Internațional
Scenariul ca Rusia să atace statele baltice este probabil, avertizează Banca Centrală Europeană
Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) este potrivită contextului actual, iar economia zonei euro s-a adaptat relativ bine la volatilitate, însă instituția trebuie să fie pregătită pentru noi șocuri majore, inclusiv riscuri generate de o posibilă agresiune militară a Rusiei.
Declarațiile au fost făcute de Gediminas Simkus, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat Reuters.
BCE, singura mare bancă centrală care a atins ținta de inflație
Potrivit lui Simkus, BCE a înregistrat anul trecut un succes notabil, devenind singura mare bancă centrală care a reușit să aducă inflația la nivelul-țintă, în pofida unui context global extrem de complicat.
Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei
Printre factorii de incertitudine s-au numărat taxele vamale impuse de SUA, războiul de la granița estică a Uniunii Europene, dumpingul de mărfuri chinezești și creșterea prețurilor alimentelor.
Cu toate acestea, oficialul BCE avertizează că turbulențele politice declanșate odată cu pandemia din 2020 și amplificate de invazia Rusiei în Ucraina vor continua să afecteze inflația, potențialul de creștere economică și nivelul dobânzilor în zona euro.
Riscurile din estul Europei, diferite de cele comerciale
Gediminas Simkus a subliniat că, deși politicile Statelor Unite influențează economia europeană, în special prin comerț, riscurile provenite din est sunt de o natură diferită.
„Avem vecini în est, iar riscul de acolo este unul de agresiune militară”, a declarat Simkus, care este și guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei.
Statele baltice – Lituania, Estonia și Letonia – au avertizat de mult timp asupra pericolului reprezentat de Rusia, invocând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și incidente militare la graniță.
Reziliența numerarului și a sistemelor de plăți
În acest context, oficialul BCE a subliniat importanța pregătirii sistemelor financiare pentru situații de criză. BCE trebuie să se asigure că distribuția de numerar și sistemele de plăți sunt reziliente, iar politica monetară rămâne suficient de flexibilă pentru a face față unor riscuri extreme.
„Dacă există un risc militar sporit, numerarul devine un bun extrem de important, iar eficiența sistemului este esențială”, a explicat Simkus.
Schimbările climatice, un alt risc major pentru sistemul bancar
Pe lângă amenințările geopolitice, BCE ar trebui să se asigure că băncile sunt pregătite și pentru riscurile generate de schimbările climatice, a mai avertizat oficialul lituanian, subliniind necesitatea unei abordări prudente și integrate.
În ceea ce privește politica monetară imediată, Simkus a declarat că BCE nu va modifica dobânzile la următoarea reuniune din 4 februarie, iar fluctuațiile minore ale inflației în jurul nivelului de 2% sunt normale.
Totuși, dincolo de acest orizont apropiat, incertitudinile cresc, iar direcția viitoare a dobânzilor rămâne deschisă.
Creșterea sau reducerea dobânzilor
Gediminas Simkus a afirmat că există șanse egale ca următoarea decizie a BCE, indiferent de moment, să fie fie o majorare, fie o reducere a dobânzilor.
Această poziție contrastează cu declarațiile altor oficiali BCE, precum Isabel Schnabel, care anticipează o posibilă creștere a dobânzilor.
În prezent, piețele financiare nu anticipează nicio modificare a dobânzilor în cursul acestui an.
BCE, între presiunea volatilității și nevoia de prudență
Simkus a avertizat că volatilitatea economică ar putea pune presiune pe BCE să reacționeze rapid, însă o astfel de abordare ar fi riscantă.
Economia este, în prezent, mai puțin reactivă la șocuri decât în trecut, iar prognozele tind să subestimeze amenințările reale.
„Cheia este să nu reacționăm disproporționat la fiecare schimbare de date, ci să urmărim tendințele și forțele majore care modelează economia”, a declarat oficialul BCE.
Impactul taxelor vamale și al șocurilor comerciale
Într-un context marcat de fricțiuni comerciale, Simkus a explicat că taxele vamale au un impact mai lent și mai indirect asupra inflației.
Acestea afectează inițial creșterea economică, iar efectele asupra prețurilor se manifestă abia în timp.
„Voi analiza atent activitatea economică pentru a evalua dacă este necesară o schimbare de direcție.
Aceste șocuri lovesc mai rapid creșterea, în timp ce impactul asupra inflației apare mai târziu”, a concluzionat membrul Consiliului guvernatorilor BCE.
