miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: atac

195 articole
Internațional

Putin a atacat infrastructura civilă din Ucraina imediat ce i-a spus lui Trump că nu va face asta

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au escaladat miercuri, la doar câteva ore după ce liderii celor două țări au convenit asupra unei încetări limitate a focului pentru protejarea infrastructurii energetice. Rusia a lansat atacuri aeriene care au provocat incendii și au avariat clădiri civile din Ucraina. Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord cu o pauză temporară a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene, dar a respins cererea președintelui american Donald Trump pentru o încetare a focului de 30 de zile. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE "Rusia atacă infrastructura civilă şi oamenii - chiar acum", a declarat şeful Biroului prezidenţial, Andrii Iermak, în cursul nopţii pe Telegram. În urma noilor atacuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut stoparea oricărei încercări a Rusiei de a prelungi războiul.  Autoritățile regionale din Sumîi au raportat atacuri cu drone asupra a două spitale, care au necesitat evacuarea pacienților și a personalului medical. În regiunea Kiev, un atac rusesc cu drone a rănit un bărbat de 60 de ani și a avariat mai multe case. Potrivit lui Zelenski, Rusia a lansat peste 40 de drone asupra Ucrainei în orele care au urmat convorbirii dintre Trump și Putin. Ucraina anunță interceptarea a 72 de drone rusești Armata ucraineană a declarat că apărarea aeriană a reușit să doboare 72 din cele 145 de drone lansate de Rusia, în timp ce 56 au fost redirecționate prin mijloace electronice. Atacurile rusești au vizat regiunile Sumîi, Odesa, Poltava, Dnipropetrovsk, Kiev și Cernigău, provocând pagube semnificative infrastructurii civile. Pe de altă parte, Ministerul Apărării rus susține că a distrus 57 de drone ucrainene, inclusiv 35 în regiunea de graniță Kursk. Atac ucrainean asupra unui depozit de petrol din Rusia În sudul Rusiei, un atac ucrainean cu dronă a declanșat un incendiu la un depozit de petrol din regiunea Krasnodar, forțând evacuarea a 30 de angajați. Deși incendiul a fost controlat rapid, autoritățile ruse au suspendat temporar zborurile pe trei aeroporturi majore, invocând măsuri de siguranță aeriană. 

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Ponta nu este amenințat de Rusia (sursa: Facebook/Victor Ponta)
Politică

VIDEO Victor Ponta: "Eu nu mă simt în pericol că o să mă atace Rusia"

Ponta nu este amenințat de Rusia: candidatul "independent" la prezidențiale, dar membru PSD, Victor Ponta nu crede că Rusia este un pericol la adresa României. Ponta nu este amenințat de Rusia Într-un interviu (VIDEO) acordat lui Marius Tucă, Ponta a criticat anunțatele investiții europene în apărare. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu "Nu mai investim în nimic, ne înarmăm! Tre' să aibă un sens. Eu recunosc că sunt de acord cu investiții în apărare și repet, făcute cu cap, dar eu nu mă simt în pericol că o să mă atace Rusia pă mine, pă... Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Mai ales cât timp e baza americană aici, nu o să mă atace."

Posibil atac în Germania, în Mannheim (sursa: Die WELT)
Internațional

Incident grav în Germania: o mașină a intrat în mulțime în timpul pregătirilor de carnaval

Posibil atac în Germania, în Mannheim. Un incident grav a avut loc luni, în orașul Mannheim din vestul Germaniei, unde o mașină a intrat într-o mulțime de oameni, potrivit informațiilor transmise poliția locală. Posibil atac în Germania, în Mannheim La scurt timp după incident, autoritățile au lansat o amplă operațiune în centrul orașului Mannheim. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Poliția a confirmat intervenția în curs, însă nu a oferit alte detalii oficiale cu privire la circumstanțele producerii evenimentului sau la numărul exact al victimelor. Primele imagini de la fața locului Potrivit informațiilor din presă, cel puțin o persoană a fost acoperită cu o pânză, semn că ar putea exista victime decedate. Informațiile sunt în curs de actualizare, iar autoritățile locale nu au emis încă un bilanț oficial. Incident produs în contextul pregătirilor de carnaval Tragedia survine într-o perioadă în care în mai multe regiuni ale Germaniei sunt organizate parade și evenimente dedicate sezonului de carnaval, manifestări ce atrag mii de participanți în spații publice. Deocamdată, nu există date care să confirme dacă incidentul are legătură directă cu aceste festivități.

Cercetători francezi recunosc atacul consulatului rus (sursa: 20minutes.fr)
Internațional

Exploziile de la consulatul Rusiei din Marsilia, provocate de doi cercetători francezi de la CNRS

Cercetători francezi recunosc atacarea consulatului rus. Doi cercetători de la Centrul Național de Cercetare Științifică (CNRS) din Franța au fost reținuți luni seară în cadrul anchetei privind atacul cu dispozitive explozive asupra Consulatului general al Rusiei la Marsilia. Cercetători francezi recunosc atacarea consulatului rus Potrivit Parchetului francez, cei doi bărbați, un inginer și un chimist, și-au recunoscut faptele. Citește și: BREAKING Călin Georgescu, oprit în trafic și dus la Parchet, la audieri Incidentul a avut loc luni dimineață, înainte de ora 8.00, când trei sticle de plastic conținând un amestec chimic au fost aruncate în grădina consulatului, două dintre ele explodând fără a provoca pagube sau răniți. Potrivit France Info, cei doi cercetători, cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani, au fost reținuți de poliție în timpul unei manifestații de susținere a Ucrainei, desfășurată luni seară în fața primăriei din Marsilia. Aceștia au explicat că substanțele utilizate în atac au fost un amestec de azot și alte chimicale. În prezent, cei doi suspecți rămân în arest, în timp ce ancheta continuă. Moscova califică atacul drept „act terorist” Autoritățile ruse au reacționat imediat, Ministerul de Externe de la Moscova descriind atacul ca având „toate semnele unui act terorist”. Ambasada Rusiei la Paris a cerut autorităților franceze să consolideze securitatea tuturor instituțiilor diplomatice ruse din Franța, avertizând asupra unor posibile noi provocări. Ancheta penală în Rusia În paralel, Comitetul de Anchetă al Rusiei a anunțat deschiderea unei investigații pentru „atacuri împotriva unor persoane sau instituții care beneficiază de protecție internațională”. Infracțiunea poate fi pedepsită în Rusia cu până la 12 ani de închisoare. 

Atac sângeros, cu cuțitul, în Franța (sursa: Le Parisien)
Internațional

Atac cu cuțitul, în Franța. Emmanuel Macron susține că a fost un act terorist

Atac sângeros, cu cuțitul, în Franța. În estul Franței, în orașul Mulhouse, a avut loc sângeros cu cuțitul. O persoană a decedat și mai multe persoane rănite. Președintele Franței a acuzat un act terorist. Atac sângeros, cu cuțitul, în Franța Sâmbătă, a avut loc un atac violent cu cuțit în Franța, Mulhouse, conform raportărilor canalului francez BFM TV, care a citat procuratura locală. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații În urma incidentului, o persoană a fost ucisă și două rănite. Suspiciunea de terorism Președintele Emmanuel Macron a declarat că este vorba de un act terorist. Un suspect, inclus în lista celor prezentați cu risc de „terorism”, a fost reținut. Potrivit unei surse sindicale, suspectul, născut în Algeria, se află sub control judiciar cu arest la domiciliu și are obligația de a părăsi teritoriul francez (OQTF). Motivul atacului și identitatea completă a acestuia nu au fost încă dezvăluite. Procurorul Nicolas Heitz a precizat că suspectul este inclus în dosarul de prelucrare a datelor pentru prevenirea radicalizării cu caracter terorist și a deplasat la fața locului. Mai mulți polițiști, răniți În urma incidentului, doi polițiști municipali au suferit răni grave, unul la carotidă și celălalt la torace. Alți trei agenți au fost răniți mai ușor, conform declarațiilor oficiale. Demonstrație de susținere pentru Congo Atacul a avut loc la scurt timp înainte de ora 16.00 (15.00 GMT), în marja unei demonstrații de susținere a Republicii Democrate Congo. Această demonstrație vine într-un context tensionat, pe fondul unei ofensivi a mișcării armate M23, susținută de Rwanda, în estul Republicii Democrate Congo.

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia (sursa: cpc.ru)
Internațional

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia. Ucraina a lansat un atac cu drone asupra oleoductului Caspian Pipeline Consortium (CPC), situat în sudul Rusiei, provocând oprirea unei stații de pompare esențiale, a anunțat luni operatorul conductei. CPC este una dintre cele mai mari conducte de transport țiței din lume, iar atacul a avut un impact direct asupra capacității sale operaționale. Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia Potrivit unui comunicat al Caspian Pipeline Consortium, atacul a fost realizat cu șapte drone încărcate cu explozivi și fragmente metalice. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Scopul loviturii a fost atât de a afecta infrastructura strategică, cât și de a provoca victime în rândul personalului stației de pompare. Impact asupra transportului de petrol Stația vizată, Kropotkinskaya, situată lângă orașul Stavropol, este cea mai mare de pe traseul oleoductului CPC și a fost scoasă din funcțiune. În prezent, conducta funcționează la o capacitate redusă, afectând fluxul de petrol din regiune. Oleoduct strategic pentru Rusia și Kazahstan Oleoductul CPC are o lungime de peste 1.500 km și transportă petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră. Potrivit datelor oficiale, consorțiul este deținut în proporție de 24% de Rusia, 19% de Kazahstan și 15% de gigantul petrolier american Chevron.

Atac în Austria, o persoană decedată (sursa: 5min.at)
Internațional

Atac în Austria, o persoană decedată

Atac în Austria, o persoană decedată. Un bărbat sirian de 23 de ani a atacat mai mulți trecători cu un cuțit în orașul austriac Villach, ucigând un băiat de 14 ani și rănind alte patru persoane. Incidentul s-a petrecut sâmbătă după-amiază, în centrul orașului, conform anunțului făcut de poliția austriacă. Atac în Austria, o persoană decedată Incidentul s-a petrecut sâmbătă după-amiază, în centrul orașului, conform anunțului făcut de poliția austriacă și preluat de Tag24. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Autoritățile au confirmat că suspectul este de origine siriană și deține un permis de ședere valid pentru Austria. Printre victime se numără un adolescent, care a decedat. Până în prezent, nu au fost comunicate detalii despre motivația atacului sau despre posibilele legături ale agresorului cu grupări extremiste. Un martor a intervenit Un martor ocular, aflat în apropierea locului atacului, a reacționat rapid și l-a lovit pe atacator cu mașina, reușind astfel să îl imobilizeze temporar. La scurt timp după acest incident, forțele de ordine au intervenit și l-au arestat pe suspect. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească dacă suspectul a acționat singur sau dacă există și alți complici. Deocamdată, nu a fost confirmată implicarea altor persoane în atac.

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Au existat atacuri cibernetice în alegeri?

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? Serviciul Român de Informații, condus de generalul Răzvan Ionescu, a declarat public că au fost demarate "investigații specifice" împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la atacurile cibernetice ale unui "atacator statal" asupra infrastructurii IT aferentă alegerilor prezidențiale din România. Citește și: Manipularea alegerilor pe TikTok, ca în România, nu este un caz unic în UE, avertizează Kaja Kallas La solicitarea DeFapt.ro, AEP și STS au transmis că nu au fost implicate în nici o "investigație specifică" alături de SRI. Acesta din urmă consideră că informațiile legate de "investigațiile specifice" derulate împreună cu AEP și STS sunt clasificate. Totodată, AEP a ținut să transmită că din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Altfel spus, atacurile cibernetice nu au influențat/modificat rezultatul alegerilor prezidențiale. SRI a invocat "peste 85.000" de atacuri cibernetice Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații, susținea într-o "Notă" declasificată la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, că infrastructurile IT pentru derularea procesului electoral găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au fost ținta unui atac cibernetic. "În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la date din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii", se menționa în documentul SRI. "Investigații specifice împreună cu AEP și STS" În aceeași notă se mai preciza că, pentru lansarea atacurilor cibernetice, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosindu-se metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire. Totodată, SRI atrăgea atenția asupra faptului că "au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS". "Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori la afectarea procesului electoral", potrivit documentelor declasificate și publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fragment din nota SRI declasificată (sursa: presidency.ro) SRI: "informațiile solicitate au caracter clasificat" DeFapt.ro a solicitat SRI, AEP și STS să comunice dacă investigațiile comune au fost finalizate, respectiv care au fost concluziile acestora, dar și dacă rezultatul final al alegerilor prezidențiale a fost viciat în urma atacurilor cibernetice. Serviciul Român de Informații a transmis că "informațiile solicitate au caracter clasificat, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare". AEP: "nu au fost exfiltrate date" Autoritatea Electorală Permanentă nu a derulat nici o "investigație specifică" în comun cu SRI și STS, ci doar a pus la dispoziția instituțiilor cu competențe toate informațiile solicitate pentru a investiga atacurile cibernetice. "Menționăm că AEP nu deține informații privind stadiul actual al investigațiilor desfășurate de alte instituții, iar concluziile referitoare la aceste investigații pot fi oferite exclusiv de către instituțiile de specialitate competente", a transmis AEP la solicitarea DeFapt.ro. În plus, AEP a comunicat că nu există vulnerabilități exploatabile cunoscute în sistemele informatice ale instituției, dar și că sistemele de protecție beneficiază de o supervizare continuă. Mai mult, din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Răspunsul AEP pentru DeFapt.ro (sursa: AEP) Au existat atacuri cibernetice în alegeri? STS neagă Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a transmis la solicitarea Defapt.ro că "nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, după cum rezultă și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT din 28.11.2024". STS mai susține că a implementat măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele și terminalele informatice, resursele de comunicații de acces și aplicațiile specifice puse la dispoziția AEP, au fost "monitorizate permanent din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii premergător, pe timpul desfășurării sau după finalizarea procesului electoral". Atacuri blocate asupra site-ului de prezență După încheierea alegerilor, potrivit STS, sistemele au fost reanalizate de specialiștii instituției. Nici de această dată nu s-au constatat vulnerabilități "care ar putea fi exploatate de către o terță parte, așa cum reiese și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT". Singurele atacuri cibernetice asupra cărora STS a oferit date sunt cele detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro. Acestea, însă, conform STS, au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Mai mult, acest site nu reprezintă un punct de intrare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. STS a menționat, la finalul răspunsului către DeFapt.ro, și că "nu există pagube materiale".

Lasconi îl atacă pe Nicușor Dan (sursa: Facebook/Elena Lasconi)
Eveniment

Lasconi îl atacă pe Nicușor Dan

Lasconi îl atacă pe Nicușor Dan. Președinta USR, Elena Lasconi, l-a criticat vineri pe primarul Capitalei, Nicușor Dan, într-un interviu pentru Digi24. Aceasta l-a asemămat cu Călin Georgescu, considerând că amândoi reprezintă „mirajul independentului salvator”. Lasconi îl atacă pe Nicușor Dan Lasconi și-a exprimat nedumerirea față de decizia lui Nicușor Dan de a intra în cursa prezidențială, subliniind că nu a reușit să negocieze o majoritate favorabilă în Consiliul General al Capitalei. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Aceasta a evidențiat sprijinul oferit de USR în trecut și a subliniat că, spre deosebire de acesta, ea a reușit să-și asigure o majoritate politică la Câmpulung Muscel. Lidera USR a afirmat că bucureștenii nu sunt mulțumiți de modul în care este administrată Capitala, menționând problemele persistente legate de încălzire, apă caldă și șantierele deschise. De asemenea, l-a ironizat pe Nicușor Dan pentru faptul că s-a plâns că nu a primit finanțare pentru finalizarea patinoarului Flamaropol, într-un an al austerității, când bucureștenii au alte priorități. Confruntare electorală Lasconi a recunoscut că, în cazul în care ea și Nicușor Dan vor candida la alegerile prezidențiale, ambele candidaturi vor fi afectate. Totodată, a subliniat necesitatea unei noi întâlniri cu primarul Capitalei pentru a discuta despre adoptarea unui pachet de legi legate de referendumul local. Călin Georgescu, comparat cu Corneliu Zelea Codreanu Elena Lasconi l-a criticat dur și pe fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, afirmând că „derapajele sale sunt mult mai mari” decât ale senatoarei Diana Șoșoacă. Aceasta a evidențiat incoerențele sale ideologice, menționând că pe Facebook se declară ortodox, în biserici se prezintă drept penticostal, iar în alte contexte vorbește despre Zamolxis. În plus, l-a acuzat că împrumută aerul mistic al idolului său, Corneliu Zelea Codreanu, și că face afirmații eronate despre economie și energie. Nicușor Dan își menține candidatura la prezidențiale În ciuda criticilor, Nicușor Dan și-a reafirmat intenția de a candida la alegerile prezidențiale. Primarul Capitalei a subliniat că discuțiile recente cu Elena Lasconi au vizat rolul USR în administrația locală și implementarea în legislație a rezultatelor referendumului local din 24 noiembrie.

Suedia, atac soldat cu 11 morți (sursa: X/@elly_bar)
Internațional

Suedia, atac soldat cu 11 morți

Suedia, atac soldat cu 11 morți. Un atac armat devastator la un centru de educație pentru adulți din Orebro, Suedia, a dus la moartea a 11 persoane, inclusiv atacatorul, conform informațiilor oferite de poliție miercuri. Autoritățile suedeze au exclus orice motivație ideologică, confirmând că atacatorul a acționat singur. Suedia, atac soldat cu 11 morți Printre cei 11 morți, s-a numărat și atacatorul. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă Potrivit BBC, acesta și-a pus capăt zilelor cu propria armă după atac. Poliția nu a dezvăluit încă motivul exact al atacului, dar a avertizat asupra dezinformării de pe rețelele sociale legate de acest incident. Bilanțul final necunoscut Autoritățile regionale au confirmat că șase persoane au fost spitalizate cu răni cauzate de gloanțe, dar poliția nu a oferit încă detalii despre numărul exact al răniților și starea acestora. Martorii au descris scene de coșmar "Era sânge peste tot, oamenii erau panicați și plângeau, părinții erau îngrijorați (...) Era haos.", a declarat o elevă de 16 ani. „O Zi Dureroasă” Prim-ministrul Ulf Kristersson a declarat că este vorba despre cel mai grav atac armat în masă din istoria Suediei, numind-o „o zi dureroasă”. De asemenea, regele Carl al XVI-lea Gustav a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Suedia, confruntată cu o creștere a violenței Deși atacurile în școli sunt rare, Suedia se confruntă cu o creștere alarmantă a violenței armate, fiind țara cu cea mai mare rată a criminalității cu arme pe cap de locuitor din UE. Violențele sunt în mare parte atribuite criminalității organizate și războaielor dintre bandele de infractori. Între 2010 și 2022, doar 10 persoane au fost ucise în șapte incidente violente în școlile suedeze, conform Consiliului Național pentru Prevenirea Criminalității din Suedia.

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova (sursa: gazeta.ru)
Internațional

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, ambele părți acuzându-se reciproc pentru un atac asupra unei foste școli din orașul Sudja, aflat în regiunea Kursk. În același timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au făcut cel puțin 18 victime în ultimele zile, potrivit autorităților de la Kiev. Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova Forțele ucrainene susțin că Rusia a lansat un atac cu „bombă aeriană ghidată” asupra unei foste școli din Sudja, unde se adăposteau civili. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Potrivit surselor, citate de presa din Ucraina, patru persoane au fost ucise, iar alte patru grav rănite. În plus, 80 de persoane au fost salvate de sub dărâmături. „Lovirea civililor cu bombe este un stil caracteristic criminalilor ruși! Chiar și atunci când victimele sunt rezidenți locali, ruși”, au declarat oficialii ucraineni. De cealaltă parte, Moscova susține că atacul a fost orchestrat de forțele ucrainene și îl cataloghează drept „o crimă de neiertat”. Ministerul rus al Apărării a anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva unui comandant ucrainean, despre care afirmă că a fost responsabil pentru atac. Kursk, un punct fierbinte Regiunea Kursk a devenit un punct fierbinte al conflictului după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în august 2024, preluând controlul asupra zeci de localități, inclusiv asupra orașului Sudja. De atunci, forțele ruse au recapturat mare parte din teritoriile pierdute, dar luptele continuă, iar sute de civili rămân prinși în zonele controlate de Kiev, provocând îngrijorare și proteste din partea rudelor lor. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, afirmând pe rețeaua X (fostul Twitter) că „rușii au distrus clădirea, deși erau zeci de civili acolo”. Atacuri rusești devastatoare în Ucraina În ultimele zile, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone pentru a lovi zonele civile din centrul și estul țării. Potrivit autorităților de la Kiev, 14 persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise și 17 rănite în Poltava, după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială. 3 persoane au fost ucise în regiunea Sumî, iar o persoană a murit în Harkov, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Ucrainei. În replică, Moscova a declarat că două persoane au fost ucise în atacurile cu drone ucrainene asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Ucraina, în dificultate pe frontul de est În timp ce atacurile rusești asupra orașelor ucrainene continuă, trupele ucrainene se confruntă cu probleme majore în estul țării. Armata rusă avansează treptat, în ciuda pierderilor grele suferite în materie de efective și echipamente. Situația devine din ce în ce mai tensionată, iar lipsa sprijinului militar suplimentar complică strategia de apărare a Kievului. Negocieri posibile Posibilitatea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina a devenit un subiect tot mai discutat, mai ales în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a criticat sumele uriașe cheltuite de SUA pentru sprijinirea Ucrainei, dar, în același timp, a adoptat un ton dur față de Rusia, amenințând cu sancțiuni suplimentare. Președintele Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit pentru negocieri”, dar a exclus orice discuție cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”.

Ucraina a atacat două rafinării rusești (sursa: X/POPULAR FRONT)
Internațional

Ucraina a atacat două rafinării rusești

Ucraina a atacat două rafinării rusești. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și forțele de operațiuni speciale ale armatei ucrainene au atacat în cursul nopții de marți spre miercuri o rafinărie și un arsenal de rachete rusești situate în regiunea Tver, în nord-vestul Rusiei. Informația a fost confirmată de o sursă ucraineană pentru Ukrinform. Ucraina a atacat două rafinării rusești Potrivit SBU, una dintre rafinăriile vizate este o componentă importantă a conductei Baltic-2. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Atacul cu drone a avariat un sistem de pompare și mai multe rezervoare de aditivi pentru combustibil, provocând scurgeri de produse petroliere și un incendiu major. Incidentul a determinat autoritățile ruse să închidă temporar conducta principală, prin care combustibilul este transportat către terminalul Ust-Luga, din regiunea Leningrad. Tot noaptea trecută, armata ucraineană a revendicat un alt atac, care a vizat o rafinărie din orașul Kstovo, în regiunea rusă Nijni Novgorod. Acest obiectiv este una dintre cele mai mari rafinării din Federația Rusă, iar atacul a fost confirmat de Statul Major al armatei ucrainene. Atac asupra unui arsenal de rachete În cadrul aceleiași operațiuni, SBU și forțele speciale ucrainene au atacat un depozit de rachete aparținând Ministerului rus al Apărării, situat tot în regiunea Tver. Potrivit relatărilor locuitorilor din zonă, pe rețelele de socializare au fost semnalate peste 20 de explozii în timpul atacului.

Armata rusă, consolidată pentru atacul NATO (sursa: bundeswehr.de)
Internațional

Armata rusă, consolidată pentru atacul NATO

Armata rusă, consolidată pentru atacul NATO. General-maiorul Christian Freuding, șef al grupului operativ militar al Germaniei privind asistența pentru Ucraina, a atras atenția asupra faptului că Rusia își acumulează forțe militare care depășesc cerințele conflictului actual din Ucraina. Un semnal de alarmă pentru Europa și NATO. Armata rusă, consolidată pentru atacul NATO Freuding a declarat într-un interviu pentru WELT, că forțele armate ruse nu doar că reușesc să compenseze pierderile masive de personal și echipamente, dar se reînarmează într-un ritm rapid, sprijinite atât intern, cât și de parteneri externi. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia Potrivit acestuia, Rusia produce lunar mai multe tancuri, muniții, rachete și drone, stocurile de armament fiind în creștere. Această capacitate de reînarmare poate reprezenta o amenințare pentru securitatea europeană și globală. Generalul Freuding a subliniat că, deși nu există certitudinea unui atac asupra statelor NATO în următorii ani, Moscova creează condițiile necesare pentru un astfel de scenariu. În acest context, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, expertă în apărare din cadrul Partidului Liber Democrat, a remarcat că Rusia dispune de un efectiv impresionant de trupe și de echipamente sofisticate, chiar dacă sancțiunile occidentale au afectat accesul la tehnologie de înaltă calitate. Atacurile hibride ale Rusiei Roderich Kiesewetter, expert în politică externă al partidului Creștin-Democrat, a catalogat activitățile de spionaj și atacurile cibernetice ale Rusiei drept "precursori ai războiului". NATO a luat măsuri pentru a consolida apărarea împotriva sabotajelor și a atacurilor cibernetice, menținând vigilența în fața acțiunilor Rusiei și ale Chinei. Sabotajul subacvatic Recent, Rusia a fost acuzată de sabotarea cablurilor subacvatice și a conductelor din Marea Baltică prin intermediul unei "flote fantomă" de nave-cisternă învechite, utilizate pentru a exporta petrol, eludând sancțiunile impuse de Occident. Aceste acțiuni evidențiază o strategie amplă de destabilizare a infrastructurii critice europene.

Atacurile urșilor în Prahova în 2024 (sursa: Facebook/Parcul Național Retezat National Park)
Eveniment

Atacurile urșilor în Prahova în 2024

Atacurile urșilor în Prahova în 2024. Anul 2024 a înregistrat un număr semnificativ de incidente cauzate de urși în județul Prahova, soldate cu o victimă mortală, două persoane rănite și pagube materiale însemnate. Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Județean de Jandarmi Prahova (IJJ), cele mai multe intervenții ale autorităților au avut loc în stațiunile Sinaia și Bușteni, Atacurile urșilor în Prahova în 2024 Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Prahova la solicitarea AGERPRES, în 2024, jandarmii prahoveni au executat 744 de intervenții pentru îndepărtarea urșilor. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Numărul a fost în scădere față de cele 904 intervenții înregistrate în 2023. Localitățile cu cele mai frecvente incidente rămân Sinaia, cu 221 de intervenții în 2024 (comparativ cu 137 în 2023), și Bușteni, cu 184 de intervenții în 2024 (față de 221 în 2023). Atacuri mortale și răniri: bilanț tragic În 2024, au fost raportate trei victime umane în urma atacurilor urșilor. O tânără de 19 ani, originară din Iași, dar cu viză de flotant în București, a fost ucisă pe traseul Jepii Mici din Bușteni. Salvamontiștii au declarat că fata a fost târâtă și sfâșiată de animal, iar recuperarea trupului a fost dificilă din cauza prezenței ursului, care ulterior a fost împușcat. Alte două persoane au fost rănite în localitățile Lutu Roșu și Aluniș. În 2023, numărul victimelor rănite s-a ridicat la două, în localitățile Telega și Măneciu. Pagube materiale semnificative Atacurile urșilor au provocat pagube materiale semnificative, incluzând animale ucise sau rănite (porci, vaci, oi, capre, păsări). Au fost și distrugeri de bunuri (stupi de albine, garduri și alte proprietăți). Relocarea și recoltarea urșilor: măsuri de gestionare Pentru a gestiona problema, în 2024 a fost relocat un urs din localitatea Ștefești. Alți trei urși au fost recoltați în Bușteni, Izvoarele și Dumbrăvești. Comparativ, în 2023, au fost relocați șapte urși din mai multe localități, inclusiv Ploiești, Sinaia, Bușteni și Măneciu. Au fost recoltați trei urși în Comarnic, Cornu și Cheia. Provocări continue pentru autorități Deși numărul intervențiilor a scăzut în 2024, situația din județul Prahova rămâne alarmantă, cu impact semnificativ asupra siguranței publice și a bunurilor. Autoritățile continuă să caute soluții pentru a gestiona conviețuirea cu fauna sălbatică, în condițiile unui număr ridicat de incidente.

Georgescu atacă baza NATO Mihail Kogălniceanu (sursa: Facebook/Călin Georgescu)
Eveniment

Georgescu atacă baza NATO Mihail Kogălniceanu

Georgescu atacă baza NATO Mihail Kogălniceanu. Într-un interviu controversat, fostul candidat pro-rus la președinția României, Călin Georgescu, a lansat acuzații grave referitoare la transformarea bazei militare Mihail Kogălniceanu în cea mai mare bază aeriană NATO din Europa. Afirmațiile sale, realizate într-un dialog cu fostul militar american Shawn Ryan, au stârnit reacții critice datorită tonului lor contrar intereselor euroatlantice ale României. Georgescu atacă baza NATO Mihail Kogălniceanu Georgescu a afirmat că baza Mihail Kogălniceanu ar putea deveni o platformă pentru declanșarea unui război împotriva Rusiei. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% „Nu putem accepta asta”, a spus el, fără să ofere dovezi concrete care să susțină această afirmație. Declarația sa a fost publicată pe pagina sa oficială de Facebook, însoțită de un comentariu prin care critica „tăcerea comunității internaționale”. „Comunitatea internațională se face că nu vede ce se întâmplă în România sau există un interes direct de a ne folosi țara ca un declanșator pentru un precedent periculos? Nimeni nu are voie să se joace cu pacea și democrația!”, a scris Călin Georgescu. Cine este Shawn Ryan, realizatorul interviului? Interviul a fost realizat de Shawn Ryan, care se prezintă drept fost militar american din trupele speciale (Navy SEAL) și contractor CIA, actualmente realizator de podcasturi. Ryan și-a exprimat îngrijorările în legătură cu implicațiile strategice pentru România odată cu extinderea bazei NATO. Georgescu, despre politica SUA în România În fragmentul difuzat, Georgescu a criticat indirect politica SUA în România, afirmând că americanii nu ar înțelege situația locală. „Ce se întâmplă acum în România și faptul că nu avem nicio reacție din afară, în special din Statele Unite, arată că ei nu înțeleg ce se întâmplă aici, pentru că dacă folosesc România ca poartă de intrare în război… ce urmează? Nu avem nevoie de război, asta spun eu”, a comentat Georgescu. În timpul discuției, Shawn Ryan a evidențiat anunțurile legate de transformarea bazei Mihail Kogălniceanu, sugerând posibile implicații ofensive: „Așadar, această bază NATO, ca să fie clar, cea mai mare bază NATO construită vreodată în Europa, va fi folosită pentru a conduce o ofensivă majoră în Rusia”, a afirmat Ryan. Georgescu i-a răspuns: „Exact acesta este cuvântul: «ofensivă». Ceea ce este greșit. Foarte greșit. Nu putem accepta asta. Pur și simplu. Pentru că nu este treaba noastră. Nu este războiul nostru.” Reacții și implicații Afirmațiile făcute de Călin Georgescu ridică întrebări despre poziționarea sa politică și despre impactul acestora asupra relațiilor României cu partenerii săi euroatlantici. Subiectul bazei Mihail Kogălniceanu rămâne unul sensibil, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Deși criticile lui Georgescu nu sunt susținute de dovezi, ele atrag atenția asupra discursurilor care pot influența percepția publică privind parteneriatele strategice ale României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră