vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: radu miruță

44 articole
Politică

VIDEO Cum a refuzat PSD să schimbe legea prin care își poate pune oameni în companiile de stat (Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Radu Miruță, ministrul Apărării și ministru interimar al Transporturilor, susține că tentativele de modificare a legislației privind conducerea companiilor de stat au fost blocate de PSD, partid pe care îl acuză că a refuzat să renunțe la controlul politic asupra acestor structuri. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, unde Miruță a vorbit despre limitele cu care s-a confruntat în perioada în care a ocupat funcția de ministru al Economiei. „Eram legat de mâini” Radu Miruță a explicat că, din postura de ministru, a constatat că în multe companii de stat managementul nu funcționa eficient, însă legislația îi limita posibilitatea de intervenție directă. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern „Din perspectiva de ministru al Economiei eram legat de multe ori de mâini, văzând cu ochii mei că oamenii ăia nu-și fac treaba și am propus schimbarea legii ca să pot să-i fac să-și facă treaba”, a declarat acesta. Potrivit ministrului, propunerile de modificare a legii au fost respinse categoric de PSD. „Nu s-a dorit sub nicio formă. PSD nu a dorit sub nicio formă”, a afirmat Miruță. Acuzații privind influența politică în companiile de stat Ministrul a susținut că multe dintre companiile aflate în subordinea statului sunt controlate prin numiri politice, în special în domenii-cheie precum transporturile, energia sau structurile aflate în coordonarea Secretariatului General al Guvernului. „Aveți companii în care sunt oamenii răsfirați pe criterii politice. Unde sunt companiile astea? La transporturi, la energie, la Secretariatul General al Guvernului și la Economie”, a spus el. Radu Miruță a afirmat că a încercat să obțină măcar posibilitatea ca ministerele conduse de alte formațiuni politice să poată aplica propriile criterii administrative în companiile din subordine. „Voi nu ați câștigat 50% în țara asta, ca să decideți singuri. Dați măcar posibilitatea fiecărui minister dacă vrea sau dacă nu să facă asta”, a declarat ministrul în cadrul podcastului. „Este sănătos ca ministrul să nu poată decide tot” Cu toate criticile formulate, Radu Miruță a subliniat că existența unor limite legale asupra puterii ministrului reprezintă, în principiu, un mecanism democratic necesar. Acesta a explicat că un ministru nu ar trebui să poată lua decizii discreționare fără verificări instituționale, deoarece există riscul unor abuzuri. „Este sănătos ca ministrul să nu poată decide tot, că într-o zi vine un ministru cu logică agresivă împotriva unei chestii normale”, a spus Miruță. El a precizat că rolul ministrului este să sesizeze neregulile prin Corpul de Control și să transmită concluziile către instituțiile competente, precum Direcția Națională Anticorupție, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) sau Agenția Națională de Integritate. „Principial este un echilibru bun”, a concluzionat ministrul.

PSD protejează numirile în companiile de stat (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Proiectele lui Grindeanu, în vizorul DNA (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

VIDEO Proiectele lui Grindeanu, în vizorul DNA: Radu Miruță anunță la podcastul „Cum e, de fapt?” controale și posibile sesizări penale

Radu Miruță, ministru al Apărării și ministru interimar al Transporturilor, a declarat că nu exclude trimiterea unor sesizări către DNA, după neregulile descoperite în timpul verificărilor efectuate la instituțiile din subordinea Ministerului Transporturilor. Oficialul susține că deja au fost declanșate controale la Metrorex și CNAIR, iar în perioada următoare atenția se va îndrepta și către CFR. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, Radu Miruță a vorbit despre problemele găsite în minister și despre dificultățile întâmpinate în încercarea de a verifica activitatea structurilor aflate în subordine. Proiectele lui Grindeanu, în vizorul DNA Întrebat dacă înainte de plecarea din mandatul interimar de la Transporturi intenționează să trimită sesizări la Direcția Națională Anticorupție, ministrul a răspuns fără ezitare că această variantă este luată în calcul. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 „Dar bineînțeles, dacă va fi cazul”, a afirmat Radu Miruță, explicând că verificările sunt deja în desfășurare la mai multe instituții-cheie din sistemul de transport. Acesta a precizat că un control este în desfășurare la Metrorex și CNAIR și că urmează să fie analizată și situația de la CFR. Probleme structurale și lipsă de mecanisme de control Ministrul interimar al Transporturilor a susținut că una dintre marile probleme descoperite în minister este lipsa capacității reale de control intern. Potrivit acestuia, instituția avea doar patru oameni în corpul de control, deși coordonează numeroase autorități și companii în întreaga țară. „Am început în două săptămâni să măresc echipa”, a declarat Miruță, sugerând că structura actuală a fost gândită astfel încât mecanismele de verificare și sancționare să fie aproape imposibil de pus în practică. Oficialul a admis că problemele din minister sunt numeroase și că nu pot fi rezolvate într-un timp atât de scurt. „Așteptarea ca în două săptămâni eu să dau peste cap tot e o așteptare nerealistă”, a spus acesta. „N-am închis ochii la ce am văzut” Radu Miruță a afirmat că a analizat atent documentele care au ajuns la semnat și că a încercat să trateze problemele descoperite „etapizat”. „Din ce am văzut n-am închis ochii și l-am luat etapizat”, a explicat ministrul, adăugând că va continua verificările atât timp cât va rămâne în funcție. Întrebat dacă problemele identificate țin mai degrabă de neglijență, incompetență sau corupție, ministrul a oferit un răspuns rezervat, dar sugestiv. „Cred că e o sumă vectorială cu ponderi diferite între toate aceste lucruri”, a declarat Radu Miruță.

Aeroportul Otopeni, captiv grupurilor de interese (sursa: Facebook/TAROM)
Eveniment

VIDEO Aeroportul Otopeni trebuie arat și pus porumb, este ținut captiv de o grupare de interese (Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Apărării și ministru interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a lansat un atac dur la adresa conducerii și modului de funcționare al Aeroportului Otopeni. Într-o declarație făcută în cadrul podcastului DeFapt.ro, oficialul a susținut că aeroportul ar trebui „arat și pus porumb”, sugerând necesitatea unei restructurări radicale a managementului. Miruță cere restructurarea conducerii Aeroportului Otopeni Potrivit lui Miruță, deși traficul aerian este în creștere și există un potențial uriaș de dezvoltare, aeroportul ar fi „captiv” unor grupuri de interese care profită de banii generați de activitate. Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” Radu Miruță a declarat că situația de la Aeroportul Otopeni necesită măsuri drastice și o reorganizare completă a managementului. Oficialul a folosit o formulare extrem de dură pentru a descrie starea actuală a celui mai important aeroport din România. „Mă știți un om direct: arat, pus porumb”, a spus ministrul, explicând că se referă la schimbarea întregii structuri de conducere și la resetarea modului în care este administrat aeroportul. „Aeroportul este ținut captiv de diverse entități” Ministrul interimar al Transporturilor susține că Aeroportul Otopeni are toate condițiile pentru a deveni un centru important de business și transport aerian în regiune, însă dezvoltarea ar fi blocată de interese interne. Potrivit lui Radu Miruță, diverse grupuri ar controla fluxurile financiare generate de aeroport și ar beneficia de pe urma actualului sistem, fără ca cineva să fi reușit până acum să reformeze instituția. „Este un aeroport unde crește traficul. Este un aeroport în care există parametrii de a se face business major, însă este ținut captiv de diverse entități care se hrănesc din banii care se rostogolesc prin acest aeroport”, a declarat ministrul.

Miruță acuză măsluirea bugetului TAROM (sursa: Facebook/TAROM)
Eveniment

VIDEO Șefii TAROM au măsluit bugetul companiei pentru a părea pe profit: au scăzut cheltuieli din pix (Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Ministrul Apărării și ministru interimar al Transporturilor, Radu Miruță, susține că reprezentanții companiei au redus artificial cheltuielile și au umflat estimările privind veniturile, astfel încât cifrele să „dea bine” pe hârtie. Într-un interviu acordat podcastului DeFapt.ro, acesta a explicat că a refuzat aprobarea bugetului și a cerut explicații suplimentare conducerii TAROM. Suspiciuni privind „cosmetizarea” bugetului TAROM Radu Miruță afirmă că una dintre cele mai evidente probleme descoperite în proiectul de buget vizează costurile cu kerosenul. Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” Potrivit ministrului, în condițiile în care prețul real al combustibilului pentru aviație este de aproximativ 1.500 de euro pe tonă, TAROM și-ar fi construit calculele folosind un preț de numai 900 de euro. „Taromul își băgase în buget că ia cu 900 pentru ca li se închidă cifrele la final”, a declarat ministrul, sugerând că estimările au fost modificate artificial pentru a reduce cheltuielile pe hârtie și pentru a îmbunătăți imaginea financiară a companiei. Venituri supraestimate și prognoze fără acoperire Ministrul interimar al Transporturilor susține că problemele nu se opresc la capitolul cheltuieli. Potrivit acestuia, conducerea companiei ar fi estimat și venituri mult mai mari decât cele care pot fi susținute de datele reale. Radu Miruță a explicat că aproximativ 67% din veniturile TAROM provin din vânzarea biletelor și din gradul de ocupare al aeronavelor. Cu toate acestea, cifrele din primele patru luni ale anului ar arăta un grad de încărcare mai mic decât în perioada similară a anului trecut. „Dacă voi pe primele patru luni sunteți mult sub ce-mi spuneți mie în buget că veți face pe tot anul, ce veți face în următoarele opt luni ca să ajungeți la pragul pe care îl puneți aici?”, a întrebat retoric ministrul. Ministrul spune că a blocat aprobarea bugetului În fața acestor neconcordanțe, Radu Miruță afirmă că a decis să nu aprobe bugetul companiei și să solicite justificări suplimentare din partea conducerii TAROM. Oficialul susține că preferă o intervenție rapidă pentru corectarea problemelor, în locul unei aprobări formale care ar putea ascunde pierderi majore la final de an. „Mai bine mai strâng cu șurubul acum”, a declarat acesta, sugerând că situația financiară a companiei trebuie reevaluată pe baze reale. Declarațiile ministrului vin în contextul în care compania aeriană de stat se confruntă de ani de zile cu dificultăți financiare și tentative repetate de restructurare.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat de ce piloții militari români nu doboară drone în România, dar o fac în alte țări (sursa: DeFapt.ro)
Eveniment

VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?”

Cu câteva zile înainte ca o dronă rusească să se prăbușească peste un bloc de locuințe din Galați, Radu Miruță, ministrul Apărării, a explicat la podcastul „Cum e, de fapt?” de ce piloții români militari nu doboară dronele care intră în spațiul aerian românesc. MApN, responsabil de la 300-500 de metri altitudine  „Pentru ca dintr un avion de vânătoare să angajez și să dobor o dronă, trebuie să se întâmple concomitent realizarea mai multor scenarii: o anumită altitudine la care să zboară drona, o anumită traiectorie, să zboare deasupra anumitor zone.  Lucrurile astea nu s au întâmplat în același timp suprapuse în România. Însă toate ridicările de avioane F16 pe situațiile care s au întâmplat de trei ani de zile în România au dus la o experiență pe care piloții români au câștigat-o. Citește și: VIDEO Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: AUR și PSD ar vrea să boicoteze SAFE, dar nu au curaj să o spună Realizarea foarte mare pe care au făcut-o colegii militari în Estonia de la baza din Lituania este că s-a reușit asta de pe un avion mult sub avionul F35 cu care s-a mai doborât singura dronă în Europa până astăzi. (...) În primul rând, a intra în spațiul aerian ilegal nu pune problema costului. Trebuie să aplici cu fermitate legea. (...) Dar ce contează e că, pentru a angaja dintr-un F16, este mult mai scump decât valoarea dronei. Însă nu sunt luate în calcul niște lucruri: piloții trebuie să facă niște ore de zbor destul de multe. Noi antrenăm în permanență piloți pentru că piloții pe care îi avem ca număr sunt mai puțini decât avioanele pe care le avem. Deci este o nevoie de creștere accelerată a numărului de piloți. Pentru ca piloții să se certifice, trebuie să zboare un număr destul de mare de ore anumite scenarii. Noi folosim acest lucru suprapus și peste acoperirea nevoii de ore de zbor, că adesea se întâmplă ca zborul împotriva dronelor să fie mai mult decât ar fi fost nevoie, pentru pregătirea piloților. Este adevărat. (...) Armata română a fost pregătită, proiectată pentru apărarea stat spațiului aerian național din perspectiva altor riscuri: avioane de vânătoare, elicoptere, rachete, nu împotriva dronelor. România are acoperit din partea Ministerului Apărării Naționale tot spațiul aerian românesc de la o anumită altitudine în sus. De la (...) 300-500 de metri. Pentru altitudini mai joase, lucrurile diferă de la relief la relief. Dacă zbor între niște văi în care radarul nu vede, n-are gâtul peste, nu vede bucata aia de pe fundul oalei, de pe fundul ligheanului, acolo nu este acoperire din zona în care facem acoperire națională.”, a spus ministrul Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?”.

Radu Miruță, Dragoș Pîslaru și Ilie Bolojan păreau că au un drum politic comun Foto: Facebook
Politică

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu poate răspunde la întrebarea dacă partidul său va rămâne sau nu în opoziție. Emisiunea a fost înregistrată luni, 25 mai. Între timp, a apărut declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, numit în această funcție cu susținerea PNL, că ar putea face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare: „Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi”.  Pe de altă parte, surse politice susțin că o parte din miniștrii USR ar dori să rămână în Guvern, ignorându-l pe președintele USR, Dominic Fritz. Acesta va ști pe 5 iunie dacă pierde sau nu procesul de incompatibilitate cu ANI. Dacă pierde, el va trebui să plece din funcția de primar al Timișoarei, iar autoritatea sa în USR se va prăbuși. Miruță spune că USR a crescut fiind la guvernare, pin ceea ce au făcut miniștrii săi Înregistrarea discuției cu Radu Miruță începe la minutul 18.45: „Q: Unde se va termina pentru USR această criză? În opoziție sau la putere? Radu Miruță: Este o întrebare la care nu am să vă dau un răspuns, având în vedere dinamica politică din ultimele săptămâni. Însă, atunci când nu ai chestii cuantificabile despre a spune rămânem în guvern pentru că se va întâmpla asta, nu rămânem pentru că se va întâmpla asta, trebuie să ne uităm la ce a făcut USR în guvern. Pentru că, la urma urmei, oamenii în funcție de asta judecă. USR era acuzat, domnule, fac scandal, nu se poate lucra cu ei. Uite, am intrat în guvern, scandalul n-a fost de USR făcut deloc. Q: Dar vedeți că vă ia Bolojan voturi în ultimul sondaj din INSCOP. V-a luat vreo 2%, s-au mutat la PNL. Radu Miruță: Domnul Bolojan a făcut, în analiza mea, lucruri sănătoase pentru România în acest guvern. (...) Pe datele pe care le avem noi, pentru cum am făcut noi, bine, rău, lucruri și USR a crescut în urma participării în acest guvern. Faptul că oamenii văd că deciziile astea de a da la o parte tot felul de amiciții, de a face tot felul de combinații pe banul public, se suprapun și la USR, și la domnul Bolojan, nu-i ceva rău din asta. Eu îmi doresc să existe pe piață, pe piața politică, mai mulți decidenți care să meargă în direcția asta, că atunci creșc șansele ca România să ajungă pe o zonă, zic eu, mai bună. Adică eu nu văd nimic rău.  Dacă domnul Bojan a crescut, a crescut pentru modul în care a condus acest guvern. Dacă USR a crescut, a crescut pentru modul în care miniștrii s-au manifestat și au decis în acest guvern. Dacă a scăzut, de asemenea din motivele astea.”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, crede că PSD și AUR nu au curaj să se opună pe față programului SAFE (sursa: defapt.ro)
Eveniment

VIDEO Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: AUR și PSD ar vrea să boicoteze SAFE, dar nu au curaj să o spună

Radu Miruță, ministru al Apărării și ministru interimar al Transporturilor, a fost invitatul "Cum e, de fapt?", podcastul DeFapt.ro, cu Mircea Marian și Cătălin Prisacariu. Miruță a explicat în detaliu de ce România este acum expusă în fața dronelor kamikaze, dar a arătat și că mai multe programe pentru echipamente anti-dronă, inclusiv în colaborare cu Ucraina, sunt în curs de contractare. „Nu prea au curaj să spună direct” Întrebat dacă are sentimentul că PSD și AUR boicotează programul SAFE, ministrul Apărării a confirmat dorința celor două partide, dar a nuanțat. Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă „Am sentimentul că ar vrea, dar își dau seama că atât de mare este interesul României pentru asta încât nu prea au curaj să spună direct. S-ar bucura să se mai pună un pic de-a doua, dar nu vor să spună cu toată gura asta. Ce e de înțeles, și probabil că înțeleg și ei și realizează, e că semnarea contractelor astea prin SAFE nu-i nici pentru Miruță, nu-i nici pentru, nu știu, guvernul Bolojan, din care sunt și ei parte și au fost în toate discuțiile despre SAFE. E despre înzestrarea armatei române mult mai ieftin.”, a spus Miruță.

Ministrul Nazare, acuzat de Miruță că nu semnează la timp și s-ar putea pierde aproape 17 miliarde de euro din SAFE Foto: Facebook
Politică

Miruță acuză Finanțele lui Nazare că blochează programul SAFE, care are termen-limită la 31 mai - presă

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a acuzat ministerul de Finanțe, condus de Alexandru Nazare (PNL), că nu a semnat încă contractul de finanțare cu Comisia Europeană, pentru programul SAFE. Termenul limită până la care trebuie semnate contractele pentru achiziții de apărare în cadrul SAFE este 31 mai 2026. Citește și: Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă Într-un interviu pentru Libertatea - care încă nu a fost postat integral de acest site, la ora redactării acestei știri - Miruță se plânge că Finanțele nu au aprobat nici creditele de angajament pentru ca Armata să poată avansa în procesul de încheiere a contractelor de dotare în valoare de peste 8 miliarde de euro. Risc de a rata aproape 17 miliarde de euro din SAFE „Ministrul Apărării Naționale admite în interviul acordat Libertatea că unele contracte prevăzute în programul SAFE s-ar putea pierde dacă piedicile birocratice nu se rezolvă până săptămâna viitoare”, mai scrie Libertatea.  SAFE (Security Action for Financial Empowerment / Acțiunea pentru Securitatea Europei) este un instrument financiar de urgență și temporar al Uniunii Europene, creat ca răspuns la deteriorarea mediului de securitate.Prin intermediul acestui program, UE oferă statelor membre împrumuturi extrem de avantajoase, pe termen lung, cu scopul de a accelera investițiile publice masive în industria de apărare și în infrastructura strategică. România beneficiază de a doua cea mai mare alocare financiară din UE, primind acces la 16,68 miliarde de euro.  Banii sunt acordați sub formă de împrumut cu o dobândă foarte mică (maximum 3%), o maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani (rambursarea începe din 2035). Planul de investiții al României include 21 de proiecte majore aprobate de Comisia Europeană: Militare (Aproximativ 12,5 miliarde €): Achiziții și producție de tehnică militară modernă, precum tancuri, nave, drone, sisteme de artilerie, rachete și muniție. Infrastructură civilă-strategicã (Aproximativ 4,2 miliarde €): Finanțarea a peste 200 de kilometri de autostradă (în special autostrăzi din regiunea Moldovei, esențiale pentru mobilitatea militară rapidă pe Flancul Estic al NATO). Banii sunt acordați sub formă de împrumut cu o dobândă foarte mică (maximum 3%), o maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani (rambursarea începe din 2035).

Radu Miruță încearcă să deblocheze cel mai important proiect al fostului președinte al CJ Bihor Ilie Bolojan Foto: Bihoreanul
Politică

Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR), a vrut să deblocheze proiectul inițiat și pregătit de Ilie Bolojan, drumul expres Arad-Oradea, care era blocat la CNAIR, care invoca lipsa de bani. Miruță a transferat acest proiect - împreună cu alte patru proiecte majore de infrastructură, Autostrada București–Alexandria, secțiunea Făgăraș–Brașov a Autostrăzii Sibiu–Brașov, Alternativa Techirghiol și Podul Giurgiu–Ruse II - la o altă companie de stat, CNIR, tot subordonată ministerului Transporturilor. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă CNAIR susține că nu are bani pentru proiectul lui Bolojan, CNIR susține că acesta poate demara CNIR ar fi susținut că poate demara lucrările la drumul expres Arad-Oradea în această vară, nu în primăvara anului viitor, cum dorea CNAIR, Însă CNAIR a atacat dur decizia lui Miruță: a făcut plângere administrativă prealabilă, iar directorul acestei companii, Cristian Pistol (care a fost numit în funcție, în 2022, cu susținerea PNL) s-a plâns la Antena 3.  „Eu cred că domnul ministru Miruță nu a fost corect informat de către cei care au elaborat acest ordin de ministru. Ce pot să vă spun este că, pentru prima dată, se întâmplă ca anumite proiecte – și atât de multe – să fie preluate din patrimoniu, din portofoliu, de la CNAIR și duse la această companie care nu are capacitatea să le implementeze fără o consultare prealabilă, așa cum prevede și Codul Administrativ. N-am înțeles care sunt motivele și  și rațiunea care a stat la baza emiterii acestui ordin pe data de 5 mai. Cert este că noi am atacat cu o cerere prealabilă, în primă fază, acest ordin, arătându-i domnului ministru acele elemente care poate nu au fost luate în calcul de cei care au elaborat documentul, iar evident că vom merge mai departe pe căile legale, așa cum prevede legea”, a spus Pistol, la Sinteza Zilei.  Despre drumul expres Arad-Oradea, șeful CNAIR a spus: „Acesta este un proiect nou, ținând cont de tot contextul economic în care România se regăsește. Am convenit ca anul acesta – și legiuitorul așa a stabilit prin legea bugetului de stat – un buget zero. Înțeleg acum că directorul de la CNIR a dat o declarație publică prin care a spus că dânsul deblochează și începe execuția lucrărilor în vară. Nu știu când, atâta vreme cât spune că legea bugetului spune că are buget zero pentru 2026, poate fi început?”.  Însă directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, susține că acest drum expres - de 120 km, cu un cost estimat la 10,7 miliarde de lei - are finanțarea asigurată prin Programul Transporturi 2021-2027, astfel că banii pot fi decontați până în 2029.

Miruță prezintă ilegalitățile în serie acoperite de autoritățile din Transporturi Foto: Facebook
Politică

Miruță prezintă ilegalitățile în serie acoperite de autoritățile din Transporturi: mii de camioane supraîncărcate și neamendate, în martie, pe autostrada București-Constanța

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, prezintă ilegalitățile în serie acoperite de autoritățile din Transporturi: a descoperit mii de camioane supraîncărcate și neamendate, doar în martie, doar pe autostrada București-Constanța. „Am cerut și eu acces la sistem și în singura lună verificată, martie 2026, pe un singur sens al Autostrăzii A2, lângă Constanța, am găsit trecând prin senzori 14.429 de camioane care transportau mai mult decât prevede legea: câte 123 de tone per camion, 84 de tone, 70 de tone, când limita e 40 de tone”, a scris Miruță pe Facebook. Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Miruță prezintă ilegalitățile în serie acoperite de autoritățile din Transporturi „Am analizat și mai în detaliu și... 2.668 de numere de înmatriculare se repetă, multe pe timpul nopții. Căutând după câteva, unele au făcut și 34 de transporturi cu încălcarea legii într-o singură lună. Însumând depășirea masei legale ale acestor camioane, rezultă că doar într-o lună, doar printr-un singur punct, au fost transportate peste limita legală 70,69 milioane de kg de marfă.   Fenomenul e mare: din totalul de 36.853 de camioane care au trecut pe acolo într-o luna, 14.429 au trecut cu încălcarea legii. Adică aproape 40%.   Cum s-a ajuns aici? Ca de obicei: cu scuze! Ba invocând lipsa unei armonizări a legislației, ba că șefii le spuneau inspectorilor ISCTR să își vadă de treabă (spun inspectorii cu care am vorbit)”, a scris ministrul interimar al Transporturilor.    „Am cerut ISCTR ca, până la finalul acestei săptămâni, să îmi aducă propunerea legislativă care să elimine orice scuză, astfel încât ceea ce acești senzori măsoară să fie direct transmis autorităților”, a menționat Miruță. 

Miruță încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex Foto: Facebook Metrorex
Politică

Miruță încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR), încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex, Mariana Miclăuș. „Am decis convocarea Consiliului de Administraţie al Metrorex, prin Adunarea Generală a Acţionarilor, pentru a întrerupe contractul de mandat al doamnei director general pentru nerespectarea indicatorilor financiari negociaţi cu ministerul, acceptaţi, dar nerealizaţi”, a spus Miruță.  Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Însă nu este clar dacă guvernul Bolojan va mai supraviețui suficient pentru ca această măsură să fie dusă la bun sfârșit. Miruță încearcă să o dea afară pe montatoarea care a ajuns director general la Metrorex Directoarea generală a Metrorex, Mariana Miclăuș, numită în funcție în septembrie 2023, a lucrat din 1981 în 1991 ca „montator” la „realizarea reviziilor de întreținere a instalațiilor de automatizare a traficului”. Născută în 1963, ea a absolvit - potrivit propriului CV - ASE-ul în 1989. Azi, Miruță a arătat că până și soțul directoarei dăduse o gaură de patru milioane de lei în veniturile Metrorex.  „Am găsit situaţia parcării de la Străuleşti, pentru care se înregistrează pierderi de patru milioane de lei pe an, chiar dacă există solicitări de parteneriat public-privat, astfel încât ea să fie administrată, nemaifiind situaţia ca Metrorex să plătească patru milioane de lei pe an. Şi am găsit situaţia în care această parcare, care marchează pierderi de patru milioane de lei pe an, este administrată de soţul doamnei director general”, a explicat Radu Miruţă. Ce a mai descoperit ministrul interimar al Transporturilor la Metrorex:  „Am găsit o companie care utilizează cu titlu gratuit depouri şi clădiri ale Metrorex, fără a plăti nimic” „Am găsit baza sportivă de la Ciurel, pe care o foloseşte Sindicatul Metrorex, încasând bani din activităţile care se desfăşoară acolo, fără a exista o bază legală să facă asta şi fără a plăti la rândul lui bani către Metrorex, care este proprietarul acestei baze sportive. A existat pe vremuri un contract între Metrorex şi sindicat, care a permis sindicatului să închirieze pentru a-şi face bani. A expirat de mult acel contract, însă sindicatul a continuat să facă bani de pe nişte bunuri ale Metrorex” „Am găsit o situaţie cu neînchirierea spaţiilor comerciale din reţeaua staţiilor de metrou, neînchiriere cu o analiză, adică închirere care ar fi putut fi făcută cu analiză de securitate la incendiu, reguli de bun simţ, respectarea şi înlesnirea fluxurilor de pasageri. Am găsit însă contracte de publicitate care au fost date fără o procedură competitivă” „La prima verificare, am găsit 60 de milioane de euro, bani neîncasaţi, din penalităţi care au fost date pentru întârzierea unui singur contract la Metrorex. A durat nouă luni după această perioadă în care ar fi trebuit să se emită de-a doua zi factura de penalităţi, până s-a emis factura. După ce s-a emis factura, nu s-a mai făcut niciun pas. Doar de aici sunt de cinci ori mai mulţi bani decât s-ar fi obţinut din creşterea acestui bilet” El a anunţat că a semnat ordinul de ministru pentru a opri creşterea preţului biletului la metrou de la 1 mai. 

România, capacități defensive împotriva Iranului (sursa: Facebook/Radu Miruţă)
Eveniment

România se poate apăra de eventuale rachete balistice iraniene, susține Miruță

România dispune de sisteme de apărare capabile să răspundă unei eventuale ofensive balistice din Iran, a declarat marți ministrul Apărării, Radu Miruță. Oficialul a subliniat că țara noastră are mecanisme de descurajare solide, consolidate inclusiv prin parteneriatul strategic cu Statele Unite. Declarațiile Iranului vizează planul politic, nu militar Ministrul a clarificat că mesajele recente venite din partea Iranului nu trebuie interpretate ca amenințări militare directe, ci mai degrabă ca reacții de natură politică și juridică. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Declarațiile făceau referire la situația politică și juridică, nu la cea militară. România acționează responsabil, iar deciziile recente au fost analizate în detaliu”, a explicat Radu Miruță. Acesta a precizat că, de pe teritoriul României, trupele americane nu vor opera cu armament ofensiv de tip exploziv. Scutul de la Deveselu, element-cheie al apărării Unul dintre pilonii principali ai apărării României rămâne sistemul antirachetă de la Deveselu, care contribuie la descurajarea unor eventuale atacuri balistice. Potrivit ministrului Apărării, capacitatea defensivă a României este deja una solidă, iar creșterea prezenței militare americane și modernizarea armatei nu fac decât să întărească acest nivel de securitate. „După deciziile recente, suntem și mai siguri decât eram înainte”, a subliniat Miruță. Iran avertizează România în contextul cooperării cu SUA Tensiunile au apărut după ce Iranul a transmis un avertisment României, în urma deciziei de a permite utilizarea unor baze militare de către Statele Unite. Potrivit declarațiilor oficiale de la Teheran, o astfel de colaborare ar putea fi interpretată drept implicare într-un conflict militar. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că punerea la dispoziție a bazelor pentru SUA ar echivala cu participarea la o agresiune militară, ceea ce ar putea atrage responsabilitate internațională. Decizii strategice: trupe și echipamente americane în România Subiectul a fost analizat recent în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a discutat dislocarea temporară de forțe și echipamente militare americane în România, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. Ulterior, Parlamentul a aprobat solicitarea președintelui Nicușor Dan privind această măsură. Ce presupune prezența militară americană Conform informațiilor oficiale, în România urmează să fie dislocate, pentru o perioadă de până la 90 de zile, echipamente și trupe americane. Este vorba despre: avioane de realimentare echipamente de monitorizare sisteme de comunicații satelitare, corelate cu scutul de la Deveselu Acestea vor fi amplasate în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Numărul militarilor americani implicați este estimat la aproximativ 400–500.

Fără aeronave cu încărcătură ofensivă din România (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Ministrul Miruță dă asigurări că din România nu vor zbura încărcături ofensive spre Iran

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că de pe teritoriul României nu vor decola aeronave cu încărcătură ofensivă, subliniind că nu este vorba despre bombardiere sau transport de explozibili. Oficialul a precizat că aceste informații au fost verificate înainte de ședința CSAT și comunicate inclusiv Parlamentului. Potrivit Ministerului Apărării, armata americană a confirmat în scris că nu desfășoară operațiuni de acest tip din România. Reacția după avertismentele lui Traian Băsescu Declarațiile vin în contextul în care fostul președinte Traian Băsescu a cerut măsuri de informare a populației privind posibile riscuri de securitate. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Acesta a avertizat că anumite baze militare din România ar putea deveni ținte în eventualitatea unor atacuri. Miruță a catalogat aceste afirmații drept opinii personale, fără a indica un pericol concret confirmat de autorități. Nivelul de risc: fără amenințări directe pentru România Ministrul a subliniat că, potrivit analizelor structurilor specializate, nu există în prezent un risc suplimentar de atac asupra României. El a admis că amenințările globale, precum atacurile teroriste, pot apărea oriunde, dar nu există indicii specifice care să vizeze țara noastră. De asemenea, nu au fost primite notificări oficiale privind pericole iminente. Scutul de la Deveselu și rolul militarilor americani Radu Miruță a evidențiat că sistemul de apărare de la Deveselu contribuie la protejarea României, inclusiv în fața unor posibile amenințări dinspre Iran. Prezența militarilor americani pe teritoriul țării este, în opinia sa, un factor de descurajare și nu un risc suplimentar. În plus, oficialul a susținut alocarea a 38% din bugetul Apărării pentru modernizarea armatei. Iranul avertizează România: reacții politice și juridice Iranul a transmis un avertisment către România, sugerând posibile reacții politice și legale după ce SUA au utilizat baze de pe teritoriul românesc.  Ministrul Apărării a precizat însă că declarațiile oficialilor iranieni nu au vizat amenințări militare directe, ci aspecte de natură diplomatică. Teheranul a făcut apel la state să evite implicarea în conflict, amplificând tensiunile la nivel internațional.

Banii SAFE pot fi pierduți, avertizează Miruță (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Împrumutul SAFE de 16,6 miliarde de euro, în pericol: contractele trebuie semnate până la 31 mai

Ministrul Ministerul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avertizat marți că România poate pierde finanțarea prin Programul SAFE dacă programele de achiziție individuale nu sunt semnate până la 31 mai. Oficialul a subliniat că nu va accepta acest scenariu. Declarațiile au fost făcute la Parlament, după audierile din cadrul Comisiei de apărare a Camerei Deputaților. Programul SAFE: „Zero combinații” Ministrul Apărării a transmis un mesaj ferm în ceea ce privește gestionarea fondurilor SAFE, respingând orice suspiciune de aranjamente sau influențe nelegitime. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone „Legat de Programul SAFE, răspunsul meu este același – zero combinații”, a afirmat Miruță, susținând că există persoane interesate nu de înzestrarea Armatei Române, ci de accesarea fondurilor alocate acestui program. Întrebat dacă există presiuni sau influențe politice, ministrul a confirmat că au existat solicitări de audiență, însă acestea nu au produs efecte. 21 de contracte pentru înzestrarea Armatei Române Radu Miruță a precizat că România urmărește semnarea a 21 de contracte prin Programul SAFE, considerat în prezent cel mai avantajos mecanism de finanțare pentru modernizarea Armatei Române. El a explicat că planul de înzestrare a fost elaborat de Armată, aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și votat în Parlament, astfel că investițiile nu reprezintă o opțiune facultativă. „Nu era o opțiune dacă sau da sau nu. Opțiunea era dacă din bugetul național, împrumutându-ne scump, sau prin mecanismul SAFE, la un cost de două ori mai ieftin”, a declarat ministrul. Finanțare mai ieftină prin SAFE Ministrul Apărării a argumentat că utilizarea Programului SAFE este o soluție financiară avantajoasă pentru România, întrucât permite achiziția echipamentelor militare la un cost semnificativ mai redus comparativ cu finanțarea exclusivă din bugetul național. „Am ales să le mutăm cât de mult se poate prin SAFE, pentru că e mult mai ieftin pentru România”, a punctat Miruță. Contractul Mistral, deja semnat. Se așteaptă criteriile de localizare Oficialul a anunțat că un contract a fost deja semnat cu firma franceză MBDA pentru sistemele Mistral, iar Ministerul Apărării are pregătită documentația tehnică pentru toate produsele vizate. În prezent, se așteaptă de la Ministerul Economiei stabilirea criteriilor de localizare a producției, respectiv procentul din fiecare program care va fi realizat în România. Ulterior, grupul de lucru de la nivel guvernamental va stabili criteriile de eligibilitate pentru companiile implicate. Termen-limită critic: 31 mai Radu Miruță a transmis un avertisment clar: dacă programele de achiziție individuale din cadrul SAFE nu sunt semnate până la 31 mai, fondurile vor fi pierdute. „Dacă nu se semnează până la 31 mai programele de achiziție individuale din SAFE, vor fi pierduți banii, ceea ce eu nu admit”, a declarat ministrul Apărării.

Bloc de 9 etaje, în fieful Olguței Vasilescu, blochează un radar crucial pentru detectarea dronelor Foto: Agenția media a Armatei
Politică

Bloc de 9 etaje, în fieful Olguței Vasilescu, blochează un radar M.Ap.N. crucial pentru detectarea dronelor - Miruță

Un bloc de 9 etaje, înălțat în fieful Olguței Vasilescu, Craiova, blochează un radar M.Ap.N. crucial pentru detectarea dronelor, a arătat ministrul USR al Apărării, Radu Miruță. „Există un radar militar care nu mai poate balea întreg spectrul, pentru că se loveşte fasciculul pe un anumit sector de cerc de această clădire", a declarat Radu Miruţă, într-o conferinţă de presă la Ministerul Apărării. Citește și: În plină austeritate, Guvernul a închiriat zeci de mașini de la RAAPPS la prețuri uriașe Radarul despre care vorbește Miruță este situat în comuna Cârcea, învecinată cu Craiova.  Bloc de 9 etaje, în fieful Olguței Vasilescu, blochează un radar crucial pentru detectarea dronelor Baza Carcea găzduiește un radar AN/FPS-117, un sistem de căutare aeriană 3D cu rază lungă de acțiune în banda L, dotat cu tehnologie AESA (Active Electronically Scanned Array). Operațional din 1998 în cadrul Forțelor Aeriene Române, acesta detectează și urmărește ținte aflate la o distanță de până la 370-460 km, inclusiv aeronave, rachete și drone cu semnătură redusă. Lockheed Martin a modernizat procesarea semnalelor și a datelor în anii 2010 pentru a prelungi durata de viață a sistemului. Acum, ministrul Apărării arată cum administratori PSD au acționat pentru a diminua capacitatea operațională a radarului.  „E vorba de o situaţie de la Craiova, unde un dezvoltator imobiliar a ridicat în apropierea unor depozite de muniţie un bloc cu nouă etaje, fără să fi fost respectate procedurile pentru distanţa faţă de aceste depozite de muniţie. Aici, în august 2024, a fost solicitat un aviz de la Ministerul Apărării pentru a se autoriza construirea acestui ansamblu imobiliar, e vorba de ansamblul Satina Park de la Craiova. Ministerul Apărării a avizat negativ, pentru că nu se respectau distanţele faţă de aceste obiective militare şi (...) trei săptămâni mai târziu a revenit exact aceeaşi cerere care a fost avizată negativ şi care de data aceasta a fost avizată pozitiv. A fost avizată favorabil, blocul este deja construit - structura de cadre, nu este respectată distanţa legală faţă de depozitele de muniţie şi nu este respectat regimul de înălţime, afectându-se traiectoria radarului de la Cârcea. Există un radar militar care nu mai poate balea întreg spectrul, pentru că se loveşte fasciculul pe un anumit sector de cerc de această clădire”, a arătat ministrul Apărării. În 2024, an în care avizul negativ al MApN a fost schimbat cu unul pozitiv, ministru era pesedistul Angel Tâlvăr.  „Observ că la Craiova nu este o situaţie întâmplătoare, pentru că, tot de curând, un an şi un pic, lângă Craiova s-a propus construirea unui depozit pentru una dintre companiile mari din România - depozit logistic. Depozit logistic care, de asemenea, afecta performanţa acestui radar de la Cârcea. Am mers în instanţă, s-a dispus sistarea lucrării acolo, însă faptul că se întâmplă lucruri cam în aceeaşi zonă, din punctul meu de vedere, necesită o atenţie suplimentară din partea ministerului", a mai spus ministrul Apărării. El s-a referit la un depozit Lidl, pe un teren cumpărat de la primarul din Cârcea, Valerică Pupăza. Lidl a primit autorizația de construire de la Consiliul Județean Dolj, dar a oprit construcția în timpul procesului declanșat anterior.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră