vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: atac

310 articole
Internațional

Atac sângeros într-un tren lângă Cambridge: nouă răniți grav, doi suspecți arestați

Nouă persoane au fost rănite grav în urma unei serii de atacuri cu cuțitul comise sâmbătă într-un tren care circula lângă Cambridge, în estul Angliei. Doi bărbați au fost arestați după incident, calificat de premierul Keir Starmer drept „un incident îngrozitor”. Poliția antiteroristă, implicată în anchetă Poliția Transporturilor Britanice (BTP) a anunțat că este sprijinită de poliția antiteroristă în investigarea cazului. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Autoritățile lucrează pentru a stabili circumstanțele exacte și motivația atacului. „Desfășurăm anchete urgente pentru a afla ce s-a întâmplat. În această fază incipientă nu ar fi potrivit să speculăm asupra cauzelor”, a declarat Chris Casey, superintendent-șef al Poliției Transporturilor Britanice. Trenul oprit la Huntingdon; doi suspecți arestați Potrivit Poliției din Cambridgeshire, apelul de urgență a fost primit la ora 19:39 GMT, după ce mai multe persoane au fost înjunghiate în trenul care circula pe ruta Doncaster – Londra King’s Cross, programat la ora 18:25. Trenul a fost oprit de urgență la Huntingdon, unde ofițeri înarmați au intervenit și au arestat doi bărbați. În imaginile postate pe rețelele de socializare se pot vedea polițiști înarmați intrând în vagoane. Intervenție în forță a poliției și ambulanței Un martor a relatat pentru Sky News că unul dintre atacatori, care flutura un cuțit mare, a fost imobilizat cu ajutorul unui pistol taser. Serviciul de Ambulanță din estul Angliei a declanșat un răspuns de urgență la scară largă în gara Huntingdon, mobilizând numeroase ambulanțe, echipe de terapie intensivă și trei ambulanțe aeriene. Reacția premierului Keir Starmer Premierul britanic Keir Starmer a transmis un mesaj pe platforma X, descriind atacul drept „profund îngrijorător”. „Gândurile mele sunt alături de toți cei afectați și mulțumesc serviciilor de urgență pentru reacția lor promptă”, a scris Starmer.

Atac într-un tren lângă Cambridge (sursa: Facebook/British Transport Police)
Japonia cere ajutorul armatei contra urșilor (sursa: Pexels/Rasmus Svinding)
Internațional

Urșii ucid necontrolat oameni și animale, s-a cerut ajutorul Armatei în nordul Japoniei

Guvernatorul regiunii Akita, din nordul Japoniei, a cerut marți intervenția armatei pentru a face față unei crize fără precedent provocate de atacurile tot mai dese ale urșilor. Zece persoane au fost ucise de la începutul anului, depășind recordul anterior de șase victime înregistrat în perioada aprilie 2023 – martie 2024, potrivit datelor Ministerului Mediului. Autoritățile locale, în alertă maximă Guvernatorul Kenta Suzuki a avertizat că situația a devenit „cu adevărat îngrozitoare” și că populația nu mai poate fi protejată fără sprijinul Forțelor de Autoapărare. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară El a explicat că atacurile se concentrează adesea asupra feței și gâtului, provocând răni fatale, și a atras atenția că urșii ajung acum nu doar în zonele montane, ci și în orașe. „Nu este normal ca viața cotidiană să fie perturbată în acest mod”, a declarat oficialul japonez. Ministerele Apărării și Mediului promit măsuri ferme Noul ministru al apărării, Shinjiro Koizumi, a afirmat că armata va utiliza toate resursele disponibile pentru a restabili siguranța cetățenilor. La rândul său, ministrul Mediului, Hirotaka Ishihara, a catalogat situația drept „o problemă serioasă”, anunțând intensificarea pregătirii vânătorilor autorizați și măsuri suplimentare pentru controlul populației de urși. Urșii coboară tot mai des în orașe Numărul victimelor ar putea fi mai mare, întrucât ultimele cazuri – inclusiv cel al unei femei găsite moarte lângă un câmp de orez și al unui bărbat atacat împreună cu câinele său – sunt încă investigate. Urșii au fost observați recent lângă școli, parcuri și magazine din nordul Japoniei, semănând panică în comunități. Încălzirea globală și penuria de hrană, cauze majore Experții pun creșterea numărului de atacuri pe seama schimbărilor climatice, care au redus drastic cantitatea de ghinde – principala sursă de hrană pentru urși – și au perturbat ciclurile de hibernare. În căutarea hranei, animalele ajung tot mai frecvent în zone populate. Japonia este habitatul a două specii de urși: ursul negru asiatic și ursul brun din insula Hokkaido. Reguli relaxate pentru vânătorii urbani Pe fondul acestei crize, guvernul nipon a relaxat recent regulile privind folosirea armelor de foc în mediul urban, pentru a permite intervenții mai rapide în cazurile de urgență. Totodată, mii de urși sunt împușcați anual în arhipelag, în încercarea de a limita atacurile asupra oamenilor. Autoritățile japoneze au anunțat că vor întări măsurile de prevenție și educație pentru populație, cu scopul de a reduce riscurile pe termen lung.

Baraj din Belgorod, avariat de drone ucrainene (sursa: Planet Labs PBC)
Internațional

Un baraj din Belgorod, avariat de drone ucrainene: autoritățile ruse avertizează populația

Un baraj situat în orașul rus Belgorod, aflat aproape de granița cu Ucraina, a fost avariat în urma unui atac cu drone ucrainene, potrivit anunțului făcut luni de autoritățile ruse. Incidentul a dus la o scădere semnificativă a nivelului apei în lacul artificial din apropiere. Nivelul apei a scăzut cu un metru Conform datelor transmise de Agenția Federală pentru Resursele de Apă din Federația Rusă, nivelul apei din lacul de acumulare a scăzut cu aproximativ un metru după loviturile cu drone. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Informația a fost confirmată luni de agenția de presă TASS. Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, i-a îndemnat pe locuitorii din zonele aflate în aval de baraj să manifeste prudență sporită și să urmărească anunțurile oficiale. Ucraina confirmă atacul asupra barajului Comandantul forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi, a confirmat duminică loviturile asupra barajului din Belgorod, afirmând că apele râului au inundat pozițiile ruse din apropierea satului Grafovka. Râul afectat se varsă ulterior pe teritoriul ucrainean, în zona unde trupele ruse mențineau un mic cap de pod lângă localitatea Vovciansk, încă din anul 2024. Atacurile asupra barajelor, interzise de dreptul internațional Potrivit legislației umanitare internaționale, atacurile asupra barajelor sau altor structuri hidrotehnice sunt interzise, deoarece deteriorarea acestora poate provoca inundații masive și victime civile. Există însă o excepție: atunci când aceste instalații sunt folosite în scopuri militare, pentru a sprijini operațiuni de război. Precedente: barajul Kahovka și atacurile asupra hidrocentralelor Incidentul din Belgorod amintește de distrugerea barajului Kahovka, aruncat în aer de trupele ruse în vara anului 2023. Explozia a provocat inundații catastrofale în sudul Ucrainei, soldate cu numeroase victime și pagube majore. Totodată, Rusia a fost acuzată în repetate rânduri că a țintit hidrocentrale de pe fluviul Nipru, într-o strategie de război menită să afecteze infrastructura energetică și civilă a Ucrainei.

Atac rusesc la Kiev, morți și răniți (sursa: Telegram/Ukraine’s State Emergency Service Kyiv)
Internațional

Atac cu drone rusești la Kiev: trei morți și aproape treizeci de răniți, inclusiv șase copii

Un nou atac cu drone rusești asupra Kievului a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 27, printre care șase copii, a anunțat duminică primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Dronele rusești au lovit cartierele Desnianski și Obolonski „Conform primelor informații, trei persoane au murit și 27 au fost rănite în cartierul Desnianski din Kiev”, a scris Kliciko pe Telegram. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Atacul a provocat pagube materiale semnificative, iar în mai multe apartamente ale unei clădiri rezidențiale au izbucnit incendii care au fost ulterior stinse. În cartierul Obolonski, resturi ale unei drone au căzut peste o clădire cu 16 etaje, potrivit edilului. Ucraina, sub valuri repetate de bombardamente Atacul de duminică are loc la doar o zi după un alt val de bombardamente rusești asupra Ucrainei, soldate cu patru morți și aproximativ 20 de răniți în cursul nopții de sâmbătă spre duminică. Valurile succesive de atacuri confirmă intensificarea ofensivei rusești asupra infrastructurii civile ucrainene. Trump: „Nu îmi voi pierde timpul cu Putin fără un acord de pace” Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va organiza o nouă întâlnire cu Vladimir Putin până când nu va exista o perspectivă reală pentru încheierea conflictului din Ucraina. „Nu-mi voi pierde timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar această situație a fost foarte dezamăgitoare”, a afirmat Trump. Trimis al Kremlinului, în discuții la Washington Între timp, Kirill Dmitriev, trimis al Kremlinului pentru afaceri economice, se află în Statele Unite din 25 octombrie, pentru discuții cu oficiali ai administrației Trump. Potrivit presei americane, Dmitriev s-a întâlnit sâmbătă în Florida cu Steve Witkoff, unul dintre consilierii apropiați ai lui Trump, și urmează să continue negocierile la Washington duminică.

Nou atac armat al Israelului în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Nou atac armat al Israelului în Gaza, în ciuda armistițiului. Ținta: Jihadul Islamic

Armata israeliană a anunțat sâmbătă seară că a lansat o lovitură aeriană în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, vizând un membru al organizației Jihadul Islamic. Atacul a avut loc în ciuda acordului de încetare a focului negociat de Statele Unite. Armistițiu fragil între Israel și Hamas De aproape două săptămâni, în regiune este în vigoare un armistițiu fragil între mișcarea islamistă palestiniană Hamas – aliată a Jihadului Islamic – și Israel. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deși acordul este încă activ, autoritățile israeliene au subliniat că își rezervă dreptul de a se apăra și de a acționa împotriva oricărei amenințări directe. Țintă: un membru al Jihadului Islamic suspectat de atac iminent „Cu puțin timp în urmă, armata israeliană a lansat un atac țintit în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, care a vizat un terorist al organizației Jihadul Islamic ce plănuia să comită un atac terorist iminent împotriva trupelor armatei israeliene”, se arată în comunicatul oficial al armatei. Atacul a lovit o mașină civilă, incident confirmat și de spitalul Al-Awda, care a raportat patru persoane rănite. „Spitalul a primit patru răniți după ce armata de ocupație israeliană a vizat o mașină civilă în zona Clubului Al-Ahli, din tabăra Nuseirat, în centrul Gazei”, a transmis spitalul Al-Awda, citat de agențiile internaționale. Armata israeliană: „Vom continua operațiunile în Gaza” Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au precizat că operațiunile militare vor continua în Fâșia Gaza „pentru a elimina orice amenințare imediată” la adresa trupelor israeliene. Lovitura de sâmbătă vine pe fondul unei tensiuni persistente în regiune, în ciuda încetării oficiale a focului.

Ciolacu, atac sub centură la Bolojan (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu și-a lansat campania la șefia CJ Buzău cu un atac sub centură la Bolojan

Fostul premier Marcel Ciolacu a afirmat că actualul Executiv se confruntă cu „un deficit de empatie” care, dacă nu este corectat, ar putea duce la o criză socială. „M-am cam săturat, după patru luni, de toată mizeria care mi s-a pus în cap. Și am de gând să explic neperformanța și lipsa de viziune economică care a transformat o problemă de deficit într-o criză economică”, a declarat Ciolacu. Ciolacu, atac sub centură la Bolojan Ciolacu a acuzat Guvernul de blocarea investițiilor, înghețarea salariilor și pensiilor și de lipsa reformelor structurale. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă „Nu mai vorbim de burse, avem înghețate salarii, înghețate pensii, sunt blocate toate investițiile. E același deficit ca pe timpul meu”, a adăugat fostul premier. „Nu e o criză economică, e o criză de empatie” Ciolacu a subliniat că majorarea TVA și alte măsuri fiscale nu au îmbunătățit situația bugetară și că actuala conducere a pierdut contactul cu realitatea socială. „Guvernul României are un deficit de empatie care, dacă nu se oprește, va duce la o criză socială”, a avertizat el, subliniind că în mandatul său România a înregistrat investiții record, de peste 120 de miliarde de lei. Colaborare cu orice guvern, dar „fără a ascunde adevărul” Deși critic la adresa actualului Executiv, Marcel Ciolacu a afirmat că va colabora cu orice guvern, indiferent cine îl conduce. „Asta nu înseamnă că nu trebuie să spunem adevărul”, a spus el, precizând că intenția sa este de a contribui constructiv la stabilitatea politică și economică. Ciolacu candidează la președinția Consiliului Județean Buzău În cadrul Conferinței extraordinare a PSD Buzău, fostul premier a fost desemnat candidat pentru funcția de președinte al Consiliului Județean la alegerile din 7 decembrie. Ciolacu a precizat că această decizie nu reprezintă „un pas înapoi”, ci o continuare a implicării sale în dezvoltarea județului. „E un pas pe care îl fac din suflet, cu bună știință și cu bună credință, pentru a dezvolta mai departe Buzăul”, a spus el. Sprijinul lui Grindeanu Prezent la eveniment, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, i-a transmis lui Marcel Ciolacu sprijinul total al partidului. „Marcel Ciolacu este cel mai pregătit om pe care Buzăul îl are în acest moment pentru funcția de președinte al Consiliului Județean. Îmi pare rău că nu o să îl mai am zi de zi alături, dar pentru Buzău e un lucru extraordinar de bun”, a declarat Grindeanu.

Ucraina atacă uzina de gaze din Orenburg (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Atac cu drone ucrainene asupra uzinei de gaze din Orenburg (Rusia), cea mai mare din lume

Un atac cu drone ucrainene a vizat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, uzina de procesare a gazului din Orenburg, considerată cea mai mare din lume de acest tip. Guvernatorul regiunii, Evgheni Solnțev, a anunțat că atacul a provocat pagube semnificative și rănirea unui angajat. Incendiu la uzina Gazprom din complexul chimic Orenburg Guvernatorul Solnțev a transmis pe canalul său oficial de Telegram că lovitura cu dronă a declanșat un incendiu la unul dintre atelierele uzinei, iar echipele de urgență intervin pentru stingerea flăcărilor. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Este prima dată când această uzină este lovită de un atac. Instalațiile fac parte din complexul chimic Orenburg, unde se află și facilitățile de producție și procesare a gazului ale Gazprom, cu o capacitate anuală de 45 de miliarde de metri cubi. Obiectiv strategic: procesarea gazului rusesc și kazah Uzina atacată procesează gaz condensat din zăcământul Orenburg, precum și din zăcământul Karachaganak din Kazahstan. Complexul are o importanță strategică majoră pentru exporturile rusești de gaze și produse petroliere. Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, însă incendiul a fost descris drept „semnificativ”, iar activitatea uzinei a fost parțial suspendată. Alte regiuni lovite: Samara și Saratov sub atac Separat, guvernatorul regiunii Samara, Viaceslav Fedorișcev, a anunțat că apărările antiaeriene au acționat intens în cursul nopții pentru a respinge atacurile ucrainene cu drone. În urma intervenției, aeroportul local și serviciile de internet au fost temporar suspendate, măsură luată pentru siguranța populației. Ucraina a vizat anterior o rafinărie de petrol din regiunea Samara, într-o serie de atacuri menite să lovească infrastructura energetică rusă. Ministerul rus al Apărării: 45 de drone doborâte Într-un comunicat oficial, Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele antiaeriene au doborât 45 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei în cursul nopții. Cele mai multe au fost interceptate în regiunea Samara (12) și regiunea Saratov (11), iar una a fost distrusă în Orenburg, unde atacul a reușit să producă daune infrastructurii industriale. Escaladare a conflictului și vulnerabilitate energetică Atacul asupra uzinei din Orenburg marchează o nouă etapă în strategia Ucrainei de a viza infrastructura energetică rusească, amplificând tensiunile și riscurile pentru aprovizionarea cu gaz. Analiștii consideră că lovitura asupra unui obiectiv atât de important din lanțul Gazprom semnalează extinderea razei operaționale a dronelor ucrainene, care au atins deja ținte la peste 1.000 de kilometri de graniță. Deși Moscova susține că majoritatea dronelor au fost neutralizate, atacul asupra cele mai mari uzine de procesare a gazului din lume evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii energetice ruse într-un conflict care continuă să se intensifice.

Israel lansează noi atacuri asupra Fâșiei Gaza (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Noi atacuri israeliene în Gaza: armistițiul este tot mai fragil

Armata israeliană a lansat duminică noi atacuri asupra Fâșiei Gaza, potrivit presei israeliene, reducând considerabil speranțele privind o pace de durată în enclava palestiniană. Incidentul vine pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Israel și Hamas privind încălcarea armistițiului intrat în vigoare la 11 octombrie. Confruntări în zone controlate de Israel Un oficial militar israelian a declarat că Hamas a lansat sâmbătă mai multe atacuri asupra forțelor israeliene aflate în Gaza, inclusiv un atac cu lansator de grenade și unul comis de un lunetist. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere „Ambele incidente s-au întâmplat într-o zonă controlată de Israel. Este o încălcare curajoasă a armistițiului”, a spus oficialul citat. În replică, Hamas a negat acuzațiile, afirmând că Israelul este cel care a încălcat în mod repetat acordul de încetare a focului. Hamas acuză Israelul de zeci de încălcări ale armistițiului Oficialul Hamas de rang înalt Izzat Al Risheq a declarat că gruparea militantă palestiniană rămâne angajată respectării armistițiului, dar a acuzat Israelul de 47 de încălcări ale acordului, soldate cu 38 de morți și 143 de răniți. Aceste informații au fost confirmate și de Biroul media al guvernului din Gaza, care a acuzat forțele israeliene de atacuri aeriene și tiruri de artilerie asupra mai multor zone din enclavă. Loviturile israeliene de duminică, cele mai grave de la 11 octombrie Potrivit presei locale, loviturile de duminică sunt considerate cele mai severe de la intrarea în vigoare a încetării focului. Impactul exact al acestor atacuri nu este încă clar, iar autoritățile din Gaza investighează amploarea distrugerilor. Deși oficialii israelieni nu au confirmat direct atacurile, surse militare au declarat că operațiunile au vizat „obiective teroriste identificate recent” în nordul Gazei. Rafah rămâne închis, tensiunile cresc Israelul a anunțat că punctul de trecere Rafah, situat la granița dintre Gaza și Egipt, va rămâne închis până la noi ordine, invocând motive de securitate. Acest punct strategic, esențial pentru intrarea ajutoarelor umanitare, a fost în mare parte închis încă din mai 2024, afectând grav aprovizionarea cu alimente și medicamente a populației civile. Dispută privind returnarea cadavrelor ostaticilor Un alt subiect tensionat între cele două părți îl reprezintă returnarea cadavrelor ostaticilor decedați. Israelul a cerut ca Hamas să predea corpurile celor 28 de ostatici morți care nu au fost încă returnate. Până în prezent, Hamas a eliberat 20 de ostatici în viață și cadavrele a 12 persoane, declarând că restul trupurilor se află sub dărâmături și că este nevoie de echipament special pentru recuperare. Pace fragilă și incertitudine în Orientul Mijlociu Atacurile recente și acuzațiile reciproce au amplificat temerile privind prăbușirea armistițiului și reluarea unui conflict de amploare în Fâșia Gaza. Deși ambele părți afirmă că doresc menținerea încetării focului, tensiunile de pe teren arată că pacea rămâne fragilă și departe de a fi consolidată. Observatorii internaționali avertizează că orice nouă escaladare ar putea submina definitiv eforturile diplomatice din ultimele luni și ar adânci criza umanitară din regiune.

Pensiile magistraților, CSM atacă Guvernul (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Magistrații, roși de furie și frustrare că le vor scădea pensiile, nou atac la Guvern

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își reafirmă poziția conform căreia noua lege care modifică regimul pensiilor de serviciu pentru magistrați nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene privind îndeplinirea obiectivului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Instituția susține că evaluarea pozitivă a Comisiei din 2024 a fost deja emisă înainte de decizia Curții Constituționale care a schimbat contextul. CSM își menține poziția din comunicatul anterior „Având în vedere afirmațiile recente ale unor reprezentanți ai puterii executive (...), Consiliul își menține întocmai poziția exprimată prin comunicatul din 10 octombrie”, transmite CSM într-un comunicat oficial. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Instituția amintește că, prin Legea 282/2023, au fost modificate condițiile de acordare și impozitare a pensiilor de serviciu, iar Comisia Europeană a evaluat pozitiv obiectivul 215 din PNRR, considerându-l îndeplinit la data de 15 octombrie 2024. Decizia Curții Constituționale a schimbat evaluarea Comisiei Europene Potrivit CSM, după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării preliminare. Comisia a concluzionat că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit satisfăcător, deoarece Guvernul nu poate aplica prevederile privind impozitarea suplimentară. „Aspectele prezentate de Consiliu au surprins întocmai realitatea obiectivă a faptelor care rezultă din comunicările Comisiei Europene”, precizează CSM, subliniind că noile condiții de pensionare stabilite prin Legea 282/2023 nu au fost criticate de către Bruxelles. Scrisoarea Comisiei Europene confirmă cauza redeschiderii evaluării CSM face trimitere la scrisoarea Comisiei Europene din 25 martie 2025, în care se menționează explicit că redeschiderea evaluării jalonului 215 a fost determinată de invalidarea soluției de impozitare progresivă de către Curtea Constituțională. Această soluție ar fi condus la reducerea cheltuielilor pentru plata pensiilor, un obiectiv central în cadrul PNRR. Noua lege nu are legătură cu cerințele Comisiei Europene În comunicatul transmis, CSM atrage atenția că noua lege adoptată în 2025, care modifică din nou regimul pensiilor de serviciu exclusiv pentru magistrați, nu răspunde solicitărilor Comisiei Europene. „Este evident că legea adoptată recent (...) nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene, astfel cum rezultă din documentele oficiale ale acesteia”, afirmă instituția. Totodată, Consiliul subliniază că modificările aduse Codului fiscal prin Legea 141/2025, intrate în vigoare la 1 august 2025, au efecte similare impozitării prevăzute anterior în Legea 282/2023, ceea ce ar trebui analizat corespunzător. CSM cere Guvernului transparență și cooperare instituțională În final, Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că, în baza principiilor cooperării loiale și dialogului interinstituțional, orice modificare a evaluării Comisiei Europene după data de 25 martie 2025 ar fi trebuit comunicată oficial CSM. Instituția insistă astfel asupra nevoii de transparență și informare reciprocă între Guvernul României și CSM, mai ales în contextul reformelor sensibile care privesc sistemul judiciar și angajamentele asumate prin PNRR.

Supraviețuitor al masacrului Hamas s-a sinucis (sursa: jpost.com)
Internațional

Supraviețuitor al atacului Hamas de pe 7 octombrie 2023 s-a sinucis. Mama sa se sinucisese după atac

Tragedie în Israel: sinuciderea lui Roei Shalev, supraviețuitor al masacrului de la festivalul Nova a provocat un val de emoții în Israel. Trupul său a fost descoperit vineri seară, în mașina sa carbonizată, în nordul Tel Aviv-ului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unei noi încetări a focului între Israel și gruparea Hamas. Ultimul mesaj: „Nu mai pot suporta această durere” Cu puțin timp înainte de moarte, Roei Shalev a publicat un mesaj sfâșietor pe Instagram: Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Nu mai pot suporta această durere, ard din interior (...). Vreau doar ca această durere să înceteze.” Tânărul fusese profund marcat de pierderea iubitei sale, Mapal Adam, și a celui mai bun prieten, Hili Solomon, uciși sub ochii lui în timpul atacului armat de la festival. Reacții și apeluri la sprijin pentru supraviețuitorii masacrului Tragedia a stârnit reacții puternice din partea liderilor politici israelieni, în special din opoziție, care au folosit rețelele sociale chiar și în timpul shabatului pentru a-i aduce un omagiu lui Roei Shalev. Fostul ministru și lider al partidului Israel Beiteinou, Avigdor Lieberman, a declarat: „Este timpul ca Statul Israel să-i trateze pe cei care suferă de probleme de sănătate mentală ca pe niște eroi, nu ca pe niște statistici.” La rândul său, Yair Golan, liderul formațiunii de stânga Democrații, a subliniat importanța sprijinului pentru cei care încă încearcă să-și refacă viața: „Roei nu a putut suporta durerea, dar alții sunt încă acolo, luptându-se, încercând să trăiască. Trebuie să le oferim tot ajutorul posibil pentru ca ei să nu se simtă singuri.” Masacrul de la festivalul Nova, cel mai sângeros episod al atacului Hamas Festivalul de muzică Nova, desfășurat în sudul Israelului, a devenit scena celui mai grav masacru din 7 octombrie 2023. Atunci, comandouri Hamas venite din Fâșia Gaza au atacat participanții, ucigând peste 370 de persoane. În total, atacurile din acea zi s-au soldat cu 1.219 morți, majoritatea civili israelieni. Roei Shalev a fost rănit în timpul atacului, în timp ce încerca, alături de iubita și prietenul său, să se ascundă sub mașini pentru a scăpa de focurile armate. O familie distrusă de durere Tragedia lui Roei Shalev a fost dublată de un alt gest disperat. La doar două săptămâni după masacru, mama sa s-a sinucis. Potrivit presei israeliene, femeia era extrem de apropiată de prietena fiului ei și a fost profund afectată de moartea acesteia. Apel la conștientizarea traumei și sprijin psihologic Cazul lui Roei Shalev readuce în atenția publică problema sănătății mintale a supraviețuitorilor atacului din 7 octombrie, o temă recurentă în dezbaterea israeliană. Societatea israeliană este chemată, din nou, să acorde sprijin real și empatie celor care trăiesc cu traume profunde, într-o țară marcată de conflict, frică și pierdere.

Rafinărie rusă atacată de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Ucraina lovește o rafinărie rusă aflată la 1.400 km de front: explozii și incendiu în Bashkortostan

Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit în dimineața zilei de 11 octombrie o rafinărie de petrol din Republica Bashkortostan, provocând explozii și un incendiu, potrivit unei surse din cadrul SBU, citată de publicația Kyiv Independent. Atac asupra unei rafinării-cheie care alimentează armata rusă Ținta atacului a fost uzina Bashnafta-UNPZ din orașul Ufa, unul dintre cele mai mari centre ale industriei petroliere din Rusia. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Complexul produce combustibil și lubrifianți pentru Forțele Armate ale Federației Ruse, potrivit sursei din cadrul SBU. Atacul s-a soldat cu mai multe explozii, urmate de un incendiu izbucnit în zona unității de procesare a țițeiului ELOU-AVT-6. Martorii au raportat o coloană densă de fum negru ridicându-se deasupra instalației, în timp ce echipaje de pompieri au fost trimise la fața locului. Deocamdată, amploarea pagubelor nu a fost stabilită. Rusia susține că a doborât cinci drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale ar fi doborât cinci drone ucrainene deasupra Bashkortostanului, în aceeași dimineață. Autoritățile regionale nu au oferit comentarii oficiale privind eventualele victime sau daune materiale. Atacul asupra acestei instalații – situată la aproximativ 1.400 de kilometri de linia frontului – este al treilea atac cu drone SBU asupra regiunii Bashkortostan în ultima lună. Seria de atacuri asupra infrastructurii petroliere ruse Anterior, dronele cu rază lungă ale SBU au lovit de două ori, pe 18 și 24 septembrie, complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, aflat în aceeași regiune. Separat, la 12 septembrie, o altă lovitură cu drone efectuată de Direcția Principală de Informații a Armatei Ucrainene (HUR) a vizat rafinăria Bashneft-Novoyl, tot în Ufa. Impactul atacurilor: scădere a capacității de rafinare a Rusiei Comandantul-șef al forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunțat pe 11 octombrie că, în urma acestor atacuri repetate, capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia a scăzut cu 21%. Potrivit oficialilor ucraineni, mai multe regiuni ruse se confruntă deja cu penurii de benzină, în timp ce Moscova este nevoită să crească importurile de combustibil pentru a-și acoperi nevoile interne. Răspunsul Moscovei: atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene Ca reacție, Rusia a intensificat la rândul său loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene. Pe 10 octombrie, un val de atacuri cu drone și rachete a provocat pene masive de curent în Kiev și alte orașe, vizând rețelele de energie ale Ucrainei. Aceste atacuri reciproce confirmă escaladarea războiului energetic dintre Moscova și Kiev, în contextul în care ambele părți încearcă să lovească sursele economice și logistice ale adversarului.

Zaporojie, atacat masiv de Rusia (sursa: Telegram/State Emergency Service)
Internațional

Atacuri masive ale Rusiei asupra regiunii Zaporojie: 679 de atacuri în 24 de ore

Forțele ruse de invazie au lansat, într-un interval de 24 de ore, nu mai puțin de 679 de atacuri asupra regiunii ucrainene Zaporojie, potrivit guvernatorului Ivan Fedorov. Zaporojie, atacat masiv de Rusia În urma bombardamentelor, o femeie de 66 de ani și un copil de 7 ani au fost uciși, iar 11 persoane au fost rănite, a relatat oficialul pe Telegram. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Ivan Fedorov a precizat că 14 localități din regiune au fost vizate de loviturile rusești. Printre ele, orașul Zaporojie a fost ținta a patru atacuri cu rachete, în timp ce alte localități – Bilenke, Zaliznîșne, Uspenivka, Malînivka și Poltavka – au fost bombardate în 11 atacuri aeriene succesive. Pagube majore la clădiri și infrastructură civilă Autoritățile locale au raportat 68 de distrugeri cauzate de atacuri, inclusiv blocuri de locuințe, case private, mașini și instalații de infrastructură socială. Forțele ucrainene continuă operațiunile de salvare și evaluare a pagubelor, în contextul intensificării atacurilor asupra regiunii Zaporojie, una dintre cele mai afectate zone de la începutul invaziei ruse.

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Zelenski critică lipsa de reacție a Occidentului după un nou atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunțat duminică „lipsa de răspunsuri reale” din partea Occidentului, după cel mai recent atac masiv al Rusiei cu rachete și drone, soldat cu victime și distrugeri majore. Zelenski cere Occidentului o reacție fermă În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a subliniat că reacția internațională este insuficientă, în timp ce Moscova își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Zelenski a avertizat că slăbiciunea reacției internaționale îi dă curaj președintelui rus Vladimir Putin să continue agresiunea: „Din nefericire, nu există o reacție adecvată, puternică a lumii la tot ce se întâmplă. Putin râde pur și simplu de Occident, de tăcerea lui și de absența contramăsurilor decisive.” Liderul ucrainean a descris atacurile ca parte a unei strategii deliberate de distrugere a infrastructurii civile, mai ales în pragul iernii. Cel mai mare atac asupra regiunii Lvov Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a atacat în cursul nopții cu 53 de rachete și mai multe valuri de drone kamikaze. Bilanțul provizoriu indică cinci morți și 18 răniți, patru victime fiind raportate în regiunea Lvov, iar una în Zaporijia. Guvernatorul Maksim Kozîțki a precizat că a fost cel mai mare atac asupra regiunii Lvov de la începutul războiului, iar primarul orașului, Andrii Sadovî, a anunțat că un complex industrial a luat foc în urma bombardamentelor. În regiunea Vinnița, o altă întreprindere industrială a fost, de asemenea, vizată de atacuri. Zelenski: „Dronele rusești conțin piese livrate din Occident” Președintele ucrainean s-a arătat nemulțumit de persistența livrărilor de componente tehnologice către Rusia, utilizate în fabricarea dronelor de atac. „Dronele rusești de atac conțin componente care sunt în continuare livrate din țări occidentale și din diferite state vecine cu Rusia”, a declarat Zelenski, exprimându-și uimirea că, după peste trei ani și jumătate de război, nu există încă un mecanism eficient de oprire a acestor livrări. El a exemplificat că cele aproape 500 de drone folosite într-o singură noapte conțin peste 100.000 de componente fabricate în străinătate. Armata rusă a anunțat că a lansat în cursul nopții „un atac masiv cu arme de înaltă precizie”, inclusiv rachete hipersonice Kinjal, vizând instalații ale complexului militaro-industrial ucrainean și infrastructura energetică și de gaze care asigurau funcționarea acestora.

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist Foto: Facebook
Politică

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist: „N-a lăsat nimic în urmă”

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist: „N-a lăsat nimic în urmă în afară de scandaluri și ipocrizie”, a scris, pe Facebook, deputatul Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, despre Marius Budăi, fost ministru al Muncii. Citește și: România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget Budăi, care a rămas deputat PSD, îl atacă constant pe premierul Ilie Bolojan. „Aceasta este dovada clară a eșecului austerității! După acest eșec premierul Bolojan nu mai poate da vina pe «greaua moștenire»”, scria Budăi la 30 septembrie.  Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist Acum, Muraru scrie despre Budăi că „faptul că PSD l-a tras pe linie moartă este probabil singurul lucru bun pe care partidul l-a făcut în ultimii ani”.  „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐁𝐮𝐝𝐚̆𝐢 – 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐭𝐮𝐩𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̗𝐢 𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐮𝐛𝐥𝐮. Budăi n-a făcut nicio reformă în viața lui, n-a lăsat nimic în urmă în afară de scandaluri și ipocrizie. Este imaginea stagnării, a politicianului antireformist, prins într-o lume veche, care nu mai are ce să caute în prezent. Epoca lui s-a terminat, iar faptul că PSD l-a tras pe linie moartă este probabil singurul lucru bun pe care partidul l-a făcut în ultimii ani. Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, trăiește în trecut, și nici măcar acolo. Ani de zile, Budăi a a încercat să îi facă pe oameni să creadă că pensiile cresc doar când vrea el și că salariile bugetarilor se măresc doar când PSD are chef să „dea”. De fapt, a trăit cu mentalitatea de vătaf: nu ca există o lege care obligă la indexare, ci ca el, din bunăvoință personală, împarte pomeni. Așa a cumpărat voturi și a cultivat dependența oamenilor de partid. În 2023, în mandatul lui, trebuia definitivată legea salarizării. Nici astăzi nu e gata. În realitate, moștenirea lui Budăi e una a rușinii și eșecului. Când poza în apărătorul pensionarilor, la Bruxelles accepta creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei. Când era în fruntea Ministerului Muncii, și-a dat demisia în scandalul „azilelor groazei”, încercând să minimalizeze importanța momentului cu cinismul binecunoscut: „nu contează demisia mea”. Când nu se ocupa cu populismul, era implicat în episoade jenante – de la mașina care figura furată și cu care a fost prins la frontieră, până la acuzațiile de hărțuire și comportament nepotrivit. Budăi a fost fix opusul poveștii pe care a vândut-o”, a scris deputatul Alexandru Muraru. 

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei (sursa: (Telegram/Administrația militară regională Zaporojie)
Internațional

Atac devastator al Rusiei: Kievul și Zaporojie, principalele ținte ale sutelor de drone și rachete

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Rusia a declanșat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un atac aerian masiv asupra Ucrainei, folosind sute de drone și rachete. Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei Potrivit autorităților de la Kiev, bilanțul preliminar indică cel puțin zece răniți în capitală și în orașul Zaporojie. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a denunțat pe rețeaua X faptul că „sute de drone și rachete au distrus clădiri rezidențiale și au provocat victime civile” în timp ce oamenii dormeau. Șase răniți la Kiev, patru la Zaporojie Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că șase persoane au fost rănite, dintre care cinci au necesitat spitalizare. În sud-estul țării, orașul Zaporojie a fost lovit de cel puțin patru ori, a declarat guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov, care a raportat alți patru răniți. Riscuri la centrala nucleară Zaporojie Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că încearcă să conecteze centrala nucleară Zaporojie din Energodar, cea mai mare din Europa, la rețeaua electrică rusă. Infrastructura a fost ocupată de trupele ruse încă din martie 2022, iar orice tentativă de reconectare implică riscuri majore pentru securitatea regională. Reacția Moscovei: drone ucrainene doborâte Ministerul rus al Apărării a susținut, duminică dimineață, că 41 de drone ucrainene au fost doborâte în timpul nopții. Informațiile nu au putut fi verificate independent. Polonia mobilizează aviația militară Atacurile rusești asupra Ucrainei au avut consecințe și asupra securității regionale. Polonia a anunțat mobilizarea aviației sale în mod „preventiv”, după ce aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul său aerian în ultimele zile. În paralel, trei avioane de luptă rusești au fost semnalate și pe cerul Estoniei în mai puțin de două săptămâni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră