Alexandru Rogobete, de la medic tehnocrat la tribun PSD: ascensiune rapidă și schimbări spectaculoase de poziție
Alexandru Rogobete este unul dintre politicienii tineri ai PSD cu cea mai consistentă pregătire profesională: medic, cercetător, cunoscător al administrației sanitare și coordonator al unor proiecte europene de mare anvergură.
Traseul său arată însă că expertiza tehnică nu aduce automat și moderație politică.
L-a atacat vehement pe Nicușor Dan când acesta era primar, dar l-a elogiat după ce a devenit președinte, a criticat din opoziție măsuri pe care nu le-a corectat la putere și a alternat apelurile la dialog cu epitete, ironii și confruntări directe, culminând cu războiul verbal cu Ilie Bolojan și jignirea adresată Ioanei Mihăilă.
Un CV construit pentru ascensiune
Alexandru Rogobete a intrat în politica mare cu profilul aproape ideal pentru o perioadă în care partidele încearcă să-și înnoiască imaginea prin promovarea unor persoane cu pregătire tehnică: tânăr, medic, cercetător, familiarizat cu fondurile europene și capabil să vorbească fluent despre reformă, digitalizare și investiții.
Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România”
Născut în 1991, la Anina, județul Caraș-Severin, Rogobete și-a construit cariera academică și profesională la Timișoara.
A absolvit Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie a Universității de Vest, a urmat studii de masterat în chimie și, în paralel, Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
Ulterior a devenit medic rezident în Anestezie și Terapie Intensivă, asistent universitar și cercetător științific.
CV-ul său cuprinde numeroase articole de specialitate și participări la manifestări științifice.
Rezidențiatul a fost suspendat pe măsură ce activitatea administrativă și politică a început să ocupe un loc tot mai important în cariera sa.
Înainte de intrarea deplină în aparatul de stat, a lucrat și pentru GE Healthcare, mai întâi ca stagiar, apoi ca specialist în educație clinică.
Din 2021 a devenit consilier al ministrului Sănătății Alexandru Rafila, iar în februarie 2023 a fost numit secretar de stat.
A primit una dintre cele mai importante responsabilități din minister: coordonarea componentei de sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență.
De la omul lui Rafila la ministrul reformator
În decembrie 2024, Alexandru Rogobete a fost ales deputat PSD de Prahova și a preluat conducerea Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.
În iunie 2025, la numai 34 de ani, a fost numit ministru al Sănătății.
Ascensiunea sa a fost rapidă, dar susținută de un profil profesional bine adaptat funcției.
Rogobete cunoștea ministerul, stăpânea limbajul proiectelor europene și avea experiență în administrația sanitară.
Beneficia, în același timp, de sprijinul politic al PSD și al grupurilor care îl promovaseră în jurul fostului ministru Alexandru Rafila.
La începutul mandatului, Rogobete a încercat să se prezinte drept ministrul care nu mai tolerează vechile reflexe ale sistemului.
A vorbit despre infecțiile nosocomiale ascunse, despre obligația spitalelor de a raporta corect problemele, despre concursurile pentru funcțiile de conducere și despre responsabilitatea managerilor.
A dispus controale, a criticat public nereguli și a cultivat imaginea unui specialist tânăr, hotărât să spună ceea ce predecesorii săi evitau.
Chiar și adversarii politici i-au recunoscut unele inițiative.
Vlad Voiculescu a afirmat că Rogobete avusese, în primele luni de mandat, „câteva tentative lăudabile” și că părea să se desprindă de stilul politic tradițional al PSD.
Evoluția sa ulterioară a arătat însă că profilul tehnocratului și cel al militantului de partid nu erau deloc incompatibile.
Atacul împotriva lui Nicușor Dan
Un episod relevant pentru stilul politic al lui Alexandru Rogobete s-a produs în mai 2025, în plină campanie pentru alegerile prezidențiale.
Rogobete l-a atacat pe Nicușor Dan, la acel moment primar general al Capitalei și candidat la Președinția României.
Deputatul PSD a publicat un document semnat de edil și l-a acuzat că ar fi amânat ani întregi autorizarea unui proiect privat despre care Rogobete susținea că era destinat oncologiei pediatrice.
„Aici aveți avizul pentru spitalul de oncologie pentru copii, pe care Nicușor Dan l-a amânat ani de zile, mințind că este ilegal”, afirma Rogobete.
Nicușor Dan a respins acuzațiile și a susținut că era vorba despre extinderea unei clădiri private într-o zonă deja aglomerată urbanistic.
El a calificat drept „incalificabilă” folosirea bolnavilor de cancer ca temă electorală.
Presa a relatat ulterior și contestarea afirmației potrivit căreia documentul prezentat de Rogobete demonstra construirea propriu-zisă a unui spital dedicat copiilor cu afecțiuni oncologice.
De la acuzații grave la elogii publice
Relația publică dintre Alexandru Rogobete și Nicușor Dan s-a schimbat spectaculos după ce fostul primar al Capitalei a devenit președintele României.
În aprilie 2026, Rogobete a devenit primul lider important al PSD care a ieșit public în apărarea șefului statului, în contextul controverselor privind numirile la conducerea marilor parchete.
„Susțin public decizia pe care a luat-o ieri, în pofida campaniei de linșaj public la care este supus acum”, declara ministrul Sănătății.
Rogobete afirma atunci că „în sfârșit România are Președinte” și își exprima încrederea că Nicușor Dan va conduce țara „în lumină”.
Ulterior, el a declarat că îi apreciază pe președinte și pe partenera acestuia, Mirabela Grădinaru, și a lăudat „echilibrul în comunicare” și „echilibrul în decizii” ale lui Nicușor Dan.
Rogobete a susținut că apropierea nu ascundea un calcul politic și că era vorba despre o apreciere pur umană.
Contrastul cu atacurile din campania anului precedent a rămas însă evident: primarul acuzat în 2025 că bloca dezvoltarea unor spitale devenise, în mai puțin de un an, președintele apărat și elogiat de ministrul PSD.
PNRR: între promisiuni și proiecte abandonate
Cel mai important test al competenței administrative a lui Alexandru Rogobete rămâne gestionarea fondurilor europene pentru sănătate.
El a coordonat componenta PNRR într-o perioadă în care România avea la dispoziție o oportunitate financiară greu de repetat: bani pentru construirea și modernizarea spitalelor, digitalizare, centre comunitare, cabinete medicale și infrastructură sanitară.
Rogobete a susținut în repetate rânduri că proiectele se află sub control și că România este „în termen”.
Bilanțul programului a inclus însă și investiții eliminate, proiecte întârziate și obiective care nu mai puteau fi finalizate în intervalul prevăzut.
O investigație Snoop a arătat că investiția de 10 milioane de euro destinată cabinetelor de planificare familială a fost scoasă complet din PNRR.
Dintre cele 83 de cabinete aflate inițial pe lista finanțării, numai 24 ajunseseră să semneze contracte, iar Ministerul Sănătății a renunțat la întreaga investiție după ce a constatat că banii nu mai puteau fi cheltuiți la timp.
Rogobete era secretar de stat și coordonator al fondurilor europene pentru sănătate atunci când programul a fost lansat.
Problemele descoperite după plecarea din Guvern
După demisia din aprilie 2026, produsă odată cu retragerea PSD de la guvernare, Rogobete a revenit în Parlament și a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai Executivului.
A început să denunțe blocarea posturilor din spitale, riscul reducerii veniturilor personalului medical și lipsa de înțelegere a realității din sistem.
A susținut protestele angajaților din Sănătate și a depus un amendament prin care solicita exceptarea posturilor din spitale de la restricțiile privind angajările.
Criticile au fost întâmpinate cu acuzații de inconsecvență.
Vlad Voiculescu i-a reproșat că posturile fuseseră blocate și în perioada în care Alexandru Rafila conducea Ministerul Sănătății, iar Rogobete era secretar de stat.
Fostul ministru USR a susținut că nu a identificat intervenții publice comparabile ale acestuia în anii în care PSD controla ministerul și Guvernul.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, l-a acuzat, la rândul său, de „ipocrizie politică crasă”, afirmând că problema distribuției posturilor din spitale nu fusese rezolvată în perioada în care Rogobete conducea Ministerul Sănătății.
Apeluri la unitate, urmate de atacuri politice
În iulie 2026, înaintea unor noi negocieri politice, Rogobete a publicat un apel la responsabilitate și colaborare între partide.
România, spunea el, se află „în comă, la terapie intensivă”, iar liderii politici trebuie să renunțe la orgolii și să găsească soluții pentru țară.
În paralel, discursul său public devenea tot mai agresiv la adresa premierului și a foștilor miniștri USR.
Războiul cu Ilie Bolojan
Conflictul dintre Rogobete și premierul interimar Ilie Bolojan a depășit rapid limitele unei divergențe administrative.
Bolojan l-a numit pe fostul ministru „unul dintre piromanii grevei din Sănătate” și l-a acuzat că alimentează protestele prin dezinformare.
Rogobete a răspuns că îl poate conduce personal pe premier prin secțiile de ATI, unitățile de primiri urgențe și blocurile operatorii, pentru ca acesta să înțeleagă condițiile în care lucrează personalul medical.
El a susținut că angajații nu „se milogesc după bani”, ci cer respect, demnitate și deblocarea posturilor.
În alte intervenții, Rogobete l-a numit pe Bolojan „Croitorașul cel viteaz”, l-a acuzat că prezintă neplata lucrărilor de la marile proiecte spitalicești drept disciplină financiară și i-a cerut public demisia.
Confruntarea a consolidat imaginea unui politician care preferă comunicarea directă și conflictuală, inclusiv atunci când adversarul său ocupă cea mai importantă funcție executivă din stat.
„Epilatoarea-șefă de la Bihor”
Cel mai recent scandal a izbucnit la 29 iulie 2026, în timpul unei ședințe a Camerei Deputaților.
Într-o intervenție îndreptată împotriva foștilor miniștri USR ai Sănătății, Rogobete a numit-o pe Ioana Mihăilă „epilatoarea-șefă de la Bihor”.
Fosta ministră este medic primar endocrinolog și a condus Ministerul Sănătății în 2021.
Rogobete nu a criticat doar deciziile sau mandatul său ministerial, ci a folosit o formulă cu evidentă încărcătură peiorativă, care a transferat disputa din zona competenței administrative în aceea a atacului personal.
În aceeași intervenție, l-a atacat și pe Vlad Voiculescu, afirmând că acesta nu are serviciu și că „nu își găsește prea bine diplomele”.
De asemenea, i-a acuzat pe foștii miniștri USR în legătură cu achiziția vaccinurilor împotriva COVID-19.
Declarația despre Ioana Mihăilă a provocat reacții politice dure.
Reprezentanți ai USR au calificat-o drept expresie a unui „misoginism” prezent la cel mai înalt nivel, iar REPER a depus o sesizare la CNCD, considerând că exprimarea depășește limitele criticii politice legitime.
Sub presiunea reacțiilor publice, Rogobete și-a cerut scuze și a anunțat că retrage afirmația.
A precizat însă că își menține criticile referitoare la competența și activitatea foștilor miniștri ai Sănătății.
