luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: atac

314 articole
Eveniment

Un musulman l-a dezarmat pe unul din atacatorii evreilor din Sydney. Rănit, e în spital

Australienii au elogiat duminică un bărbat considerat „erou” după ce intervenția sa curajoasă a salvat numeroase vieți în timpul atacului armat de pe celebra plajă Bondi din Sydney. Atacul a fost calificat de autorități drept „terorist” și „antisemit”. Momentul confruntării, surprins în imagini virale Autoritățile australiene au anunțat că doi atacatori înarmați au împușcat mortal 11 persoane și multe altele au fost răniteîn atacul de duminică, unul dintre cele mai sângeroase incidente de acest tip din Australia din ultimii ani. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder După atac, pe rețelele sociale au circulat imagini în care se vede cum un bărbat se luptă cu unul dintre atacatori în momentul în care acesta deschide focul asupra civililor neînarmați. În imagini, bărbatul reușește să smulgă arma din mâinile agresorului și să o îndrepte împotriva acestuia, oprind atacul. Ahmed al Ahmed, identificat drept bărbatul care a intervenit Postul local 7News l-a identificat pe bărbat drept Ahmed al Ahmed, un musulman în vârstă de 43 de ani, vânzător de fructe. Potrivit informațiilor difuzate de presa australiană, acesta a fost rănit de două ori prin împușcare în timpul confruntării. Familia confirmă: „Este un erou 100%” Presa a discutat cu un bărbat pe nume Mustapha, care a declarat că este vărul lui Ahmed al Ahmed. Acesta a precizat că bărbatul se află internat în spital. „Este la spital și nu știm exact ce se întâmplă în interior. Sperăm că se va restabili complet. Este un erou 100%”, a declarat Mustapha. Val de susținere în mediul online În mediul online, Ahmed al Ahmed a fost lăudat pentru curajul și viteza sa de reacție, fiind descris de numeroși utilizatori drept un exemplu de solidaritate și spirit civic în fața violenței extreme. Prim-ministrul Australiei, Anthony Albanese, a elogiat public intervenția lui Ahmed al Ahmed, precum și a altor persoane care au acționat curajos în timpul atacului, numindu-i „eroi”.

Eroul lăudat, după atacul din Sydney (sursa: jpost.com)
Atac armat antisemit la Sydney (sursa: X/Daniel Sinnott)
Internațional

Uciderea evreilor aflați pe plaja Bondi (Sydney), efect al recunoașterii Palestinei (Netanyahu)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat guvernul australian că „a turnat gaz pe focul antisemitismului” înainte de atacul armat comis duminică pe plaja Bondi din Sydney, unde 11 persoane au fost ucise în timpul unei sărbători evreiești. Atacul, calificat de autorități drept un act terorist, a avut loc în timp ce comunitatea evreiască celebra Hanuka. Atac terorist pe plaja Bondi: 11 morți și zeci de răniți Doi indivizi au deschis focul duminică asupra unei mulțimi adunate pe celebra plajă Bondi din Sydney, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 29, potrivit autorităților australiene. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Unul dintre atacatori a fost ucis de forțele de ordine, iar celălalt se află în stare gravă, conform poliției din statul New South Wales, care a catalogat incidentul drept „un act terorist”. În momentul atacului, pe plajă avea loc un eveniment festiv dedicat sărbătorii evreiești Hanuka. Netanyahu: „Politica Australiei a alimentat antisemitismul” Benjamin Netanyahu a declarat că l-a avertizat anterior pe premierul australian Anthony Albanese cu privire la riscurile creșterii antisemitismului. El a făcut referire la o scrisoare trimisă în august, după ce Australia a anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian. „În urmă cu trei luni, i-am scris prim-ministrului australian pentru a-i spune că politica dumneavoastră toarnă gaz pe focul antisemitismului”, a spus Netanyahu într-un discurs televizat. „Antisemitismul este un cancer care se propagă atunci când liderii rămân tăcuți și nu acționează”, a adăugat premierul israelian. Reacția diplomației israeliene: apel la acțiune fermă Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-a cerut duminică omologului său australian „să acționeze cu fermitate” împotriva antisemitismului. Într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe australian Penny Wong, Saar și-a exprimat „tristețea profundă” după ceea ce a numit „un atac terorist antisemit criminal”. Herzog: „Un atac crud împotriva evreilor” Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost primul oficial israelian care a calificat public atacul drept antisemit. El a declarat la Ierusalim că „frații și surorile noastre din Sydney au fost atacați de teroriști oribili, într-un atac extrem de crud împotriva evreilor”. Herzog a reiterat apelurile către guvernul australian de a lua măsuri ferme împotriva „valului masiv de antisemitism” care afectează societatea australiană. Reacții dure din politica israeliană Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, s-a declarat „îngrozit” de atacul de la Sydney, amintind de alte orașe marcate de atentate antisemite. „Boulder. Manchester. Washington. Și acum Sydney. Tot mai multe orașe devin simboluri ale atacurilor criminale asupra evreilor”, a scris el pe X. Ministrul israelian de extremă dreapta al securității naționale, Itamar Ben Gvir, a acuzat direct guvernul australian, afirmând că „sângele victimelor este pe mâinile” acestuia, în urma deciziei de a recunoaște statul palestinian. Reacția comunității internaționale după atacul din Sydney Atacul antisemit de pe plaja Bondi a fost condamnat de numeroși lideri internaționali. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a transmis condoleanțe și a reafirmat sprijinul Italiei pentru comunitatea evreiască și poporul australian. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că atacul reprezintă „un atac împotriva valorilor noastre comune” și a cerut combaterea antisemitismului „în Germania și în întreaga lume”. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „vești profund bulversante”, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat solidaritatea cu comunitatea evreiască vizată la începutul sărbătorii Hanuka. Și liderii Franței, Olandei, Belgiei și Irlandei au condamnat ferm atacul, reafirmând că antisemitismul nu își are locul în societățile democratice. Autoritățile australiene: „Atacul viza comunitatea evreiască” Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a declarat că atacul a vizat în mod clar comunitatea evreiască din Sydney, aflată în plină celebrare a Hanuka. Șeful poliției statului, Mal Lanyon, a confirmat că este vorba despre un act terorist. Atacul de pe plaja Bondi este unul dintre cele mai grave incidente antisemite din istoria recentă a Australiei și a declanșat o amplă reacție internațională privind combaterea urii și a violenței motivate religios.

Atentat dejucat în Germania, cinci suspecți arestați (sursa: Facebook/Bundespolizei Karriere)
Internațional

Atentat dejucat în Germania: cinci suspecți arestați înainte de atacul asupra unui târg de Crăciun

Autoritățile germane au anunțat sâmbătă seara arestarea a cinci persoane suspectate că pregăteau un atentat cu mașină-capcană, de inspirație islamistă, care viza unul dintre târgurile de Crăciun din Germania. Acțiunea a avut loc într-un context de securitate sporită, pe fondul atacurilor comise în ultimii ani în spații publice aglomerate. Suspecții ar fi vizat un târg de Crăciun din Bavaria Potrivit poliției și parchetului, atentatul urma să fie pus în aplicare în landul Bavaria. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Cei cinci suspecți – un cetățean egiptean, trei marocani și un sirian – au fost reținuți vineri, la un an după atentatul sângeros de la târgul de Crăciun din Magdebourg, care a șocat opinia publică germană. Anchetatorii au precizat că există indicii clare privind o „motivație islamistă” în spatele planului de atac. Rolul-cheie al imamului egiptean Egipteanul, în vârstă de 56 de ani, este imam într-o moschee situată în apropiere de districtul Dingolfing-Landau, lângă München. Conform informațiilor apărute în presa germană, acesta este suspectat că a îndemnat la comiterea atentatului, sugerând utilizarea unui vehicul pentru a provoca cât mai multe victime într-un târg de Crăciun. Trei marocani și un sirian, implicați în plan Autoritățile susțin că cei trei cetățeni marocani, cu vârste de 22, 28 și 30 de ani, ar fi acceptat să participe direct la atac. Cetățeanul sirian, în vârstă de 37 de ani, ar fi avut un rol de susținere și încurajare a acestora. Toți cei cinci suspecți au fost prezentați sâmbătă în fața justiției și plasați în detenție preventivă. Cooperare între serviciile de securitate Ministrul de interne al Bavariei, Joachim Herrmann, a lăudat „excelenta cooperare dintre serviciile de securitate”, subliniind că intervenția rapidă a permis zădărnicirea unui atac „potențial motivat prin islamism”. Autoritățile nu au oferit detalii privind locația exactă a arestărilor sau momentul precis la care urma să fie comis atentatul. Târgurile de Crăciun, sub protecție sporită Târgurile de Crăciun din Germania, evenimente tradiționale care atrag anual milioane de vizitatori, se află de mai mulți ani sub măsuri stricte de securitate. După atentatul islamist din Berlin, din 2016, soldat cu 13 morți, autoritățile au intensificat controalele și supravegherea. Amintirea atacului de la Magdebourg În 2023, un atentat cu mașină-capcană comis la târgul de Crăciun din Magdebourg a provocat șase morți și peste 300 de răniți, accentuând temerile legate de securitatea evenimentelor publice de amploare. Anul trecut, peste 7.000 de târguri de Crăciun organizate pe teritoriul Germaniei au atras aproximativ 170 de milioane de vizitatori. Veniturile generate au fost estimate la 4,2 miliarde de euro, cu o cheltuială medie de 25 de euro per vizitator, subliniind importanța economică majoră a acestor evenimente.

Atac rusesc asupra scutului protector de la Cernobîl (sursa: Pexels/Gáspár Ferenc)
Internațional

Scutul protector de la Cernobîl, deteriorat de o dronă rusească, avertizează AIEA

Scutul de protecție al centralei nucleare de la Cernobîl, construit pentru a limita materialele radioactive provenite din dezastrul din 1986, nu își mai poate îndeplini funcția principală din cauza avariilor suferite în urma unui atac cu dronă atribuit Rusiei, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Structura de izolare din oțel, finalizată în 2019, a fost inspectată recent, iar specialiștii au confirmat că impactul din februarie a compromis capacitatea de izolare, deși elementele de rezistență și sistemele de monitorizare nu au fost afectate permanent. Constatări ale AIEA și necesitatea reparațiilor complete Directorul general Rafael Grossi a precizat că unele reparații au fost realizate, dar restaurarea completă este esențială pentru prevenirea degradării suplimentare și pentru menținerea siguranței nucleare pe termen lung. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Incidentul a implicat o dronă cu focos exploziv puternic, care a lovit învelişul de protecție al reactorului numărul patru, distrus în 1986. Kiev acuză Rusia, Moscova neagă orice implicare Autoritățile ucrainene susțin că drona era rusească, în timp ce Moscova neagă atacul asupra centralei. Nivelurile de radiații au rămas stabile, fără scurgeri detectate, conform datelor ONU. Riscuri nucleare Dezastrul din 1986 a contaminat mare parte din Europa, iar ultimul reactor al centralei a fost închis în 2000. Rusia a ocupat zona Cernobîl în primele săptămâni ale invaziei din 2022, înainte de a se retrage. Inspecția AIEA a fost efectuată simultan cu investigațiile privind daunele provocate infrastructurii energetice de conflictul care se apropie de patru ani.

Grindeanu continuă atacurile la Buzoianu (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu continuă atacurile la Buzoianu: Să se ducă în Prahova să rezolve ce a încurcat

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că ministra Mediului, Diana Buzoianu, ar trebui să se deplaseze în Prahova, unde mii de oameni au rămas fără apă, și să încerce să remedieze „ce a încurcat”. Grindeanu critică reacția ministerului Mediului Întrebat cum vede lipsa de asumare a Dianei Buzoianu în legătură cu situația din Prahova și Dâmbovița, Grindeanu a reamintit declarațiile optimiste ale acesteia din urmă cu aproximativ o săptămână. Citește și: Sexy-coafeza lui Grindeanu, cu care se plimba cu Nordis, a zburat de la Exploatarea Apelor Prahova „Am văzut asigurările domniei sale cum că totul e sub control. Din păcate, pare că nu e sub control”, a spus liderul PSD. „Situația a scăpat de sub control” Grindeanu a precizat că nu caută vinovați, ci încearcă să sprijine autoritățile locale pentru a gestiona criza. „Dincolo de aruncarea pisicii dintr-o parte în alta, lucrurile nu au fost urmărite cum trebuie. Au existat informări din timp despre posibile situații de urgență, inclusiv din partea prefectului din Prahova”, a declarat acesta. Critici la adresa Apelor Române Liderul PSD a afirmat că avertismentele nu au fost luate în calcul de „reformiștii de la Apele Române”, dar a subliniat că oamenii afectați sunt preocupați în primul rând de rezolvarea situației, nu de identificarea vinovaților. Grindeanu a transmis că, dacă s-ar afla în locul ministrei Mediului, ar merge imediat în teren. „Pe românii de acolo îi interesează să se rezolve problema. Dacă aș fi în locul doamnei ministru, m-aș duce acolo să încerc să rezolv această problemă, să încerc să rezolv ce am încurcat”, a spus acesta. Toți responsabilii, chemați de urgență la fața locului Referindu-se la consecințele secării barajului Paltinu, Grindeanu a declarat că toți cei implicați ar trebui să fie deja prezenți în zonă. „Nu e rolul meu să dau astfel de ordine. Treaba aceasta ține de prim-ministru”, a precizat el. Demisii posibile, dar prioritatea rămâne criza Liderul PSD a subliniat că, deși demisiile nu trebuie excluse, rezolvarea crizei este prioritară. „Cel mai important lucru în acest moment este să se rezolve situația de criză. Demisiile pot veni, dar prioritatea este remedierea”, a concluzionat Grindeanu.

Grindeanu, nou atac la Oana Gheorghiu (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, nou atac la Oana Gheorghiu: "Nu-mi convine ca imaginea Guvernului să fie una praf"

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că activitatea Oanei Gheorghiu în zona ONG, deși meritorie, nu o recomandă pentru poziția de vicepremier și nici pentru responsabilitatea de a restructura companiile de stat. Afirmațiile au fost făcute duminică, la România TV, în contextul unor critici privind prestația publică a acesteia. Grindeanu: „A construit un corp de spital, dar asta nu ajunge” Liderul PSD a apreciat implicarea Oanei Gheorghiu în construirea unui corp de spital, însă a subliniat că astfel de realizări nu constituie o calificare pentru funcții guvernamentale de rang înalt. Citește și: Divorț public între Simion și Georgescu: mitinguri separate la Alba Iulia, cei doi s-au ignorat. Auriștii transportați de Simion au dezertat la Georgescu „Este lăudabil ce a făcut, o felicit, dar asta nu o califică să restructureze companiile de stat din România în niciun fel”, a afirmat Grindeanu. Nemulțumiri privind imaginea Guvernului Sorin Grindeanu s-a arătat preocupat de declarațiile recente făcute de vicepremierul Gheorghiu, despre care spune că ar afecta imaginea Guvernului. „Nu-mi convine ca imaginea Guvernului să fie una praf. Doamna Gheorghiu este vicepremier într-un Executiv din care face parte PSD, deci nu-mi convine să mă facă de râs. Aceasta este o chestiune pe care trebuie să o repare rapid”, a precizat liderul social-democrat. PSD, împotrivă de la început Grindeanu a reiterat faptul că PSD nu a fost de acord cu numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier. „Eu n-am fost de acord, nici PSD n-a fost de acord. Pare că am avut dreptate”, a spus el, subliniind că experiența din zona civică nu este suficientă pentru responsabilități executive. Scandalul Bolojan, adus în discuție Liderul PSD a făcut referire și la cazul premierului Ilie Bolojan, menționând acuzațiile potrivit cărora un om de afaceri ar fi plătit peste un milion de euro pentru a ajunge la acesta în birou. Grindeanu a spus că, în mandatul său și al altor foști premieri, un astfel de scenariu ar fi generat reacții publice masive și proteste: „Corupția ucide, toată lumea ar fi ieșit în stradă, și era firesc”.

Tensiuni între Kazahstan și Ucraina (sursa: Google Maps)
Internațional

Terminalul petrolier rusesc Novorosiisk, lovit de Ucraina, pagube mari. Kazahstanul protestează

Ministerul de Externe din Kazahstan a transmis Ucrainei un protest oficial după atacul comis sâmbătă asupra instalațiilor Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din portul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră. Incidentul a dus la distrugerea unui terminal de încărcare și a fost catalogat de autoritățile kazahe drept o agresiune asupra unui obiectiv civil. Kazahstanul condamnă atacul asupra infrastructurii critice „Ministerul Afacerilor Externe din Kazahstan îşi exprimă protestul în legătură cu noul atac deliberat asupra infrastructurii critice a KTK în apele portului Novorossiisk”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei kazahe, Aybek Smadiyarov. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Potrivit acestuia, este vorba despre al treilea incident de acest tip, iar operațiunile Consorțiului beneficiază de protecție conform dreptului internațional. „Atac asupra unui obiectiv exclusiv civil” Prin același comunicat, Kazahstanul amintește că infrastructura vizată are caracter exclusiv civil, iar agresiunea constituie o încălcare a normelor internaționale. „Este al treilea act de agresiune împotriva unui obiectiv exclusiv civil ale cărui operaţiuni beneficiază de garanţii conform normelor dreptului internaţional”, a subliniat Ministerul de Externe din Kazahstan. Relațiile dintre Kazahstan și Ucraina, în tensiune Autoritățile de la Astana consideră incidentul un factor de deteriorare a relațiilor bilaterale cu Ucraina. „Considerăm incidentul drept o acţiune ce afectează relaţiile bilaterale dintre Republica Kazahstan şi Ucraina şi sperăm că partea ucraineană va lua măsuri eficiente pentru a împiedica apariţia unor astfel de incidente în viitor”, a mai precizat Smadiyarov. Terminalul avariat, monitorizări de mediu Atacul de sâmbătă, produs în zorii zilei, nu a provocat scurgeri de țiței, datorită activării sistemelor automate de securitate, care au închis supapele instalației avariate. Consorțiul a anunțat însă că autoritățile prelevează probe de apă marină și monitorizează situația pentru a evalua eventualul impact ecologic. Operațiunile altor terminale, suspendate temporar Celelalte terminale ale Consorțiului Conductei Caspice își vor relua activitatea doar după eliminarea oricărei amenințări. „Operaţiunile vor fi reluate când nu va exista nicio ameninţare de atacuri cu drone nautice sau aeriene”, a transmis KTK. Consorțiul Conductei Caspice, proiect internațional strategic KTK reunește companii importante din Kazahstan, Statele Unite, Rusia și mai multe țări europene. Din acest motiv, consorțiul a acuzat Ucraina de „atacarea intereselor ţărilor participante”. În anul 2024, conducta a transportat peste 63 de milioane de tone de petrol, având un rol esențial în exporturile energetice din regiune. Dronele ucrainene au vizat în ultimele luni numeroase infrastructuri energetice din Rusia, de la conducte de petrol și gaze, până la depozite de combustibil și rafinării, ca parte a strategiei de presiune asupra economiei ruse.

„Flota fantomă” a Rusiei atacată de drone ucrainene (sursa: Kyiv Independent)
Internațional

Kievul revendică atacul asupra a doua petroliere rusești "fantomă" în Marea Neagră

Ucraina a revendicat sâmbătă un atac asupra a două petroliere aflate în Marea Neagră, susținând că navele aparțineau „flotei fantomă ruse”, folosită de Moscova pentru a evita sancțiunile occidentale. Potrivit unei surse din Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU), petrolierele Kairo și Virat au fost lovite cu drone maritime Sea Baby, în cadrul unei operațiuni comune între SBU și marina ucraineană. Nave avariate critic, impact asupra transportului de petrol rusesc Cele două petroliere erau goale în momentul atacului și se îndreptau către portul rusesc Novorossiisk pentru realimentare. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit sursei citate, ambele nave au suferit avarii critice și au fost scoase aproape complet din funcțiune. Oficialul ucrainean a subliniat că acest atac va afecta semnificativ capacitatea Rusiei de transport al petrolului. Operațiune reușită pentru stabilizarea orașului Pokrovsk Pe frontul terestru, Forțele Armate Ucrainene au raportat o operațiune de succes în direcția orașului Dobropilia, pentru stabilizarea situației din Pokrovsk. Orașul este scena unor lupte intense și prelungite cu trupele rusești, însă, potrivit Kievului, Pokrovsk rămâne sub control ucrainean. Kievul respinge încercările Rusiei de izolare a regiunii Donețk Comandantul Forțelor de Asalt Aeriene, Oleg Apostol, a explicat că Rusia intenționa să avanseze spre Barvinkove din direcția Dobropilia, cu scopul de a izola complet regiunea Donețk. Cu toate acestea, operațiunea ucraineană ar fi împiedicat planurile invadatorilor. „Pokrovsk rezistă. Avem unități în oraș, iar anumite zone sunt deja sub controlul nostru”, a declarat Apostol. Potrivit autorităților ucrainene, trupele ruse încearcă să cucerească Pokrovskul infiltrând mici unități de infanterie printre liniile ucrainene și încearcă să încercuiască apărătorii orașului, inclusiv pe cei care protejează localitatea vecină Mirnograd.

Atacatorul din Washington, verificat înaintea intrării în SUA (sursa: Facebook/D.C. National Guard)
Internațional

Afganul care a atacat soldații Gărzii Naționale a primit azil în SUA în acest mandat al lui Trump

Directorul Centrului Național de Antiterorism al SUA, Joe Kent, a declarat că Rahmanullah Lakanwal, afganul acuzat de atacul armat asupra membrilor Gărzii Naționale din Washington, fusese verificat de serviciile americane de informații înainte de venirea sa în SUA. Atacatorul din Washington, verificat înaintea intrării în SUA Totuși, verificarea nu a fost făcută pentru a-i permite stabilirea în Statele Unite, ci exclusiv pentru colaborarea cu o unitate militară susținută de CIA în Afganistan. Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Lakanwal a ajuns în SUA în 2021 prin programul „Operation Allies Welcome”, creat pentru sprijinirea cetățenilor afgani după retragerea trupelor americane. Controverse privind securitatea imigrației Joe Kent a precizat că verificarea realizată anterior nu a evaluat capacitatea afganului de a trăi în SUA, de a se integra sau de a deveni cetățean. Donald Trump a dat vina pe administrația Biden pentru afluxul de afgani, anunțând oprirea imigrației din „țările lumii a treia”, însă presa americană relatează că solicitantului de azil i s-a permis intrarea în mandatul lui Trump. 85.000 de afgani, primiți în SUA în ultimii ani Potrivit lui Kent, peste 85.000 de afgani au fost admiși în SUA în mandatul lui Joe Biden, uneori cu verificări minime, ceea ce a generat critici asupra politicilor de securitate. Oficialul american acuză o scădere a standardelor de control în procesul imigrației și susține că volumul mare de migranți ar putea pune presiune pe comunități și pe resursele naționale. Președintele Trump a cerut reinspectarea celor ajunși ilegal și eventual eliminarea lor, considerând că este o măsură necesară pentru protejarea securității naționale.

SUA suspendă procedurile de acordare de azil (sursa: Facebook/D.C. National Guard)
Internațional

SUA au oprit procedurile de acordare de azil după atacarea celor doi membri ai Gărzii Naționale

Serviciul de Cetățenie și Imigrare al SUA (USCIS) a anunțat suspendarea tuturor deciziilor privind azilul, la scurt timp după împușcarea a doi membri ai Gărzii Naționale în apropiere de Casa Albă. SUA suspendă procedurile de acordare de azil Directorul USCIS, Joseph Edlow, a precizat că măsura va fi menținută până când autoritățile pot garanta verificarea riguroasă a fiecărui solicitant. Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Incidentul, soldat cu moartea unuia dintre militari, a avut drept suspect un cetățean afgan intrat în SUA în 2021. Președintele Donald Trump a anunțat oprirea totală a admiterilor în SUA pentru persoanele din așa-numitele „țări ale lumii a treia”, fără a preciza lista completă sau modalitatea de implementare. Administrația sa a declarat că va reevalua inclusiv „cărțile verzi” deja emise cetățenilor din țări considerate „cu grad ridicat de îngrijorare”. Printre acestea se numără Afganistan, Iran, Somalia, Yemen, Libia, Cuba și Venezuela, precum și alte 12 state. Atacul din Washington declanșează tensiuni sociale Atacul armat asupra celor doi membri ai Gărzii Naționale, produs la câteva străzi de Casa Albă, a stârnit tensiuni politice și declarații controversate. Suspectul, un afgan care a intrat în SUA în 2021, a fost arestat, însă motivul atacului rămâne necunoscut. Cererile de azil blocate: peste 1,5 milioane de dosare în așteptare În urma incidentului, Donald Trump a acuzat refugiații pentru „problemele sociale ale Americii”, declarație criticată de organizațiile pentru drepturile omului, care avertizează asupra exploatării politice a tragediei. Potrivit datelor American Immigration Council (AIC), aproape 1,5 milioane de solicitanți de azil așteptau o decizie în decembrie 2024, ceea ce face ca suspendarea procesării să amplifice și mai mult criza.

Trump respinge acuzațiile privind starea de sănătate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, despre o jurnalistă care a scris despre sănătatea sa: "urâtă", "de mâna a treia"

Președintele american Donald Trump a reacționat vehement miercuri la un articol publicat în New York Times, pe care l-a numit „defăimător”. În analiza realizată de jurnalista Katie Rogers, se sugera că liderul american ar putea avea probleme de sănătate, bazate pe scăderea numărului de apariții publice și pe modificări ale rutinei sale zilnice. Trump a respins categoric aceste speculații, afirmând că are „o stare de sănătate excelentă” și „nu și-a pierdut energia”. Declarații acide pe rețeaua Truth Social Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a acuzat New York Times de părtinire politică și dezinformare, numindu-l „dușman al poporului” și acuzând publicația că se află pe cale să se închidă. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Liderul american a atacat-o și pe autoarea articolului, pe care a descris-o într-un mod ofensator, afirmând că ar fi „o jurnalistă de mâna a doua”. Articolul care a declanșat controversele Analiza publicată de New York Times susține că, între 20 ianuarie și 25 noiembrie, numărul aparițiilor publice ale lui Donald Trump a scăzut cu 39% față de aceeași perioadă din primul său mandat. Totodată, ziua sa de lucru ar începe mai târziu, iar deplasările interne ar fi considerabil reduse. Articolul ridică întrebări cu privire la nivelul său de energie și la posibile dificultăți de natură medicală, având în vedere că liderul republican se apropie de vârsta de 80 de ani. New York Times își apără jurnalista După reacția președintelui, New York Times a oferit un răspuns oficial, apărându-și jurnalista și subliniind rolul fundamental al unei prese libere și independente în informarea publicului. Publicația a afirmat că materialul jurnalistic reprezintă „un exemplu despre cum presa ajută americanii să înțeleagă mai bine guvernul și pe cei care îi conduc”. Trump încearcă să se diferențieze de Joe Biden Donald Trump insistă să își prezinte vitalitatea și energia ca argument politic, în contrast cu fostul președinte democrat Joe Biden, despre care afirmă că ar fi avut un declin cognitiv vizibil în finalul mandatului. Potrivit lui Trump, Biden evita contactul cu presa și folosea frecvent semnătura automată pentru documentele oficiale. Apar semne de întrebare și despre sănătatea lui Trump Deși Trump își promovează constant imaginea de lider energic, în ultima perioadă au apărut speculații și despre starea sa de sănătate. El a fost surprins în public cu glezne umflate și o vânătaie pe dosul palmei, acoperită cu fond de ten. De asemenea, la un eveniment din Biroul Oval, liderul american a părut aproape să adormă în timpul discursurilor. Diagnosticul oficial: insuficiență venoasă cronică Casa Albă a anunțat în iulie că Donald Trump suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune comună la persoanele în vârstă. Totuși, administrația prezidențială a precizat că acesta are „o stare de sănătate excelentă”. Trump confirmă acum că a trecut recent printr-un examen fizic și un test cognitiv „cu rezultat excelent”, precum și printr-un RMN, fără a dezvălui motivul investigației medicale. Trump își afirmă încă o dată vitalitatea „Va veni o zi când nu voi mai avea energie, tuturor li se întâmplă”, a scris Trump, subliniind însă că, potrivit evaluărilor medicale recente, „nu este încă acel moment”. Președintele insistă că rămâne activ, energic și apt să își exercite mandatul, respingând interpretările privind un eventual declin fizic sau cognitiv.

Ucraina lovește ținte strategice în portul rusesc Novorossiisk (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Atac dur ucrainean în portul Novorosiisk: navă de desant, terminal petrolier, sistem S-400 - lovite

În noaptea de luni spre marți, portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră a fost atacat de forțele ucrainene, fiind lovite o navă de desant, un terminal de încărcare-descărcare a petrolului și un sistem antiaerian S-400. Informațiile au fost confirmate pentru agenția Ukrinform de surse din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Ucraina lovește ținte strategice în portul rusesc Novorosiisk Operațiune coordonată de armata ucraineană, SBU și serviciile de informații GUR Citește și: Călin Georgescu, atac furios și suburban la Nicușor Dan, după ce acesta a vorbit despre biografia fostului candidat Atacul a fost rezultatul unei operațiuni comune desfășurate de structuri ale armatei ucrainene, inclusiv marina, SBU și Serviciul de informații militare (GUR). Acțiunea a vizat obiective strategice ale Federației Ruse, cu impact asupra capacităților militare și logistice din zona Mării Negre. Sistem S-400 și terminal petrolier, printre țintele confirmate oficial Statul Major General de la Kiev a confirmat că printre țintele lovite s-au numărat un lansator de rachete antiaeriene S-400 și un terminal de marfă petrolier din portul Novorosiisk. Lovirea acestor obiective reprezintă o afectare semnificativă a infrastructurii militare și energetice a Rusiei. Drone Bars și rachete Neptun, produse în Ucraina, folosite în atac Potrivit comunicatului oficial, Ucraina a folosit exclusiv armament de producție proprie în atac: drone de rază lungă Bars și rachete de croazieră Neptun. Aceste sisteme au fost dezvoltate în Ucraina și sunt utilizate tot mai frecvent în operațiuni împotriva obiectivelor strategice ale Rusiei. În cadrul aceleiași operațiuni, forțele ucrainene au lovit și: o fabrică de reparare a avioanelor în regiunea Rostov; o infrastructură de producție a dronelor, tot în regiunea Rostov; o rafinărie de petrol situată în ținutul Krasnodar.

Centrală electrică rusă lovită de drone ucrainene (sursa: Telegram/Exilenova_plus)
Internațional

Ucraina a atacat cu drone o centrală electrică din apropierea Moscovei

Forțele armate ucrainene au lansat duminică un atac cu drone asupra unei centrale electrice importante situate în apropierea capitalei Federației Ruse. Incidentul a provocat un incendiu și a determinat trecerea sistemului energetic pe alimentare de rezervă, potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiov. Ținta atacului: centrala electrică Șatura, la 120 km de Moscova Conform declarațiilor oficiale, dronele au lovit centrala electrică Șatura, aflată la aproximativ 120 de kilometri est de centrul Moscovei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Aceasta este una dintre sursele cheie de alimentare cu energie electrică și agent termic pentru zona metropolitană. Incendiu produs la instalație, după căderea dronelor Guvernatorul Andrei Vorobiov a precizat că o parte dintre drone au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ruse, însă câteva au căzut în perimetrul centralei. Impactul a declanșat un incendiu, ulterior localizat și pus sub control de echipele de intervenție. „Unele dintre drone au fost distruse de forţele apărării aeriene. Câteva drone au căzut pe suprafaţa centralei. Un incendiu a izbucnit la acest obiectiv şi în prezent este ţinut sub control”, a declarat Vorobiov. Alimentarea cu energie, comutată pe sistem de rezervă În urma incidentului, autoritățile au activat sistemele de alimentare de rezervă pentru a asigura continuitatea furnizării de electricitate și agent termic în regiune. Nu au fost raportate victime.

Ucraina intensifică atacurile asupra apărării antiaeriene ruse (sursa: RBC Ukraine)
Internațional

Sisteme antiaeriene rusești, distruse de drone ucrainene la Novorosiisk

Apărarea antiaeriană a Rusiei a devenit în ultimele săptămâni principala țintă a atacurilor la distanță lungă lansate de Ucraina, atât pe teritoriile ocupate, cât și în interiorul Federației Ruse. Strategia Kievului urmărește slăbirea capacităților defensive ale Moscovei pentru a crește eficiența loviturilor asupra infrastructurii militare și energetice ruse, cu scopul final de a forța Rusia să accepte negocieri. Lovituri coordonate asupra sistemelor S-400 Unitatea „Phantom” din cadrul Direcției principale de informații militare (GUR) a anunțat că a lovit trei componente-cheie ale rețelei rusești de apărare antiaeriană din Donbasul ocupat, inclusiv un post de comandă al avansatului sistem S-400. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Au fost publicate și înregistrări video ale atacurilor desfășurate în ultimele două săptămâni. Atac asupra bazei militare din Novorossiisk Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și alte unități speciale au vizat vineri portul și baza militară din Novorossiisk, situată în regiunea Krasnodar. Potrivit unei surse citate de presa ucraineană, imaginile din satelit indică distrugerea a cel puțin patru lansatoare S-400 și două radare. Sursa a subliniat că fiecare sistem pierdut deschide o breșă în apărare, facilitând accesul dronelor și rachetelor ucrainene către ținte strategice. Slăbirea apărării ruse: o strategie esențială pentru Kiev Creșterea costurilor războiului pentru Rusia este un obiectiv major al Ucrainei, în pofida limitărilor privind armamentul cu rază lungă de acțiune. Kievul speră ca eliminarea treptată a sistemelor antiaeriene ruse să sporească eficiența operațiunilor aeriene, chiar dacă situația de pe frontul terestru rămâne dificilă. De ce sunt sistemele S-400 atât de vulnerabile Sistemele de apărare antiaeriană sunt unele dintre cele mai complexe echipamente militare, dificil de produs rapid și în cantități mari. Slăbirea lor obligă Rusia să își distribuie tot mai selectiv resursele defensive, întrucât teritoriul vast al țării nu poate fi protejat integral. Astfel, zone precum rafinăriile și infrastructura energetică devin tot mai expuse, ceea ce ridică speranțe la Kiev că presiunea economică și socială asupra Moscovei va crește. Impactul asupra populației ruse Până recent, doar militarii și familiile lor au resimțit direct costurile războiului. Potrivit analiștilor citați de presa ucraineană, atacurile asupra rețelei electrice ruse vor afecta în această iarnă un segment mult mai larg al populației. Pe măsură ce efectele conflictului devin vizibile în viața de zi cu zi, susținerea publică pentru război ar putea scădea. Capacitățile Ucrainei: progrese și limite Deși dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au devenit tot mai eficiente, puterea lor distructivă rămâne limitată comparativ cu rachetele rusești mult mai încărcate. Ucraina accelerează producția internă de rachete de tip Neptun și Flamingo, unele deja utilizate în atacuri recente. Analiștii cred că lovitura asupra Novorossiisk ar fi implicat o versiune modernizată a rachetei Neptun. Totuși, informațiile privind producția rămân limitate, semn că numărul acestor rachete este încă insuficient pentru schimbarea decisivă a raportului de forțe. Nevoia de armament occidental cu rază lungă Pentru a-și consolida poziția strategică, Ucraina consideră esențială primirea de armament occidental suplimentar, în special rachete americane Tomahawk și germane Taurus, până acum refuzate de Washington și Berlin. În același timp, sunt necesare noi livrări de rachete britanice Storm Shadow, vitale pentru lovituri de mare precizie la distanțe mari.

Sate din Tulcea, evacuate după atacul rusesc (sursa: radioconstanta.ro)
Eveniment

Două sate din Tulcea evacuate după atacul rusesc asupra unei nave de pe Dunăre. Pericol de explozie

Autoritățile din județul Tulcea au început luni după-amiază evacuarea satului Ceatalchioi, după ce în cursul dimineții au dispus evacuarea locuitorilor din Plauru. Decizia vine pe fondul riscului major de explozie generat de incendiul izbucnit în noaptea de duminică spre luni la o navă cu combustibil ancorată pe malul ucrainean al Dunării, în zona portului Ismail, în urma atacurilor cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei. Evacuarea din Plauru Luni dimineață, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Tulcea a aprobat evacuarea preventivă a persoanelor din satul Plauru. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Potrivit autorităților, 18 persoane, dintre care trei copii, au fost mutate în siguranță din localitatea aflată vizavi de portul ucrainean Ismail, acolo unde se află nava în pericol de explozie. Primarul din Ceatalchioi: „Au ajuns bucăți de caroserie la noi în case" Primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernega, a explicat pentru presă situația alarmantă creată în urma atacului. Acesta a precizat că o dronă a lovit în noaptea precedentă mai multe camioane încărcate cu GPL, generând explozii succesive: „Azi-noapte o dronă a lovit niște camioane cu GPL, iar flacăra a ajuns și la 300 de metri înălțime. A bubuit un camion, substanța din camion a ajuns la un altul și au bubuit pe rând. Au ajuns bucăți de caroserie la noi pe mal, la oameni în case. Oamenii s-au speriat.” Locuitorii din Plauru, mutați temporar În prima parte a zilei, evacuarea satului Plauru a fost finalizată. Primarul a confirmat numărul persoanelor mutate, precizând că există spații pentru cazarea temporară a acestora: „Au fost evacuate 17, 18 persoane. Pe cei din satul Plauru avem unde să-i punem. Pot să stea și la mine.” Edilul a criticat și infrastructura rutieră precară, avertizând că drumul județean care deservește zona se află într-o stare gravă, ceea ce complică operațiunile de evacuare: „Lucrurile trebuie privite cu mai multă seriozitate. În caz de evacuare, își vor rupe mașinile.” Ceatalchioi: localitate cu 500 de locuitori, evacuată parțial Comuna Ceatalchioi are aproximativ 500 de locuitori, iar satul reședință numără în jur de 200 de persoane. Evacuarea continuă în funcție de evoluția incendiului de pe malul ucrainean și de riscurile identificate de autoritățile române.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră