joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: atac

325 articole
Internațional

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești

Un petrolier care arborează pavilionul insulelor Palau și care ar putea fi implicat în exportul de petrol rusesc a fost lovit miercuri de o dronă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, au transmis surse media turcești. Incidentul a avut loc în largul provinciei Kastamonu Petrolierul „Elbus” se afla la aproximativ 30 de mile nautice (circa 55 km) de țărm, în largul provinciei turce Kastamonu, în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Membrii echipajului nu au fost răniți, însă nava a suferit avarii în partea superioară. Nava a fost remorcată către portul Inebolu, cu sprijinul Gărzii de Coastă a Turciei. Atacuri anterioare asupra flotei-fantomă La sfârșitul lunii noiembrie, două petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, tot în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură spre portul rusesc Novorossiisk. Ucraina a revendicat atacurile, iar Turcia a protestat ferm, cerând Kyivului și Moscovei să evite acțiuni care pun în pericol siguranța navigației și comerțul în Marea Neagră. Cine deține petrolierul „Elbus” Petrolierul lovit miercuri este înregistrat pe numele unei companii din Hong Kong și navighează sub pavilionul statului Palau, considerat un „pavilion de complezență” și inclus pe mai multe liste negre internaționale. Datele de monitorizare a traficului maritim arată că „Elbus” a plecat din Singapore și a traversat strâmtoarea Bosfor cu câteva zile înainte de incident. După intrarea în Marea Neagră, nava și-a schimbat direcția către nord-est, părând să se îndrepte spre Rusia. Același petrolier a mai acostat în iulie anul trecut în portul Novorossiisk, hub major pentru exporturile de petrol rusesc, de unde pleacă aproximativ o cincime din cantitatea totală exportată de Rusia.

Petrolier din flota-fantomă rusă, atacat de Ucraina (sursa: ntv.com.tr)
Administrația Trump, acuzații privind ștergerea dovezilor (sursa: X/Tom Dreisbach)
Internațional

Trump încearcă să șteargă datele despre atacul fanilor săi asupra Capitoliului

Administrația președintelui american Donald Trump ar fi încercat să șteargă sau să modifice înregistrările legate de asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Atunci, susținători ai republicanului au intrat cu forța în clădire pentru a bloca ratificarea victoriei lui Joe Biden, potrivit unei investigații realizate de National Public Radio (NPR). Date modificate în dosarele protestatarilor grațiați După revenirea lui Trump la Casa Albă, NPR susține că au fost identificate dovezi privind încercări de alterare a informațiilor oficiale în dosarele a peste 1.500 de persoane grațiate. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Printre acestea se numără inculpați pentru conspirație subversivă și agresiuni împotriva forțelor de ordine. Eliminarea termenilor „revoltă” și „tulburări” din documente oficiale Conform sursei citate, Departamentul de Justiție ar fi eliminat din documente mențiunile directe despre 6 ianuarie, inclusiv termenii „revoltă” și „tulburări”. De asemenea, zeci de procurori implicați în aceste dosare ar fi fost demiși. Trump îi prezintă pe participanți drept „patrioți” Administrația republicană i-ar descrie pe participanții la asalt drept „mari patrioți” care ar fi fost „vizați de guvern”. Termenul „insurgenți” este evitat, deși a fost folosit de președintele democrat Joe Biden. Trump, inculpat pentru subminarea certificării alegerilor din 2020 Donald Trump a fost pus sub acuzare într-un dosar federal pentru tentativa de subminare a certificării alegerilor din 2020. Procesul a fost însă închis după victoria sa electorală din 2024. Documentele și filmările analizei NPR contrazic narativul oficial NPR a analizat peste 1.500 de dosare, imagini video și mărturii, concluzionând că violența a fost extinsă. Documentele descriu sute de agresiuni asupra polițiștilor, precum lovituri cu obiecte contondente, îmbrânceli, zdrobiri și utilizarea spray-urilor chimice. Potrivit organizației civice CREW, peste 30 de participanți grațiați au fost arestați din nou pentru infracțiuni grave: abuzuri sexuale asupra minorilor, pornografie infantilă, posesie ilegală de arme, amenințări la adresa oficialilor, inclusiv a lui Hakeem Jeffries. Cum a început asaltul asupra Capitoliului Atacul din 6 ianuarie 2021 a urmat unui discurs al lui Donald Trump, în care acesta și-a îndemnat susținătorii să meargă spre Capitoliu și „să lupte cu toate puterile”. În urma violențelor, cinci persoane au murit în primele 36 de ore, iar patru polițiști s-au sinucis în lunile următoare. Printre victime se numără protestatara Ashli Babbit și ofițerul Brian Sicknick. Diviziune politică adâncită la cinci ani de la atac La cinci ani de la evenimente, polarizarea dintre republicani și democrați este mai accentuată ca niciodată. Condamnarea aproape unanimă din 2021 a fost înlocuită de poziții radical opuse. Trump i-a grațiat pe toți participanții la atacul asupra Capitoliului La 20 ianuarie 2025, în prima zi a noului mandat, Trump a grațiat în bloc toți inculpații implicați în dosarele legate de 6 ianuarie. Astfel a anulat cea mai amplă anchetă din istoria Departamentului de Justiție. Democrații cer menținerea memoriei publice a evenimentelor Parlamentari democrați au organizat ceremonii de comemorare pe treptele Capitoliului, acuzând Casa Albă că rescrie realitatea. Liderul democrat Chuck Schumer a catalogat drept „distorionare malefică a adevărului” noul site al administrației republicanilor. Susținători ai lui Trump au marcat aniversarea prin marșuri Simpatizanții lui Trump au refăcut traseul asaltului din 2021. Printre ei s-a aflat Enrique Tarrio, fost lider Proud Boys, grațiat după o condamnare la 22 de ani de închisoare. Acesta a declarat că este „și mai mândru” de apartenența sa la organizație.

Rusia atacă o fabrică americană din Ucraina (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinărie rusească din Krasnodar, devastată de drone ucrainene în ajunul Anului Nou

O rafinărie din Tuapse (Krasnodar), situată în sud-vestul Rusiei, a fost vizată miercuri dimineață de un atac ucrainean cu drone. Unitatea are o capacitate anuală estimată de aproximativ 12 milioane de tone de țiței procesat. Atacul asupra rafinăriei a fost „un succes” Potrivit informațiilor militare ucrainene, facilitățile rafinăriei au fost lovite cu succes în cadrul unui „atac cu dronă”. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Surse din Ministerul ucrainean al Apărării, au afirmar că au fost avariate conducte de petrol și echipamente ale terminalului de coastă al rafinăriei din Krasnodar. Surse citate de Ukrainska Pravda au precizat că personalul Direcției Generale de Informații a Ucrainei a transmis un mesaj ironic, descriind atacul drept „artificii de Anul Nou” adresate părții ruse, în contextul apropierii sărbătorilor. Atacurile cu drone continuă de ambele părți ale frontului În aceeași zi, cel puțin șase persoane au fost rănite în orașul portuar Odesa, în sudul Ucrainei, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 101 drone rusești într-un interval scurt de timp, însă au raportat și 20 de lovituri în 11 puncte diferite de pe teritoriul Ucrainei.

Presupusul atac asupra reședinței lui Putin (sursa: TASS)
Internațional

VIDEO „Dovada” că o reședință a lui Putin ar fi fost atacată: resturi nelocalizate de dronă în omăt

Ministerul Apărării din Rusia a prezentat detalii despre un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai. Atacul ar fi avut loc în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, potrivit autorităților ruse. Ministerul Apărării rus: 91 de drone ar fi vizat zona Valdai Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, a declarat că „regimul de la Kiev” ar fi lansat un atac cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Conform datelor prezentate de Moscova, un total de 91 de drone ar fi fost lansate din puncte diferite, traversând regiunile Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod. Drone doborâte în mai multe regiuni rusești Autoritățile ruse susțin că sistemele antiaeriene au doborât: 49 de drone în regiunea Briansk 1 dronă în regiunea Smolensk 41 de drone în regiunea Novgorod Primele atacuri ar fi avut loc pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00, cu drone care zburau la joasă altitudine și ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv. Atacul ar fi fost „planificat și direcționat” către reședința prezidențială Potrivit lui Romanenkov, numărul dronelor și coordonarea acestora „confirmă” că ținta ar fi fost reședința președintelui rus din regiunea Novgorod. El a descris operațiunea ca fiind „selectivă și atent planificată”. Moscova: nu au existat victime sau pagube Ministerul Apărării rus a precizat că atacul nu a provocat victime sau distrugeri pe teritoriul Rusiei și că reședința prezidențială nu a fost afectată. Instituția a publicat și o înregistrare video cu resturi ale unei drone și o hartă a traiectoriilor presupuselor aparate fără pilot. Reacția Kremlinului: referire și la negocierile de pace Kremlinul a asociat presupusul atac și cu procesul negocierilor de pace, susținând că incidentul ar submina demersurile președintelui american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Rusia își va „înăspri poziția” la negocieri, fără a oferi detalii. Reacții internaționale: condamnări și scepticism Iranul și Belarus au condamnat atacul raportat de Rusia. În schimb, mai multe state europene, inclusiv Franța, au exprimat rezerve și au invocat lipsa unor dovezi clare privind incidentul. Tentative raportate și nivel ridicat de securitate De la începutul războiului din Ucraina, Kievul a relatat despre peste 12 tentative de asasinat sau răpire îndreptate împotriva președintelui Volodimir Zelenski. Este pentru prima dată când Moscova relatează un posibil atac îndreptat asupra liderului rus, a cărui securitate a fost semnificativ consolidată după 2022. Între timp, Donald Trump, care a discutat recent atât cu Zelenski, cât și cu Putin, și-a exprimat public furia după apariția informațiilor despre presupusul atac.

Atacul asupra reședinței lui Putin, o minciună (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Minciuna despre atacul asupra reședinței lui Putin, demontată. Medvedev îl vrea mort pe Zelenski

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a amenințat cu moartea iminentă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat marți pe Telegram și presărat cu insulte. Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, este cunoscut pentru declarațiile sale agresive la adresa Kievului și a aliaților occidentali. Reacție la discursul de Crăciun al lui Zelenski Medvedev a comentat discursul de Crăciun al președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski ar fi dorit moartea unei „persoane”, interpretată ca fiind Vladimir Putin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Acesta a acuzat că liderul ucrainean dorește moartea „întregii Rusii” și că ar fi ordonat atacuri masive împotriva țării. Limbaj insultător și amenințări explicite În mesajul său, Medvedev a recurs la jigniri și sugestii privind o „moarte violentă” a lui Zelenski, susținând că „Doamna cu coasa” i-ar „sufla în ceafă”. El nu l-a numit direct pe președintele ucrainean, dar referirile au fost evidente. Mai mult, fostul președinte rus a sugerat că, după moarte, corpul lui Zelenski ar trebui expus la muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg „în scopuri științifice”. Referințe istorice: muzeul Kunstkamera și Petru cel Mare Kunstkamera, fondată în secolul al XVIII-lea de țarul Petru I, este cunoscută pentru colecțiile sale de curiozități, inclusiv exponate cu malformații. Medvedev a făcut referire la această instituție pentru a-și întări mesajul provocator. Declarațiile lui Zelenski: dorința de pace pentru Ucraina În mesajul său de Ajunul Crăciunului, Zelenski a rostit fraza: „Fie ca el să piară”, fără a menționa nume. Ulterior, el a subliniat că ucrainenii cer „ceva mai mare”: pace pentru Ucraina. Acuzații privind atacuri cu drone asupra reședinței lui Putin Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească cu drone o reședință a lui Vladimir Putin în regiunea Novgorod. Kievul a respins ferm acuzațiile. Donald Trump a afirmat că a fost informat de Putin în legătură cu presupusul incident în timpul unei convorbiri telefonice. Lipsa dovezilor privind atacul: relatări locale contrazic Kremlinul Locuitorii din regiunea Novgorod au declarat că nu au auzit explozii sau drone și că nu au fost emise alerte aeriene. Publicația independentă rusă „Mojem Obiasniti” notează că povestea unui atac masiv cu drone pare neverosimilă în lipsa oricăror dovezi locale. Divergențe în cifrele comunicate de autoritățile ruse Lavrov a vorbit despre 91 de drone ucrainene lansate asupra reședinței prezidențiale. Ministerul rus al Apărării a raportat însă 89 de drone la nivelul întregii Federații Ruse, dintre care 23 în regiunea Novgorod, fără a menționa explicit reședința lui Putin. ISW: nu există dovezi care să confirme atacul Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat că nu a identificat dovezi în surse deschise care să confirme un astfel de atac. În mod obișnuit, astfel de operațiuni sunt însoțite de imagini și relatări locale. Suspiciuni privind o „diversiune” a Kremlinului Anumiți analiști ruși din exil consideră că povestea atacului ar putea fi o diversiune pentru a afecta negocierile de pace. Ei susțin că narațiunea a apărut după întâlnirea dintre Zelenski și Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi discutat un posibil acord pentru încetarea războiului.

Kievul neagă atacul asupra lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ucraina nu a atacat nici o reședință a lui Putin, sunt minciuni ale Moscovei, insistă Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că Rusia „minte” atunci când acuză Ucraina de o tentativă de atac cu drone asupra unei reședințe a președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Kiev, acuzațiile au fost fabricate pentru a justifica noi atacuri asupra Ucrainei. Zelenski a afirmat că povestea despre presupusul atac este „evident falsă”. Moscova acuză, Kievul dezminte Acuzațiile au fost formulate inițial de ministrul rus de externe Serghei Lavrov și au fost reluate ulterior și de alți oficiali ruși. Citește și: Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea: „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimțirea de a bloca țara?” Kievul respinge însă ferm aceste afirmații, susținând că este vorba despre o provocare propagandistică. „Rușii au inventat acum o poveste evident falsă despre un pretins atac asupra reședinței dictatorului rus, pentru a avea o scuză să-și continue atacurile împotriva Ucrainei”, a scris Zelenski. „Afirmatii periculoase” care ar afecta negocierile de pace Zelenski a calificat declarațiile lui Lavrov drept „afirmații periculoase”, susținând că acestea urmăresc subminarea progreselor înregistrate de echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite. Liderul ucrainean s-a întâlnit duminică în Florida cu președintele american Donald Trump, la reședința acestuia de la Mar-a-Lago, unde au fost discutate propuneri pentru un plan de pace. Zelenski a numit afirmațiile Moscovei „tactici mincinoase tipic rusești”. „Important acum este ca lumea să nu rămână tăcută și ca rușii să nu submineze progresele către pace”, a punctat acesta. Lavrov susține că 91 de drone ar fi vizat o reședință prezidențială Potrivit declarațiilor lui Serghei Lavrov, Ucraina ar fi lansat noaptea trecută 91 de drone cu rază lungă de acțiune către o reședință a lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod. Oficialul rus a afirmat că toate dronele ar fi fost doborâte de apărarea antiaeriană. Lavrov a mai declarat că Rusia nu intenționează să se retragă din procesul de negociere cu SUA, dar că își va „revizui pozițiile”, acuzând Kievul de „politică de terorism de stat”. Acesta a susținut că au fost deja selectate ținte pentru eventuale lovituri de represalii. Putin l-ar fi informat telefonic pe Trump Consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat că, după presupusul atac, președintele rus l-a informat pe Donald Trump că își va revizui angajamentele asumate în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului. Mesajul ar fi fost transmis în timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc luni, după întâlnirea față în față dintre Trump și Zelenski la Mar-a-Lago. Zelenski cere o reacție internațională Zelenski a negat din nou că Ucraina ar fi încercat să atace reședința lui Vladimir Putin și a afirmat că Moscova încearcă să submineze procesul de pace și să găsească justificări pentru atacuri asupra instituțiilor ucrainene. Liderul ucrainean a făcut apel la o reacție adecvată din partea lui Donald Trump și a comunității internaționale în fața amenințărilor formulate de Rusia.

Atacatorul din metroul parizian, ordin de deportare (sursa: Pexels/Masood Aslami)
Internațional

Atacatorul celor trei femei de la metrou trebuia deportat din țară încă din vara lui 2025 (Franța)

Guvernul francez a anunțat că bărbatul suspectat că ar fi rănit trei femei în metroul parizian fusese deja condamnat anterior pentru jaf agravat și agresiune sexuală și era vizat de un ordin de deportare emis la jumătatea anului 2025. Suspectul, cetățean malian aflat ilegal în Franța Potrivit Ministerului de Interne, suspectul este cetățean malian cu ședere ilegală în Franța și era cunoscut de autorități pentru distrugere de bunuri sub influența drogurilor. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev El a fost închis în ianuarie 2024 pentru jaf agravat și agresiune sexuală, ca urmare a unei condamnări anterioare. Atacul din metroul parizian: trei femei rănite Incidentul a avut loc pe linia 3 a metroului din Paris, în zona stațiilor Arts-et-Métiers, République și Opéra. Bărbatul este suspectat că ar fi rănit ușor trei femei cu un cuțit. Ancheta ia în calcul în primul rând ipoteza unei posibile afecțiuni mintale, nu o motivație teroristă. Suspectul, arestat câteva ore după incident Bărbatul a fost reținut la domiciliul său din Sarcelles, la nord de Paris, la câteva ore după atac. Identificarea sa a fost posibilă datorită imaginilor de pe camerele de supraveghere și geolocalizării telefonului mobil. Ordin de deportare emis în 2025 După ispășirea pedepsei între ianuarie 2024 și iulie 2025, suspectul, în vârstă de 25 de ani, a primit ordin de a părăsi teritoriul francez și a fost plasat într-un centru de detenție administrativă. Ministerul de Interne a precizat că ordinul de deportare nu a putut fi pus în aplicare în termenul legal de 90 de zile deoarece nu a putut fi obținut un permis consular, din lipsa unui document de identitate valabil. În aceste condiții, bărbatul a fost plasat ulterior în arest la domiciliu.

Jimmy Kimmel, atac la Donald Trump (sursa: Facebook/Jimmy Kimmel)
Internațional

Comediantul și starul TV Jimmy Kimmel, cu referire la Trump: „Tirania prosperă în SUA”

Umoristul american Jimmy Kimmel a declarat că anul 2025 a fost „un an foarte bun” pentru fascism în Statele Unite. Mesajul a fost transmis într-o alocuțiune difuzată de postul britanic Channel 4, joi seara. Declarațiile vin după o perioadă tensionată pentru prezentator, a cărui emisiune a fost suspendată temporar în septembrie. Discurs alternativ de Crăciun pe Channel 4 Din 1993, Channel 4 difuzează anual un mesaj de Crăciun alternativ celui susținut de monarhul britanic. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Anul acesta, postul public l-a invitat pe Jimmy Kimmel, unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori de „late night show” din Statele Unite. Suspendarea emisiunii după acuzații la adresa dreptei americane Emisiunea „Jimmy Kimmel Live!” a fost suspendată în septembrie, după ce prezentatorul a acuzat dreapta americană că exploatează politic asasinarea influencerului susținător al lui Donald Trump, Charlie Kirk. În mesajul său, Kimmel a făcut referire la acest episod și la acuzațiile de cenzură, amintind că a revenit pe post o săptămână mai târziu. „Tirania prosperă aici” „Tirania prosperă aici”, a declarat Jimmy Kimmel, afirmând că, din perspectiva derapajelor autoritare, anul 2025 a fost „un an foarte bun” pentru Statele Unite. El a subliniat că nu știe exact ce se întâmplă în Regatul Unit, dar „știe foarte bine ce se petrece în America”. Ironii la adresa președintelui american: „Regele Donnie al VIII-lea” Kimmel l-a numit în mod ironic pe președintele american „regele Donnie al VIII-lea”, făcând o trimitere la Henric al VIII-lea. Prezentatorul a adăugat că liderul de la Casa Albă „a pierdut”, amintind că emisiunea sa a fost prelungită până la jumătatea anului 2027. Mesaj pentru britanici: „Nu ne abandonați” În finalul discursului, Jimmy Kimmel a făcut apel la publicul britanic să nu îi abandoneze pe americani: „Traversăm o perioadă dificilă în acest moment, dar vom ieși din ea”, a spus acesta. Printre personalitățile care au rostit în trecut mesajul alternativ de Crăciun pe Channel 4 se numără și actorul și scriitorul Stephen Fry (2023), sau Edward Snowden, în 2013.

Trei femei, rănite cu cuțitul la metrou în Paris (sursa: Pexels/Masood Aslami)
Internațional

Trei femei, rănite cu cuțitul la metrou. Suspectul a fost prins rapid în afara Capitalei (Paris)

Trei femei au fost rănite vineri după-amiază într-un atac cu cuțitul în metroul din Paris, comis de un bărbat care a fugit inițial, dar a fost ulterior prins în apropierea capitalei, a anunțat justiția franceză. Trei agresiuni, trei stații Potrivit operatorului de transport public RATP, agresiunile au avut loc în trei stații de pe aceeași linie de metrou, în zona centrală a orașului, în jurul amiezii. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Două dintre victime au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spital, starea lor nefiind critică, iar a treia s-a prezentat singură la o unitate medicală, a transmis prefectura de poliție. Atacatorul, un tânăr de 25 de ani, a fost identificat rapid datorită imaginilor de pe camerele de supraveghere. Acesta era deja cunoscut poliției pentru infracțiuni precum distrugere de bunuri private. A fost reținut în cursul după-amiezii în departamentul Val-d'Oise, la nord-vest de Paris, au precizat autoritățile. Internele vorbesc de „nivelul foarte ridicat al amenințării teroriste” A fost deschisă o anchetă pentru tentativă de omucidere voluntară și violențe comise cu armă albă, investigațiile fiind coordonate de Serviciul de Siguranță Regională a Transporturilor (SRT). Prefectul poliției din Paris, Patrice Faure, a lăudat „reactivitatea și mobilizarea” forțelor de ordine, care au intervenit rapid și au reținut suspectul. Incidentul survine într-o perioadă în care Franța se află în alertă sporită. Săptămâna trecută, ministrul de interne Laurent Nunez a cerut prefecților și responsabililor din securitate să manifeste „vigilență maximă” în contextul apropiatelor sărbători de Anul Nou, invocând „nivelul foarte ridicat al amenințării teroriste” și posibile riscuri de tulburări ale ordinii publice, inclusiv în transportul public.

Ucraina lovește rafinăria rusă Novoshakhtinsk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinăria rusă Novoșahtinsk, care livrează motorină și kerosen armatei, lovită dur de Ucraina

Statul Major al armatei ucrainene a confirmat că, pe 25 decembrie, unități ale Forțelor Aeriene au lovit rafinăria de petrol Novoshakhtinsk din regiunea Rostov, Federația Rusă, folosind rachete de croazieră Storm Shadow. Au fost înregistrate numeroase explozii, iar amploarea pagubelor este în curs de evaluare. Ținta a fost lovită: numeroase explozii raportate Potrivit raportului oficial, ținta a fost atinsă cu succes. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Martorii au semnalat mai multe explozii pe teritoriul rafinăriei, iar autoritățile analizează în prezent consecințele atacului și gradul distrugerilor. Importanța strategică a rafinăriei Novoshakhtinsk Statul Major ucrainean a subliniat că rafinăria Novoshakhtinsk este unul dintre cei mai mari furnizori de produse petroliere din sudul Federației Ruse. De asemenea, reprezintă o componentă importantă în aprovizionarea armatei ruse. Instalația produce și livrează în special: motorină kerosen de aviație Capacitatea totală de depozitare a rezervoarelor rafinăriei depășește 210.000 metri cubi. Obiectivul Ucrainei: reducerea potențialului militar-economic al Rusiei Conform comunicatului, Forțele de Apărare ale Ucrainei vor continua acțiunile menite să: slăbească potențialul militar și economic al Rusiei limiteze capacitatea logistică a armatei ruse determine încetarea agresiunii armate împotriva Ucrainei Reprezentanții armatei ucrainene au subliniat că astfel de lovituri fac parte din strategia militară de a reduce capacitatea Rusiei de a-și susține operațiunile pe front.

Eroul lăudat, după atacul din Sydney (sursa: jpost.com)
Eveniment

Un musulman l-a dezarmat pe unul din atacatorii evreilor din Sydney. Rănit, e în spital

Australienii au elogiat duminică un bărbat considerat „erou” după ce intervenția sa curajoasă a salvat numeroase vieți în timpul atacului armat de pe celebra plajă Bondi din Sydney. Atacul a fost calificat de autorități drept „terorist” și „antisemit”. Momentul confruntării, surprins în imagini virale Autoritățile australiene au anunțat că doi atacatori înarmați au împușcat mortal 11 persoane și multe altele au fost răniteîn atacul de duminică, unul dintre cele mai sângeroase incidente de acest tip din Australia din ultimii ani. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder După atac, pe rețelele sociale au circulat imagini în care se vede cum un bărbat se luptă cu unul dintre atacatori în momentul în care acesta deschide focul asupra civililor neînarmați. În imagini, bărbatul reușește să smulgă arma din mâinile agresorului și să o îndrepte împotriva acestuia, oprind atacul. Ahmed al Ahmed, identificat drept bărbatul care a intervenit Postul local 7News l-a identificat pe bărbat drept Ahmed al Ahmed, un musulman în vârstă de 43 de ani, vânzător de fructe. Potrivit informațiilor difuzate de presa australiană, acesta a fost rănit de două ori prin împușcare în timpul confruntării. Familia confirmă: „Este un erou 100%” Presa a discutat cu un bărbat pe nume Mustapha, care a declarat că este vărul lui Ahmed al Ahmed. Acesta a precizat că bărbatul se află internat în spital. „Este la spital și nu știm exact ce se întâmplă în interior. Sperăm că se va restabili complet. Este un erou 100%”, a declarat Mustapha. Val de susținere în mediul online În mediul online, Ahmed al Ahmed a fost lăudat pentru curajul și viteza sa de reacție, fiind descris de numeroși utilizatori drept un exemplu de solidaritate și spirit civic în fața violenței extreme. Prim-ministrul Australiei, Anthony Albanese, a elogiat public intervenția lui Ahmed al Ahmed, precum și a altor persoane care au acționat curajos în timpul atacului, numindu-i „eroi”.

Atac armat antisemit la Sydney (sursa: X/Daniel Sinnott)
Internațional

Uciderea evreilor aflați pe plaja Bondi (Sydney), efect al recunoașterii Palestinei (Netanyahu)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat guvernul australian că „a turnat gaz pe focul antisemitismului” înainte de atacul armat comis duminică pe plaja Bondi din Sydney, unde 11 persoane au fost ucise în timpul unei sărbători evreiești. Atacul, calificat de autorități drept un act terorist, a avut loc în timp ce comunitatea evreiască celebra Hanuka. Atac terorist pe plaja Bondi: 11 morți și zeci de răniți Doi indivizi au deschis focul duminică asupra unei mulțimi adunate pe celebra plajă Bondi din Sydney, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 29, potrivit autorităților australiene. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Unul dintre atacatori a fost ucis de forțele de ordine, iar celălalt se află în stare gravă, conform poliției din statul New South Wales, care a catalogat incidentul drept „un act terorist”. În momentul atacului, pe plajă avea loc un eveniment festiv dedicat sărbătorii evreiești Hanuka. Netanyahu: „Politica Australiei a alimentat antisemitismul” Benjamin Netanyahu a declarat că l-a avertizat anterior pe premierul australian Anthony Albanese cu privire la riscurile creșterii antisemitismului. El a făcut referire la o scrisoare trimisă în august, după ce Australia a anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian. „În urmă cu trei luni, i-am scris prim-ministrului australian pentru a-i spune că politica dumneavoastră toarnă gaz pe focul antisemitismului”, a spus Netanyahu într-un discurs televizat. „Antisemitismul este un cancer care se propagă atunci când liderii rămân tăcuți și nu acționează”, a adăugat premierul israelian. Reacția diplomației israeliene: apel la acțiune fermă Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-a cerut duminică omologului său australian „să acționeze cu fermitate” împotriva antisemitismului. Într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe australian Penny Wong, Saar și-a exprimat „tristețea profundă” după ceea ce a numit „un atac terorist antisemit criminal”. Herzog: „Un atac crud împotriva evreilor” Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost primul oficial israelian care a calificat public atacul drept antisemit. El a declarat la Ierusalim că „frații și surorile noastre din Sydney au fost atacați de teroriști oribili, într-un atac extrem de crud împotriva evreilor”. Herzog a reiterat apelurile către guvernul australian de a lua măsuri ferme împotriva „valului masiv de antisemitism” care afectează societatea australiană. Reacții dure din politica israeliană Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, s-a declarat „îngrozit” de atacul de la Sydney, amintind de alte orașe marcate de atentate antisemite. „Boulder. Manchester. Washington. Și acum Sydney. Tot mai multe orașe devin simboluri ale atacurilor criminale asupra evreilor”, a scris el pe X. Ministrul israelian de extremă dreapta al securității naționale, Itamar Ben Gvir, a acuzat direct guvernul australian, afirmând că „sângele victimelor este pe mâinile” acestuia, în urma deciziei de a recunoaște statul palestinian. Reacția comunității internaționale după atacul din Sydney Atacul antisemit de pe plaja Bondi a fost condamnat de numeroși lideri internaționali. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a transmis condoleanțe și a reafirmat sprijinul Italiei pentru comunitatea evreiască și poporul australian. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că atacul reprezintă „un atac împotriva valorilor noastre comune” și a cerut combaterea antisemitismului „în Germania și în întreaga lume”. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „vești profund bulversante”, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat solidaritatea cu comunitatea evreiască vizată la începutul sărbătorii Hanuka. Și liderii Franței, Olandei, Belgiei și Irlandei au condamnat ferm atacul, reafirmând că antisemitismul nu își are locul în societățile democratice. Autoritățile australiene: „Atacul viza comunitatea evreiască” Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a declarat că atacul a vizat în mod clar comunitatea evreiască din Sydney, aflată în plină celebrare a Hanuka. Șeful poliției statului, Mal Lanyon, a confirmat că este vorba despre un act terorist. Atacul de pe plaja Bondi este unul dintre cele mai grave incidente antisemite din istoria recentă a Australiei și a declanșat o amplă reacție internațională privind combaterea urii și a violenței motivate religios.

Atentat dejucat în Germania, cinci suspecți arestați (sursa: Facebook/Bundespolizei Karriere)
Internațional

Atentat dejucat în Germania: cinci suspecți arestați înainte de atacul asupra unui târg de Crăciun

Autoritățile germane au anunțat sâmbătă seara arestarea a cinci persoane suspectate că pregăteau un atentat cu mașină-capcană, de inspirație islamistă, care viza unul dintre târgurile de Crăciun din Germania. Acțiunea a avut loc într-un context de securitate sporită, pe fondul atacurilor comise în ultimii ani în spații publice aglomerate. Suspecții ar fi vizat un târg de Crăciun din Bavaria Potrivit poliției și parchetului, atentatul urma să fie pus în aplicare în landul Bavaria. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Cei cinci suspecți – un cetățean egiptean, trei marocani și un sirian – au fost reținuți vineri, la un an după atentatul sângeros de la târgul de Crăciun din Magdebourg, care a șocat opinia publică germană. Anchetatorii au precizat că există indicii clare privind o „motivație islamistă” în spatele planului de atac. Rolul-cheie al imamului egiptean Egipteanul, în vârstă de 56 de ani, este imam într-o moschee situată în apropiere de districtul Dingolfing-Landau, lângă München. Conform informațiilor apărute în presa germană, acesta este suspectat că a îndemnat la comiterea atentatului, sugerând utilizarea unui vehicul pentru a provoca cât mai multe victime într-un târg de Crăciun. Trei marocani și un sirian, implicați în plan Autoritățile susțin că cei trei cetățeni marocani, cu vârste de 22, 28 și 30 de ani, ar fi acceptat să participe direct la atac. Cetățeanul sirian, în vârstă de 37 de ani, ar fi avut un rol de susținere și încurajare a acestora. Toți cei cinci suspecți au fost prezentați sâmbătă în fața justiției și plasați în detenție preventivă. Cooperare între serviciile de securitate Ministrul de interne al Bavariei, Joachim Herrmann, a lăudat „excelenta cooperare dintre serviciile de securitate”, subliniind că intervenția rapidă a permis zădărnicirea unui atac „potențial motivat prin islamism”. Autoritățile nu au oferit detalii privind locația exactă a arestărilor sau momentul precis la care urma să fie comis atentatul. Târgurile de Crăciun, sub protecție sporită Târgurile de Crăciun din Germania, evenimente tradiționale care atrag anual milioane de vizitatori, se află de mai mulți ani sub măsuri stricte de securitate. După atentatul islamist din Berlin, din 2016, soldat cu 13 morți, autoritățile au intensificat controalele și supravegherea. Amintirea atacului de la Magdebourg În 2023, un atentat cu mașină-capcană comis la târgul de Crăciun din Magdebourg a provocat șase morți și peste 300 de răniți, accentuând temerile legate de securitatea evenimentelor publice de amploare. Anul trecut, peste 7.000 de târguri de Crăciun organizate pe teritoriul Germaniei au atras aproximativ 170 de milioane de vizitatori. Veniturile generate au fost estimate la 4,2 miliarde de euro, cu o cheltuială medie de 25 de euro per vizitator, subliniind importanța economică majoră a acestor evenimente.

Atac rusesc asupra scutului protector de la Cernobîl (sursa: Pexels/Gáspár Ferenc)
Internațional

Scutul protector de la Cernobîl, deteriorat de o dronă rusească, avertizează AIEA

Scutul de protecție al centralei nucleare de la Cernobîl, construit pentru a limita materialele radioactive provenite din dezastrul din 1986, nu își mai poate îndeplini funcția principală din cauza avariilor suferite în urma unui atac cu dronă atribuit Rusiei, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Structura de izolare din oțel, finalizată în 2019, a fost inspectată recent, iar specialiștii au confirmat că impactul din februarie a compromis capacitatea de izolare, deși elementele de rezistență și sistemele de monitorizare nu au fost afectate permanent. Constatări ale AIEA și necesitatea reparațiilor complete Directorul general Rafael Grossi a precizat că unele reparații au fost realizate, dar restaurarea completă este esențială pentru prevenirea degradării suplimentare și pentru menținerea siguranței nucleare pe termen lung. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Incidentul a implicat o dronă cu focos exploziv puternic, care a lovit învelişul de protecție al reactorului numărul patru, distrus în 1986. Kiev acuză Rusia, Moscova neagă orice implicare Autoritățile ucrainene susțin că drona era rusească, în timp ce Moscova neagă atacul asupra centralei. Nivelurile de radiații au rămas stabile, fără scurgeri detectate, conform datelor ONU. Riscuri nucleare Dezastrul din 1986 a contaminat mare parte din Europa, iar ultimul reactor al centralei a fost închis în 2000. Rusia a ocupat zona Cernobîl în primele săptămâni ale invaziei din 2022, înainte de a se retrage. Inspecția AIEA a fost efectuată simultan cu investigațiile privind daunele provocate infrastructurii energetice de conflictul care se apropie de patru ani.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră