vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

381 articole
Justiție

Magistrații, roși de furie și frustrare că le vor scădea pensiile, nou atac la Guvern

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își reafirmă poziția conform căreia noua lege care modifică regimul pensiilor de serviciu pentru magistrați nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene privind îndeplinirea obiectivului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Instituția susține că evaluarea pozitivă a Comisiei din 2024 a fost deja emisă înainte de decizia Curții Constituționale care a schimbat contextul. CSM își menține poziția din comunicatul anterior „Având în vedere afirmațiile recente ale unor reprezentanți ai puterii executive (...), Consiliul își menține întocmai poziția exprimată prin comunicatul din 10 octombrie”, transmite CSM într-un comunicat oficial. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Instituția amintește că, prin Legea 282/2023, au fost modificate condițiile de acordare și impozitare a pensiilor de serviciu, iar Comisia Europeană a evaluat pozitiv obiectivul 215 din PNRR, considerându-l îndeplinit la data de 15 octombrie 2024. Decizia Curții Constituționale a schimbat evaluarea Comisiei Europene Potrivit CSM, după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării preliminare. Comisia a concluzionat că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit satisfăcător, deoarece Guvernul nu poate aplica prevederile privind impozitarea suplimentară. „Aspectele prezentate de Consiliu au surprins întocmai realitatea obiectivă a faptelor care rezultă din comunicările Comisiei Europene”, precizează CSM, subliniind că noile condiții de pensionare stabilite prin Legea 282/2023 nu au fost criticate de către Bruxelles. Scrisoarea Comisiei Europene confirmă cauza redeschiderii evaluării CSM face trimitere la scrisoarea Comisiei Europene din 25 martie 2025, în care se menționează explicit că redeschiderea evaluării jalonului 215 a fost determinată de invalidarea soluției de impozitare progresivă de către Curtea Constituțională. Această soluție ar fi condus la reducerea cheltuielilor pentru plata pensiilor, un obiectiv central în cadrul PNRR. Noua lege nu are legătură cu cerințele Comisiei Europene În comunicatul transmis, CSM atrage atenția că noua lege adoptată în 2025, care modifică din nou regimul pensiilor de serviciu exclusiv pentru magistrați, nu răspunde solicitărilor Comisiei Europene. „Este evident că legea adoptată recent (...) nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene, astfel cum rezultă din documentele oficiale ale acesteia”, afirmă instituția. Totodată, Consiliul subliniază că modificările aduse Codului fiscal prin Legea 141/2025, intrate în vigoare la 1 august 2025, au efecte similare impozitării prevăzute anterior în Legea 282/2023, ceea ce ar trebui analizat corespunzător. CSM cere Guvernului transparență și cooperare instituțională În final, Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că, în baza principiilor cooperării loiale și dialogului interinstituțional, orice modificare a evaluării Comisiei Europene după data de 25 martie 2025 ar fi trebuit comunicată oficial CSM. Instituția insistă astfel asupra nevoii de transparență și informare reciprocă între Guvernul României și CSM, mai ales în contextul reformelor sensibile care privesc sistemul judiciar și angajamentele asumate prin PNRR.

Pensiile magistraților, CSM atacă Guvernul (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic

Cât mai putem avea încredere în promisiunile guvernului Bolojan că va face și reforme? Fiindcă majorarea TVA-ului și a altor taxe și impozite nu înseamnă „reformă”. Am să vă prezint, sec, reformele promise și blocate (de PSD, dar nu numai...), plus acele reforme necesare, dar despre care nici măcar nu se vorbește. PSD este, fără îndoială, principalul responsabil de aceste întârzieri, dar se poate observa tăcerea complice a majorității peneliștilor și chiar și a USR. Ce „s-a promis” și nu s-a făcut: nu s-a tăiat subvenția uriașă către partide nici o restructurare a aparatului central, deși chiar președintele UDMR aprecia că se pot da afară 20% din bugetari concedierea a 10-13.000 de bugetari din administrația locală, blocată zeci sau sute de structuri administrative inutile, care se dublează unele pe altele și generează birocrație, continuă să existe Regia Protocolului de Stat, care asigură vile și mașini pentru nomenklatură, este păstrată intactă, în pofida promisiunilor PNL din campania din 2024 reforma pensiilor militarilor Reforme despre care nu se (mai) discută: relansarea luptei cu corupția reorganizarea administrativă, desființarea/comasarea comunelor cu câteva sute de locuitori publicarea declarațiilor de avere Alte probleme generate de înmlăștinirea coaliției: blocarea alegerilor la București Nu se mai discută/ nu se mai știe nimic concret despre jaloanele PNRR și cererea de plată numărul patru (până în noiembrie trebuie îndeplinite jaloanele restante din cererea trei) Renate Weber este în continuare Avocat al Poporului, deși mandatul i-a expirat. Florin Iordache este președinte la Consiliul Legislativ, mandatul său expiră în această toamnă președintele Nicușor Dan nu poate să numească noi șefi la SRI și SIE, are nevoie de votul majorității parlamentarilor La acest tablou trebuie adăugate așa-zisele reforme făcute până acum, de fapt pași mici și ineficienți: reformele din spitale: regulile de transparență impuse de la 1 octombrie sunt ignorate reformele din companiile de stat: PSD își menține clientela, ba chiar a făcut noi numiri scandaloase, precum Bogdan Mîndrescu. Conducerea Salrom, direct vinovată de dezastrul de la Praid nu poate fi schimbată. PSD căpușează industria de armament, în așteptarea contractelor bogate din programul SAFE Liderii coaliției sugerează că, după congresul PSD, situația se va debloca. Nu știu pe ce se bazează și de ce Sorin Grindeanu și-ar schimba atitudinea.  În sfârșit, majorările de taxe par că vor avea un efect mult mai dur asupra economiei decât se anticipa. Consumul scade puternic, statul nu colectează cât a anticipat - dincolo de faptul că la ANAF nu se vede nici o schimbare majoră - și se întrezărește un nou val de impozite majorate, în timp ce statul își menține cheltuielile uriașe și inutile.  Ce-i de făcut? Nu știu, este un joc foarte complicat, cu foarte mulți actori și ne lipsesc informațiile despre cabalele din interiorul acestor grupări dezorganizate numite PSD, PNL, UDMR și USR. Însă, dacă ar trebui să simplific, aș spune: curaj, Ilie Bolojan. Lumea s-a săturat de explicații, are nevoie de eroi. 

Guvernul dă asigurări: „Nu vom avea blackout” (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Ministrul Energiei promite că nu există riscul să cadă rețeaua de electricitate în această iarnă

Guvernul dă asigurări: „Nu vom avea blackout”. Ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat miercuri, la finalul ședinței Comandamentului Energetic, că România nu se confruntă cu un risc de blackout în această iarnă, însă menținerea producției de energie pe cărbune, în special la Complexul Energetic Oltenia, este esențială pentru echilibrarea sistemului. Subiectul „blackout”, intens discutat în spațiul public „În momentul de faţă, subiectul blackout este unul extrem de discutat pe toate reţelele. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Ceea ce pot să vă spun este că echipa de la Departamentul Energetic Naţional face o treabă foarte bună. Am mare încredere că fac tot ce ține de ei pentru a evita astfel de situaţii neplăcute”, a declarat ministrul. Bogdan-Gruia Ivan a precizat că autoritățile renegociază cu Comisia Europeană păstrarea centralelor pe cărbune, cel puțin pe durata iernii, pentru a asigura stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN). „Ceea ce facem noi pentru a nu ajunge acolo e să renegociem cu cei din Comisia Europeană păstrarea în această perioadă a centralelor pe cărbune, care aduc echilibru în sistem, într-o formă care să nu pună în pericol alimentarea cu energie electrică, mai ales în timpul iernii, când presiunea este cea mai mare”, a explicat Ivan. „Riscul apare doar în lipsa producției de la Complexul Oltenia” Întrebat direct dacă România riscă o pană generală de curent în lunile de iarnă, Bogdan-Gruia Ivan a răspuns clar: „Nu există un risc real de blackout”. Totuși, ministrul a explicat că un scenariu problematic ar putea apărea doar dacă producția de energie pe cărbune ar fi oprită: „Riscul, conform unui studiu independent de 6.000 de pagini, ar apărea doar în situaţia în care România nu ar dispune de energia produsă de grupurile de la Complexul Energetic Oltenia, în anumite condiţii meteo.” Ivan a subliniat că interpretările apărute în spațiul public privind un „blackout iminent” sunt exagerate și că instituțiile din sectorul energetic „lucrează zilnic pentru anticiparea și evitarea oricărui scenariu critic”. Guvernul renegociază închiderea centralelor pe cărbune Ministrul a precizat că România a reluat discuțiile cu Comisia Europeană privind calendarul de închidere a centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia. Scopul este menținerea acestora în funcțiune în sezonul rece, pentru a garanta securitatea energetică. „Suntem aici ca să anticipăm scenarii complicate și să luăm măsuri pentru a nu ajunge acolo. Din acest motiv am reînceput negocierea referitoare la închiderea centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia”, a afirmat Bogdan-Gruia Ivan. Proiecte energetice strategice: Iernut și Mintia Ministrul a anunțat și progrese în două proiecte-cheie pentru producția internă de energie: centrala de la Iernut și centrala de la Mintia. La Iernut, contractul inițial a fost reziliat din cauza întârzierilor majore, urmând să fie semnate noi acorduri pentru finalizarea lucrărilor până la sfârșitul anului viitor, cu o capacitate estimată de peste 400 MWh. Centrala de la Mintia va avea o capacitate de 1.700 MW, bazată pe gaze naturale, fiind unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare din sectorul energetic. Prioritate: investiții în stocarea și digitalizarea rețelelor Bogdan-Gruia Ivan a subliniat că România trebuie să dezvolte urgent capacități de stocare a energiei, în special pentru perioada verii, când energia solară este abundentă și ieftină. „O prioritate a României este să creăm noi capacități de stocare, pentru ca energia produsă în sezonul cald să poată fi folosită la orele de consum maxim. De asemenea, lucrăm la mecanisme de finanțare pentru digitalizarea rețelelor și sisteme integrate care să ne permită anticiparea riscurilor”, a explicat ministrul. „Nu caut vinovați, ci soluții” În încheiere, ministrul Energiei a afirmat că instituția pe care o conduce lucrează „profesionist și aplicat”, alături de Transelectrica și Departamentul Energetic Național, pentru a preveni orice dezechilibru în sistem. „Nu caut vinovați, ci soluții, împreună cu toți colegii mei. Facem tot ce ține de noi pentru ca România să nu ajungă nici în blackout, nici într-o altă situație critică”, a conchis Bogdan-Gruia Ivan.

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

CSM, reacție vehementă împotriva Guvernului, pe care-l acuză că sfidează magistrații

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat din nou, miercuri, reforma pensiilor speciale pentru magistrați propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan. CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” Într-un comunicat oficial, CSM avertizează că autoritatea judecătorească se confruntă cu „o situație de o gravitate excepțională”, acuzând factorul politic de „sfidare” și lipsă de dialog. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan „Autoritatea judecătorească se confruntă cu o situaţie de o gravitate excepţională generată de atitudinile inacceptabile ale unor exponenţi ai factorului politic la adresa sistemului judiciar”, arată CSM în comunicatul transmis presei. Instituția afirmă că demersul legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor a fost precedat de declarații publice și campanii mediatice menite să discrediteze magistrații și să-i prezinte drept responsabili pentru problemele economice ale României. „În mai multe rânduri, Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia asupra riscurilor cauzate de climatul de ostilitate creat împotriva magistraţilor, prin luări de poziţie ale factorului politic şi prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar şi culpabilizarea acestuia pentru situaţia economică şi socială în care se află România”, a transmis instituția. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare” CSM acuză Guvernul că a continuat reforma fără a se consulta cu reprezentanții sistemului judiciar. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorităţii judecătoreşti, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog şi cooperare”, se precizează în comunicat. Consiliul susține că niciuna dintre cauzele care au generat reacțiile sistemului judiciar nu a fost soluționată: „Nu există vreo preocupare reală privind impactul acestor măsuri asupra independenței justiției, care reprezintă garanția fundamentală a dreptului cetățeanului la un proces echitabil.” Totodată, CSM consideră că o justiție independentă este esențială nu doar pentru magistrați, ci și pentru toți profesioniștii din domeniul juridic, „a căror activitate are ca obiectiv garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor”. CSM promite să apere statutul magistraților În finalul comunicatului, CSM dă asigurări că va continua să acționeze pentru protejarea independenței justiției și a statutului magistraților: „Consiliul îi asigură pe toţi judecătorii şi procurorii că va utiliza în continuare toate instrumentele legale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statutului magistraţilor, astfel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi parcursul democratic al societăţii româneşti.” Reforma Guvernului Bolojan Proiectul de lege inițiat de premierul Ilie Bolojan prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și modificarea formulei de calcul a pensiei: aceasta ar urma să reprezinte maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. Legea a fost adoptată în Parlament, dar a fost contestată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a amânat deja de două ori pronunțarea unei decizii.  

Drepturile profesorilor câștigate în instanță, amânate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Profesorilor li se amână încă un an plata sumelor câștigate în instanță, oricum întârziate deja

Drepturile profesorilor câștigate în instanță, amânate. Guvernul României a decis, prin Ordonanța de Urgență nr. 52/2025, publicată în Monitorul Oficial pe 2 octombrie, să amâne cu un an plata sumelor câștigate în instanță de angajații din sectorul public. Drepturile profesorilor câștigate în instanță, amânate Printre cei afectați se află și cadrele didactice, care trebuiau să primească aceste drepturi odată cu salariile din septembrie. Citește și: Panica autorităților de la București, care au închis școlile de teama ciclonului, contrazisă de prognozele externe Potrivit liderului USLIP Iași, la nivelul județului restanțele se ridică la aproximativ 6 milioane de lei. Măsura vizează toate instituțiile și autoritățile publice, inclusiv cele din domeniul educației. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Cehia alunecă în hău politic: coaliție de guvernare între populiști, eurosceptici și extrema dreaptă

Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale. Miliardarul populist ceh Andrej Babis, liderul partidului ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), a anunțat marți că poartă negocieri pentru formarea unui nou guvern care ar putea include miniștri propuși de formațiuni eurosceptice și de extremă dreapta. Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale Declarația a fost făcută într-un mesaj video publicat pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Partidul ANO a obținut cel mai mare număr de voturi în alegerile parlamentare din 3-4 octombrie, însă nu a reușit să atingă majoritatea necesară pentru a guverna singur. Inițial, Babis a declarat că își dorește un cabinet minoritar, sprijinit în Parlament de formațiunea Motoristé sobě (Șoferii împreună) și de partidul SPD, cunoscut pentru pozițiile sale anti-UE și anti-NATO. Cele două partide au respins, însă, ideea de a susține guvernul din afară, cerând să facă parte direct din noul executiv. Babis: „Negociem un guvern comun” „Negociem un guvern comun”, a anunțat Babis marți. Acesta a explicat că SPD ar urma să dețină câteva ministere conduse de experți independenți, în timp ce Motoristé sobě ar dori ca politicienii care au candidat în alegeri să ocupe posturi ministeriale. Atât ANO, cât și Motoristé sobě fac parte din grupul Patrioți pentru Europa din Parlamentul European, un bloc politic ce promovează naționalismul economic și euroscepticismul. ANO se opune pactelor UE privind migrația și decarbonizarea. Motoristé sobě respinge interdicția asupra motoarelor cu combustie internă și alte politici de mediu considerate excesive. SPD merge mai departe, cerând referendumuri privind ieșirea Cehiei din UE și NATO, precum și încetarea oricărui ajutor pentru Ucraina, inclusiv pentru refugiații stabiliți în Cehia. Babis a declarat totuși că nu susține ideea unor referendumuri pentru părăsirea UE sau NATO, încercând să păstreze un echilibru între partenerii săi potențiali. O politică externă mai rezervată față de Ucraina Fostul premier a sugerat o reevaluare a implicării Cehiei în sprijinirea Ucrainei, comparativ cu actualul guvern de centru-dreapta aflat la final de mandat. Printre măsurile puse sub semnul întrebării se numără programul de livrare de muniție de artilerie către Kiev, pe care Babis îl critică pentru supraevaluare și lipsă de transparență. În replică, președintele ceh Petr Pavel, unul dintre arhitecții programului, a cerut luni partidelor să continue sprijinul militar pentru Ucraina. Formarea noului guvern, posibil peste câteva săptămâni Chiar dacă Andrej Babis va reuși să ajungă la un acord de coaliție, formarea efectivă a guvernului ar putea dura câteva săptămâni. Președintele Petr Pavel a convocat prima ședință a noii camere inferioare a Parlamentului pentru data de 3 noiembrie, moment în care va fi ales și noul președinte al camerei. Abia după demisia oficială a actualului cabinet poate fi desemnat un nou prim-ministru, ceea ce face ca procesul de tranziție politică din Cehia să rămână încă deschis.

Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan fiindcă a procurat autoutilitare Foto: Yellow Club
Politică

Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan fiindcă a procurat autoutilitare pentru nomenklatura Guvernului

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan, Mihai Jurca, șeful Cancelariei primului-ministru, fiindcă a procurat 17 „autoutilitare” pentru nomenklatura Guvernului: „Când ești prost de mic, când ești mare doar te joci. Dar tot mic și prost rămâi!”, a scris Câviu, pe Facebook. Jurca a fost citu manager al municipiului Oradea.  Câciu îl insultă pe omul lui Bolojan fiindcă a procurat autoutilitare Câciu explică faptul că șeful cancelariei a vrut să fenteze legea prin achiziționarea unor așa-zise autoutilitare, fiindcă legea interzice cumpărarea unor mașini noi.  „Autoutilitara este, prin definiție, un mijloc de transport marfă. Ca să fenteze legea, șeful cancelariei nu a luat autoturisme. A luat autoutilitare că, deh, legea nu are interdicție pentru ele...   Pai nu prevede legea interdicție pentru autoutilitare dar nici banii nu se pot cheltui pe ele daca nu transporți marfa. Nici benzina nu ai voie să o decontezi. Nici asigurări și nici nimic. Ori, Cancelaria Primului Ministru nu are ca obiect de activitate transportul de mărfuri. Punct!   Și a venit «deșteptul-șef». Și a găsit el «șmecheria». «Băi», a zis el, «legea interzice autoturismele, dar nu si autoutilitarele».. :)). Pai normal, deșteptule, ca doar nu cari ceapă la guvern. Și nici Lagavulin.   De ce nu oi fi luat tu niște tiruri, nu te înțeleg...măcar să o faci lată până la capat!   Sau, mai știi, vrea nea Jurca să care baxuri de vin si nu are cu ce, și îi trebuie 17 autoutilitare? Dar și asa tot are nevoie de facturi, avize de însoțire a marfii, note de intrare-recepție, bonuri de consum, ma rog, un biblioraft de documente..:)).   Concluzie: a vrut să ocolească legea în vigoare dar a încalcat alte legi.   Iar Curtea de Conturi trebuie să impute acești bani și mă refer la toți banii, inclusiv banii de benzina. Mai mult decat atat, autoutilitarele respective nu intra pe cota de combustibil. Aceea este alocata pentru autoturisme...:))).   Intrand acum un pic in istoric.   Că e bun pentru partea de moralitate dar și de efect financiar...:   Când eram ministru de finanțe am inițiat OUG 34/2023 si am interzis achizitia dar și leasingul pentru autoturisme. Veneam dupa un deficit pe cash de 5,7% din PIB si un ESA de 6,3%. Aveam probleme pe partea deficit, ne propusesem sa închidem 2023 la 4,4% dar, din start, în 20 decembrie 2022, Parlamentul României adoptase o lege (Legea 370), la o zi dupa ce adoptasem legea bugetului (Legea 368), care reducea veniturile bugetului general consolidat cu circa 10 miliarde lei fața de legea bugetului(prin prorogari de termene la celebra OG16/2022). A fost celebră perioada, s-a suprapus și peste celebra rotație a premierilor dar si peste demiterea șefilor ANAF si Vama, sau peste dorința unora de a nu mai trage la fel în domeniul colectării.   Cert este că, era evident că nu se atingea ținta de 4,4% din PIB. Daca nu s-ar fi luat măsuri, deficitul era prognozat a fi 6,8-7,4%. S-a închis în 5,7% pe cash si 6,6% pe ESA.   Pentru că au fost mai mulți de «Jurca» care s-au crezut mai deștepți decat legea și au ocolit, atât OUG 34/2023(data în mai 2023) dar și legea 296/2023 (dată în octombrie 2023).   Și tot așa, «deștepti» peste «deștepti», deși s-au dat ordonanțe fără număr, au ocolit prevederile respective și am ajuns la un deficit de 8,65% pe cash și 9,3% pe ESA în 2024.   Și iar s-a dat OUG pentru 2025. OUG 154/2024. Care a păstrat interdictiile.   Pâna a venit «deșteptul» care le-a "șmecherit"..   Ma rog, sa concluzionez:   a. Mi se pare aberant sa zici ca aplici masurile de reducere a deficitului dar tu sa le cresti.   b. Este ilegala toată achizitia facuta de Cancelarie dar si orice decont făcut de Guvern pe acele autoutilitare.   c. Cancelaria primului-ministru ar trebui sa denunte contractul si sa dea masinile inapoi.   d. Daca nu are masini sa ceara ANAF sa îi gaseasca la confiscari(e plin parcul auto). Daca vrea masini sa faca comodat la RAPPS, dar sa se incadreze in cota de combusitibil a SGG.   Înca una, pe care aștept să o dezvolte influenkerii care zic ca dau sfaturi guvernului: rata la Duster-urile astea nu vi se pare că e cât una la un Range Rover din ăla sport/lux/premium? ”, a scris Câciu. 

Guvernul intră peste proiectele CNI și oprește constructia salilor de sport Foto: Aktual 24
Eveniment

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport construite din bani de la bugetul central, iar noi stadioane se vor mai finanța, de către ministerul Dezvoltării, prin CNI, doar cu co-finanțare locală în procent de minimum 25%. Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Proiectul așa-numitei „ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice” nu apărea pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, 2 octombrie, așa cum a fost ea publicată pe site-ul Executivului. Toate informațiile despre această ordonanță au fost anunțate de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.  Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală Ce prevede ordonanța de urgență adoptată azi: „Vor fi oprite proiectele privind sălile de sport, aşezămintele culturale, fosele septice şi sistemele de canalizare. Se vor abroga o serie de subprograme, inclusiv pentru că ele se dublează cu alte programe ale Ministerului Dezvoltării – e vorba de săli de cinema, drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean, imobile cu risc seismic” - a spus Dogioiu, citată de Agerpres. „Rămâne doar programul dedicat în cadrul Ministerului Dezvoltării – reabilitare blocuri de locuinţe situate în zone defavorizate”  În ceea ce priveşte Programul naţional „Anghel Saligny” a fost stabilit „un termen limită pentru încheierea contractelor de finanţare între 1 ianuarie 2026 şi 31 decembrie 2026”. „Deci, 31 decembrie 2026 va fi termenul limită, începând cu 1 ianuarie 2026, în care pot fi încheiate contracte de finanţare”. „Tot ceea ce se semnează anul viitor va fi achitat în 2027” „În cazul stadioanelor, se vor putea realiza aceste investiţii numai cu participarea beneficiarilor la finanţarea acestora, prin convenţii de cofinanţare în cuantum de 25% din valoarea totală a lucrărilor. În situaţia în care nu a început execuţia lucrărilor, aceasta poate începe după data de 1 ianuarie 2027. Abia de atunci vor putea fi finanţate, construite, din nou, stadioane din bugetul public. Partea de 25% care este cofinanţare din partea autorităţilor locale poate fi, sigur, şi mai devreme. Fiecare autoritate locală şi-o plăteşte când o doreşte, dar pe partea de buget public, după 1 ianuarie 2027” Nu este clar, deocamdată, impactul acestor măsuri, mai ales în ceea ce privește costurile amânate pentru 2027. 

Guvernul nu crește taxele anul viitor (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Politică

Guvernul nu are de gând "în acest moment" să crească taxele în 2026, spune ministrul de Finanțe

Guvernul nu crește taxele anul viitor. Guvernul nu are în vedere, în acest moment, majorarea taxelor pentru anul viitor, a declarat miercuri seară ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după aprobarea proiectului de rectificare bugetară. Guvernul nu crește taxele anul viitor „Nu discutăm despre o creștere a taxelor. Nu avem în plan o creștere a TVA pentru 2026 nici în Horeca. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Așteptăm analiza și, pe baza acesteia, vom discuta în Coaliție și vom lua o decizie. În ceea ce privește celelalte impozite, pe profit sau pe venit, nu avem în plan o creștere a taxelor”, a precizat șeful Finanțelor. Nazare a subliniat că sectorul Horeca este „un caz aparte” și că o decizie finală va fi luată doar după analiza impactului fiscal. Impactul măsurilor fiscale în 2026 Oficialul a explicat că pachetele fiscale adoptate până acum vor avea efecte semnificative abia în 2026. „Efectul cumulat al pachetelor se centrează pe 2026 pentru că anul viitor trebuie să țintim spre un deficit de 6%. Avem o ajustare foarte mare de făcut. De aceea, strategia a fost ca măsurile fiscale să susțină anul 2026 și să ajungem cât mai aproape de ținta de 6%”, a menționat Nazare. Rectificarea bugetară aprobată de Guvern prevede o țintă de deficit de 8,4% pentru acest an, urmând ca ajustările necesare să fie realizate treptat până în 2026.

Reforma administrației locale, dispute în coaliție (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Politică

Reforma administrației locale, din nou pe masa coaliției: două scenarii discutate

Reforma administrației locale, dispute în coaliție. Liderii coaliţiei de guvernare s-au reunit miercuri la Palatul Victoria pentru o nouă rundă de discuţii privind reforma administraţiei locale. Reforma administrației locale, dispute în coaliție La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan, preşedintele PNL, vicepremierul Marian Neacşu, primarul Craiovei Lia Olguţa Vasilescu (PSD), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor și Cseke Attila (UDMR), dar și Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că în prezent sunt analizate două variante principale: reducerea posturilor ocupate din administrațiile locale; un mix de măsuri care include tăieri de cheltuieli la bunuri, servicii și personal. „Scenariile sunt cele prezentate și de dumneavoastră: reducerea de personal pe posturi ocupate, reducerea cheltuielilor la personal și servicii sau o combinație a acestora pentru a găsi un compromis”, a declarat Cseke Attila la Digi24. Impactul reducerilor în administrațiile locale Ministrul a precizat că mecanismul propus nu va aduce reduceri semnificative acolo unde primarii au eficientizat deja structurile de personal. La peste 700 de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu ar fi nevoie de reduceri efective. În celelalte 2.400-2.500 de UAT-uri, reducerile ar fi diferențiate, în funcție de gradul de ocupare al organigramelor. „Acolo unde toate posturile sunt ocupate, reducerea ar putea fi mai consistentă. Aplicarea procentului de 30% va duce, în final, la o reducere de 10% a posturilor ocupate”, a explicat ministrul Dezvoltării. Critici privind discuțiile din coaliție Cseke Attila s-a arătat nemulțumit că discuțiile din coaliție se concentrează aproape exclusiv pe numărul de posturi ce urmează a fi reduse. „Acest pachet are 50 de pagini cu multe măsuri utile pentru autoritățile locale, care pun în ordine mecanisme financiare și sprijină comunitățile. Totuși, se vorbește doar despre reducerile de personal”, a subliniat oficialul UDMR. Riscul blocajului politic Ministrul a avertizat că lipsa unui acord în următoarele săptămâni ar transmite un semnal negativ în ceea ce privește stabilitatea coaliției. „UDMR și Ministerul Dezvoltării consideră că prima variantă trebuie reglementată urgent. Apoi trebuie vizată și reducerea aparatului de la administrația centrală, unde birocrația este la fel de mare. Acolo, programul de guvernare prevede o reducere de 20%, dar nu există încă un mecanism clar pentru aplicarea acesteia”, a adăugat Cseke Attila.

Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Sindicaliștii din Guvern se opun vehement reducerii cu 40% a posturilor din Cancelaria premierului

Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea. Președintele Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), Noni Iordache, a declarat marți că organizația pe care o reprezintă se opune categoric reducerii cu 40% a posturilor din cadrul Cancelariei prim-ministrului. Sindicatul angajaților din Guvern respinge restructurarea Liderul sindical acuză că reforma propusă este realizată „otova, cu lopata”, fără o analiză reală a nevoilor instituționale. Citește și: Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide Declarațiile vin după o întrevedere avută la Palatul Victoria cu șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. Potrivit lui Iordache, Jurca a anunțat intenția de a reduce numărul posturilor din Cancelarie de la 99 la 65, prin desființarea a două structuri, inclusiv a Serviciului de relații internaționale din cadrul Direcției de protocol. Sindicalistul a precizat că baza reformei ar fi rapoartele de activitate, dar fără o consultare prealabilă cu angajații sau o analiză a fișelor de post. Critici la adresa procentului propus Noni Iordache a subliniat că sindicatul nu va accepta reducerea cu 40%, în condițiile în care programul de guvernare asumat în fața Parlamentului prevedea o diminuare de doar 20%. „Dacă în fața cetățenilor ți-ai asumat 20% și vii acum cu 40%, este doar un joc de imagine”, a spus liderul SAALG, într-o intervenție la B1TV. Întrebări fără răspuns privind impactul bugetar În discuțiile cu șeful Cancelariei, Iordache a întrebat care este impactul bugetar real al reducerii de personal, dar susține că nu a primit un răspuns clar. „Este o comandă directă de la premier: să fim obligați să mergem să lucrăm în privat”, a afirmat sindicalistul. Transferurile și acuzațiile de favoritism Liderul sindical a criticat și refuzul șefului Cancelariei de a permite transferul unor angajați profesioniști către alte instituții, subliniind că pentru persoane cu „spate politic” s-au făcut astfel de transferuri. „Vrea sânge, vrea oameni dați afară. Uităm de carieră, de dreptul de a-ți alege locul de muncă”, a declarat Iordache. „Reforma, da. Dar nu otova” Deși susține că reforma administrației publice este necesară, Noni Iordache respinge modul în care aceasta este aplicată. „Sunt de acord cu reforma, dar nu cu lopata. Nu putem vorbi de eficiență când nu există o analiză a activității instituțiilor”, a punctat el.

Lista palatelor și vilelor de lux puse la dispoziția nomenklaturii de către RAAPPS
Politică

EXCLUSIV Lista palatelor și vilelor de lux puse la dispoziția nomenklaturii de către RAAPPS

 Lista palatelor și vilelor de lux puse la dispoziția nomenklaturii de către RAAPPS: sunt 11 complexe imobiliare, cu suprafețe uriașe de teren, plaje, piscine, băi reci și păduri. Regia Protocolului de Stat mai oferă Parlamentului, CCR, Guvernului și Președinției un elicopter și un simulator de zbor.  Citește și: Pesediștii din CJ Maramureș vor să o facă pe mama primarului penal Cherecheș cetățean de onoare. Primarul Cherecheș a fost membru PSD Pentru accesul în aceste vile și palate, Secretariatul General al Guvernului plătește, în 2025, către RAAPPS, peste 81 de milioane de lei. Semnăturile de pe contractul încheiat la 11 martie 2025 au fost secretizate.  Lista palatelor și vilelor de lux puse la dispoziția nomenklaturii de către RAAPPS Ce vile și palate are la dispoziție nomenklatura care conduce România: Complexul Lotus și vila Panseluța, la Neptun, un palat și șase vile pe o suprafață de circa 14 hectare. Complexul are „piscine” - nu se precizează câte - băi reci, debarcader și plajă Complexul Scroviștea: patru vile, popicărie, pescărie, pădure (peste 2.500 de hectare) și cramă Palatul Snagov Complexul din Uzlina, în Delta Dunării, unde este și un „pavilion expunere păsări”. O cabană are 357 mp.  Trei vile la Predeal, fiecare cu peste un hectar de teren Palatul Foișor, plus trei case, la Sinaia. Sunt 16 hectare de teren, heliport, pădure și sere Palatul Primăverii și Vila Lac 2 în București.  „Dacă atunci când am fost secretar general al Guvernului am publicat toată lista cu spaţiile pe care le deţine RAAPPS, pe care le administrează, pentru că ele sunt parte a statului român, şi cu chiriaşii acestora vor fi făcute publice”, spunea Ilie Bolojan la 22 iulie. 

CCR amână sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern Foto: CCR
Politică

CCR amână pentru 8 octombrie sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern

CCR amână pentru 8 octombrie sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern, inclusiv cea privind pensiile magistraților. Sesizările au fost depuse de AUR, S.O.S. şi POT.  Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul CCR amână sesizările pe trei legi din pachetul II de măsuri asumate de Guvern Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Pe de altă parte, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, care viza restructurarea ANCOM, ANRE și ASF, a anunțat biroul de presă al CCR.  Surse din CCR citate de G4Media afirmă că o decizie privind pensiile magistraților va fi amânată și la 8 octombrie, pentru ca o posibilă decizie de respingere să vină după reuniunea miniștrilor de finanțe din țările UE (Consiliul Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN) programată pentru data de 10 octombrie. Premierul Ilie Bolojan a declarat pe data de 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”.

PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli Foto: Facebook Sorin Grindeanu
Politică

ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli

După trei luni de guvernare Bolojan, PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu este tot mai agresiv cu premierul prin personaje din eșalonul II, precum Mihai Fifor, Marius Budăi și Adrian Câciu, și deschide noi fronturi de luptă împotriva miniștrilor USR, amenințând că va vota moțiunile simple inițiate de AUR.  Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari În schimb, taxele au crescut, iar inflația afectează serios veniturile.  PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli Surse din coaliție susțin că această situație se va calma după congresul PSD, dar deocamdată nu se știe când va avea loc acest congres. Ce reforme și reduceri de cheltuieli a blocat PSD: reducerea cu 13.000 de persoane a bugetarilor din administrația locală. Economia anuală ar fi de circa 1,4 miliarde de lei (deci fiecare lună înseamnă cheltuieli inutile de circa 120 milioane lei) reducerea personalului din administrația centrală: nici măcar nu se discută această posibilitate, demnitarii PSD au anunțat deja că nu vor da oameni afară. Kelemen Hunor aprecia că ar putea fi concediați circa 120.000 de bugetari din aparatul central (prin extrapolare, ar putea insemna reduceri de cheltuieli anuale de circa 13 miliarde de lei sau mai mult, fiindcă salariile sunt mai mari)  depolitizarea companiilor de stat: PSD continuă să-și mențină clientela în fruntea acestora, ba chiar face numiri noi, scandaloase, precum Bogdan Mîndrescu, numit director la Aeroporturi București (Otopeni și Băneasa). Legea care reglementează viitoarele numiri în CA-urile companiilor de stat a fost considerată complet ineficientă chiar de ministrul Economiei, Radu Miruță. Nici o schimbare la marile monopoluri Transelectrica și Transgaz, deși presa a scris despre abuzuri uriașe.  Nici o schimbare la companiile controlate de PSD prin ministerul Transporturilor, deși sunt încărcate de datorii, ratează fonduri PNRR pe bandă rulantă și oferă servicii foarte proaste.  Regia Protocolului de Stat, neatinsă, deși PNL, prin Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan, au promis că o vor reforma. După dezvăluirile privind închirierea, prin interpuși, a unui sediu către Eximbank, nu s-a întâmplat nimic Sume uriașe continuă să finanțeze partidele, doar în septembrie li s-au alocat circa 19 milioane de lei PNRR-ul este parțial blocat, România a îndeplinit doar 27% din obiective. Un plan modificat a fost depus la 12 septembrie la Comisia Europeană, nu se știe când va fi aprobat Modificările la pensiile magistraților așteaptă aprobarea unui CCR dominat de clienții PSD și PNL. Nu se știe ce se va petrece cu pensiile militarilor Clienții PSD sunt promovați înalți funcționari publici și primesc diverse sinecuri în consilii de administrație - precum Cristian Vasilconiu, un fost jurnalist preluat de Olguța Vasilescu, care acum este secretar general adjunct al ministerului Muncii și administrator la o fabrică de armament.  În plus, PSD a blocat propunerile președintelui Nicușor Dan privind numirea unor noi șefi ai SRI și SIE. SRI nu mai are director civil, numit de Parlament, din iulie 2023. SIE este condus de pesedistul Gabriel Vlase din iulie 2018.  Mandatul de cinci ani al lui Renate Weber ca Avocat al Poporului a expirat de un an. 

Regia Protocolului de Stat cumpără autoturisme 4X4, pentru transportul angajaților Guvernului Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Regia Protocolului de Stat cumpără autoturisme 4X4 pentru transportul angajaților Guvernului

Regia Protocolului de Stat (RAAPPS) cumpără cinci autoturisme 4X4 pentru transportul angajaților Guvernului: vor fi autoturisme de teren, tracţiune 4x4, cu propulsie hibridă, alimentate pe benzină + electric, patru uşi, cinci locuri. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Doar la Cancelaria Guvernului, condusă de Miha Jurca, RAAPPS închiriază 16 mașini cu șofer. „Știți cât costă deplasarea unui demnitar la Guvern lună de lună? Între 21.000 de lei și 30.000 de lei. Aici intră mașină, șofer, combustibil, tot ce ține de mentenanța unei mașini”, a spus președintele sindicatului angajaților din Guvern, Noni Iordache.  Regia Protocolului de Stat cumpără autoturisme 4X4 pentru transportul angajaților Guvernului „Autoturismele ce se intenţionează a fi achiziţionate vor face parte din parcul auto al RA-APPS - Departamentul Bucureştii Noi şi vor contribui la prestarea serviciilor de transport pe care RA-APPS prin Departamentul Bucureştii Noi le asigură Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei Primului Ministru, dar şi altor instituţii de stat cu care RA-APPS are încheiate contracte de prestări servicii de transport”, se arată într-un comunicat al Regiei, citat de Agerpres.  Valoarea totală estimată a acestora este de 566.500 lei. În caietul de sarcini sunt invocate prevederile Ordonanţei nr. 80/2001, conform cărora autorităţile şi instituţiile publice pot achiziţiona autoturisme cu propulsie hibridă (alimentare pe benzină + electric) al căror preţ nu poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 27.000 de euro inclusiv TVA. DeFapt.ro a scris în iulie că guvernul Ciolacu a plătit sume uriașe pentru a închiria, de la controversata regie a protocolului de stat (RAAPPS) mașini pentru transportul bugetărimii din Palatul Victoria. Potrivit unui centralizator al contractelor SGG, doar în februarie s-a încheiat un contract de 1,24 milioane de lei (circa 250.000 de euro) cu RAAPPS pentru „servicii de transport auto de persoane”. Nu este clar de ce valoarea contractului este atât de mare. O mașină medie poate fi închiriată în București cu 30-40 de euro. Un microbuz cu șofer se poate închisra cu prețuri între 150 și 200 de euro pe zi, de la firmele private.  Ulterior, s-a încheiat un alt contract, de 8,5 milioane de lei, tot pentru „servicii de transport auto de persoane” în perioada martie-august 2025. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră