sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: radu miruță

40 articole
Eveniment

VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați

Cu câteva zile înainte ca o dronă rusească să se prăbușească peste un bloc de locuințe din Galați, Radu Miruță, ministrul Apărării, a explicat la podcastul „Cum e, de fapt?” de ce piloții români militari nu doboară dronele care intră în spațiul aerian românesc. MApN, responsabil de la 300-500 de metri altitudine  „Pentru ca dintr un avion de vânătoare să angajez și să dobor o dronă, trebuie să se întâmple concomitent realizarea mai multor scenarii: o anumită altitudine la care să zboară drona, o anumită traiectorie, să zboare deasupra anumitor zone.  Lucrurile astea nu s au întâmplat în același timp suprapuse în România. Însă toate ridicările de avioane F16 pe situațiile care s au întâmplat de trei ani de zile în România au dus la o experiență pe care piloții români au câștigat-o. Citește și: VIDEO Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: AUR și PSD ar vrea să boicoteze SAFE, dar nu au curaj să o spună Realizarea foarte mare pe care au făcut-o colegii militari în Estonia de la baza din Lituania este că s-a reușit asta de pe un avion mult sub avionul F35 cu care s-a mai doborât singura dronă în Europa până astăzi. (...) În primul rând, a intra în spațiul aerian ilegal nu pune problema costului. Trebuie să aplici cu fermitate legea. (...) Dar ce contează e că, pentru a angaja dintr-un F16, este mult mai scump decât valoarea dronei. Însă nu sunt luate în calcul niște lucruri: piloții trebuie să facă niște ore de zbor destul de multe. Noi antrenăm în permanență piloți pentru că piloții pe care îi avem ca număr sunt mai puțini decât avioanele pe care le avem. Deci este o nevoie de creștere accelerată a numărului de piloți. Pentru ca piloții să se certifice, trebuie să zboare un număr destul de mare de ore anumite scenarii. Noi folosim acest lucru suprapus și peste acoperirea nevoii de ore de zbor, că adesea se întâmplă ca zborul împotriva dronelor să fie mai mult decât ar fi fost nevoie, pentru pregătirea piloților. Este adevărat. (...) Armata română a fost pregătită, proiectată pentru apărarea stat spațiului aerian național din perspectiva altor riscuri: avioane de vânătoare, elicoptere, rachete, nu împotriva dronelor. România are acoperit din partea Ministerului Apărării Naționale tot spațiul aerian românesc de la o anumită altitudine în sus. De la (...) 300-500 de metri. Pentru altitudini mai joase, lucrurile diferă de la relief la relief. Dacă zbor între niște văi în care radarul nu vede, n-are gâtul peste, nu vede bucata aia de pe fundul oalei, de pe fundul ligheanului, acolo nu este acoperire din zona în care facem acoperire națională.”, a spus ministrul Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?”.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat de ce piloții militari români nu doboară drone în România, dar o fac în alte țări (sursa: DeFapt.ro)
Radu Miruță, Dragoș Pîslaru și Ilie Bolojan păreau că au un drum politic comun Foto: Facebook
Politică

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu poate răspunde la întrebarea dacă partidul său va rămâne sau nu în opoziție. Emisiunea a fost înregistrată luni, 25 mai. Între timp, a apărut declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, numit în această funcție cu susținerea PNL, că ar putea face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare: „Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi”.  Pe de altă parte, surse politice susțin că o parte din miniștrii USR ar dori să rămână în Guvern, ignorându-l pe președintele USR, Dominic Fritz. Acesta va ști pe 5 iunie dacă pierde sau nu procesul de incompatibilitate cu ANI. Dacă pierde, el va trebui să plece din funcția de primar al Timișoarei, iar autoritatea sa în USR se va prăbuși. Miruță spune că USR a crescut fiind la guvernare, pin ceea ce au făcut miniștrii săi Înregistrarea discuției cu Radu Miruță începe la minutul 18.45: „Q: Unde se va termina pentru USR această criză? În opoziție sau la putere? Radu Miruță: Este o întrebare la care nu am să vă dau un răspuns, având în vedere dinamica politică din ultimele săptămâni. Însă, atunci când nu ai chestii cuantificabile despre a spune rămânem în guvern pentru că se va întâmpla asta, nu rămânem pentru că se va întâmpla asta, trebuie să ne uităm la ce a făcut USR în guvern. Pentru că, la urma urmei, oamenii în funcție de asta judecă. USR era acuzat, domnule, fac scandal, nu se poate lucra cu ei. Uite, am intrat în guvern, scandalul n-a fost de USR făcut deloc. Q: Dar vedeți că vă ia Bolojan voturi în ultimul sondaj din INSCOP. V-a luat vreo 2%, s-au mutat la PNL. Radu Miruță: Domnul Bolojan a făcut, în analiza mea, lucruri sănătoase pentru România în acest guvern. (...) Pe datele pe care le avem noi, pentru cum am făcut noi, bine, rău, lucruri și USR a crescut în urma participării în acest guvern. Faptul că oamenii văd că deciziile astea de a da la o parte tot felul de amiciții, de a face tot felul de combinații pe banul public, se suprapun și la USR, și la domnul Bolojan, nu-i ceva rău din asta. Eu îmi doresc să existe pe piață, pe piața politică, mai mulți decidenți care să meargă în direcția asta, că atunci creșc șansele ca România să ajungă pe o zonă, zic eu, mai bună. Adică eu nu văd nimic rău.  Dacă domnul Bojan a crescut, a crescut pentru modul în care a condus acest guvern. Dacă USR a crescut, a crescut pentru modul în care miniștrii s-au manifestat și au decis în acest guvern. Dacă a scăzut, de asemenea din motivele astea.”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, crede că PSD și AUR nu au curaj să se opună pe față programului SAFE (sursa: defapt.ro)
Eveniment

VIDEO Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: AUR și PSD ar vrea să boicoteze SAFE, dar nu au curaj

Radu Miruță, ministru al Apărării și ministru interimar al Transporturilor, a fost invitatul "Cum e, de fapt?", podcastul DeFapt.ro, cu Mircea Marian și Cătălin Prisacariu. Miruță a explicat în detaliu de ce România este acum expusă în fața dronelor kamikaze, dar a arătat și că mai multe programe pentru echipamente anti-dronă, inclusiv în colaborare cu Ucraina, sunt în curs de contractare. „Nu prea au curaj să spună direct” Întrebat dacă are sentimentul că PSD și AUR boicotează programul SAFE, ministrul Apărării a confirmat dorința celor două partide, dar a nuanțat. Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă „Am sentimentul că ar vrea, dar își dau seama că atât de mare este interesul României pentru asta încât nu prea au curaj să spună direct. S-ar bucura să se mai pună un pic de-a doua, dar nu vor să spună cu toată gura asta. Ce e de înțeles, și probabil că înțeleg și ei și realizează, e că semnarea contractelor astea prin SAFE nu-i nici pentru Miruță, nu-i nici pentru, nu știu, guvernul Bolojan, din care sunt și ei parte și au fost în toate discuțiile despre SAFE. E despre înzestrarea armatei române mult mai ieftin.”, a spus Miruță.

Ministrul Nazare, acuzat de Miruță că nu semnează la timp și s-ar putea pierde aproape 17 miliarde de euro din SAFE Foto: Facebook
Politică

Miruță acuză Finanțele lui Nazare că blochează programul SAFE, care are termen-limită la 31 mai

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a acuzat ministerul de Finanțe, condus de Alexandru Nazare (PNL), că nu a semnat încă contractul de finanțare cu Comisia Europeană, pentru programul SAFE. Termenul limită până la care trebuie semnate contractele pentru achiziții de apărare în cadrul SAFE este 31 mai 2026. Citește și: Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă Într-un interviu pentru Libertatea - care încă nu a fost postat integral de acest site, la ora redactării acestei știri - Miruță se plânge că Finanțele nu au aprobat nici creditele de angajament pentru ca Armata să poată avansa în procesul de încheiere a contractelor de dotare în valoare de peste 8 miliarde de euro. Risc de a rata aproape 17 miliarde de euro din SAFE „Ministrul Apărării Naționale admite în interviul acordat Libertatea că unele contracte prevăzute în programul SAFE s-ar putea pierde dacă piedicile birocratice nu se rezolvă până săptămâna viitoare”, mai scrie Libertatea.  SAFE (Security Action for Financial Empowerment / Acțiunea pentru Securitatea Europei) este un instrument financiar de urgență și temporar al Uniunii Europene, creat ca răspuns la deteriorarea mediului de securitate.Prin intermediul acestui program, UE oferă statelor membre împrumuturi extrem de avantajoase, pe termen lung, cu scopul de a accelera investițiile publice masive în industria de apărare și în infrastructura strategică. România beneficiază de a doua cea mai mare alocare financiară din UE, primind acces la 16,68 miliarde de euro.  Banii sunt acordați sub formă de împrumut cu o dobândă foarte mică (maximum 3%), o maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani (rambursarea începe din 2035). Planul de investiții al României include 21 de proiecte majore aprobate de Comisia Europeană: Militare (Aproximativ 12,5 miliarde €): Achiziții și producție de tehnică militară modernă, precum tancuri, nave, drone, sisteme de artilerie, rachete și muniție. Infrastructură civilă-strategicã (Aproximativ 4,2 miliarde €): Finanțarea a peste 200 de kilometri de autostradă (în special autostrăzi din regiunea Moldovei, esențiale pentru mobilitatea militară rapidă pe Flancul Estic al NATO). Banii sunt acordați sub formă de împrumut cu o dobândă foarte mică (maximum 3%), o maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani (rambursarea începe din 2035).

Radu Miruță încearcă să deblocheze cel mai important proiect al fostului președinte al CJ Bihor Ilie Bolojan Foto: Bihoreanul
Politică

Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR), a vrut să deblocheze proiectul inițiat și pregătit de Ilie Bolojan, drumul expres Arad-Oradea, care era blocat la CNAIR, care invoca lipsa de bani. Miruță a transferat acest proiect - împreună cu alte patru proiecte majore de infrastructură, Autostrada București–Alexandria, secțiunea Făgăraș–Brașov a Autostrăzii Sibiu–Brașov, Alternativa Techirghiol și Podul Giurgiu–Ruse II - la o altă companie de stat, CNIR, tot subordonată ministerului Transporturilor. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă CNAIR susține că nu are bani pentru proiectul lui Bolojan, CNIR susține că acesta poate demara CNIR ar fi susținut că poate demara lucrările la drumul expres Arad-Oradea în această vară, nu în primăvara anului viitor, cum dorea CNAIR, Însă CNAIR a atacat dur decizia lui Miruță: a făcut plângere administrativă prealabilă, iar directorul acestei companii, Cristian Pistol (care a fost numit în funcție, în 2022, cu susținerea PNL) s-a plâns la Antena 3.  „Eu cred că domnul ministru Miruță nu a fost corect informat de către cei care au elaborat acest ordin de ministru. Ce pot să vă spun este că, pentru prima dată, se întâmplă ca anumite proiecte – și atât de multe – să fie preluate din patrimoniu, din portofoliu, de la CNAIR și duse la această companie care nu are capacitatea să le implementeze fără o consultare prealabilă, așa cum prevede și Codul Administrativ. N-am înțeles care sunt motivele și  și rațiunea care a stat la baza emiterii acestui ordin pe data de 5 mai. Cert este că noi am atacat cu o cerere prealabilă, în primă fază, acest ordin, arătându-i domnului ministru acele elemente care poate nu au fost luate în calcul de cei care au elaborat documentul, iar evident că vom merge mai departe pe căile legale, așa cum prevede legea”, a spus Pistol, la Sinteza Zilei.  Despre drumul expres Arad-Oradea, șeful CNAIR a spus: „Acesta este un proiect nou, ținând cont de tot contextul economic în care România se regăsește. Am convenit ca anul acesta – și legiuitorul așa a stabilit prin legea bugetului de stat – un buget zero. Înțeleg acum că directorul de la CNIR a dat o declarație publică prin care a spus că dânsul deblochează și începe execuția lucrărilor în vară. Nu știu când, atâta vreme cât spune că legea bugetului spune că are buget zero pentru 2026, poate fi început?”.  Însă directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, susține că acest drum expres - de 120 km, cu un cost estimat la 10,7 miliarde de lei - are finanțarea asigurată prin Programul Transporturi 2021-2027, astfel că banii pot fi decontați până în 2029.

Miruță prezintă ilegalitățile în serie acoperite de autoritățile din Transporturi Foto: Facebook
Politică

Miruță prezintă ilegalitățile în serie acoperite de autoritățile din Transporturi

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, prezintă ilegalitățile în serie acoperite de autoritățile din Transporturi: a descoperit mii de camioane supraîncărcate și neamendate, doar în martie, doar pe autostrada București-Constanța. „Am cerut și eu acces la sistem și în singura lună verificată, martie 2026, pe un singur sens al Autostrăzii A2, lângă Constanța, am găsit trecând prin senzori 14.429 de camioane care transportau mai mult decât prevede legea: câte 123 de tone per camion, 84 de tone, 70 de tone, când limita e 40 de tone”, a scris Miruță pe Facebook. Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Miruță prezintă ilegalitățile în serie acoperite de autoritățile din Transporturi „Am analizat și mai în detaliu și... 2.668 de numere de înmatriculare se repetă, multe pe timpul nopții. Căutând după câteva, unele au făcut și 34 de transporturi cu încălcarea legii într-o singură lună. Însumând depășirea masei legale ale acestor camioane, rezultă că doar într-o lună, doar printr-un singur punct, au fost transportate peste limita legală 70,69 milioane de kg de marfă.   Fenomenul e mare: din totalul de 36.853 de camioane care au trecut pe acolo într-o luna, 14.429 au trecut cu încălcarea legii. Adică aproape 40%.   Cum s-a ajuns aici? Ca de obicei: cu scuze! Ba invocând lipsa unei armonizări a legislației, ba că șefii le spuneau inspectorilor ISCTR să își vadă de treabă (spun inspectorii cu care am vorbit)”, a scris ministrul interimar al Transporturilor.    „Am cerut ISCTR ca, până la finalul acestei săptămâni, să îmi aducă propunerea legislativă care să elimine orice scuză, astfel încât ceea ce acești senzori măsoară să fie direct transmis autorităților”, a menționat Miruță. 

Miruță încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex Foto: Facebook Metrorex
Politică

Miruță încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR), încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex, Mariana Miclăuș. „Am decis convocarea Consiliului de Administraţie al Metrorex, prin Adunarea Generală a Acţionarilor, pentru a întrerupe contractul de mandat al doamnei director general pentru nerespectarea indicatorilor financiari negociaţi cu ministerul, acceptaţi, dar nerealizaţi”, a spus Miruță.  Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Însă nu este clar dacă guvernul Bolojan va mai supraviețui suficient pentru ca această măsură să fie dusă la bun sfârșit. Miruță încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex Directoarea generală a Metrorex, Mariana Miclăuș, numită în funcție în septembrie 2023, a lucrat din 1981 în 1991 ca „montator” la „realizarea reviziilor de întreținere a instalațiilor de automatizare a traficului”. Născută în 1963, ea a absolvit - potrivit propriului CV - ASE-ul în 1989. Azi, Miruță a arătat că până și soțul directoarei dăduse o gaură de patru milioane de lei în veniturile Metrorex.  „Am găsit situaţia parcării de la Străuleşti, pentru care se înregistrează pierderi de patru milioane de lei pe an, chiar dacă există solicitări de parteneriat public-privat, astfel încât ea să fie administrată, nemaifiind situaţia ca Metrorex să plătească patru milioane de lei pe an. Şi am găsit situaţia în care această parcare, care marchează pierderi de patru milioane de lei pe an, este administrată de soţul doamnei director general”, a explicat Radu Miruţă. Ce a mai descoperit ministrul interimar al Transporturilor la Metrorex:  „Am găsit o companie care utilizează cu titlu gratuit depouri şi clădiri ale Metrorex, fără a plăti nimic” „Am găsit baza sportivă de la Ciurel, pe care o foloseşte Sindicatul Metrorex, încasând bani din activităţile care se desfăşoară acolo, fără a exista o bază legală să facă asta şi fără a plăti la rândul lui bani către Metrorex, care este proprietarul acestei baze sportive. A existat pe vremuri un contract între Metrorex şi sindicat, care a permis sindicatului să închirieze pentru a-şi face bani. A expirat de mult acel contract, însă sindicatul a continuat să facă bani de pe nişte bunuri ale Metrorex” „Am găsit o situaţie cu neînchirierea spaţiilor comerciale din reţeaua staţiilor de metrou, neînchiriere cu o analiză, adică închirere care ar fi putut fi făcută cu analiză de securitate la incendiu, reguli de bun simţ, respectarea şi înlesnirea fluxurilor de pasageri. Am găsit însă contracte de publicitate care au fost date fără o procedură competitivă” „La prima verificare, am găsit 60 de milioane de euro, bani neîncasaţi, din penalităţi care au fost date pentru întârzierea unui singur contract la Metrorex. A durat nouă luni după această perioadă în care ar fi trebuit să se emită de-a doua zi factura de penalităţi, până s-a emis factura. După ce s-a emis factura, nu s-a mai făcut niciun pas. Doar de aici sunt de cinci ori mai mulţi bani decât s-ar fi obţinut din creşterea acestui bilet” El a anunţat că a semnat ordinul de ministru pentru a opri creşterea preţului biletului la metrou de la 1 mai. 

România, capacități defensive împotriva Iranului (sursa: Facebook/Radu Miruţă)
Eveniment

România se poate apăra de eventuale rachete balistice iraniene, susține Miruță

România dispune de sisteme de apărare capabile să răspundă unei eventuale ofensive balistice din Iran, a declarat marți ministrul Apărării, Radu Miruță. Oficialul a subliniat că țara noastră are mecanisme de descurajare solide, consolidate inclusiv prin parteneriatul strategic cu Statele Unite. Declarațiile Iranului vizează planul politic, nu militar Ministrul a clarificat că mesajele recente venite din partea Iranului nu trebuie interpretate ca amenințări militare directe, ci mai degrabă ca reacții de natură politică și juridică. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Declarațiile făceau referire la situația politică și juridică, nu la cea militară. România acționează responsabil, iar deciziile recente au fost analizate în detaliu”, a explicat Radu Miruță. Acesta a precizat că, de pe teritoriul României, trupele americane nu vor opera cu armament ofensiv de tip exploziv. Scutul de la Deveselu, element-cheie al apărării Unul dintre pilonii principali ai apărării României rămâne sistemul antirachetă de la Deveselu, care contribuie la descurajarea unor eventuale atacuri balistice. Potrivit ministrului Apărării, capacitatea defensivă a României este deja una solidă, iar creșterea prezenței militare americane și modernizarea armatei nu fac decât să întărească acest nivel de securitate. „După deciziile recente, suntem și mai siguri decât eram înainte”, a subliniat Miruță. Iran avertizează România în contextul cooperării cu SUA Tensiunile au apărut după ce Iranul a transmis un avertisment României, în urma deciziei de a permite utilizarea unor baze militare de către Statele Unite. Potrivit declarațiilor oficiale de la Teheran, o astfel de colaborare ar putea fi interpretată drept implicare într-un conflict militar. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că punerea la dispoziție a bazelor pentru SUA ar echivala cu participarea la o agresiune militară, ceea ce ar putea atrage responsabilitate internațională. Decizii strategice: trupe și echipamente americane în România Subiectul a fost analizat recent în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a discutat dislocarea temporară de forțe și echipamente militare americane în România, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. Ulterior, Parlamentul a aprobat solicitarea președintelui Nicușor Dan privind această măsură. Ce presupune prezența militară americană Conform informațiilor oficiale, în România urmează să fie dislocate, pentru o perioadă de până la 90 de zile, echipamente și trupe americane. Este vorba despre: avioane de realimentare echipamente de monitorizare sisteme de comunicații satelitare, corelate cu scutul de la Deveselu Acestea vor fi amplasate în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Numărul militarilor americani implicați este estimat la aproximativ 400–500.

Fără aeronave cu încărcătură ofensivă din România (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Ministrul Miruță dă asigurări că din România nu vor zbura încărcături ofensive spre Iran

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că de pe teritoriul României nu vor decola aeronave cu încărcătură ofensivă, subliniind că nu este vorba despre bombardiere sau transport de explozibili. Oficialul a precizat că aceste informații au fost verificate înainte de ședința CSAT și comunicate inclusiv Parlamentului. Potrivit Ministerului Apărării, armata americană a confirmat în scris că nu desfășoară operațiuni de acest tip din România. Reacția după avertismentele lui Traian Băsescu Declarațiile vin în contextul în care fostul președinte Traian Băsescu a cerut măsuri de informare a populației privind posibile riscuri de securitate. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Acesta a avertizat că anumite baze militare din România ar putea deveni ținte în eventualitatea unor atacuri. Miruță a catalogat aceste afirmații drept opinii personale, fără a indica un pericol concret confirmat de autorități. Nivelul de risc: fără amenințări directe pentru România Ministrul a subliniat că, potrivit analizelor structurilor specializate, nu există în prezent un risc suplimentar de atac asupra României. El a admis că amenințările globale, precum atacurile teroriste, pot apărea oriunde, dar nu există indicii specifice care să vizeze țara noastră. De asemenea, nu au fost primite notificări oficiale privind pericole iminente. Scutul de la Deveselu și rolul militarilor americani Radu Miruță a evidențiat că sistemul de apărare de la Deveselu contribuie la protejarea României, inclusiv în fața unor posibile amenințări dinspre Iran. Prezența militarilor americani pe teritoriul țării este, în opinia sa, un factor de descurajare și nu un risc suplimentar. În plus, oficialul a susținut alocarea a 38% din bugetul Apărării pentru modernizarea armatei. Iranul avertizează România: reacții politice și juridice Iranul a transmis un avertisment către România, sugerând posibile reacții politice și legale după ce SUA au utilizat baze de pe teritoriul românesc.  Ministrul Apărării a precizat însă că declarațiile oficialilor iranieni nu au vizat amenințări militare directe, ci aspecte de natură diplomatică. Teheranul a făcut apel la state să evite implicarea în conflict, amplificând tensiunile la nivel internațional.

Banii SAFE pot fi pierduți, avertizează Miruță (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Împrumutul SAFE de 16,6 miliarde de euro, în pericol: contractele trebuie semnate până la 31 mai

Ministrul Ministerul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avertizat marți că România poate pierde finanțarea prin Programul SAFE dacă programele de achiziție individuale nu sunt semnate până la 31 mai. Oficialul a subliniat că nu va accepta acest scenariu. Declarațiile au fost făcute la Parlament, după audierile din cadrul Comisiei de apărare a Camerei Deputaților. Programul SAFE: „Zero combinații” Ministrul Apărării a transmis un mesaj ferm în ceea ce privește gestionarea fondurilor SAFE, respingând orice suspiciune de aranjamente sau influențe nelegitime. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone „Legat de Programul SAFE, răspunsul meu este același – zero combinații”, a afirmat Miruță, susținând că există persoane interesate nu de înzestrarea Armatei Române, ci de accesarea fondurilor alocate acestui program. Întrebat dacă există presiuni sau influențe politice, ministrul a confirmat că au existat solicitări de audiență, însă acestea nu au produs efecte. 21 de contracte pentru înzestrarea Armatei Române Radu Miruță a precizat că România urmărește semnarea a 21 de contracte prin Programul SAFE, considerat în prezent cel mai avantajos mecanism de finanțare pentru modernizarea Armatei Române. El a explicat că planul de înzestrare a fost elaborat de Armată, aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și votat în Parlament, astfel că investițiile nu reprezintă o opțiune facultativă. „Nu era o opțiune dacă sau da sau nu. Opțiunea era dacă din bugetul național, împrumutându-ne scump, sau prin mecanismul SAFE, la un cost de două ori mai ieftin”, a declarat ministrul. Finanțare mai ieftină prin SAFE Ministrul Apărării a argumentat că utilizarea Programului SAFE este o soluție financiară avantajoasă pentru România, întrucât permite achiziția echipamentelor militare la un cost semnificativ mai redus comparativ cu finanțarea exclusivă din bugetul național. „Am ales să le mutăm cât de mult se poate prin SAFE, pentru că e mult mai ieftin pentru România”, a punctat Miruță. Contractul Mistral, deja semnat. Se așteaptă criteriile de localizare Oficialul a anunțat că un contract a fost deja semnat cu firma franceză MBDA pentru sistemele Mistral, iar Ministerul Apărării are pregătită documentația tehnică pentru toate produsele vizate. În prezent, se așteaptă de la Ministerul Economiei stabilirea criteriilor de localizare a producției, respectiv procentul din fiecare program care va fi realizat în România. Ulterior, grupul de lucru de la nivel guvernamental va stabili criteriile de eligibilitate pentru companiile implicate. Termen-limită critic: 31 mai Radu Miruță a transmis un avertisment clar: dacă programele de achiziție individuale din cadrul SAFE nu sunt semnate până la 31 mai, fondurile vor fi pierdute. „Dacă nu se semnează până la 31 mai programele de achiziție individuale din SAFE, vor fi pierduți banii, ceea ce eu nu admit”, a declarat ministrul Apărării.

Bloc de 9 etaje, în fieful Olguței Vasilescu, blochează un radar crucial pentru detectarea dronelor Foto: Agenția media a Armatei
Politică

Bloc de 9 etaje, în fieful Olguței Vasilescu, blochează un radar crucial pentru detectarea dronelor

Un bloc de 9 etaje, înălțat în fieful Olguței Vasilescu, Craiova, blochează un radar M.Ap.N. crucial pentru detectarea dronelor, a arătat ministrul USR al Apărării, Radu Miruță. „Există un radar militar care nu mai poate balea întreg spectrul, pentru că se loveşte fasciculul pe un anumit sector de cerc de această clădire", a declarat Radu Miruţă, într-o conferinţă de presă la Ministerul Apărării. Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe Radarul despre care vorbește Miruță este situat în comuna Cârcea, învecinată cu Craiova.  Bloc de 9 etaje, în fieful Olguței Vasilescu, blochează un radar crucial pentru detectarea dronelor Baza Carcea găzduiește un radar AN/FPS-117, un sistem de căutare aeriană 3D cu rază lungă de acțiune în banda L, dotat cu tehnologie AESA (Active Electronically Scanned Array). Operațional din 1998 în cadrul Forțelor Aeriene Române, acesta detectează și urmărește ținte aflate la o distanță de până la 370-460 km, inclusiv aeronave, rachete și drone cu semnătură redusă. Lockheed Martin a modernizat procesarea semnalelor și a datelor în anii 2010 pentru a prelungi durata de viață a sistemului. Acum, ministrul Apărării arată cum administratori PSD au acționat pentru a diminua capacitatea operațională a radarului.  „E vorba de o situaţie de la Craiova, unde un dezvoltator imobiliar a ridicat în apropierea unor depozite de muniţie un bloc cu nouă etaje, fără să fi fost respectate procedurile pentru distanţa faţă de aceste depozite de muniţie. Aici, în august 2024, a fost solicitat un aviz de la Ministerul Apărării pentru a se autoriza construirea acestui ansamblu imobiliar, e vorba de ansamblul Satina Park de la Craiova. Ministerul Apărării a avizat negativ, pentru că nu se respectau distanţele faţă de aceste obiective militare şi (...) trei săptămâni mai târziu a revenit exact aceeaşi cerere care a fost avizată negativ şi care de data aceasta a fost avizată pozitiv. A fost avizată favorabil, blocul este deja construit - structura de cadre, nu este respectată distanţa legală faţă de depozitele de muniţie şi nu este respectat regimul de înălţime, afectându-se traiectoria radarului de la Cârcea. Există un radar militar care nu mai poate balea întreg spectrul, pentru că se loveşte fasciculul pe un anumit sector de cerc de această clădire”, a arătat ministrul Apărării. În 2024, an în care avizul negativ al MApN a fost schimbat cu unul pozitiv, ministru era pesedistul Angel Tâlvăr.  „Observ că la Craiova nu este o situaţie întâmplătoare, pentru că, tot de curând, un an şi un pic, lângă Craiova s-a propus construirea unui depozit pentru una dintre companiile mari din România - depozit logistic. Depozit logistic care, de asemenea, afecta performanţa acestui radar de la Cârcea. Am mers în instanţă, s-a dispus sistarea lucrării acolo, însă faptul că se întâmplă lucruri cam în aceeaşi zonă, din punctul meu de vedere, necesită o atenţie suplimentară din partea ministerului", a mai spus ministrul Apărării. El s-a referit la un depozit Lidl, pe un teren cumpărat de la primarul din Cârcea, Valerică Pupăza. Lidl a primit autorizația de construire de la Consiliul Județean Dolj, dar a oprit construcția în timpul procesului declanșat anterior.     

Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie (sursa: LinkedIn/Constantin Alexie Cotan Bodolan)
Investigații

EXCLUSIV Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie

Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, a fost schimbat din funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului de ministrul Radu Miruță. Dar a fost readus pe post de actualul ministru al Economiei, Irineu Darău. Fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, susținea că directorul Bodolan a „viciat grav” procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație (CA) ale companiilor Ministerului Economiei, motiv pentru care l-a dat pe mâna procurorilor DNA.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să îl repună în funcție ca urmare a încetării cercetării disciplinare, dar că l-a mutat temporar pe o funcție la Direcția Generală Comunicații.   Miruță l-a cercetat disciplinar și l-a mutat Radu Miruță, în mandatul său de ministru al Economiei, anunța la finalul anului trecut că Constantin Alexie Cotan Bodolan (despre care DeFapt.ro a scris, în exclusivitate, AICI și AICI), în calitate de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului, a invocat o legislație abrogată pentru a vicia grav procedurile de numire a membrilor de CA.  În urma întocmirii raportului Corpului de Control care a scos la iveală neregulile referitoare la numirea membrilor în consilii de administrație, ministrul Radu Miruță a decis ca Constantin Alexie Cotan Bodolan să fie cercetat disciplinar. În plus, a sesizat și Direcția Națională Anticorupție. Pentru a nu influența cercetarea disciplinară, Bodolan a fost mutat la Direcția Generală Comunicații din cadrul Ministerului Economiei. Totodată, ministrul Miruță a decis ca funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului să fie ocupată temporar de Camelia Andreea Mina.   Darău spune că a fost obligat să-l readucă Noul ministru al Economiei, Irineu Darău (tot de la USR, ca și Miruță), a decis ca, începând cu 23 ianuarie 2026, Constantin Alexie Cotan Bodolan să își „reia activitatea în funcția publică de conducere de director la Direcția Administrarea Participațiilor Statului”. Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să ia această decizie. „Revenirea pe funcția de la DAPS a fost strict și direct ca urmare a încetării de jure a cercetării disciplinare (generate automat de cea penală)”, a declarat ministrul Irineu Darău. Darău a mai precizat, totuși, că a semnat un ordin de mutare prin mobilizare prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost transferat temporar înapoi pe funcția de la Direcția Generală Comunicații, din cadrul Ministerului Economiei. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Constantin Alexie Cotan Bodolan, dar fără succes. 

Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Pensiile și soldele din MApN și MAI nu scad, a promis ministrul Apărării. Vârsta se discută

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat luni că nu există niciun plan privind tăierea pensiilor, a soldelor sau modificarea criteriilor de pensionare în sistemul militar sau în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Oficialul a subliniat că informațiile vehiculate în spațiul public pe acest subiect sunt neadevărate și creează temeri nejustificate. Discuțiile despre pensionare Întrebat despre proiectul care vizează majorarea vârstei de pensionare în MApN și MAI, precum și despre posibilitatea unui val de pensionări, Radu Miruță a explicat că datele existente nu confirmă un scenariu alarmist. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Potrivit acestuia, din aproximativ 3.700 de angajați din Ministerul Apărării care îndeplineau condițiile de pensionare, 75% au ales să rămână în activitate, fără a beneficia de stimulente suplimentare. Strategia MApN: stimulente, nu constrângeri Ministrul a precizat că preocuparea principală este de a crea mecanisme de stimulare financiară pentru cei care decid să rămână în sistem, fără a impune măsuri forțate. Scopul este menținerea personalului cu experiență și evitarea unei presiuni suplimentare asupra bugetului public. „Preocuparea este de a stimula, nu de a lua”, a subliniat Radu Miruță, adăugând că eventualele modificări viitoare trebuie să aducă beneficii celor care se gândesc la pensionare, nu dezavantaje. Pensionarea masivă ar crea presiune bugetară Radu Miruță a explicat că o pensionare accelerată ar avea un impact financiar major, întrucât Ministerul Apărării ar fi nevoit să suporte simultan costurile pensiilor pentru cei retrași din activitate și salariile noilor angajați. Menținerea personalului activ ar permite evitarea acestei duble presiuni bugetare. În acest context, ministrul a subliniat că nu se pune problema reducerii numărului de militari și că Armata Română trebuie nu doar dotată cu tehnologie modernă, ci și susținută prin salarii competitive. „Ar fi contraintuitiv să tăiem din zona militară” Ministrul Apărării a atras atenția asupra contextului geopolitic sensibil al României, stat de graniță cu o țară aflată în război, afirmând că ar fi „contraintuitiv” să se recurgă la tăieri de pensii sau salarii în domeniul apărării și al ordinii publice. El a avertizat, totodată, asupra existenței unor tentative de dezinformare menite să inducă teamă în rândul angajaților din structurile de forță, susținând că astfel de narative nu servesc intereselor României. Situația din MAI: 15.000 de angajați eligibili pentru pensionare La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a declarat că aproximativ 15.000 de salariați din MAI îndeplinesc condițiile de pensionare, însă principiul de bază este că drepturile celor eligibili nu vor fi afectate. Despescu a precizat că există un dialog constant cu organizațiile sindicale și că autoritățile își doresc ca personalul cu experiență să rămână în sistem, în beneficiul stabilității și eficienței instituționale.

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga Foto: Facebook
Politică

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga

Ministrul Apărării, Radu Miruță, cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga, adică cei patru judecători care au boicotat ședințele în care trebuia luată o decizie privind pensiile speciale. Totuși, Miruță a apreciat, într-o intervenție la postul B1 TV, că nu crede că PSD a influențat decizia celor patru. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga „Cei 4 judecători care și ieri, și astăzi au arătat atâta agresivitate, ridicându-se de pe scaun pentru a nu se putea decide, au fost toți numiți de Partidul Social Democrat. Că Partidul Social Democrat influențează decizia sau nu, aș crede că nu. Dar ar trebui ca Partidul Social Democrat să iasă public și să spună românilor ce a avut în vedere când i-a numit pe oamenii ăștia, ce caracteristici au observat la ei care sunt infirmate astăzi”, a spus Miruță.  „Eu nu cred în coincidențe și nu vreau să bănuiesc că PSD poate influența decizia judecătorilor Curții Constituționale. Ar fi și ilegal și cred, totuși, că nu se întâmplă asta”, a mai arătat demnitarul.  Pe de altă parte, ministrul USR l-a lăudat pe premierul PNL: „Ce mi-e foarte clar este că ce face Ilie Bolojan, astăzi, este medicamentul corect de care pacientul din România are nevoie. Ilie Bolojan are susținerea completă a USR și noi credem că România, astăzi, are nevoie de o echipă curajoasă care să ia niște decizii care nu sunt neapărat populare. Dar din decizii populiste luate anii trecuți, am ajuns să nu mai putem trăi dacă nu creștem taxele. S-au luat niște decizii, se va vedea luminița de la capătul tunelului în anul 2026, dar dacă Ilie Bolojan pleacă, România pierde”. 

Ministru USR amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova Foto: Facebook
Politică

Fără precedent: ministru USR amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova

Fără precedent: un ministru USR, Radu Miruță, a fost amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova. Amenda a fost de 15.000 de lei, iar Miruță a explicat că a fost nevoit să înlocuiască o conducere interimară de opt ani. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Miruță l-a plasat la conducerea Avioane Craiova pe fostul senator USR Nicu Fălcoi, care a fost pilot militar.  DeFapt.ro a scris că, în conducerea recent numită a AMEPIP, se află un vicepreședinte, Bogdan Stănescu, doctor al Academiei de Poliție, etern sinecurist și apropiat al Alinei Gorghiu. Potrivit propriului CV, Stănescu a urmat aproximativ în aceeași ani două facultăți: Dreptul, la Hyperion, între 1993 și 1996, și ingineria, la Universitatea de Petrol și gaze din Ploiești, între 1994 și 1999. În 2001 a devenit doctor al Academiei de Poliție, celebră pentru numărul uriaș de doctorate plagiate.  Ministru USR amendat dur de AMEPIP pentru numirile la Avioane Craiova Cum explică Radu Miruță amenda primită: „𝐔𝐫𝐦𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐭𝐚𝐩𝐚̆ 𝐚 𝐚𝐛𝐬𝐮𝐫𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢: 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐚𝐦 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭, 𝐩𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐚̆ 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜𝐚̆, 𝐨 𝐚𝐦𝐞𝐧𝐝𝐚̆ 𝐝𝐞 𝟏𝟓.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐦 𝐯𝐫𝐮𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐜𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐨 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭. Amenda a fost aplicată de AMEPIP. De ce? Nici ei nu pot explica limpede, din punct de vedere legal. Doar că trebuie. Faptic, este un maxim al ridicolului.   Cum s-a ajuns aici:   Avioane Craiova are conducere interimară din 2016, numită „din pix”. În decembrie 2016 s-a declanșat formal o procedură de selecție care, potrivit legii, trebuia finalizată în 150 de zile.   Au trecut aproape 9 ani și nu s-a terminat.   Legea spune clar două lucruri: – nu poți avea interimat mai mult de 12 luni; – nu poți lăsa compania fără conducere.   Dar trecusera de 8 ori intervale de cate 12 luni.   Când am ajuns ministru, am întrebat de ce nu s-a finalizat selecția începută acum aproape un deceniu. Răspunsul a fost un zâmbet.   Interimatul expirase. Legea mă obliga să numesc pe cineva. Am cerut punct de vedere de la AMEPIP: mi s-a spus că „nu am ce face”.   Analizând documentele, am constatat nereguli evidente: procedura de selecție nu respectase legea și ocolise chiar AMEPIP – instituție creată tocmai pentru a preveni astfel de situații, pentru a nu fi ocolită.   Am făcut ce spune legea: am solicitat oficial ca AMEPIP să preia selecția. Pentru alte companii, în situații identice, AMEPIP a acceptat. Pentru Avioane Craiova – nu. Pentru că am refuzat să girez numiri controversate și am pus temporar oameni de bună-credință, până la clarificarea unei selecții viciate (așa cum a constatat și Corpul de Control), astăzi sunt sancționat.   Ani la rând, numirile interimare nu au deranjat pe nimeni. Când am încercat să corectez ce era strâmb, amenda a venit pe numele meu.   Legea spune că sancțiunea o plătește cel aflat în funcție la momentul controlului, 15000 lei, fara reducere la jumatate. Nu îmi pare rău.   Pentru că, în fața unei alegeri simple – să închid ochii sau să-mi asum – am ales să fac ce e corect.   O să contest, evident, dar dacă prețul pentru a face dreptate este să aduc bani de acasă, îl plătesc. Dar România se va curăța abia atunci când nu vom mai sancționa bunele intenții și vom începe să lucrăm, din orice funcție, în aceeași direcție: pentru oameni, nu pentru interese”, a scris Miruță, pe Facebook.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră