vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dobândă

12 articole
Internațional

Rușii au în depozite bancare 540 de miliarde de dolari, atrași de dobânzi foarte mari

Dobânzi bancare record pentru gospodăriile rusești. Gospodăriile din Rusia au acumulat dobânzi bancare record, profitând de nivelul ridicat al dobânzilor la depozite într-o economie aflată sub presiunea războiului, potrivit datelor publicate de Banca Rusiei și citate de Bloomberg. Dobânzi bancare record pentru gospodăriile rusești Depozitele persoanelor fizice au crescut cu 8% în primele șapte luni din 2024, ajungând la 43.600 miliarde ruble (542 miliarde dolari). Citește și: EXCLUSIV Armata a blocat livrarea de blindate Piranha V invocând neoficial „neconformități”. Război rece între MApN și Economie În total, rușii dețin 61.100 miliarde ruble (978,5 miliarde dolari) în depozite și conturi bancare. Efectul dobânzilor mari asupra economiei Creșterea puternică a pieței depozitelor a venit după ce Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de referință la un nivel record de 21% pentru a tempera inflația. Cheltuielile ridicate cu armata și economia afectată de sancțiuni au dus indicele prețurilor de consum la peste dublul țintei de 4%. Primele semne de încetinire a inflației au apărut abia în iunie. Schimbarea atitudinii față de economii Depozitele record arată nu doar atractivitatea dobânzilor, ci și o schimbare de mentalitate după anii ’90, când mulți ruși și-au pierdut economiile în crizele financiare. Trauma acelei perioade persistă, iar zvonurile privind posibile confiscări ale depozitelor reapar constant, deși Banca Rusiei neagă categoric astfel de intenții. De la panică la acumulare de capital La începutul invaziei din Ucraina, mulți ruși s-au grăbit să își retragă banii. Banca Centrală a reacționat cu restricții de capital și o dobândă de urgență de 20%. Aceste măsuri au stabilizat sistemul și au oprit retragerile masive. Ulterior, perioada dobânzilor ridicate și competiția între bănci au dus la dublarea depozitelor. Chiar și după reducerea dobânzii de politică monetară la 18%, băncile mari continuă să ofere randamente de până la 15,8%. Depozitele, printre cele mai profitabile investiții Depozitele bancare în ruble se află în topul celor mai profitabile investiții locale, cu un randament estimat de 14% pentru 2024. Analiștii consideră că acestea vor rămâne în top 10 și în perioada următoare. La Forumul Economic de la Sankt Petersburg, Dmitry Breitenbicher, membru în consiliul de administrație al VTB Bank, a afirmat că dobânzile la depozite acoperă până la 10% din cheltuielile anuale ale gospodăriilor. Datorii și alternative de investiții În paralel, rușii au acumulat datorii de 36.800 miliarde ruble, iar depozitele bancare ale companiilor au revenit pe creștere în iulie, ajungând la 36.900 miliarde ruble. Deși rușii au cumpărat în 2024 cantități record de aur, echivalentul unui sfert din producția anuală, depozitele rămân cea mai populară opțiune, datorită accesibilității și garanției oferite de stat. În primele șapte luni din 2024, băncile rusești au raportat un profit net de 2.100 miliarde ruble, la un nivel similar cu cel din aceeași perioadă a anului trecut.

Dobânzi bancare record pentru gospodăriile rusești (sursa: banki.ru)
Creditul ipotecar, dobânzi și costuri ascunse (sursa: Pexels/Kindel Media)
Eveniment

Creditul ipotecar: unde se ascund costurile pe care nu ți le spune banca

Creditul ipotecar, dobânzi și costuri ascunse. Pentru mulți români, creditul ipotecar reprezintă singura soluție pentru a deveni proprietarii unui apartament sau a unei case. Însă, deși reclamele bancare promit „dobânzi atractive” și „condiții flexibile”, realitatea din spatele contractelor este mai complexă. Creditul ipotecar, dobânzi și costuri ascunse Dobânzile pot varia de la un an la altul, comisioanele „invizibile” se acumulează, iar graba poate transforma o alegere rezonabilă într-o povară financiară. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Un credit ipotecar este un angajament pe 20–30 de ani. De aceea, înainte de a semna, e nevoie de o informare atentă. În continuare, vom explica tipurile de dobânzi, costurile ascunse la care trebuie să fii atent și pașii de urmat pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză. Dobândă fixă și dobândă variabilă Dobânda fixă îți oferă stabilitate pe o perioadă limitată (3, 5 sau chiar 10 ani), după care se transformă, de regulă, în variabilă. Avantajul: știi exact cât plătești. Dezavantajul: după expirarea perioadei fixe, rata poate crește considerabil. Dobânda variabilă este calculată în funcție de indici de piață (IRCC pentru lei, EURIBOR pentru euro) la care se adaugă marja fixă a băncii. Avantajul: poate fi mai mică decât dobânda fixă la început. Dezavantajul: ești expus la creșteri bruște. Conform datelor The Global Economy, în aprilie 2025 rata medie a dobânzilor la creditele ipotecare în România era de 6,52%. O variație de numai 1% poate însemna câteva sute de lei în plus la fiecare rată lunară, pe întreaga durată a creditului. IRCC și ROBOR – cifre care contează Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) este recalculat trimestrial. În perioade de inflație ridicată, creșterea acestuia poate majora brusc ratele. De exemplu, potrivit BRD, în anii recenți ROBOR a crescut cu peste 5 puncte procentuale într-un interval de câteva luni. Costurile ascunse și cheltuieli neprevăzute Un credit ipotecar nu înseamnă doar dobândă. Costurile „invizibile” pot ridica semnificativ suma finală plătită. Evaluarea și notarul: Evaluarea imobilului: între 300 și 1.000 de lei (Patria Bank). Taxele notariale: 1–2% din valoarea locuinței (Credit Europe Bank). Intabularea în Cartea Funciară: aproximativ 0,15% din valoarea imobilului. Comisioane bancare Comision de analiză dosar: 400–900 lei, uneori exprimat în euro (150 € la anumite bănci). Comision de administrare: lunar, aplicat la sold (ex. 0,04%) (CEC Bank). Comision de rambursare anticipată: până la 1% din sold, deși unele bănci îl elimină. Asigurări Asigurarea obligatorie de locuință (PAD) – anuală, cu sumă fixă. Asigurarea facultativă a imobilului – uneori impusă de bancă prin companii partenere. Asigurarea de viață – nu e obligatorie prin lege, dar poate fi condiție de credit. Alte cheltuieli Impozitul pe proprietate: stabilit de primăria locală. Costuri de transfer bancar și administrare cont: aparent minore, dar pe termen lung se acumulează. Pașii de urmat înainte de semnare Înainte de semnarea unui contract este esențial să comparăm mai multe oferte. Dobânda Anuală Efectivă (DAE) este cel mai relevant indicator. Include dobânda și principalele comisioane, astfel încât poți compara corect ofertele între bănci. De asemenea, este indicată consultarea unui broker de credite. Aceștia colaborează cu mai multe bănci și, conform Finance Imobiliare, serviciile lor sunt gratuite pentru client. Pot obține condiții mai bune și te scapă de drumuri. Bineînțeles, contractul trebuie citit integral. Atenție mare la clauzele privind modificarea dobânzii, a comisioanelor sau la obligația de a încheia anumite asigurări! Negocierea Nu trebuie ignorată arta negocierii. Se pot obține eliminarea unor comisioane sau reduceri (evaluare gratuită, vouchere pentru taxe notariale, dobândă promoțională pentru primii ani). De asemnea, opinia unui specialist este de dorit. Pentru că un notar sau consilier financiar pot explica termenii tehnici și implicațiile juridice. Scenariul pesimist Deși băncile aprobă credite cu rate de până la 40% din venituri, specialiștii recomandă să nu depășești pragul de 30–35%. Trebuie avute în vedere și scenariile pesimiste, precum veniturile care ar putea fi reduse, sau dobânzile care ar putea să crească. Sfaturi practice pentru un credit sănătos Un credit sănătos cere, așadar, urmarea unor pași concreți Crearea unui fond de urgență, cu echivalentul a 6 luni de rate. Evitarea unui împrumut la limita maximă aprobată de bancă. Monitorizează permanent IRCC și ROBOR. Evoluția lor influențează direct rata. Analiza perioadei de dobândă fixă: ce se întâmplă după expirarea ei? Informarea la bancă despre condițiile de rambursare anticipată. Unele credite permit plata în avans fără penalizare. Evitarea surprizelor Creditul ipotecar nu este doar un instrument financiar, ci și un angajament pe mai mulți ani. Însă drumul către propria locuință poate deveni un maraton al costurilor, dacă nu suntem atenți la detalii. Dobânda, comisioanele și asigurările cer o informare corectă și multă prudență înainte de semnarea unui contract.. Iar o decizie înțeleaptă astăzi poate însemna o viață liniștită mâine, fără surprize neplăcute din partea băncii.

Bănci mai mici, dobânzi mai atractive (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Unde îți ții banii ca să câștigi mai mult: dobânzi mai bune la băncile mici decât la cele mari

Bănci mai mici, dobânzi mai atractive. Dacă vrei să câștigi mai mult din economii, băncile mici oferă în prezent cele mai avantajoase dobânzi la depozitele în lei, în special pe termene scurte de 1-3 luni. Bănci mai mici, dobânzi mai atractive Diferențele față de ofertele băncilor mari pot depăși 2 puncte procentuale, ceea ce înseamnă câștiguri semnificative pentru sume mai mari, chiar și după impozitarea de 10%. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Unele bănci mari impun condiții suplimentare pentru dobânzi mai bune, precum încasarea salariului sau utilizarea serviciilor digitale. În plus, titlurile de stat pot fi o alternativă atractivă, oferind dobânzi nete superioare și nefiind supuse impozitării. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bancă puțin cunoscută, lider la dobânzi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cele mai mari dobânzi bancare la depozite, oferite de o bancă puțin cunoscută

Bancă puțin cunoscută, lider la dobânzi. TBI Bank, o instituție bancară mai puțin cunoscută, oferă în prezent cele mai mari dobânzi la depozitele în lei, pentru termenele de 3, 6 și 12 luni. Bancă puțin cunoscută, lider la dobânzi Analiza realizată de „Ziarul de Iași” arată diferențe semnificative între randamentele oferite de principalele 11 bănci din România. Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina În mai 2025, unele bănci ofereau dobânzi anuale de peste 6%, în timp ce altele nu depășeau 3-4%. Pentru clienții fără pachete speciale sau condiții, alegerea băncii poate însemna un câștig dublu, în funcție de termen și instituție. Continuarea, în Ziarul de Iași

Folosirea cardului de credit fără dobândă (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Card de credit fără dobândă? Se poate, experți bancari explică ce trebuie să faci

Folosirea cardului de credit fără dobândă. Cardul de credit poate fi folosit fără dobândă dacă suma cheltuită este achitată integral în perioada de grație, care la unele bănci ajunge până la 60 de zile. Folosirea cardului de credit fără dobândă Mulți români evită acest instrument financiar din teamă, însă, folosit corect, poate deveni un aliat util în gestionarea cheltuielilor. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că diferența între Simion și Nicușor Dan s-a redus la 4% În caz contrar, dacă plata este doar parțială sau întârzie, banca aplică dobândă și poate chiar bloca cardul. Doi experți bancari de la Banca Transilvania și BRD explică în cadrul unui podcast CSALB cum funcționează mecanismul și ce trebuie evitat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Suma astronomică pe care guvernul Ciolacu II o va plăti pentru împrumuturile guvernului Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Suma astronomică pe care guvernul Ciolacu II o va plăti pentru împrumuturile guvernului Ciolacu I

Suma astronomică pe care guvernul Ciolacu II o va plăti, în 2025, pentru împrumuturile guvernului Ciolacu I, în 2024: patru miliarde de euro. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Informația apare într-un document al ministerului de Finanțe. Suma astronomică pe care Ciolacu II o va plăti pentru împrumuturile Ciolacu I „Dobânzile care se vor plăti în anul 2025 pentru totalul împrumuturilor contractate pe piața internă și pe piețele internaționale, în aceeași perioadă a anului 2024, vor fi de 4,0 miliarde echivalent euro”, arată Finanțele.  Documentul mai arată că, în 2024, acest minister a contractat împrumuturi de 252,3 miliarde de lei (echivalent), bani pe care i-a folosit strict pentru a acoperi deficitul și a refinanța datoriile vechi. Din această sumă, echivalentul a peste 18,4 miliarde de euro s-a dus pe refinanțarea vechilor datorii.  Datoria publică (datoria guvernamentală) a urcat, în noiembrie 2024, până la 936,995 miliarde lei, de la 931,186 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), scria Agerpres la 30 ianuarie.  Ca procent din PIB, datoria publică a crescut la 54,3%, de la 54% în octombrie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 6 decembrie 2024).  

Suma pe care Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror  Foto: CSM
Eveniment

Suma Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror

Suma astronomică pe care Guvernul o scoate din rezerva bugetară ca să plătească salariile restante ale unui procuror care a fost suspendat din funcție: 3.136.000 lei, adică circa 627.000 de euro. Citește și: Un an de la ultima cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, care n-a fost aprobată nici azi. Celelalte cereri de plată depuse în decembrie 2023, aprobate Suma pe care Guvernul o scoate ca să plătească salariile unui procuror Potrivit notei de fundamentare, ar fi vorba de un procuror de la Parchetul Suceava, care a fost suspendat din funcție și acum contribuabilii trebuie să-i achite salariile restante, actualizate cu dobândă, din perioada 30 iunie 2014 - 25 aprilie 2023. În notă, nu se precizează numele procurorului și nici nu se explică clar cum s-a ajuns la această situație. Banii din fondul de rezervă ai Guvernului vor fi virați către Ministerul Public, care apoi îl va plăti pe acest magistrat. Proiectul de hotărâre de guvern a fost inițiat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, și urmează să fie aprobat în ședința de guvern de azi. Tot azi, Guvernul scoate din rezerva bugetară 842.000 de lei (aproape 164.000 de euro) pentru plata salariilor restante ale unui salariat „din categoria personalului auxiliar de specialitate repus în funcție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași după suspendarea activității”. Acesta va prmi salariile restante pentru perioada 06.12.2010-31.08.2024, actualizate cu dobândă. „Menționăm că în bugetul Ministerului Public nu s-au identificat economii care să permită efectuarea de virări de credite de angajament și credite bugetare sau modificarea repartizării pe trimestre a sumelor aprobate în buget, conform art. XXXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în nota de fundamentare.

Abuz bancar - dobândă variabilă neclară, comision (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Abuz bancar - dobândă variabilă neclară, comision

Abuz bancar - dobândă variabilă neclară, comision. Lungul șir al proceselor legate de clauzele abuzive introduse de bănci în contractele de creditare pare să nu se mai sfârșească. Abuz bancar - dobândă variabilă neclară, comision O ieșeancă a cerut restituirea comisionului de acordare a unui credit contractat în 2008, anularea clauzei referitoare la rata dobânzii variabile și restituirea sumelor încasate abuziv de bancă. Citește și: Ciolacu s-a dus în campanie la Baia Mare cu un Gulfstream G200, care este închiriat cu circa 10.000 de euro pe ora de zbor. După care a mâncat fasole la cantină, cu poporul Elena D. a încheiat în iunie 2008 un contract de împrumut pentru refinanțarea unui credit de consum cu First Bank SA. În contract a fost inclus un comision de acordare de 638 franci elvețieni, respectiv 5% din valoarea creditului. Reclamanta a apreciat că nu i se putea impune clientului vreun cost pentru prestații care nu țineau strict de banii împrumutați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Scad ratele creditelor bancare în 2023 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Scad ratele creditelor bancare în 2023

Scad ratele creditelor bancare în 2023. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 6,05% pe an, de la 6,06% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Scad ratele creditelor bancare în 2023 La începutul anului, indicele ROBOR la 3 luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%. Citește și: Cum poți scăpa mai repede de un credit plătind doar jumătate din dobândă. La un credit de 70.000 de euro, se economisesc 20.000-30.000 de euro Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,07% pe an, de la 6,08% vineri, 8%, iar ROBOR la 12 luni a rămas la valoarea de 6,08%. În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,90% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2023, în scădere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,97%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Micșorarea ratelor bancare? Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici"

Creditele bancare sunt din ce în ce mai înrobitoare din cauza dobânzilor care au crescut masiv în ultimii ani. Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici". Dobânzile, de trei ori mai mari decât creditul Dar există o metodă prin care povara financiară poate fi redusă substanțial cu investiții minime. Citește și: Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate Să luăm drept exemplu cazul unui credit ipotecar de 70.000 de euro (aproximativ 345.000 de lei) pe 25 de ani, cu dobândă variabilă. Rata lunară pentru un astfel de credit (luând în calcul o valoare medie a ratelor din ultimii ani) este de aproximativ 2.000 de lei. Din suma lunară de 2.000 de lei care se plătește băncii, în primii ani de plată ai creditului "principalul", adică rata din suma împrumutată, este de doar câteva sute de lei. Restul de peste 1.500 de lei reprezintă dobânzile. În al cincilea an de plată a creditului, de exemplu, doar aproximativ 500 de lei este "principalul" iar 1.500 de lei reprezintă dobânzile. Soluția: rambursarea anticipată "cu pași mici" Cum se poate evita plata dobânzilor uriașe? Este vorba de rambursarea anticipată "cu pași mici" a "principalului". Iată un exemplu: să spunem că data de plată lunară a creditului este 10 ale lunii; astfel, suma datorată băncii (principal + dobândă) trebuie plătită până la acea dată; în cazul de mai sus, este vorba de un principal de 500 de lei și de dobânzi de 1.500 de lei; pe 11 ale lunii, poți alege să mai plătești încă o rată; de data aceasta, însă, nu vei mai plăti 2.000 de lei, adică un principal de 500 de lei și dobânzi de 1.500 de lei, ci un principal de 500 de lei plus dobândă numai pentru o zi din lună (prima zi de după scadență); cum dobânda pe 30 de zile este 1.500 de lei, dobânda pe o singură zi este de 50 de lei; așadar, dacă alegi să plătești o rată anticipată a doua zi după scadență, vei scăpa de plata unei dobânzi de 1.450 de lei; într-un an, dacă faci asta în fiecare lună, vei plăti mai puțină dobândă cu 17.400 de lei (1.450 de lei X 12 luni); la fel de adevărat, însă, vei plăti 24 de "principale" în loc de 12, adică 12.000 de lei în loc de 6.000 de lei; chiar și așa, plătind cu 6.000 de lei pe an mai mult "principal" vei scădea dobânda cu 17.400 de lei, deci în mod real economisești 11.400 de lei pe an (17.400 de lei minus 6.000 de lei). mai mult, nu doar că se economisesc 11.400 de lei pe an prin această metodă (aproximativ 2.300 de euro), dar scade și durata de rambursare a creditului la jumătate. Plata creditului în loc de dobândă Suma economisită folosind această rambursare anticipată "cu pași mici" scade în a doua jumătate a perioadei de plată a creditului. Motivul: din suma medie a plății lunare de 2.000 de lei, "principalul" se apropie și chiar depășește 50%, adică 1.000 de lei. În acest caz, plata anticipată poate fi mai greu de plătit: în loc de 12.000 de lei pe an ca "principal" (1.000 de lei X 12 luni), s-ar plăti 24.000 de lei pe an (două "principaluri" pe lună: cel la termen și cel anticipat). În acest caz, însă, cu dobânda pe un an economistă s-ar mai plăti un an de "principal". Primii 10-15 ani de plată, esențiali Rambursarea anticipată "cu pași mici" a unui credit bancar este cel mai ușor de realizat în primii 10-15 ani de plată a creditului. Când, în situația expusă mai sus, suma lunară de plată către bancă este de 2.000 de lei, dar "principalul" doar în jur de 500 de lei. O sumă care poate fi plătită de două ori pe lună și care aduce economii de aproximativ 2.300 de euro anual. Se economisesc 20.000-30.000 de euro din 120.000 de euro Cu alte cuvinte, se poate reduce un credit, în 10-15 ani de plată anticipată "cu pași mici", cu 20.000-30.000 de euro. Un credit ipotecar de 70.000 de euro (aproximativ 345.000 de lei) pe 25 de ani costă, în final, peste 600.000 de lei. Cu rambursarea anticipată "cu pași mici", suma totală de plată poate scădea cu 20.000-30.000 de euro, adică cu 100.000-150.000 de lei. Astfel, suma totală de plată nu va mai fi de 600.000 de lei, ci de 500.000 de lei sau chiar 450.000 de lei. În acest din urmă caz, este vorba de doar 100.000 de lei în plus față de "principal" (345.000 de lei).

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu. Un control al Fiscului a blocat o sumă considerabilă din conturile unei firme de transport. ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu Timp de zece ani, banii au rămas indisponibilizaţi, Fiscul refuzând să-i elibereze chiar şi atunci când procurorii au spus că nu găsesc nimic penal. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Până la urmă, cei care vor avea de plătit vor fi cetățenii, pentru că justiţia a acordat firmei şi dobânzile la banii blocaţi. Ancheta procurorilor a durat aproape opt ani. În cele din urmă în noiembrie 2018, ei au clasat cauza. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ratele la credite nu vor scădea (sursa: bnro.ro)
Eveniment

Ratele la credite nu vor scădea

Ratele la credite nu vor scădea. Banca naţională nu poate să nu crească dobânzile atât timp cât creşte inflaţia, a afirmat, luni, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, menţionând că în ultimul trimestru al anului ar fi trebuit să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă, dar nu este încă momentul unei asemenea traiectorii. Ratele la credite nu vor scădea "A crescut (dobânda cheie - n.r.) pentru că a crescut inflaţia mai mult decât ne aşteptam şi am văzut această creştere. Cumva în trimestrul al IV-lea al acestui an ar fi trebuit sau am fi vrut să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă. Nu este încă momentul unei traiectorii descendente, indiferent că este uşoară sau nu. Probabil acest episod se va muta spre anul viitor. Atâta vreme cât creşte inflaţia din păcate nu putem să nu creştem dobânzile. Sau nu pot să nu crească dobânzile. Ele sunt condiţionate de creşterea inflaţiei şi sunt răspunsul la creşterea inflaţiei. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei Sigur că e un efort şi ne preocupă această îngrijorare pe care o creează creşterea dobânzilor, mai ales asupra Robor-ului şi IRCC-ului, care implicit determină creşterea ratelor. Şi Banca Naţională a fost preocupată de această chestiune, nu numai prin empatia şi compasiunea pe care o avem faţă de situaţie ci prin pregătirea persoanelor care au asemenea rate că urmează o perioadă a dobânzilor mari. Puteam să creştem mai abrupt dobânda", a spus Dan Suciu, la Digi24, întrebat despre perspectiva de creştere a dobânzilor. Dobânzi mai mari în țări vecine El a subliniat că alte ţări din regiune au crescut foarte abrupt dobânda, menţionând Ungaria, Polonia, Cehia. "Ţările cu care ne cumpărăm în mod obişnuit au crescut dobânzile de la 0 la începutul anului la 13% în Ungaria, 7% în Polonia şi Cehia, deci mai mari aceste dobânzi ca dobânda din România, pe inflaţii uşor mai mari şi acolo, dar dobânzile au crescut mult mai mult şi mai brusc. Noi am încercat să facem lucrurile mai treptat, mai temperat, mai bine dozat şi în ideea de a pregăti oamenii să nu aibă un şoc în creşterea ratelor, aşa cum s-a întâmplat cu şocul, dacă vă amintiţi, al francul elveţian", a explicat Dan Suciu. Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că "nu este normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative". Banii au fost extrem de ieftini, dar nu mai sunt "Sigur că obişnuinţa şi normalitatea referinţei este să te uiţi la ce s-a întâmplat recent, dar, în acea perioadă, a fost o perioadă excepţională pentru economie, nu în sensul pozitiv al termenului, ci ieşită din ritm, din normalitate. Anormalitatea economică a fost în perioada respectivă bine conturată, pentru că a fost o perioadă de represiune financiară, cu dobânzi zero. Nu-i normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative. A fost o perioadă de anormalitate, venită pe baza încercărilor pe care statele, guvernele şi băncile centrale le-au făcut să treacă de o criză economică. Au reuşit să treacă de criza economică, creând o presiune uriaşă asupra dobânzilor, în sens negativ. Banii au fost extrem de ieftini, dar am anunţat de multă vreme la banca centrală: Aveţi grijă, de un an de zile vorbim asta, aveţi grijă, perioada dobânzilor mici sau foarte scăzute a fost o excepţie, s-a încheiat. Urmează o perioadă de dobânzi relativ normale. Nu ne aşteptam să avem 15% inflaţie şi din cauza războiului şi aşa mai departe. Să trecem odată de episodul geopolitic şi al crizei energetice şi vom avea dobânzile normale. Asta este, de fapt, situaţia pe care o observăm", a mai spus Suciu. Inflația nu ajunge la 20% Întrebat dacă inflaţia ar putea ajunge la 20% anul acesta, Dan Suciu a menţionat că nu sunt semnale în acest sens. "Nu avem semnale, dacă nu se întâmplă o catastrofă. Din păcate, putem să vedem şi catastrofe în perioada imediat următoare dacă ne uităm un pic mai la est. (...) Nu, nu vedem inflaţia să crească atât de puternic. Ce urmează acum, dacă vom mai avea uşoare creşteri, ele sunt în jurul valorii actuale, nu foarte depărtate de valoarea de 15% pe care o avem acum. (...) O intervenţie în piaţă s-a dovedit foarte utilă: compensare cu plafonare dacă am făcut în România - şi alte ţări au făcut exerciţii similare. Din perspectiva reducerii inflaţiei, preocuparea principală a băncii centrale a fost o soluţie. Altfel, am fi avut inflaţia de peste 20% pe care aţi evocat-o dvs. Fără această compensare/plafonare, inflaţia ar fi depăşit acest procent", a mai spus purtătorul de cuvânt al BNR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră