joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: atac

334 articole
Internațional

Atac cu drone ucrainene asupra uzinei de gaze din Orenburg (Rusia), cea mai mare din lume

Un atac cu drone ucrainene a vizat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, uzina de procesare a gazului din Orenburg, considerată cea mai mare din lume de acest tip. Guvernatorul regiunii, Evgheni Solnțev, a anunțat că atacul a provocat pagube semnificative și rănirea unui angajat. Incendiu la uzina Gazprom din complexul chimic Orenburg Guvernatorul Solnțev a transmis pe canalul său oficial de Telegram că lovitura cu dronă a declanșat un incendiu la unul dintre atelierele uzinei, iar echipele de urgență intervin pentru stingerea flăcărilor. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Este prima dată când această uzină este lovită de un atac. Instalațiile fac parte din complexul chimic Orenburg, unde se află și facilitățile de producție și procesare a gazului ale Gazprom, cu o capacitate anuală de 45 de miliarde de metri cubi. Obiectiv strategic: procesarea gazului rusesc și kazah Uzina atacată procesează gaz condensat din zăcământul Orenburg, precum și din zăcământul Karachaganak din Kazahstan. Complexul are o importanță strategică majoră pentru exporturile rusești de gaze și produse petroliere. Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, însă incendiul a fost descris drept „semnificativ”, iar activitatea uzinei a fost parțial suspendată. Alte regiuni lovite: Samara și Saratov sub atac Separat, guvernatorul regiunii Samara, Viaceslav Fedorișcev, a anunțat că apărările antiaeriene au acționat intens în cursul nopții pentru a respinge atacurile ucrainene cu drone. În urma intervenției, aeroportul local și serviciile de internet au fost temporar suspendate, măsură luată pentru siguranța populației. Ucraina a vizat anterior o rafinărie de petrol din regiunea Samara, într-o serie de atacuri menite să lovească infrastructura energetică rusă. Ministerul rus al Apărării: 45 de drone doborâte Într-un comunicat oficial, Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele antiaeriene au doborât 45 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei în cursul nopții. Cele mai multe au fost interceptate în regiunea Samara (12) și regiunea Saratov (11), iar una a fost distrusă în Orenburg, unde atacul a reușit să producă daune infrastructurii industriale. Escaladare a conflictului și vulnerabilitate energetică Atacul asupra uzinei din Orenburg marchează o nouă etapă în strategia Ucrainei de a viza infrastructura energetică rusească, amplificând tensiunile și riscurile pentru aprovizionarea cu gaz. Analiștii consideră că lovitura asupra unui obiectiv atât de important din lanțul Gazprom semnalează extinderea razei operaționale a dronelor ucrainene, care au atins deja ținte la peste 1.000 de kilometri de graniță. Deși Moscova susține că majoritatea dronelor au fost neutralizate, atacul asupra cele mai mari uzine de procesare a gazului din lume evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii energetice ruse într-un conflict care continuă să se intensifice.

Ucraina atacă uzina de gaze din Orenburg (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Israel lansează noi atacuri asupra Fâșiei Gaza (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Noi atacuri israeliene în Gaza: armistițiul este tot mai fragil

Armata israeliană a lansat duminică noi atacuri asupra Fâșiei Gaza, potrivit presei israeliene, reducând considerabil speranțele privind o pace de durată în enclava palestiniană. Incidentul vine pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Israel și Hamas privind încălcarea armistițiului intrat în vigoare la 11 octombrie. Confruntări în zone controlate de Israel Un oficial militar israelian a declarat că Hamas a lansat sâmbătă mai multe atacuri asupra forțelor israeliene aflate în Gaza, inclusiv un atac cu lansator de grenade și unul comis de un lunetist. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere „Ambele incidente s-au întâmplat într-o zonă controlată de Israel. Este o încălcare curajoasă a armistițiului”, a spus oficialul citat. În replică, Hamas a negat acuzațiile, afirmând că Israelul este cel care a încălcat în mod repetat acordul de încetare a focului. Hamas acuză Israelul de zeci de încălcări ale armistițiului Oficialul Hamas de rang înalt Izzat Al Risheq a declarat că gruparea militantă palestiniană rămâne angajată respectării armistițiului, dar a acuzat Israelul de 47 de încălcări ale acordului, soldate cu 38 de morți și 143 de răniți. Aceste informații au fost confirmate și de Biroul media al guvernului din Gaza, care a acuzat forțele israeliene de atacuri aeriene și tiruri de artilerie asupra mai multor zone din enclavă. Loviturile israeliene de duminică, cele mai grave de la 11 octombrie Potrivit presei locale, loviturile de duminică sunt considerate cele mai severe de la intrarea în vigoare a încetării focului. Impactul exact al acestor atacuri nu este încă clar, iar autoritățile din Gaza investighează amploarea distrugerilor. Deși oficialii israelieni nu au confirmat direct atacurile, surse militare au declarat că operațiunile au vizat „obiective teroriste identificate recent” în nordul Gazei. Rafah rămâne închis, tensiunile cresc Israelul a anunțat că punctul de trecere Rafah, situat la granița dintre Gaza și Egipt, va rămâne închis până la noi ordine, invocând motive de securitate. Acest punct strategic, esențial pentru intrarea ajutoarelor umanitare, a fost în mare parte închis încă din mai 2024, afectând grav aprovizionarea cu alimente și medicamente a populației civile. Dispută privind returnarea cadavrelor ostaticilor Un alt subiect tensionat între cele două părți îl reprezintă returnarea cadavrelor ostaticilor decedați. Israelul a cerut ca Hamas să predea corpurile celor 28 de ostatici morți care nu au fost încă returnate. Până în prezent, Hamas a eliberat 20 de ostatici în viață și cadavrele a 12 persoane, declarând că restul trupurilor se află sub dărâmături și că este nevoie de echipament special pentru recuperare. Pace fragilă și incertitudine în Orientul Mijlociu Atacurile recente și acuzațiile reciproce au amplificat temerile privind prăbușirea armistițiului și reluarea unui conflict de amploare în Fâșia Gaza. Deși ambele părți afirmă că doresc menținerea încetării focului, tensiunile de pe teren arată că pacea rămâne fragilă și departe de a fi consolidată. Observatorii internaționali avertizează că orice nouă escaladare ar putea submina definitiv eforturile diplomatice din ultimele luni și ar adânci criza umanitară din regiune.

Pensiile magistraților, CSM atacă Guvernul (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Magistrații, roși de furie și frustrare că le vor scădea pensiile, nou atac la Guvern

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își reafirmă poziția conform căreia noua lege care modifică regimul pensiilor de serviciu pentru magistrați nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene privind îndeplinirea obiectivului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Instituția susține că evaluarea pozitivă a Comisiei din 2024 a fost deja emisă înainte de decizia Curții Constituționale care a schimbat contextul. CSM își menține poziția din comunicatul anterior „Având în vedere afirmațiile recente ale unor reprezentanți ai puterii executive (...), Consiliul își menține întocmai poziția exprimată prin comunicatul din 10 octombrie”, transmite CSM într-un comunicat oficial. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Instituția amintește că, prin Legea 282/2023, au fost modificate condițiile de acordare și impozitare a pensiilor de serviciu, iar Comisia Europeană a evaluat pozitiv obiectivul 215 din PNRR, considerându-l îndeplinit la data de 15 octombrie 2024. Decizia Curții Constituționale a schimbat evaluarea Comisiei Europene Potrivit CSM, după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării preliminare. Comisia a concluzionat că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit satisfăcător, deoarece Guvernul nu poate aplica prevederile privind impozitarea suplimentară. „Aspectele prezentate de Consiliu au surprins întocmai realitatea obiectivă a faptelor care rezultă din comunicările Comisiei Europene”, precizează CSM, subliniind că noile condiții de pensionare stabilite prin Legea 282/2023 nu au fost criticate de către Bruxelles. Scrisoarea Comisiei Europene confirmă cauza redeschiderii evaluării CSM face trimitere la scrisoarea Comisiei Europene din 25 martie 2025, în care se menționează explicit că redeschiderea evaluării jalonului 215 a fost determinată de invalidarea soluției de impozitare progresivă de către Curtea Constituțională. Această soluție ar fi condus la reducerea cheltuielilor pentru plata pensiilor, un obiectiv central în cadrul PNRR. Noua lege nu are legătură cu cerințele Comisiei Europene În comunicatul transmis, CSM atrage atenția că noua lege adoptată în 2025, care modifică din nou regimul pensiilor de serviciu exclusiv pentru magistrați, nu răspunde solicitărilor Comisiei Europene. „Este evident că legea adoptată recent (...) nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene, astfel cum rezultă din documentele oficiale ale acesteia”, afirmă instituția. Totodată, Consiliul subliniază că modificările aduse Codului fiscal prin Legea 141/2025, intrate în vigoare la 1 august 2025, au efecte similare impozitării prevăzute anterior în Legea 282/2023, ceea ce ar trebui analizat corespunzător. CSM cere Guvernului transparență și cooperare instituțională În final, Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că, în baza principiilor cooperării loiale și dialogului interinstituțional, orice modificare a evaluării Comisiei Europene după data de 25 martie 2025 ar fi trebuit comunicată oficial CSM. Instituția insistă astfel asupra nevoii de transparență și informare reciprocă între Guvernul României și CSM, mai ales în contextul reformelor sensibile care privesc sistemul judiciar și angajamentele asumate prin PNRR.

Supraviețuitor al masacrului Hamas s-a sinucis (sursa: jpost.com)
Internațional

Supraviețuitor al atacului Hamas de pe 7 octombrie 2023 s-a sinucis. Mama sa se sinucisese după atac

Tragedie în Israel: sinuciderea lui Roei Shalev, supraviețuitor al masacrului de la festivalul Nova a provocat un val de emoții în Israel. Trupul său a fost descoperit vineri seară, în mașina sa carbonizată, în nordul Tel Aviv-ului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unei noi încetări a focului între Israel și gruparea Hamas. Ultimul mesaj: „Nu mai pot suporta această durere” Cu puțin timp înainte de moarte, Roei Shalev a publicat un mesaj sfâșietor pe Instagram: Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Nu mai pot suporta această durere, ard din interior (...). Vreau doar ca această durere să înceteze.” Tânărul fusese profund marcat de pierderea iubitei sale, Mapal Adam, și a celui mai bun prieten, Hili Solomon, uciși sub ochii lui în timpul atacului armat de la festival. Reacții și apeluri la sprijin pentru supraviețuitorii masacrului Tragedia a stârnit reacții puternice din partea liderilor politici israelieni, în special din opoziție, care au folosit rețelele sociale chiar și în timpul shabatului pentru a-i aduce un omagiu lui Roei Shalev. Fostul ministru și lider al partidului Israel Beiteinou, Avigdor Lieberman, a declarat: „Este timpul ca Statul Israel să-i trateze pe cei care suferă de probleme de sănătate mentală ca pe niște eroi, nu ca pe niște statistici.” La rândul său, Yair Golan, liderul formațiunii de stânga Democrații, a subliniat importanța sprijinului pentru cei care încă încearcă să-și refacă viața: „Roei nu a putut suporta durerea, dar alții sunt încă acolo, luptându-se, încercând să trăiască. Trebuie să le oferim tot ajutorul posibil pentru ca ei să nu se simtă singuri.” Masacrul de la festivalul Nova, cel mai sângeros episod al atacului Hamas Festivalul de muzică Nova, desfășurat în sudul Israelului, a devenit scena celui mai grav masacru din 7 octombrie 2023. Atunci, comandouri Hamas venite din Fâșia Gaza au atacat participanții, ucigând peste 370 de persoane. În total, atacurile din acea zi s-au soldat cu 1.219 morți, majoritatea civili israelieni. Roei Shalev a fost rănit în timpul atacului, în timp ce încerca, alături de iubita și prietenul său, să se ascundă sub mașini pentru a scăpa de focurile armate. O familie distrusă de durere Tragedia lui Roei Shalev a fost dublată de un alt gest disperat. La doar două săptămâni după masacru, mama sa s-a sinucis. Potrivit presei israeliene, femeia era extrem de apropiată de prietena fiului ei și a fost profund afectată de moartea acesteia. Apel la conștientizarea traumei și sprijin psihologic Cazul lui Roei Shalev readuce în atenția publică problema sănătății mintale a supraviețuitorilor atacului din 7 octombrie, o temă recurentă în dezbaterea israeliană. Societatea israeliană este chemată, din nou, să acorde sprijin real și empatie celor care trăiesc cu traume profunde, într-o țară marcată de conflict, frică și pierdere.

Rafinărie rusă atacată de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Ucraina lovește o rafinărie rusă aflată la 1.400 km de front: explozii și incendiu în Bashkortostan

Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit în dimineața zilei de 11 octombrie o rafinărie de petrol din Republica Bashkortostan, provocând explozii și un incendiu, potrivit unei surse din cadrul SBU, citată de publicația Kyiv Independent. Atac asupra unei rafinării-cheie care alimentează armata rusă Ținta atacului a fost uzina Bashnafta-UNPZ din orașul Ufa, unul dintre cele mai mari centre ale industriei petroliere din Rusia. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Complexul produce combustibil și lubrifianți pentru Forțele Armate ale Federației Ruse, potrivit sursei din cadrul SBU. Atacul s-a soldat cu mai multe explozii, urmate de un incendiu izbucnit în zona unității de procesare a țițeiului ELOU-AVT-6. Martorii au raportat o coloană densă de fum negru ridicându-se deasupra instalației, în timp ce echipaje de pompieri au fost trimise la fața locului. Deocamdată, amploarea pagubelor nu a fost stabilită. Rusia susține că a doborât cinci drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale ar fi doborât cinci drone ucrainene deasupra Bashkortostanului, în aceeași dimineață. Autoritățile regionale nu au oferit comentarii oficiale privind eventualele victime sau daune materiale. Atacul asupra acestei instalații – situată la aproximativ 1.400 de kilometri de linia frontului – este al treilea atac cu drone SBU asupra regiunii Bashkortostan în ultima lună. Seria de atacuri asupra infrastructurii petroliere ruse Anterior, dronele cu rază lungă ale SBU au lovit de două ori, pe 18 și 24 septembrie, complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, aflat în aceeași regiune. Separat, la 12 septembrie, o altă lovitură cu drone efectuată de Direcția Principală de Informații a Armatei Ucrainene (HUR) a vizat rafinăria Bashneft-Novoyl, tot în Ufa. Impactul atacurilor: scădere a capacității de rafinare a Rusiei Comandantul-șef al forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunțat pe 11 octombrie că, în urma acestor atacuri repetate, capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia a scăzut cu 21%. Potrivit oficialilor ucraineni, mai multe regiuni ruse se confruntă deja cu penurii de benzină, în timp ce Moscova este nevoită să crească importurile de combustibil pentru a-și acoperi nevoile interne. Răspunsul Moscovei: atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene Ca reacție, Rusia a intensificat la rândul său loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene. Pe 10 octombrie, un val de atacuri cu drone și rachete a provocat pene masive de curent în Kiev și alte orașe, vizând rețelele de energie ale Ucrainei. Aceste atacuri reciproce confirmă escaladarea războiului energetic dintre Moscova și Kiev, în contextul în care ambele părți încearcă să lovească sursele economice și logistice ale adversarului.

Zaporojie, atacat masiv de Rusia (sursa: Telegram/State Emergency Service)
Internațional

Atacuri masive ale Rusiei asupra regiunii Zaporojie: 679 de atacuri în 24 de ore

Forțele ruse de invazie au lansat, într-un interval de 24 de ore, nu mai puțin de 679 de atacuri asupra regiunii ucrainene Zaporojie, potrivit guvernatorului Ivan Fedorov. Zaporojie, atacat masiv de Rusia În urma bombardamentelor, o femeie de 66 de ani și un copil de 7 ani au fost uciși, iar 11 persoane au fost rănite, a relatat oficialul pe Telegram. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Ivan Fedorov a precizat că 14 localități din regiune au fost vizate de loviturile rusești. Printre ele, orașul Zaporojie a fost ținta a patru atacuri cu rachete, în timp ce alte localități – Bilenke, Zaliznîșne, Uspenivka, Malînivka și Poltavka – au fost bombardate în 11 atacuri aeriene succesive. Pagube majore la clădiri și infrastructură civilă Autoritățile locale au raportat 68 de distrugeri cauzate de atacuri, inclusiv blocuri de locuințe, case private, mașini și instalații de infrastructură socială. Forțele ucrainene continuă operațiunile de salvare și evaluare a pagubelor, în contextul intensificării atacurilor asupra regiunii Zaporojie, una dintre cele mai afectate zone de la începutul invaziei ruse.

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Zelenski critică lipsa de reacție a Occidentului după un nou atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunțat duminică „lipsa de răspunsuri reale” din partea Occidentului, după cel mai recent atac masiv al Rusiei cu rachete și drone, soldat cu victime și distrugeri majore. Zelenski cere Occidentului o reacție fermă În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a subliniat că reacția internațională este insuficientă, în timp ce Moscova își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Zelenski a avertizat că slăbiciunea reacției internaționale îi dă curaj președintelui rus Vladimir Putin să continue agresiunea: „Din nefericire, nu există o reacție adecvată, puternică a lumii la tot ce se întâmplă. Putin râde pur și simplu de Occident, de tăcerea lui și de absența contramăsurilor decisive.” Liderul ucrainean a descris atacurile ca parte a unei strategii deliberate de distrugere a infrastructurii civile, mai ales în pragul iernii. Cel mai mare atac asupra regiunii Lvov Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a atacat în cursul nopții cu 53 de rachete și mai multe valuri de drone kamikaze. Bilanțul provizoriu indică cinci morți și 18 răniți, patru victime fiind raportate în regiunea Lvov, iar una în Zaporijia. Guvernatorul Maksim Kozîțki a precizat că a fost cel mai mare atac asupra regiunii Lvov de la începutul războiului, iar primarul orașului, Andrii Sadovî, a anunțat că un complex industrial a luat foc în urma bombardamentelor. În regiunea Vinnița, o altă întreprindere industrială a fost, de asemenea, vizată de atacuri. Zelenski: „Dronele rusești conțin piese livrate din Occident” Președintele ucrainean s-a arătat nemulțumit de persistența livrărilor de componente tehnologice către Rusia, utilizate în fabricarea dronelor de atac. „Dronele rusești de atac conțin componente care sunt în continuare livrate din țări occidentale și din diferite state vecine cu Rusia”, a declarat Zelenski, exprimându-și uimirea că, după peste trei ani și jumătate de război, nu există încă un mecanism eficient de oprire a acestor livrări. El a exemplificat că cele aproape 500 de drone folosite într-o singură noapte conțin peste 100.000 de componente fabricate în străinătate. Armata rusă a anunțat că a lansat în cursul nopții „un atac masiv cu arme de înaltă precizie”, inclusiv rachete hipersonice Kinjal, vizând instalații ale complexului militaro-industrial ucrainean și infrastructura energetică și de gaze care asigurau funcționarea acestora.

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist Foto: Facebook
Politică

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist: „N-a lăsat nimic în urmă”

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist: „N-a lăsat nimic în urmă în afară de scandaluri și ipocrizie”, a scris, pe Facebook, deputatul Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, despre Marius Budăi, fost ministru al Muncii. Citește și: România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget Budăi, care a rămas deputat PSD, îl atacă constant pe premierul Ilie Bolojan. „Aceasta este dovada clară a eșecului austerității! După acest eșec premierul Bolojan nu mai poate da vina pe «greaua moștenire»”, scria Budăi la 30 septembrie.  Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist Acum, Muraru scrie despre Budăi că „faptul că PSD l-a tras pe linie moartă este probabil singurul lucru bun pe care partidul l-a făcut în ultimii ani”.  „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐁𝐮𝐝𝐚̆𝐢 – 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐭𝐮𝐩𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̗𝐢 𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐮𝐛𝐥𝐮. Budăi n-a făcut nicio reformă în viața lui, n-a lăsat nimic în urmă în afară de scandaluri și ipocrizie. Este imaginea stagnării, a politicianului antireformist, prins într-o lume veche, care nu mai are ce să caute în prezent. Epoca lui s-a terminat, iar faptul că PSD l-a tras pe linie moartă este probabil singurul lucru bun pe care partidul l-a făcut în ultimii ani. Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, trăiește în trecut, și nici măcar acolo. Ani de zile, Budăi a a încercat să îi facă pe oameni să creadă că pensiile cresc doar când vrea el și că salariile bugetarilor se măresc doar când PSD are chef să „dea”. De fapt, a trăit cu mentalitatea de vătaf: nu ca există o lege care obligă la indexare, ci ca el, din bunăvoință personală, împarte pomeni. Așa a cumpărat voturi și a cultivat dependența oamenilor de partid. În 2023, în mandatul lui, trebuia definitivată legea salarizării. Nici astăzi nu e gata. În realitate, moștenirea lui Budăi e una a rușinii și eșecului. Când poza în apărătorul pensionarilor, la Bruxelles accepta creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei. Când era în fruntea Ministerului Muncii, și-a dat demisia în scandalul „azilelor groazei”, încercând să minimalizeze importanța momentului cu cinismul binecunoscut: „nu contează demisia mea”. Când nu se ocupa cu populismul, era implicat în episoade jenante – de la mașina care figura furată și cu care a fost prins la frontieră, până la acuzațiile de hărțuire și comportament nepotrivit. Budăi a fost fix opusul poveștii pe care a vândut-o”, a scris deputatul Alexandru Muraru. 

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei (sursa: (Telegram/Administrația militară regională Zaporojie)
Internațional

Atac devastator al Rusiei: Kievul și Zaporojie, principalele ținte ale sutelor de drone și rachete

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Rusia a declanșat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un atac aerian masiv asupra Ucrainei, folosind sute de drone și rachete. Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei Potrivit autorităților de la Kiev, bilanțul preliminar indică cel puțin zece răniți în capitală și în orașul Zaporojie. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a denunțat pe rețeaua X faptul că „sute de drone și rachete au distrus clădiri rezidențiale și au provocat victime civile” în timp ce oamenii dormeau. Șase răniți la Kiev, patru la Zaporojie Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că șase persoane au fost rănite, dintre care cinci au necesitat spitalizare. În sud-estul țării, orașul Zaporojie a fost lovit de cel puțin patru ori, a declarat guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov, care a raportat alți patru răniți. Riscuri la centrala nucleară Zaporojie Autoritățile de la Kiev acuză Moscova că încearcă să conecteze centrala nucleară Zaporojie din Energodar, cea mai mare din Europa, la rețeaua electrică rusă. Infrastructura a fost ocupată de trupele ruse încă din martie 2022, iar orice tentativă de reconectare implică riscuri majore pentru securitatea regională. Reacția Moscovei: drone ucrainene doborâte Ministerul rus al Apărării a susținut, duminică dimineață, că 41 de drone ucrainene au fost doborâte în timpul nopții. Informațiile nu au putut fi verificate independent. Polonia mobilizează aviația militară Atacurile rusești asupra Ucrainei au avut consecințe și asupra securității regionale. Polonia a anunțat mobilizarea aviației sale în mod „preventiv”, după ce aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul său aerian în ultimele zile. În paralel, trei avioane de luptă rusești au fost semnalate și pe cerul Estoniei în mai puțin de două săptămâni.

Atac în Oslo, trei minori arestați (sursa: X/AlexandruC4)
Internațional

Norvegia, șocată de atacuri cu grenadă la Oslo. Autorii: trei minori, din care doi, de doar 13 ani

Atac în Oslo, trei minori arestați. Poliția norvegiană a anunțat miercuri arestarea a trei minori, printre care doi băieți de 13 ani, după atacul cu grenade produs marți seara în centrul orașului Oslo. Atac în Oslo, trei minori arestați Explozia a avut loc pe o stradă din apropierea Oslo Met, o instituție de învățământ superior din capitala Norvegiei. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Polițiștii sosiți la fața locului au descoperit o altă grenadă de mână, pe care au detonat-o controlat. Incidentul nu s-a soldat cu victime. Anchetatorii suspectează un atac comandat Potrivit anchetatorilor, atacul ar putea fi un caz de „violență la cerere”, în care minorii au acționat la ordinul unor grupări infracționale. „Poliția a arestat băieți extrem de tineri. Doi dintre ei au doar 13 ani”, a declarat comisarul Ida Melbø Øystese într-o conferință de presă. Minorii, predați serviciilor sociale Cum vârsta minimă de răspundere penală în Norvegia este de 15 ani, cei trei minori au fost plasați sub supravegherea serviciilor sociale. Autoritățile continuă ancheta pentru a stabili cine a comandat atacul. Influența bandelor din Suedia Deși Norvegia are o rată scăzută a criminalității, în ultimele luni a fost afectată indirect de războiul dintre bandele rivale din Suedia. În ambele țări, grupările criminale recrutează din ce în ce mai des minori, profitând de faptul că aceștia scapă de răspunderea penală.

Kremlinul atacă alegerile din Republica Moldova (sursa: TASS)
Internațional

Alegerile din Moldova, atacate de Rusia: Peskov minte că votul rusofililor va fi împiedicat

Kremlinul atacă alegerile din Republica Moldova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că se teme ca cetățenii Republicii Moldova care nu sunt de acord cu politica președintei Maia Sandu să nu își poată exprima liber opțiunea la alegerile din 28 septembrie. Kremlinul atacă alegerile din Republica Moldova Oficialul rus a susținut că doar alegătorii pro-occidentali vor avea posibilitatea de a vota, în timp ce cetățenii care pledează pentru relații apropiate cu Rusia ar fi împiedicați să-și folosească votul. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul „Știm că acea parte a populației care susține cursul pro-occidental de dezvoltare a țării va avea posibilitatea să se exprime la alegeri și să își folosească votul. Totodată, știm că acea parte a populației care susține dezvoltarea unor relații bune, inclusiv cu țara noastră, în mare parte nu va avea dreptul să-și folosească votul... Este vorba despre nemulțumirea unei părți mari a populației Republicii Moldova”, a spus Peskov. Kremlinul contestă linia pro-europeană a Maiei Sandu Potrivit lui Peskov, politica de distanțare totală față de Rusia, promovată de Maia Sandu, este respinsă de o parte considerabilă a societății moldovenești. El a avertizat că scrutinul ar trebui să dovedească corectitudine și lipsa presiunilor asupra opoziției. Realitatea de la Chișinău Kremlinul prezintă aceste declarații drept expresia nemulțumirii populare, nu o tentativă de ingerință externă, și susține că există riscul unor abuzuri ale autorităților moldovene. În fapt, niciun cetățean al Republicii Moldova nu va fi împiedicat să voteze. Autoritățile au arestat mai multe persoane implicate în acțiuni de destabilizare a alegerilor de duminică.

Moscova, atac la adresa Republicii Moldova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova, atac grav la Chișinău: SVR susține că UE vrea să ocupe militar Republica Moldova

Moscova, atac la adresa Republicii Moldova. Într-un comunicat oficial publicat pe 23 septembrie 2025, SVR, Serviciul de Informații Externe de la Moscova, acuză Uniunea Europeană că ar pregăti o intervenție militară pe teritoriul moldovenesc. Moscova, atac la adresa Republicii Moldova Potrivit SVR, statele NATO ar concentra deja trupe în România, în apropierea graniței cu Republica Moldova, iar prime unități franceze și britanice ar fi ajuns în sudul Ucrainei. Citește și: BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB” Comunicatul vorbește chiar despre o posibilă „ocupare” a Moldovei după alegerile parlamentare din 28 septembrie. Comunicatul SVR Comunicatul SVR se intitulează „Europa se pregătește să ocupe Moldova”: „Biroul de presă al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse anunță că, potrivit informațiilor primite de SVR, birocrații europeni de la Bruxelles sunt hotărâți să mențină Moldova pe linia politicii lor rusofobe. Acest lucru este planificat să fie făcut cu orice preț, până la introducerea de trupe și ocuparea efectivă a țării. În acest moment are loc concentrarea unităților forțelor armate ale statelor NATO în România, în apropierea granițelor Moldovei. Se pregătește un „desant” NATO în regiunea Odesa din Ucraina pentru intimidarea Transnistriei. Conform datelor existente, primul grup de militari profesioniști din Franța și Marea Britanie a sosit deja la Odesa. Un asemenea scenariu a fost repetat de mai multe ori în cadrul exercițiilor NATO din România și poate fi pus în aplicare după alegerile parlamentare din Moldova, programate pe 28 septembrie a.c. Funcționarii europeni se tem că falsificările grosolane ale rezultatelor votului, pregătite de Bruxelles și Chișinău, îi vor determina pe cetățenii moldoveni disperați să iasă în stradă pentru a-și apăra drepturile. Atunci, la solicitarea președintelui M. Sandu, forțele armate ale statelor europene ar urma să oblige populația Moldovei să accepte dictatura sub masca „eurodemocrației”. Bruxelles-ul nu intenționează să renunțe la planurile de ocupare a Moldovei nici în cazul în care evoluția situației imediat după alegeri nu va necesita o intervenție externă. Introducerea trupelor este planificată ceva mai târziu. Pentru a crea un pretext, este prevăzută organizarea de provocări armate împotriva Transnistriei și a trupelor rusești staționate în regiune. Ca termen posibil este luată în calcul perioada desfășurării alegerilor în Sovietul Suprem al RMN, pe 30 noiembrie a.c. Se pare că asemenea planuri ale regimurilor totalitar-liberale europene sunt dictate de dorința acestora de a-și demonstra „curajul și hotărârea” pe fondul blocajului în planurile de dislocare a trupelor „coaliției doritorilor” pe teritoriile controlate de regimul de la Kiev. Temându-se de o confruntare directă cu „marea Rusie”, europenii intenționează să se răzbune pe mica Moldovă. Autoafirmarea pe seama celor slabi a fost întotdeauna o parte inseparabilă a colonialismului european. Biroul de presă al SVR Rusia 23.09.2025"

Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Kievul anunță noi lovituri asupra infrastructurii energetice din Rusia

Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia. Statul Major de la Kiev a transmis sâmbătă că forțele ucrainene au vizat din nou rafinării de petrol aflate în adâncimea teritoriului rus. Drone ucrainene atacă rafinăriile din Rusia Mesaje publicate pe Telegram indică producerea unor explozii și a unui incendiu puternic în apropierea unei instalații petroliere din regiunea Saratov, pe Volga. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Aceasta a mai fost vizată de atacuri similare în ultima perioadă, inclusiv săptămâna trecută. Victime și pagube raportate de autoritățile locale Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busarghin, a declarat pe Telegram că o femeie a fost rănită în urma atacului cu drone. Acestea au spart geamurile a două apartamente și au avariat mai multe automobile. El nu a menționat însă rafinăria printre obiectivele lovite. O a doua rafinărie atacată în Samara În regiunea Samara, situată la nord-vest de Saratov, o altă rafinărie a fost țintită de drone ucrainene. Guvernatorul local, Viaceslav Fedorișcev, a confirmat că atacurile au vizat obiective din sectorul energiei și combustibililor, fără a preciza dacă rafinăria a fost afectată direct. Autoritățile de la Moscova au comunicat că, pe teritoriul Rusiei, au fost interceptate în total 149 de drone ucrainene, dintre care 27 în Saratov și 15 în Samara.

Germanii se tem de atacul rușilor (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Peste 60% din germani se tem de un atac al Rusiei împotriva unui stat NATO

Germanii se tem de atacul rușilor. Un sondaj realizat de institutul Insa pentru ziarul Bild arată că 62% dintre germani se tem de un posibil atac al Rusiei asupra unei țări membre NATO, precum Polonia sau Lituania. Doar 28% dintre cei 1.002 respondenți au spus că nu au temeri, iar 10% au fost indeciși. Germanii se tem de atacul rușilor Temerile au crescut după ce drone rusești au pătruns recent în spațiul aerian polonez, parte a NATO, în timpul unui atac asupra Ucrainei. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Forțele aeriene poloneze, sprijinite de aliați din NATO, au doborât pentru prima dată mai multe drone. Experții militari consideră puțin probabil ca incidentul să fi fost accidental. Nu este clar dacă dronele vizau ținte NATO sau dacă a fost doar o provocare și un test al apărării aeriene. Sprijin pentru sancțiuni economice mai dure Sondajul relevă și o susținere semnificativă pentru măsuri economice ferme împotriva Rusiei. Aproximativ 49% dintre germani cred că livrările de gaze și petrol rusesc către Uniunea Europeană ar trebui oprite imediat, în timp ce 33% susțin continuarea acestora. De asemenea, 51% dintre respondenți sunt de acord ca activele rusești înghețate în UE să fie folosite pentru sprijinirea Ucrainei. În schimb, 29% s-au opus, iar restul nu au avut o opinie clară.

Nouă rafinărie rusă incendiată de ucraineni (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Ziua și rafinăria rusă incendiată de ucraineni: a venit rândul celei de la Kiriși (Leningrad)

Nouă rafinărie rusă incendiată de ucraineni. Un incendiu a izbucnit duminică la una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, în orașul Kirişi, regiunea Leningrad, în urma unui atac cu drone. Nouă rafinărie rusă incendiată de ucraineni Guvernatorul Aleksandr Drosdenko a anunțat că trei drone ucrainene au fost doborâte, iar epava uneia dintre ele a provocat incendiul. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate Deși flăcările au fost vizibile de la mare distanță și imagini video au circulat rapid pe rețelele sociale, autoritățile locale au transmis că incendiul a fost stins fără a exista victime. Orașul Kirişi, aflat la 110 km sud-est de Sankt Petersburg și la 800 km nord de Ucraina, găzduiește rafinăria Kirişinefteorgsintez (Kinef), filială a companiei ruse Surgutneftegas, afiliată Kremlinului. Instalația procesează aproximativ 20 de milioane de tone de petrol pe an, fiind un punct strategic pentru aprovizionarea Rusiei. Țintele Kievului: infrastructura energetică rusă De la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Obiectivul este dublu: întreruperea aprovizionării militare cu combustibil și reducerea veniturilor Moscovei din exporturile de petrol. Un alt atac asupra unei rafinării rusești Sâmbătă, o altă rafinărie, aparținând companiei Başneft, a fost lovită de drone și a luat foc în republica Başchiria, pe râul Volga. Aceste atacuri reflectă strategia constantă a Kievului de a lovi infrastructura energetică esențială a Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră