joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: atac

334 articole
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

Trump avertizează Teheranul cu acțiuni militare (sursa: Facebook/The White House)
Rusia ar putea ataca statele baltice, avertizează BCE (sursa: Facebook/Lietuvos bankas)
Internațional

Scenariul ca Rusia să atace statele baltice este probabil, avertizează Banca Centrală Europeană

Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) este potrivită contextului actual, iar economia zonei euro s-a adaptat relativ bine la volatilitate, însă instituția trebuie să fie pregătită pentru noi șocuri majore, inclusiv riscuri generate de o posibilă agresiune militară a Rusiei. Declarațiile au fost făcute de Gediminas Simkus, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat Reuters. BCE, singura mare bancă centrală care a atins ținta de inflație Potrivit lui Simkus, BCE a înregistrat anul trecut un succes notabil, devenind singura mare bancă centrală care a reușit să aducă inflația la nivelul-țintă, în pofida unui context global extrem de complicat. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Printre factorii de incertitudine s-au numărat taxele vamale impuse de SUA, războiul de la granița estică a Uniunii Europene, dumpingul de mărfuri chinezești și creșterea prețurilor alimentelor. Cu toate acestea, oficialul BCE avertizează că turbulențele politice declanșate odată cu pandemia din 2020 și amplificate de invazia Rusiei în Ucraina vor continua să afecteze inflația, potențialul de creștere economică și nivelul dobânzilor în zona euro. Riscurile din estul Europei, diferite de cele comerciale Gediminas Simkus a subliniat că, deși politicile Statelor Unite influențează economia europeană, în special prin comerț, riscurile provenite din est sunt de o natură diferită. „Avem vecini în est, iar riscul de acolo este unul de agresiune militară”, a declarat Simkus, care este și guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei. Statele baltice – Lituania, Estonia și Letonia – au avertizat de mult timp asupra pericolului reprezentat de Rusia, invocând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și incidente militare la graniță. Reziliența numerarului și a sistemelor de plăți În acest context, oficialul BCE a subliniat importanța pregătirii sistemelor financiare pentru situații de criză. BCE trebuie să se asigure că distribuția de numerar și sistemele de plăți sunt reziliente, iar politica monetară rămâne suficient de flexibilă pentru a face față unor riscuri extreme. „Dacă există un risc militar sporit, numerarul devine un bun extrem de important, iar eficiența sistemului este esențială”, a explicat Simkus. Schimbările climatice, un alt risc major pentru sistemul bancar Pe lângă amenințările geopolitice, BCE ar trebui să se asigure că băncile sunt pregătite și pentru riscurile generate de schimbările climatice, a mai avertizat oficialul lituanian, subliniind necesitatea unei abordări prudente și integrate. În ceea ce privește politica monetară imediată, Simkus a declarat că BCE nu va modifica dobânzile la următoarea reuniune din 4 februarie, iar fluctuațiile minore ale inflației în jurul nivelului de 2% sunt normale. Totuși, dincolo de acest orizont apropiat, incertitudinile cresc, iar direcția viitoare a dobânzilor rămâne deschisă. Creșterea sau reducerea dobânzilor Gediminas Simkus a afirmat că există șanse egale ca următoarea decizie a BCE, indiferent de moment, să fie fie o majorare, fie o reducere a dobânzilor. Această poziție contrastează cu declarațiile altor oficiali BCE, precum Isabel Schnabel, care anticipează o posibilă creștere a dobânzilor. În prezent, piețele financiare nu anticipează nicio modificare a dobânzilor în cursul acestui an. BCE, între presiunea volatilității și nevoia de prudență Simkus a avertizat că volatilitatea economică ar putea pune presiune pe BCE să reacționeze rapid, însă o astfel de abordare ar fi riscantă. Economia este, în prezent, mai puțin reactivă la șocuri decât în trecut, iar prognozele tind să subestimeze amenințările reale. „Cheia este să nu reacționăm disproporționat la fiecare schimbare de date, ci să urmărim tendințele și forțele majore care modelează economia”, a declarat oficialul BCE. Impactul taxelor vamale și al șocurilor comerciale Într-un context marcat de fricțiuni comerciale, Simkus a explicat că taxele vamale au un impact mai lent și mai indirect asupra inflației. Acestea afectează inițial creșterea economică, iar efectele asupra prețurilor se manifestă abia în timp. „Voi analiza atent activitatea economică pentru a evalua dacă este necesară o schimbare de direcție. Aceste șocuri lovesc mai rapid creșterea, în timp ce impactul asupra inflației apare mai târziu”, a concluzionat membrul Consiliului guvernatorilor BCE.

Hubert Thuma, atac la Bolojan (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Politică

Șeful CJ Ilfov, liberalul Thuma, îl atacă iar pe Bolojan: Ne confiscă taxele locale

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a declarat că nu își dorește ca sumele produse în comunitățile locale să fie preluate de bugetul de stat și nici diminuarea autonomiei administrațiilor locale. În contextul discuțiilor despre bugetul de stat pe 2026, acesta cere claritate privind transferurile financiare către autoritățile locale și continuitate pentru investițiile deja începute. Propunere: buget unic București–Ilfov până la reorganizare Hubert Thuma susține că, până la o reorganizare administrativ-teritorială, ar fi corect să existe un buget total pentru regiunea București–Ilfov. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În acest model, repartizarea cotelor din impozitul pe venitul global ar trebui să se facă proporțional cu populația, ceea ce ar însemna ca Ilfovul să primească de cel puțin cinci ori mai mult decât în 2025. Dezechilibre fiscale într-o regiune metropolitană integrată Potrivit președintelui CJ Ilfov, regiunea București–Ilfov funcționează ca un singur organism economic și social, dar este finanțată printr-un mecanism fiscal depășit. Ilfovul suportă costuri metropolitane majore pentru infrastructură, educație și sănătate, în timp ce o mare parte din resursa fiscală ajunge în Capitală, din cauza regulii colectării impozitului pe venit la sediul angajatorului. Datele financiare care susțin revendicările Ilfovului Thuma a precizat că peste 127.000 de ilfoveni lucrează în București, iar impozitul pe venitul acestora generează anual peste 1,18 miliarde de lei pentru bugetul Capitalei. Cu toate acestea, în 2025, Ilfovul a primit aproximativ 100 de milioane de lei, deși, potrivit legii, ar fi trebuit să beneficieze de un procent mai mare din impozitul pe venitul global. Apel la un model metropolitan funcțional Președintele CJ Ilfov a arătat că este de acord cu primarul general Ciprian Ciucu în privința necesității unui buget metropolitan unic. În opinia sa, menținerea actualului sistem de finanțare favorizează un model administrativ ineficient în București și riscă să blocheze dezvoltarea Ilfovului, avertizând că fără un județ Ilfov funcțional, Capitala se va confrunta cu probleme tot mai grave de trafic, deșeuri și infrastructură.

Centrala de la Cernobîl, fără alimentare electrică externă (sursa: Pexels/Wendelin Jacober)
Internațional

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei: centrala de la Cernobîl, fără curent electric extern

Centrala atomo-electrică de la Cernobîl, aflată la aproximativ 130 de kilometri nord de Kiev și cunoscută drept locul celei mai grave catastrofe nucleare civile din istorie, a pierdut complet alimentarea cu energie electrică din surse externe. Informația a fost confirmată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, într-un mesaj publicat pe platforma X, în contextul intensificării acțiunilor militare din dimineața zilei de marți. AIEA avertizează asupra riscurilor pentru siguranța nucleară Potrivit AIEA, mai multe substații ucrainene esențiale pentru menținerea siguranței nucleare au fost afectate de operațiunile militare. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme De asemenea, liniile electrice care asigură alimentarea altor centrale nucleare din Ucraina au suferit avarii, ceea ce ridică îngrijorări suplimentare privind stabilitatea infrastructurii energetice a țării. Atac masiv al Rusiei Marți dimineață, Rusia a lansat un atac aerian combinat, folosind drone și rachete, care a vizat mai multe obiective din Ucraina. Consecințele au fost resimțite puternic în capitala Kiev, unde alimentarea cu energie electrică și căldură a fost întreruptă pentru mii de clădiri rezidențiale, în plină perioadă de ger extrem. Zelenski: rachete fabricate în 2026, folosite în atac Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj transmis pe Telegram după o reuniune de urgență cu responsabilii din sectorul energetic, că cel puțin o parte dintre rachetele utilizate în atacul de marți au fost fabricate în cursul acestui an. Afirmația subliniază capacitatea Rusiei de a-și menține ritmul producției de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Kievul, paralizat de frig: mii de clădiri fără căldură Atacul aerian nocturn a lăsat fără încălzire peste 5.600 de imobile rezidențiale din Kiev, adică aproape jumătate din capitala ucraineană. Situația este cu atât mai gravă cu cât temperaturile au coborât până la minus 14 grade Celsius, punând în pericol sănătatea populației și accentuând presiunea asupra autorităților locale și a sistemului energetic deja fragil.

Adolescent atacat de rechin în portul Sydney (sursa: Sky News)
Internațional

Incident grav în Australia: un adolescent atacat de rechin, în timp ce înota în portul Sydney

Un adolescent în vârstă de aproximativ 13 ani se află în stare critică după ce a fost atacat, duminică, de un rechin în timp ce înota în portul din Sydney. Băiatul a suferit răni grave la picioare și a fost transportat de urgență la spital. Incidentul a avut loc în zona Shark Beach Potrivit poliției din statul australian New South Wales, atacul s-a produs la finalul după-amiezii, în largul zonei Shark Beach, aflată în portul Sydney. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Autoritățile au precizat că rănile suferite de adolescent sunt compatibile cu cele provocate de un rechin de mari dimensiuni. Intervenție rapidă a poliției: adolescentul, scos din apă La câteva minute după primirea apelului de urgență, agenții de poliție au intervenit și au reușit să-l scoată pe adolescent din apă, în largul plajei portului din Vaucluse, o suburbie din estul orașului Sydney. Victimei i-au fost acordate primele îngrijiri medicale chiar pe o ambarcațiune a poliției. Agenții au aplicat două garouri pentru a opri sângerările provocate de rănile grave suferite la nivelul picioarelor. Transport de urgență la Sydney Children’s Hospital După acordarea primului ajutor, adolescentul a fost transportat de urgență la Sydney Children’s Hospital. Medicii au confirmat că starea acestuia este critică, fiind internat sub supraveghere medicală strictă. Avertisment pentru înotători: acces restricționat temporar În urma incidentului, poliția a recomandat înotătorilor să evite, temporar, apele din zona în care a avut loc atacul, până la finalizarea verificărilor de siguranță. Conform unei baze de date care monitorizează interacțiunile dintre oameni și rechini, în Australia au fost înregistrate peste 1.280 de incidente începând din anul 1791. Dintre acestea, peste 250 au avut un deznodământ fatal. Oamenii de știință avertizează că încălzirea apelor oceanice și creșterea numărului de activități umane în zonele de coastă pot influența migrația rechinilor, contribuind la o creștere a numărului de atacuri, în ciuda pescuitului excesiv care a redus populațiile unor specii. Incidente recente în apropierea orașului Sydney În septembrie anul trecut, un mare rechin alb a ucis un surfer pe o plajă intens frecventată din nordul orașului Sydney. Două luni mai târziu, un rechin-taur a atacat mortal o femeie care înota în largul unei plaje izolate, tot în nordul orașului.

Kazahstanul înființează școală militară pentru drone (sursa: gov.kz)
Internațional

Kazahstan intră în războiul dronelor după ce i-au fost atacate terminalele și petrolierele

Kazahstanul a decis să înființeze o școală de formare a operatorilor de drone militare, în urma atacurilor recente atribuite Ucrainei asupra terminalelor petroliere din Marea Neagră și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Decizia marchează un pas important în adaptarea capacităților sale militare, în contextul conflictului ruso-ucrainean, în care Kazahstanul a încercat până acum să își mențină neutralitatea. Peste 300 de cadeți instruiți pentru operarea dronelor FPV Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din Kazahstan, peste 300 de cadeți aflați în ultimul an de studii la Institutul Militar al Forțelor Terestre „General al Armatei Sagadat Nurmagambetov” participă la cursuri de operare a dronelor FPV (first-person view). Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „În acest scop, instituția a creat Școala de formare a specialiștilor în drone”, precizează oficialii ministerului. Armata kazahă mizează pe sisteme fără pilot Comandamentul militar a subliniat că, prin sprijinul instructorilor cu experiență, cadeții dobândesc competențe avansate în utilizarea sistemelor aeriene fără pilot, tehnologii care au schimbat fundamental tacticile moderne de luptă. „Prin stăpânirea acestor tehnologii moderne, cadeții obțin cunoștințe practice despre operarea dronelor, utilizate astăzi într-o varietate de domenii”, a declarat directorul școlii, locotenent-colonelul Daniar Dilbadaiev. Ce presupune pregătirea viitorilor operatori de drone În cadrul centrului de instruire, viitorii ofițeri studiază: - caracteristicile tehnice și construcția dronelor - modul de utilizare și întreținere - măsurile de siguranță - utilizarea dronelor în diverse condiții operaționale Programul de pregătire este completat de exerciții practice intensive, desfășurate atât în simulatoare computerizate, cât și în condiții reale. Simulatoare, zboruri reale și misiuni de recunoaștere O atenție deosebită este acordată instruirii în simulatoare digitale, unde cadeții execută misiuni de zbor și învață să reacționeze la situații neprevăzute, fără a pune în pericol echipamentele sau trupele. De asemenea, sunt organizate zboruri reale, care includ manevre cu obstacole și misiuni de recunoaștere. Școala dispune și de o pistă specială pentru drone FPV, destinată inclusiv competițiilor între cadeți. Neutralitate sub presiune, în contextul conflictului ruso-ucrainean „Instruirea specialiștilor în domeniul sistemelor aeriene fără pilot are ca scop asigurarea forțelor armate cu personal înalt calificat, capabil să utilizeze tehnologii moderne în interesul securității și apărării țării”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării. Kazahstanul, stat din Asia Centrală care a încercat să rămână neutru în războiul dintre Rusia și Ucraina, a raportat atacuri repetate cu drone asupra terminalelor maritime ale Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din Marea Neagră, precum și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Aceste incidente par să fi accelerat decizia autorităților de a investi în capacități militare bazate pe drone, considerate esențiale în conflictele contemporane.

Proteste în Iran, Israel în alertă maximă (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

SUA pot ataca iar Iranul pentru a sprijini protestele. Israel, în alertă maximă

Israelul se află în stare de alertă maximă din cauza riscului unei intervenții militare a Statelor Unite în Iran, în contextul celor mai ample proteste antiguvernamentale cu care se confruntă autoritățile de la Teheran în ultimii ani. Informația a fost confirmată de trei surse israeliene familiarizate cu situația de securitate. Amenințările lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri, în ultimele zile, cu o posibilă intervenție și a avertizat conducerea iraniană să nu recurgă la violență împotriva demonstranților. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a declarat că Statele Unite sunt „gata să ajute”. Consultări de securitate la nivel înalt în Israel Sursele israeliene, prezente la consultările de securitate desfășurate în weekend, nu au oferit detalii despre ce presupune concret starea de alertă maximă. Contextul este însă unul extrem de tensionat, având în vedere conflictul direct dintre Israel și Iran din luna iunie, când cele două state au fost implicate într-un război de 12 zile, la care s-au alăturat și forțele americane prin atacuri aeriene. Discuție Netanyahu–Rubio despre o eventuală intervenție SUA Potrivit unei surse israeliene, premierul Benjamin Netanyahu a discutat sâmbătă, telefonic, cu secretarul de stat american Marco Rubio despre posibilitatea unei intervenții a SUA în Iran. Un oficial american a confirmat existența convorbirii, fără a oferi detalii despre temele abordate. Israelul evită semnale de intervenție directă Deocamdată, Israelul nu a transmis public intenția de a interveni în Iran în contextul protestelor. Relațiile dintre cele două state rămân însă extrem de tensionate, în special din cauza preocupărilor israeliene legate de programele nucleare și de rachete balistice dezvoltate de Teheran. Netanyahu: „Consecințe oribile” în cazul unui atac iranian Într-un interviu acordat publicației The Economist, publicat vineri, Benjamin Netanyahu a avertizat că Iranul ar suporta „consecințe oribile” în cazul unui atac asupra Israelului. Referindu-se la situația internă din Iran, premierul israelian a adăugat: „În rest, cred că ar trebui să vedem ce se întâmplă în Iran.”

Institutul științific venezuelean, devastat după atacuri (sursa: Instagram/Gabriela Jiménez)
Internațional

Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas

La o săptămână după operațiunea militară americană care a vizat capitala venezueleană Caracas și zonele învecinate, amploarea distrugerilor provocate principalului institut științific al țării nu a fost încă evaluată complet. Operațiunile de curățare și îndepărtare a resturilor continuă, inclusiv recuperarea fragmentelor de rachete. Clădiri distruse și activități suspendate Potrivit unui comunicat al ministerului Cercetării, Institutul Venezuelean de Cercetare Științifică (IVIC), care adăpostea și unul dintre primele reactoare nucleare din America Latină, a fost lovit de două rachete în timpul atacurilor care au dus la capturarea președintelui Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores. Citește și: Garda lui Maduro povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani din forțele speciale Autoritățile au raportat geamuri sparte, plafoane prăbușite, găuri în pereți și distrugerea completă a unor instalații. Din cauza pagubelor, reluarea activităților IVIC, programată inițial pentru 5 ianuarie după sărbători, a fost amânată până pe 19 ianuarie. Pe lângă distrugerile materiale, conducerea institutului vorbește despre un impact moral major și despre o lovitură gravă adusă științei și tehnologiei venezuelene. Rețeaua electrică și infrastructura vitală, grav avariate Directorul IVIC și viceministru pentru aplicarea cunoștințelor științifice, Alberto Quintero, a declarat că rețeaua electrică a fost serios afectată. Alimentarea cu energie a fost întreruptă în cel puțin jumătate din cele 24 de centre ale institutului, unde lucrează aproximativ 1.800 de persoane. De asemenea, a fost perturbat și sistemul de pompare a apei. Centrul de matematică, care găzduiește și Universitatea Națională de Științe, a fost complet distrus. Au suferit pagube importante și Centrele de fizică și chimie, esențiale pentru analizele utilizate în explorarea și rafinarea petrolului, principalul pilon al economiei venezuelene. Programe medicale și de cercetare, blocate Alberto Quintero avertizează că evaluarea pagubelor trebuie să depășească inventarierea distrugerilor materiale. José Cardiel, directorul Unității de terapie celulară, a precizat că reluarea activităților IVIC și ale Centrului de medicină regenerativă este serios afectată. Instituția avea planificate tratamente cu celule stem pentru copii, în special pentru cei cu malformații osoase. La rândul său, Noemí Chacón, directoarea Centrului de ecologie, a subliniat că atacul a perturbat grav activitatea științifică zilnică. Bilanț uman și reacția guvernului Potrivit guvernului condus de președinta Delcy Rodríguez, aproximativ 100 de persoane, civili și militari, și-au pierdut viața în urma atacurilor. Ministrul științei și tehnologiei, Gabriela Jiménez, a calificat evenimentele drept „un act de agresiune imperialistă fără precedent împotriva poporului venezuelean”, acuzând faptul că infrastructura civilă și științifică a fost vizată în mod direct.

Ucraina atacă un depozit petrolier rusesc (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Depozit petrolier rusesc din Volgograd, incendiat de o dronă ucraineană

Un atac ucrainean cu dronă a provocat un incendiu la un depozit petrolier din districtul Oktiabrski, situat în sudul regiunii ruse Volgograd, au anunțat sâmbătă dimineață autoritățile regionale. Incidentul se înscrie în seria loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești din ultimele luni. Autoritățile: nu sunt victime, dar sunt posibile evacuări Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Boșarov, a transmis într-un mesaj publicat pe Telegram că nu au fost raportate victime în urma incendiului. Citește și: Datoriile mai vechi de 90 de zile ale statului au crescut masiv la finalul lui 2025 Totuși, acesta a precizat că autoritățile iau în calcul evacuarea locuitorilor din zonele apropiate depozitului afectat, ca măsură de precauție. Strategia Kievului: lovirea infrastructurii energetice ruse În ultimele luni, forțele ucrainene au intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia, într-o strategie menită să reducă capacitatea Moscovei de a-și finanța campania militară împotriva Ucrainei. Depozitele de combustibil și instalațiile petroliere au devenit ținte frecvente ale acestor operațiuni. Ministerul Apărării de la Moscova a declarat sâmbătă că, pe parcursul nopții, până la ora 06:00 GMT, sistemele de apărare antiaeriană ale armatei ruse au doborât 67 de drone ucrainene.

Petrolier din flota-fantomă rusă, atacat de Ucraina (sursa: ntv.com.tr)
Internațional

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești

Un petrolier care arborează pavilionul insulelor Palau și care ar putea fi implicat în exportul de petrol rusesc a fost lovit miercuri de o dronă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, au transmis surse media turcești. Incidentul a avut loc în largul provinciei Kastamonu Petrolierul „Elbus” se afla la aproximativ 30 de mile nautice (circa 55 km) de țărm, în largul provinciei turce Kastamonu, în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Membrii echipajului nu au fost răniți, însă nava a suferit avarii în partea superioară. Nava a fost remorcată către portul Inebolu, cu sprijinul Gărzii de Coastă a Turciei. Atacuri anterioare asupra flotei-fantomă La sfârșitul lunii noiembrie, două petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, tot în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură spre portul rusesc Novorossiisk. Ucraina a revendicat atacurile, iar Turcia a protestat ferm, cerând Kyivului și Moscovei să evite acțiuni care pun în pericol siguranța navigației și comerțul în Marea Neagră. Cine deține petrolierul „Elbus” Petrolierul lovit miercuri este înregistrat pe numele unei companii din Hong Kong și navighează sub pavilionul statului Palau, considerat un „pavilion de complezență” și inclus pe mai multe liste negre internaționale. Datele de monitorizare a traficului maritim arată că „Elbus” a plecat din Singapore și a traversat strâmtoarea Bosfor cu câteva zile înainte de incident. După intrarea în Marea Neagră, nava și-a schimbat direcția către nord-est, părând să se îndrepte spre Rusia. Același petrolier a mai acostat în iulie anul trecut în portul Novorossiisk, hub major pentru exporturile de petrol rusesc, de unde pleacă aproximativ o cincime din cantitatea totală exportată de Rusia.

Administrația Trump, acuzații privind ștergerea dovezilor (sursa: X/Tom Dreisbach)
Internațional

Trump încearcă să șteargă datele despre atacul fanilor săi asupra Capitoliului

Administrația președintelui american Donald Trump ar fi încercat să șteargă sau să modifice înregistrările legate de asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Atunci, susținători ai republicanului au intrat cu forța în clădire pentru a bloca ratificarea victoriei lui Joe Biden, potrivit unei investigații realizate de National Public Radio (NPR). Date modificate în dosarele protestatarilor grațiați După revenirea lui Trump la Casa Albă, NPR susține că au fost identificate dovezi privind încercări de alterare a informațiilor oficiale în dosarele a peste 1.500 de persoane grațiate. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Printre acestea se numără inculpați pentru conspirație subversivă și agresiuni împotriva forțelor de ordine. Eliminarea termenilor „revoltă” și „tulburări” din documente oficiale Conform sursei citate, Departamentul de Justiție ar fi eliminat din documente mențiunile directe despre 6 ianuarie, inclusiv termenii „revoltă” și „tulburări”. De asemenea, zeci de procurori implicați în aceste dosare ar fi fost demiși. Trump îi prezintă pe participanți drept „patrioți” Administrația republicană i-ar descrie pe participanții la asalt drept „mari patrioți” care ar fi fost „vizați de guvern”. Termenul „insurgenți” este evitat, deși a fost folosit de președintele democrat Joe Biden. Trump, inculpat pentru subminarea certificării alegerilor din 2020 Donald Trump a fost pus sub acuzare într-un dosar federal pentru tentativa de subminare a certificării alegerilor din 2020. Procesul a fost însă închis după victoria sa electorală din 2024. Documentele și filmările analizei NPR contrazic narativul oficial NPR a analizat peste 1.500 de dosare, imagini video și mărturii, concluzionând că violența a fost extinsă. Documentele descriu sute de agresiuni asupra polițiștilor, precum lovituri cu obiecte contondente, îmbrânceli, zdrobiri și utilizarea spray-urilor chimice. Potrivit organizației civice CREW, peste 30 de participanți grațiați au fost arestați din nou pentru infracțiuni grave: abuzuri sexuale asupra minorilor, pornografie infantilă, posesie ilegală de arme, amenințări la adresa oficialilor, inclusiv a lui Hakeem Jeffries. Cum a început asaltul asupra Capitoliului Atacul din 6 ianuarie 2021 a urmat unui discurs al lui Donald Trump, în care acesta și-a îndemnat susținătorii să meargă spre Capitoliu și „să lupte cu toate puterile”. În urma violențelor, cinci persoane au murit în primele 36 de ore, iar patru polițiști s-au sinucis în lunile următoare. Printre victime se numără protestatara Ashli Babbit și ofițerul Brian Sicknick. Diviziune politică adâncită la cinci ani de la atac La cinci ani de la evenimente, polarizarea dintre republicani și democrați este mai accentuată ca niciodată. Condamnarea aproape unanimă din 2021 a fost înlocuită de poziții radical opuse. Trump i-a grațiat pe toți participanții la atacul asupra Capitoliului La 20 ianuarie 2025, în prima zi a noului mandat, Trump a grațiat în bloc toți inculpații implicați în dosarele legate de 6 ianuarie. Astfel a anulat cea mai amplă anchetă din istoria Departamentului de Justiție. Democrații cer menținerea memoriei publice a evenimentelor Parlamentari democrați au organizat ceremonii de comemorare pe treptele Capitoliului, acuzând Casa Albă că rescrie realitatea. Liderul democrat Chuck Schumer a catalogat drept „distorionare malefică a adevărului” noul site al administrației republicanilor. Susținători ai lui Trump au marcat aniversarea prin marșuri Simpatizanții lui Trump au refăcut traseul asaltului din 2021. Printre ei s-a aflat Enrique Tarrio, fost lider Proud Boys, grațiat după o condamnare la 22 de ani de închisoare. Acesta a declarat că este „și mai mândru” de apartenența sa la organizație.

Rusia atacă o fabrică americană din Ucraina (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinărie rusească din Krasnodar, devastată de drone ucrainene în ajunul Anului Nou

O rafinărie din Tuapse (Krasnodar), situată în sud-vestul Rusiei, a fost vizată miercuri dimineață de un atac ucrainean cu drone. Unitatea are o capacitate anuală estimată de aproximativ 12 milioane de tone de țiței procesat. Atacul asupra rafinăriei a fost „un succes” Potrivit informațiilor militare ucrainene, facilitățile rafinăriei au fost lovite cu succes în cadrul unui „atac cu dronă”. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Surse din Ministerul ucrainean al Apărării, au afirmar că au fost avariate conducte de petrol și echipamente ale terminalului de coastă al rafinăriei din Krasnodar. Surse citate de Ukrainska Pravda au precizat că personalul Direcției Generale de Informații a Ucrainei a transmis un mesaj ironic, descriind atacul drept „artificii de Anul Nou” adresate părții ruse, în contextul apropierii sărbătorilor. Atacurile cu drone continuă de ambele părți ale frontului În aceeași zi, cel puțin șase persoane au fost rănite în orașul portuar Odesa, în sudul Ucrainei, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 101 drone rusești într-un interval scurt de timp, însă au raportat și 20 de lovituri în 11 puncte diferite de pe teritoriul Ucrainei.

Presupusul atac asupra reședinței lui Putin (sursa: TASS)
Internațional

VIDEO „Dovada” că o reședință a lui Putin ar fi fost atacată: resturi nelocalizate de dronă în omăt

Ministerul Apărării din Rusia a prezentat detalii despre un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai. Atacul ar fi avut loc în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, potrivit autorităților ruse. Ministerul Apărării rus: 91 de drone ar fi vizat zona Valdai Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, a declarat că „regimul de la Kiev” ar fi lansat un atac cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Conform datelor prezentate de Moscova, un total de 91 de drone ar fi fost lansate din puncte diferite, traversând regiunile Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod. Drone doborâte în mai multe regiuni rusești Autoritățile ruse susțin că sistemele antiaeriene au doborât: 49 de drone în regiunea Briansk 1 dronă în regiunea Smolensk 41 de drone în regiunea Novgorod Primele atacuri ar fi avut loc pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00, cu drone care zburau la joasă altitudine și ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv. Atacul ar fi fost „planificat și direcționat” către reședința prezidențială Potrivit lui Romanenkov, numărul dronelor și coordonarea acestora „confirmă” că ținta ar fi fost reședința președintelui rus din regiunea Novgorod. El a descris operațiunea ca fiind „selectivă și atent planificată”. Moscova: nu au existat victime sau pagube Ministerul Apărării rus a precizat că atacul nu a provocat victime sau distrugeri pe teritoriul Rusiei și că reședința prezidențială nu a fost afectată. Instituția a publicat și o înregistrare video cu resturi ale unei drone și o hartă a traiectoriilor presupuselor aparate fără pilot. Reacția Kremlinului: referire și la negocierile de pace Kremlinul a asociat presupusul atac și cu procesul negocierilor de pace, susținând că incidentul ar submina demersurile președintelui american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Rusia își va „înăspri poziția” la negocieri, fără a oferi detalii. Reacții internaționale: condamnări și scepticism Iranul și Belarus au condamnat atacul raportat de Rusia. În schimb, mai multe state europene, inclusiv Franța, au exprimat rezerve și au invocat lipsa unor dovezi clare privind incidentul. Tentative raportate și nivel ridicat de securitate De la începutul războiului din Ucraina, Kievul a relatat despre peste 12 tentative de asasinat sau răpire îndreptate împotriva președintelui Volodimir Zelenski. Este pentru prima dată când Moscova relatează un posibil atac îndreptat asupra liderului rus, a cărui securitate a fost semnificativ consolidată după 2022. Între timp, Donald Trump, care a discutat recent atât cu Zelenski, cât și cu Putin, și-a exprimat public furia după apariția informațiilor despre presupusul atac.

Atacul asupra reședinței lui Putin, o minciună (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Minciuna despre atacul asupra reședinței lui Putin, demontată. Medvedev îl vrea mort pe Zelenski

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a amenințat cu moartea iminentă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat marți pe Telegram și presărat cu insulte. Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, este cunoscut pentru declarațiile sale agresive la adresa Kievului și a aliaților occidentali. Reacție la discursul de Crăciun al lui Zelenski Medvedev a comentat discursul de Crăciun al președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski ar fi dorit moartea unei „persoane”, interpretată ca fiind Vladimir Putin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Acesta a acuzat că liderul ucrainean dorește moartea „întregii Rusii” și că ar fi ordonat atacuri masive împotriva țării. Limbaj insultător și amenințări explicite În mesajul său, Medvedev a recurs la jigniri și sugestii privind o „moarte violentă” a lui Zelenski, susținând că „Doamna cu coasa” i-ar „sufla în ceafă”. El nu l-a numit direct pe președintele ucrainean, dar referirile au fost evidente. Mai mult, fostul președinte rus a sugerat că, după moarte, corpul lui Zelenski ar trebui expus la muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg „în scopuri științifice”. Referințe istorice: muzeul Kunstkamera și Petru cel Mare Kunstkamera, fondată în secolul al XVIII-lea de țarul Petru I, este cunoscută pentru colecțiile sale de curiozități, inclusiv exponate cu malformații. Medvedev a făcut referire la această instituție pentru a-și întări mesajul provocator. Declarațiile lui Zelenski: dorința de pace pentru Ucraina În mesajul său de Ajunul Crăciunului, Zelenski a rostit fraza: „Fie ca el să piară”, fără a menționa nume. Ulterior, el a subliniat că ucrainenii cer „ceva mai mare”: pace pentru Ucraina. Acuzații privind atacuri cu drone asupra reședinței lui Putin Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească cu drone o reședință a lui Vladimir Putin în regiunea Novgorod. Kievul a respins ferm acuzațiile. Donald Trump a afirmat că a fost informat de Putin în legătură cu presupusul incident în timpul unei convorbiri telefonice. Lipsa dovezilor privind atacul: relatări locale contrazic Kremlinul Locuitorii din regiunea Novgorod au declarat că nu au auzit explozii sau drone și că nu au fost emise alerte aeriene. Publicația independentă rusă „Mojem Obiasniti” notează că povestea unui atac masiv cu drone pare neverosimilă în lipsa oricăror dovezi locale. Divergențe în cifrele comunicate de autoritățile ruse Lavrov a vorbit despre 91 de drone ucrainene lansate asupra reședinței prezidențiale. Ministerul rus al Apărării a raportat însă 89 de drone la nivelul întregii Federații Ruse, dintre care 23 în regiunea Novgorod, fără a menționa explicit reședința lui Putin. ISW: nu există dovezi care să confirme atacul Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat că nu a identificat dovezi în surse deschise care să confirme un astfel de atac. În mod obișnuit, astfel de operațiuni sunt însoțite de imagini și relatări locale. Suspiciuni privind o „diversiune” a Kremlinului Anumiți analiști ruși din exil consideră că povestea atacului ar putea fi o diversiune pentru a afecta negocierile de pace. Ei susțin că narațiunea a apărut după întâlnirea dintre Zelenski și Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi discutat un posibil acord pentru încetarea războiului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră