vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: guvern

381 articole
Eveniment

Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: va primi 0,1% din veniturile companiilor de stat

Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: această super-agenție va fi finanțată „dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situațiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al președintelui AMEPIP”.  Prevederea apare în HG 1053/2025, publicată în Monitorul Oficial de joi, numărul 1115.  Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a încasat 350.000 de euro pe vila lui în 2022, dar locuiește și acum în acea casă În plus, AMEPIP mai reține o cotă de 30% din amenzile aplicate. Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: va primi 0,1% din veniturile companiilor de stat Nota de fundamentare la această hotărâre de guvern nu precizează impactul acestei măsuri. Tot ce se arată în nota de fundamentare este: „Referitor la finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale AMEPIP, acestea se asigură integral din venituri proprii”.  DeFapt.ro a arătat că unul dintre vicepreședinții AMEPIP, recent numit în funție, este Bogdan Stănescu, sinecurist celebru, doctor al Academiei de Poliție.  Potrivit propriului CV, Stănescu a urmat aproximativ în aceeași ani două facultăți: Dreptul, la Hyperion, între 1993 și 1996, și ingineria, la Universitatea de Petrol și gaze din Ploiești, între 1994 și 1999. În 2001 a devenit doctor al Academiei de Poliție, celebră pentru numărul uriaș de doctorate plagiate.  Potrivit unei declarații de avere din 2025, Bogdan Stănescu, la acel moment  „consilier strategie” la Banca Națională, fusese plasat, în anul fiscal 2024, în câteva sinecuri extrem de bine plătite: Președinte Consiliu de Administrație (CA) Depogaz, filială Romgaz: 254.669 lei, net, anual CA Rompetrol (ca reprezentant al Ministerului Energiei): 168.000 de lei Președinte al directoratului la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE): 567.134 de lei. Salariul de la BNR a fost secretizat în declarația de avere. Sumele declarate sunt în valoare de peste 990.000 de lei. Averea lui Stănescu este imensă: a achiziționat, în 2022, două BMW-uri și are patru apartamente. 

Guvernul Bolojan umple de bani AMEPIP: va primi 0,1% din veniturile companiilor de stat Foto: Guvernul României
Criza apei, guvernul anunță măsuri de urgență (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Criza apei din Prahova și Dâmbovița: Guvernul anunță măsuri de urgență

Executivul a anunțat un set amplu de măsuri pentru sprijinirea locuitorilor din Prahova și Dâmbovița afectați de problemele de furnizare a apei, subliniind că premierul Ilie Bolojan a coordonat permanent intervențiile instituțiilor responsabile. Ministerele de Interne, Mediu, Energie și Sănătate, alături de structurile pentru situații de urgență, au acționat pentru asigurarea apei potabile și menajere, dar și pentru prevenirea unor riscuri suplimentare legate de energie sau funcționarea unităților sanitare. Peste 540.000 litri de apă distribuiți gratuit în regim de urgență În urma deciziilor CNSU, autoritățile au repartizat gratuit 541.954 litri de apă către populația afectată, dintre care 379.554 litri în județul Prahova și 162.400 litri în Dâmbovița. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Distribuția a fost realizată de Inspectoratele pentru Situații de Urgență, în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie. Măsuri operative ale Ministerului Mediului și ANAR Ministerul Mediului a activat o celulă operativă cu specialiști hidrologi, hidrotehnicieni și tehnicieni de operare, care monitorizează nivelurile, turbiditatea și debitele în zona Paltinu–Voila. Echipele ANAR și ABA au rămas în teren 24/24 pentru evaluări, măsurători și stabilirea parametrilor necesari reluării tratării apei, în timp ce ministrul Diana Buzoianu și oficiali ai MMAP au verificat personal situația la fața locului. Decizii tehnice urgente pentru stabilizarea debitelor Autoritățile au dispus deschiderea golirii de semiadâncime, stabilirea unui debit constant de 3 mc/s pentru alimentarea lacului Voila și reconfigurarea traseului apei prin instalațiile Hidroelectrica. În paralel, SGA a prelevat probe succesive pentru a determina momentul în care apa poate fi reintegrată în procesul de tratare. Monitorizare continuă și ședințe operative zilnice Debitele și turbiditatea sunt monitorizate în timp real, iar raportările tehnice sunt transmise Ministerului Mediului la fiecare șase ore. În același timp, au loc ședințe zilnice cu ESZ Prahova, ANAR, Hidroelectrica, DSP și autorități locale pentru evaluarea avariilor și coordonarea măsurilor urgente. Control asupra operatorului de apă și accelerarea lucrărilor de infrastructură Corpul de Control al MMAP verifică modul în care operatorul ESZ Prahova și-a îndeplinit obligațiile privind rezervele tehnice și infrastructura, în timp ce ANAR analizează variante pentru accelerarea lucrărilor la conducta GF2. Raportările din teren trebuie transmise către minister în maximum 60 de minute. Reluarea tratării apei depinde de nivelul turbidității Lacul de priză Voila este alimentat cu un debit stabil de 3 mc/s, iar reluarea tratării apei este estimată la maximum șase zile, în funcție de scăderea turbidității și capacitatea operatorului de a restabili procesul tehnologic. Ministerul Energiei a confirmat că alimentarea cu energie electrică în Prahova și la nivel național nu este afectată, chiar dacă centrala CECC Brazi este temporar oprită. Au fost mobilizate echipe de intervenție, sistate lucrările la instalațiile de 110 kV și puse în funcțiune capacități suplimentare de producție din cadrul CE Oltenia și Hidroelectrica. Funcționarea rafinăriei Petrobrazi și repornirea CE Brazi Rafinăria Petrobrazi funcționează în parametri normali, iar repornirea centralei electrice de la Brazi este programată imediat ce debitul de apă necesar răcirii revine în limite sigure, estimarea fiind pentru data de 8 decembrie. Ministerul Sănătății a coordonat intervențiile pentru spitalele din Prahova afectate de lipsa apei, în care se aflau 378 de pacienți. A fost activat mecanismul de suport cu marile spitale de urgență din București, pregătite să preia pacienți în caz de necesitate, inclusiv în scenarii cu victime multiple.

Criza apei de la Paltinu, guvernul promite ajutoare (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Criza apei de la Paltinu: Guvernul pregătește sprijin pentru localitățile afectate

Toate nevoile primăriilor din localitățile afectate de sistarea alimentării cu apă, generate de situația de la lacul de acumulare Paltinu, vor fi centralizate, urmând să fie convocată o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU). Scopul este acordarea de sprijin la nivel guvernamental pentru comunitățile afectate, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Monitorizarea turbidității și reluarea tratării apei Potrivit ministrei, nivelul de turbiditate al apei este monitorizat în fiecare oră, iar imediat ce parametrii vor permite intervenția, operatorul de apă va porni procesul de tratare. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Acest proces va dura aproximativ 72 de ore. Hidroelectrica va asigura debitul necesar pentru tratarea apei. Lucrări pentru suplimentarea rezervelor locale de apă Începând de marți, operatorul de apă ESZ va demara lucrări pentru suplimentarea rezervelor de apă prin bazinul local de apă curată. Măsura are rolul de a crește capacitatea de stocare și de a reduce riscul unor noi întreruperi în alimentarea populației. Lucrări critice la barajul Paltinu și impactul pe termen mediu Pe termen mediu, lucrările necesare la barajul Paltinu impun coborârea nivelului apei sub un anumit prag, estimat a fi atins în următoarele șase luni. Experții au subliniat că aceste lucrări sunt esențiale pentru siguranța barajului și protecția populației în caz de viituri, dar și pentru alimentarea cu apă potabilă. În această perioadă pot apărea situații similare celei actuale, motiv pentru care autoritățile locale trebuie să elaboreze planuri clare pentru suplimentarea rezervelor de apă. Ministerul Mediului va colabora cu autoritățile locale în acest sens. Verificări și primele concluzii ale Corpului de control Corpul de control al Ministerului Mediului a solicitat deja informații pentru analiza situației actuale de la Paltinu, iar primele concluzii urmează să fie prezentate în zilele următoare. Duminică, ministra Mediului a convocat o ședință de urgență cu prefecții județelor Prahova și Dâmbovița, Daniel Nicodim și Marian Tănase, alături de primarii localităților afectate și reprezentanții instituțiilor cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență. Sistarea alimentării cu apă a avut loc din cauza turbidității ridicate în lacul de acumulare Paltinu, provocată de precipitațiile abundente înregistrate în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan Foto: Facebook
Politică

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură: „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan”, a spus Ciolacu la un interviu cu Ionuț Cristache. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Fostul premier candidează acum pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău.  Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan. Cineva a fost cu influență la prim-ministru, iar primul ministru a declanșat un control prin Corpul de control al primului ministru în urma celor sesizate de acea persoană. Deci au existat efecte după acea audiență”, a spus Marcel Ciolacu despre cazul afaceristului Fănel Bogos, potrivit transcrierii Gândul.  „Eu votez moțiune împotriva Guvernului Bolojan. Dacă următorul pachet, cel cu reformă în administrație centrală și locală, nu vine și cu măsuri de relansare a economiei, eu votez moțiunea”, a susținut fostul premier.  Pe de altă parte, el a subliniat că a terminat aceeași facultate cu purtătoarea de cuvânt a guvernului Bolojan, Ioana Dogioiu: „Și eu, ca doamna purtătoare de cuvânt, am terminat Universitatea Ecologică. Nu era acreditată universitatea, normal că am dat licența la Universitatea București, la fel ca doamna purtător de cuvânt”. 

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare Foto: Facebook CFR Calatori
Economie

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare

Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom, Carpatica Feroviar și companii din industria de Apărare: mai multe articole din ordonanța de urgență privind cea de a doua rectificare bugetară din 2025 prevăd majorarea capitalului social la aceste societăți de stat. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Însă, în proiectul ordonanței de urgență nu se precizează exact de ce sume va beneficia fiecare companie.  Guvernul pompează, pe șest, bani în CFR Călători, CFR, Tarom și companii din industria de Apărare În 14 noiembrie, premierul Ilie Bolojan se angaja ca acele companii de stat cu pierderi „cronice” să fie lichidate, nu salvate din nou de către contribuabili.  „Pe de-o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul să finalizăm procedurile de lichidare. Deci, aceste companii care sunt o gaură neagră, (…) companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele”, a spus Bolojan pentru Europa Liberă.  Ce prevede acum proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea bugetului: „Din suma prevăzută în bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii la capitolul 84.01 "Transporturi", titlul 72 "Active financiare", articolul 72.01 "Active financiare", alineatul 72.01.01 "Participare la capitalul social al societăților comerciale", se alocă fonduri pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România - S.A., cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat”. Ordonanța arată că banii sunt pentru acoperirea „cheltuielilor curente și de capital” O formulare asemănătoare apare în cazul CFR Călători, cu precizarea că banii vor fi folosiți pentru acoperirea datoriilor către bugetul de stat Se majoreaza cu o suma neprecizata capitalul companiei CFR pentru acoperirea cheltuielilor curente. La Tarom, majorarea capitalului va fi folosită „pentru reducerea deficitului de finanțare necesară în anul 2025 pentru acoperirea cheltuielilor curente și de capital”.  O sumă uriașă, de 900 milioane de lei „poate fi utilizată pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia”, mai precizează OUG-ul.  Nici una din aceste decizii nu este explicată în nota de fundamentare a ordonanței de urgență.  CFR a avut în 2024 datorii de 1,5 miliarde de lei și pierderi de 432 milioane de lei. CFR Călători avea, în 2024, datorii de 1,27 de miliarde de lei. Principalele companii din industria de apărare aveau pierderi, în 2024, de circa 1,3 miliarde de lei. 

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă Foto: Captură Google Maps
Eveniment

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul Liei Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă

Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu o curte imensă, situat pe Bulevardul Mareșal Constantin Prezan, la nr. 4. Citește și: Minciună stupidă a lui Moșteanu: a fentat stagiul militar obligatoriu iar acum invocă studii fictive Executivul este obligat,  în baza art. 2 lit. a) din O.G. 19/2002, să ofere reședințe de protocol pentru: Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, prim-ministru, președintele Curții Constituționale, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele Curții de Conturi, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Academiei Române și persoanele care au avut calitatea de șef al statului român. Ce reședință oficială ar putea să-i dea Guvernul lui Savonea: un apartament uriaș, cu curte imensă Azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern, s-a aflat o hotărâre de guvern „privind trecerea unui imobil din domeniul privat al statului în domeniul public al statului”. În nota de fundamentare se arată că acest imobil va deveni reședință oficială, fără să se precizeze funcția și numele beneficiarului: „Urmare adresei nr. 1639/09.09.2025 înregistrată la RA A.P.P.S. cu nr. 13671/11.09.2025  formulată în baza art. 2 lit. a) din O.G. 19/2002, prin care se solicită atribuirea unei locuințe cu destinația de reședință oficială, Sucursala pentru Administrarea şi Întreţinerea Fondului Imobiliar, prin adresa nr.5025/12.09.2025 înregistrată la regie cu nr.13770/12.09.2025, propune  trecerea imobilului situat în b-dul Mareșal Constantin Prezan nr. 4, etaj 1, apartament nr. 2, sector 1, București, din domeniul privat al statului și administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" și schimbarea destinației locuinței în reședință oficială”.  Însă, tot azi, Lia Savonea, președintele ÎCCJ, a declarat pentru news.ro că a solicitat, legal, o reședință oficială: „Da, am formulat o solicitare în acest sens, în condiţiile şi potrivit procedurilor prevăzute de cadrul legal aplicabil funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.  Viitoarea reședință oficială de pe Bulevardul Mareșal Prezan are cinci camere şi dependinţe, cu suprafaţa totală de 378,31 mp,  suprafaţa utilă de 271,73 mp și un teren aferent de 1.677 mp. Valoarea sa de inventar este de 3,77 milioane de lei, din care inventar construcție de 623.000lei și valoare inventar teren de 3.152.000lei.  Savonea avea, în ultima declarație de avere, din 2024, două case, din care una, de 171 mp, la Chiajna, lângă București. Ea mai deține un BMW și circa 700.000 de euro în conturi.  În acest bloc de protocol, situat între Arcul de Triumf și Piața Charles de Gaulle, au locuit la începutul anilor 2000 Traian Băsescu, Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu. 

Guvernul raportează datorie publică record (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Economie

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie

Datoria administrației publice a ajuns în iulie 2025 la 1.070,18 miliarde lei, în creștere față de 1.039,96 miliarde lei în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această evoluție marchează un nou vârf al datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei în PIB urcă la 58,9% Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, față de 57,3% în iunie 2025, conform datelor INS din 10 octombrie. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Nivelul se apropie de pragul de 60%, considerat limită de sustenabilitate în Uniunea Europeană. Creșteri atât în datoria pe termen lung, cât și pe termen scurt În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie. Datoria pe termen scurt s-a majorat și ea, ajungând la 65,19 miliarde lei, față de 64,62 miliarde lei în luna precedentă. Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei publice Cea mai mare componentă a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, cu 884,026 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat au ajuns la 166,6 miliarde lei. Distribuția datoriei după monedă: lei, euro și dolari americani Datoria publică în moneda națională se ridică la 489,747 miliarde lei. Datoria denominată în euro este echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar cea în dolari americani ajunge la echivalentul a 112,96 miliarde lei. Datoria administrației centrale și locale în creștere Administrația publică centrală înregistra în iulie o datorie de 1.046 miliarde lei, în creștere față de 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din aceasta, 980,833 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Administrația publică locală a raportat o datorie de 24,175 miliarde lei, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria internă se menține la 28,8% din PIB Datoria internă a administrației publice a totalizat 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB, nivel similar cu cel din luna anterioară. Din această sumă, 503,704 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 19,411 miliarde lei din cea a administrației locale. Datoria externă depășește 547 miliarde lei, ajungând la 30,1% din PIB Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, față de 517,668 miliarde lei în iunie. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, un avans față de 28,5% în luna precedentă. Datoria externă a administrației centrale totalizează 542,299 miliarde lei, iar cea a administrației locale 4,764 miliarde lei.

Ministrul Muncii este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor Foto: Facebook
Politică

Ministrul Muncii este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor

Ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, declară că este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor din rândul bugetarilor. Guvernul Bolojan discută de mai multe luni reducerea numărului de bugetari, mai mulți lideri ai coaliției majoritare au arătat că statul ar putea funcționa dacă s-ar concedia peste 100.000 dintre aceștia, din circa 1,3 milioane, dar până acum nu s-a întâmplat nimic.  Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Ministrul Muncii este alături de sindicate, împotriva Guvernului, și se opune concedierilor „În legătură cu orice posibilă concediere colectivă, orice sindicat, din orice domeniu, mai ales din Sănătate, va găsi în Ministerul Muncii un suporter şi un aliat. Există o lege, un Cod al Muncii, care ne vorbeşte despre cum se poate şi trebuie să se medieze orice fel de posibilă concediere colectivă, pentru că niciun ministru al Muncii, niciodată, nu doar eu, oricare, nu-şi doreşte concedieri colective”, a afirmat Florin Manole la Antena 3, citat de News.ro. „Cred că orice funcționar public care face un serviciu public astăzi trebuie să rămână să facă serviciul ăla public pentru că în primul rând statul român ca orice stat normal trebuie să asigure servicii. Eu am spus în repetate rânduri că avem deficit de personal în multe zone.  Sunt case de pensii care nu au numărul de angajați pe care ar trebui să îl aibă de ani de zile”, a mai susținut el.   

Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam Foto: Guvernul României
Politică

Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam

Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Bolojan. Inquam arată că, în schimb, sunt furnizate doar fotografii realizate de „fotografii aflați pe statul de plată al guvernului și trecute prin filtrul biroului de presă”. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Fotografii structurilor neguvernamentale de presă au avut acces doar la prima ședință de guvern a premierului Bolojan, după care li s-a interzis accesul. Cel puțin din anul 2000, de pe vremea guvernului Năstase, presa a putut asista la primele minute ale ședințelor de guvern.  Fără precedent: fotografii au fost scoși de la debutul ședințelor de guvern, arată agenția Inquam „Agenția Inquam Photos transmite public premierului Romaniei solicitarea, formulată până acum în mod repetat  pe grupurile oficiale de comunicare cu presa ale executivului, de permitere a accesului fotojurnaliștilor la debutul ședințelor de guvern și revenirea la normalitate în ceea ce privește accesul fotojurnaliștilor la evenimentele organizate în Palatul Victoria.  Activitatea fotojurnaliștilor nu poate fi înlocuită de ilustrația foto subiectivă furnizată de fotografii aflați pe statul de plată al guvernului și trecută prin filtrul biroului de presă, limitarea accesului presei fiind o trăsătură definitorie în regimurile iliberale.Din poziția de agenție de presă foto responsabilă cu informarea unei părți semnificative a publicului național, prin ilustrarea știrilor publicate de redacțiile partenere, ne simțim datori să îi reamintim premierului României că eforturile depuse de Guvernul României pentru stabilizarea situației economice nu sunt incompatibile cu transparența”, se arată în mesajul Inquam. 

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern Foto: Inquam/Octv Ganea
Eveniment

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern. Inițial, Curtea anunțase  că se va pronunța la 4 februarie în legătură cu legea numită „privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Citește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern Legea a fost contestată pentru a doua oară de AUR la CCR, iar termenul stabilit de judecători era 4 februarie: „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”. După acest anunț, CCR a emis o erată și a precizat că ședința de judecată ba fi pe 21 ianuarie. Ulterior, Guvernul a anunţat că va solicita CCR preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026. Această lege este esențială pentru ca Guvernul să poată promova bugetul pe 2026.  În sfârșit, spre seară, CCR a decis să judece contestația pe 10 decembrie.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Acum câteva zile, Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Zaharescu, fost purtător de cuvânt al lui Ponta Foto: gov.ro
Politică

Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Zaharescu, fost purtător de cuvânt al lui Ponta

Guvernul l-a rechemat în țară pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în acest post din Africa de Sud din octombrie 2013, deși cutuma în toate statele democratice este ca un diplomat să nu ocupe un post extern mai mult de patru ani.  În MAE nu mai sunt consuli care să se afle în același post de mai mult de 4-5 ani.  Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Zaharescu, fost purtător de cuvânt al lui Ponta Guvernul Bolojan a anunțat, azi, fără alte explicații, că a aprobat: „HOTĂRÂRE DE GUVERN privind rechemarea unor consuli generali Prin această hotărâre, s-a decis rechemarea de la post a următorilor consuli generali: Nicolae Zaharescu- consul general, Consulatul General al României la Cape Town Florin Marian Palade - consul general, Consulatul General al României la Rio de Janeiro Dan Moraru- consul general, Consulatul General al României la Bonn”. În anul fiscal 2019, el a câștigat circa 6.500 de dolari pe lună. În 2014 primea de la MAE circa 3.750 USD/ lună. În 2015, în presă au apărut acuzații că, pe vremea când era prezentator la Pro TV, ar fi luat mită. “Zaharescu lua şpagă la greu de la invitaţi. Doctori, cabinete stomatologice, clinici private – nimeni nu scăpa. În fiecare dimineaţă ne arăta ceasurile lui scumpe şi pantofii preţioşi. Eu, Neti, Irina Reisler şi Ioan T. Morar, ceilalţi prezentatori din matinal, habar n-aveam de acest comerţ. Zaharescu a mers cu tupeul atât de departe încât le dădea bieţilor doctori chitanţe scrise de el. Într-o zi, o doctoriţa invitată în emisiune şi-a uitat banii acasă şi, într-un moment în care Zaharescu nu era în studio, a întrebat-o pe Reisler dacă poate să plătească data viitoare. Aşa a fost dezlegat misterul ceasurilor lui Zaharescu. În loc să fie dat afară, pus să aducă banii înapoi şi dat pe mâna poliţiei, Zaharescu a fost mutat într-o sinecură la Petrom. Eu şi, probabil, ceilalţi prezentatori am fost chemaţi la avocata trustului, Liliana, şi forţaţi să semnăm o hârtie prin care ne angajam să nu pomenim vreodată de aceste hoţii. În caz că vorbeam, urma să plătim o sumă uriaşă“, a relatat actrița Ioana Moldovan, soția lui Doru Bușcu. Înainte de a ajunge în guvernul Ponta, Adrian Zaharescu lucrase la Antena 1. Ponta: “Reprezintă foarte bine interesele economice“ În octombrie 2013, întrebat ce l-a recomandat pe Zaharescu pentru o poziție diplomatică, Ponta a răspuns sec „eu”. Rugat să ofere mai multe detalii, premierul a explicat că fostul prezentator TV „după un an și jumătate de activitate în cadrul Guvernului poate foarte bine să reprezinte interesele economice, în primul rând”. Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Exilarea sa la Cape Town a avut loc după mai multe conflicte cu ziariștii acreditați la Guvern, exasperați de refuzul acestuia de ale răspunde la întrebări. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză La finalul lui 2012, solicitat să aducă lămuriri asupra deciziei Guvernului de a schimba în regim de urgenţă Legea audiovizualului, Zaharescu a spus: „Ce aș putea să vă răspund la asta?”. În urma insistențelor jurnaliştilor, purtătorul de cuvânt a ajuns la o concluzie: „Nu vă pot răspunde la așa ceva”. În septembrie 2013, guvernul Ponta îl trimisese în consiliul de administrație al E.ON, deși el avea studii de actorie și, înainte de a fi vedetă TV, a fost sufleur la teatru.

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026. Prin această amânare, Executivul nu va putea să-și construiască bugetul pe 2026 luând în calcul aceste resurse.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Decizia CCR este stranie având în vedere că această lege a mai fost atacată la CCR, a fost respinsă, iar acum, după ce ar fi fost adoptată respectând criticile Curții, a fost contestată din nou. În decizia precedentă, din 20 octombrie, CCR a avut o singură obiecție, legată de prevederile privind folosirea „tehnicii poligraf”.  CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”, a anunțat, azi, CCR.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Decizia vine la câteva zile după ce Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

Noua lege a pensiilor magistraților (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Justiție

Pensiile magistraților, nu mai mari de 70% din ultimul salariu net, a stabilit Guvernul

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților stabilește un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă pentru pensia acestora și introduce o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare, de 65 de ani. Tranziția va începe la 1 ianuarie 2026. Baza de calcul a pensiei: media indemnizațiilor din ultimii 5 ani Potrivit proiectului de lege publicat în procedură de transparență decizională, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute primite în ultimii cinci ani de activitate. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Totuși, pensia nu va putea depăși pragul de 70% din ultima indemnizație netă încasată la momentul pensionării. Vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani Actul normativ prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani. Această modificare presupune o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, în acord cu principiile sustenabilității sistemului de pensii. Vechime minimă și perioade asimilate Pentru a beneficia de pensie de serviciu, magistrații vor avea nevoie de un stagiu minim de 25 de ani în magistratură. Din această vechime, maximum 10 ani pot fi reprezentați de activitate în alte domenii juridice, perioadă care va fi asimilată în calculul vechimii necesare. Guvernul solicită avizare rapidă din partea CSM Executivul mizează pe un proces de avizare rapid, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a accelera adoptarea legislației. Potrivit comunicatului Guvernului, importanța acestei reforme justifică derularea procedurilor cu celeritate.

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Foto: Facebook
Politică

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR

Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR: CSM a dat deja un aviz negativ, iar CCR ar fi în conflict de interese. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Macovei, fost ministru al Justiției, reamintește că „judecătorii de la CCR au în prezent venituri în care sunt incluse toate sporurile magistraților”. Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR „Avizul CSM există și este un aviz negativ. Știe toată țara. Avizul negativ se găsește în comunicările publice ale CSM inclusiv în cererea CSM către ICCJ pentru a sesiza CCR cu obiecția de neconstituționalitate. Un aviz este o opinia exprimată într-o anumită chestiune iar CSM și-a exprimat deja opinia. De aceea, Guvernul nu trebuie să mai ceară nimic de la CSM pentru că acesta a emis deja avizul negativ. În expunerea de motive a noului proiect de lege, care se poate adopta acum, ar trebui să se regăsească avizul negativ al CSM și comunicările publice în acest sens (am spus acest lucru și în emisiunea dnei Nadia Ciurlin, sâmbăta seara, la B1TV).   Primul ministru decide ce proiecte aprobă Guvernul, nefiind necesară unanimitate sau majoritate.   Avizul CSM în această situație este consultativ pentru Guvern.   PS. Reamintesc că judecătorii de la CCR au în prezent venituri în care sunt incluse toate sporurile magistraților. Judecătorii CCR care s-au pensionat din magistratură cumulează pensiile cu indemnizațiile de judecători constituționali. In opinia mea ar fi un conflict de interese să se pronunțe asupra unei chestiuni care influențează direct propriile venituri financiare.   Conflictul de interese este situația în care interesele personale, cum sunt interesele financiare sau de familie, pot influența sau compromite deciziile sau obligațiile profesionale”, a explicat Monica Macovei. 

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Foto: Facebook Guvernul României
Economie

ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul II din acest an, iar inflația rămâne astronomică, de 9,8% de la an la an. Azi, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%.   Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Datele revizuite ale evoluției PIB, publicate tot azi de INS, arată că, de la trimestru la trimestru, economia României fie a stagnat, fie a scăzut. Astfel, în trimestrul I din 2025 comparat cu trimestrul IV din 2024, creșterea economică a fost zero, iar în trimestrul II s-a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu trimestrul I.  Producţia industrială a scăzut cu 1% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 0,6% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2024, a arătat, joi INS.  Consumul final de energie electrică în primele 9 luni din acest an a fost de 37,251 miliarde kWh, cu 0,4% mai mic faţă de perioada similară din 2024, consumul în economie a fost mai redus cu 1%, în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 1,8% iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,5%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflația de 9,8% rămâne cea mai mare din UE, Estonia fiind pe locul II cu o inflație de 4,5%. Prețurile la energie au crescut cu 72% într-un an. Fructele proaspete s-au scumpit, potrivit INS, cu 22%, ouăle cu 9%, iar carnea de pui cu aproape 9%. Prețurile la pâine și produse de panificație au crescut cu 8-9%.  În plus, datele BNR publicate joi arată că datoria externă totală a statului a crescut în luna septembrie cu 15 miliarde de euro, care a ajuns cu datoria externă la 122 miliarde de euro.  Noul PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană abia joi și este neclar ce va reuși Guvernul să mai atragă din sumele necheltuite.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră