – Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Boloș Ministerul Mediului – Mircea Fechet Ministerul Energiei – Sebastian Burduja Ministerele alocate UDMR UDMR va conduce două ministere. Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila (vicepremier) Ministerul Finanțelor – Tanczos Barna Coaliția pentru noua guvernare PSD deține cele mai multe ministere, inclusiv portofolii importante precum Apărarea, Transporturile și Justiția. PNL administrează domenii strategice, inclusiv Externele, Investițiile Europene și Energia. UDMR și-a păstrat două ministere esențiale: Dezvoltarea și Finanțele. Liderii care vor marca noul Executiv Noul Guvern va include nume importante, precum Emil Hurezeanu, Daniel David și Radu Marinescu, iar fiecare partid își asumă responsabilitatea pentru domenii-cheie. Rămâne de văzut cum va funcționa această coaliție în fața provocărilor economice și sociale.

PNL preia conducerea a șase ministere (sursa: Facebook/Partidul Naţional Liberal)
Politică

PNL preia conducerea a șase ministere

PNL preia conducerea a șase ministere. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat duminică seară, după ședința Biroului Politic Național al partidului, că Partidul Național Liberal va conduce șase ministere în noul Guvern. Această decizie marchează o etapă importantă în configurarea noii echipe guvernamentale. PNL preia conducerea a șase ministere Conform declarațiilor lui Ilie Bolojan, PNL va administra următoarele ministere: Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Ministerul Afacerilor Interne – responsabil pentru siguranța publică și gestionarea situațiilor de urgență. Ministerul Afacerilor Externe – coordonator al politicii externe și reprezentării României pe plan internațional. Ministerul Fondurilor Europene – esențial pentru atragerea și gestionarea fondurilor europene. Ministerul Mediului – focalizat pe protecția mediului și gestionarea resurselor naturale. Ministerul Energiei – vital pentru securitatea energetică a României. Ministerul Educației și Cercetării – responsabil de strategii educaționale și inovare. Importanța ministerelor alese Portofoliile alocate PNL sunt strategice, reflectând priorități majore pentru dezvoltarea economică și socială a României: Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Mediului sunt cheie pentru implementarea proiectelor verzi și a celor finanțate din fonduri UE. Ministerul Energiei va avea un rol critic în contextul tranziției energetice și al provocărilor din domeniul resurselor energetice. Ministerul Educației și Cercetării va influența viitorul generațiilor, prin reforme educaționale și stimularea cercetării. PNL și rolul său în noul guvern Decizia de a prelua aceste portofolii reflectă ambițiile PNL de a influența domenii esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Cu o echipă guvernamentală ce include aceste ministere, liberalii își asumă responsabilitatea unor reforme importante și implementarea unor proiecte strategice.

Ciolacu II este Ciolacu I în proporție de 66% Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu II este Ciolacu I în proporție de 66

Guvernul Ciolacu II este guvernul Ciolacu I în proporție de 66%. În guvernul Ciolacu II se vor regăsi aproape toți demnitarii pesediști din guvernul Ciolacu I, de la Sorin Grindeanu, care rămâne la Transporturi, la penalul Marian Neacșu, care va fi vicepremier, în timp ce PNL face mici schimbări. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Ciolacu II este Ciolacu I în proporție de 66% În total, din cei 19 membri ai viitorului Executiv - față de schema inițială a apărut un post de vicepremier, pentru Marian Neacșu, deci sunt 18 miniștri plus premierul - 13 au făcut parte din precedentul cabinet. Potrivit informațiilor de până acum, Sorina Bucura Oprescu va fi păstrată la ministerul Muncii, Florin Barbu, zis Busi, la Agricultură, Angel Tîlvar - Apărare, Alexandru Rafila - Sănătate, Bogdan Ivan - Economie și Digitalizare, iar Natalia Intotero, care a fost ministru al Familiei este mutată la ministerul Culturii. Singurl nume nou este al avocatului Radu Marinescu, care preia Justiția. PNL nu mai are nici un minister avizator. Rectorul UBB, Daniel David, prea ministerul Educației, Sebastian Burduja rămâne la Energie, Mircea Fechet la mediu și Predoiu la Interne. Marcel Boloș revine la fondurile Europene, iar Emil Hurezeanu ar urma să fie ministru de Externe. UDMR îi va trimite în Guvern pe Cseke Attila și Tanczos Barna, la Dezvoltare și, respectiv, Finanțe. Aceștia au făcut parte din guvernul Ciucă.

Guvernul, aproape de finalizare, anunță Iohannis (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Guvernul, aproape de finalizare, anunță Iohannis

Guvernul, aproape de finalizare, anunță Iohannis. Președintele Klaus Iohannis a declarat, duminică, după consultările cu partidele parlamentare, că există premise clare ca „în foarte scurt timp” să fie format un guvern stabil al coaliției pro-europene. Guvernul, aproape de finalizare, anunță Iohannis „Coaliția pro-europeană formată din PSD, PNL, UDMR și minorități a venit cu toți liderii împreună. Aceștia m-au informat că negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide sunt aproape finalizate”, a spus șeful statului la Palatul Cotroceni. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului În prima parte a zilei, Klaus Iohannis a organizat consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui premier. La discuții au participat liderii coaliției PSD-PNL-UDMR, precum și reprezentanți ai USR. Partidele AUR, SOS România și P.O.T. au refuzat să participe la consultări, semnalând poziția lor față de procesul politic actual. Coaliția pro-europeană Liderii PSD, PNL, UDMR și ai minorităților au venit împreună la consultări, subliniind angajamentul lor pentru formarea unui guvern solid. În cadrul discuțiilor, aceștia au asigurat că negocierile sunt aproape de finalizare și că o soluție guvernamentală viabilă va fi anunțată curând. Partidele absente În contrast, partidele AUR, SOS România și P.O.T. au ales să boicoteze consultările, refuzând să participe la procesul de desemnare a unui premier. Decizia a subliniat disensiunile din cadrul spectrului politic românesc și pozițiile divergente față de direcția coaliției de guvernare. România, aproape de un nou guvern Declarațiile președintelui Klaus Iohannis și progresele raportate de liderii coaliției sugerează că România se apropie de formarea unui guvern stabil, orientat spre obiective pro-europene. Finalizarea negocierilor în următoarele zile ar putea marca un nou capitol de stabilitate politică, esențial pentru implementarea reformelor și consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană.

Variante PSD pentru conducerea viitorului guvern Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Variante PSD pentru conducerea viitorului guvern

Variante PSD pentru conducerea viitorului guvern sunt: Ciolacu II, penalul Marian Neacșu, premierul lui Dragnea, Sorin Grindeanu, și meditatorul lui Ciolacu, economistul Cristian Socol, cunoscut pentru poziționarea sa ideologică puternică la stânga. Aceste variante ar fi fost prezentate de Ilie Bolojan liderilor liberali într-o ședință de vineri seara. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Liberalii și UDMR se pare că au acceptat ca PSD să nominalizeze viitorul premier. Variante PSD pentru conducerea viitorului guvern În acest moment, se pare că cele mai mari șanse le are Marcel Ciolacu. „Da, va rămâne premier Marcel Ciolacu”, a declarat, azi, Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Cine sunt ceilalți potențiali premieri PSD: Marian Neacșu, condamnat definitiv în 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare, întrucât și-a angajat fiica la biroul său parlamentar. Fost economist la IAS Slobozia, Neacșu a urmat cursurile „Tehnici superioare de nutriţie a animalelor” și „Formularea reţetelor de furajare asistată de calculator”. Sorin Grindeanu a fost primul premier din regimul Dragnea, autor al celebrei ordonanțe 13/2017, care a scos sute de mii de români în stradă. Cristian Socol: în septembrie 2023, DeFapt.ro arăta că familia Aura și Cristian Socol, pe vremuri finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat. Publicația Curs de Guvernare scrie, azi, că cei doi sunt în spatele măsurilor economice ale guvernării Ciolacu, după ce și în regimul Dragnea s-au bucurat de o influență uriașă. În decembrie 2018, el lăuda performanța economică a guvernării Dragnea: „Economic şi social, România trăieşte cea mai bună perioadă din istoria ei”. În ceea ce privește împărțirea ministerelor, PSD va lua opt portofolii, PNL - cinci, iar UDMR doar trei. Totuși, cum se vor împărți portofoliile, nu este clar. În linii mari, PSD și PNL ar vrea să păstreze principalele ministere pe care le au acum.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră