luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: atac

375 articole
Internațional

Incident grav în Australia: un adolescent atacat de rechin, în timp ce înota în portul Sydney

Un adolescent în vârstă de aproximativ 13 ani se află în stare critică după ce a fost atacat, duminică, de un rechin în timp ce înota în portul din Sydney. Băiatul a suferit răni grave la picioare și a fost transportat de urgență la spital. Incidentul a avut loc în zona Shark Beach Potrivit poliției din statul australian New South Wales, atacul s-a produs la finalul după-amiezii, în largul zonei Shark Beach, aflată în portul Sydney. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Autoritățile au precizat că rănile suferite de adolescent sunt compatibile cu cele provocate de un rechin de mari dimensiuni. Intervenție rapidă a poliției: adolescentul, scos din apă La câteva minute după primirea apelului de urgență, agenții de poliție au intervenit și au reușit să-l scoată pe adolescent din apă, în largul plajei portului din Vaucluse, o suburbie din estul orașului Sydney. Victimei i-au fost acordate primele îngrijiri medicale chiar pe o ambarcațiune a poliției. Agenții au aplicat două garouri pentru a opri sângerările provocate de rănile grave suferite la nivelul picioarelor. Transport de urgență la Sydney Children’s Hospital După acordarea primului ajutor, adolescentul a fost transportat de urgență la Sydney Children’s Hospital. Medicii au confirmat că starea acestuia este critică, fiind internat sub supraveghere medicală strictă. Avertisment pentru înotători: acces restricționat temporar În urma incidentului, poliția a recomandat înotătorilor să evite, temporar, apele din zona în care a avut loc atacul, până la finalizarea verificărilor de siguranță. Conform unei baze de date care monitorizează interacțiunile dintre oameni și rechini, în Australia au fost înregistrate peste 1.280 de incidente începând din anul 1791. Dintre acestea, peste 250 au avut un deznodământ fatal. Oamenii de știință avertizează că încălzirea apelor oceanice și creșterea numărului de activități umane în zonele de coastă pot influența migrația rechinilor, contribuind la o creștere a numărului de atacuri, în ciuda pescuitului excesiv care a redus populațiile unor specii. Incidente recente în apropierea orașului Sydney În septembrie anul trecut, un mare rechin alb a ucis un surfer pe o plajă intens frecventată din nordul orașului Sydney. Două luni mai târziu, un rechin-taur a atacat mortal o femeie care înota în largul unei plaje izolate, tot în nordul orașului.

Adolescent atacat de rechin în portul Sydney (sursa: Sky News)
Kazahstanul înființează școală militară pentru drone (sursa: gov.kz)
Internațional

Kazahstan intră în războiul dronelor după ce i-au fost atacate terminalele și petrolierele

Kazahstanul a decis să înființeze o școală de formare a operatorilor de drone militare, în urma atacurilor recente atribuite Ucrainei asupra terminalelor petroliere din Marea Neagră și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Decizia marchează un pas important în adaptarea capacităților sale militare, în contextul conflictului ruso-ucrainean, în care Kazahstanul a încercat până acum să își mențină neutralitatea. Peste 300 de cadeți instruiți pentru operarea dronelor FPV Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din Kazahstan, peste 300 de cadeți aflați în ultimul an de studii la Institutul Militar al Forțelor Terestre „General al Armatei Sagadat Nurmagambetov” participă la cursuri de operare a dronelor FPV (first-person view). Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „În acest scop, instituția a creat Școala de formare a specialiștilor în drone”, precizează oficialii ministerului. Armata kazahă mizează pe sisteme fără pilot Comandamentul militar a subliniat că, prin sprijinul instructorilor cu experiență, cadeții dobândesc competențe avansate în utilizarea sistemelor aeriene fără pilot, tehnologii care au schimbat fundamental tacticile moderne de luptă. „Prin stăpânirea acestor tehnologii moderne, cadeții obțin cunoștințe practice despre operarea dronelor, utilizate astăzi într-o varietate de domenii”, a declarat directorul școlii, locotenent-colonelul Daniar Dilbadaiev. Ce presupune pregătirea viitorilor operatori de drone În cadrul centrului de instruire, viitorii ofițeri studiază: - caracteristicile tehnice și construcția dronelor - modul de utilizare și întreținere - măsurile de siguranță - utilizarea dronelor în diverse condiții operaționale Programul de pregătire este completat de exerciții practice intensive, desfășurate atât în simulatoare computerizate, cât și în condiții reale. Simulatoare, zboruri reale și misiuni de recunoaștere O atenție deosebită este acordată instruirii în simulatoare digitale, unde cadeții execută misiuni de zbor și învață să reacționeze la situații neprevăzute, fără a pune în pericol echipamentele sau trupele. De asemenea, sunt organizate zboruri reale, care includ manevre cu obstacole și misiuni de recunoaștere. Școala dispune și de o pistă specială pentru drone FPV, destinată inclusiv competițiilor între cadeți. Neutralitate sub presiune, în contextul conflictului ruso-ucrainean „Instruirea specialiștilor în domeniul sistemelor aeriene fără pilot are ca scop asigurarea forțelor armate cu personal înalt calificat, capabil să utilizeze tehnologii moderne în interesul securității și apărării țării”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării. Kazahstanul, stat din Asia Centrală care a încercat să rămână neutru în războiul dintre Rusia și Ucraina, a raportat atacuri repetate cu drone asupra terminalelor maritime ale Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din Marea Neagră, precum și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Aceste incidente par să fi accelerat decizia autorităților de a investi în capacități militare bazate pe drone, considerate esențiale în conflictele contemporane.

Proteste în Iran, Israel în alertă maximă (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

SUA pot ataca iar Iranul pentru a sprijini protestele. Israel, în alertă maximă

Israelul se află în stare de alertă maximă din cauza riscului unei intervenții militare a Statelor Unite în Iran, în contextul celor mai ample proteste antiguvernamentale cu care se confruntă autoritățile de la Teheran în ultimii ani. Informația a fost confirmată de trei surse israeliene familiarizate cu situația de securitate. Amenințările lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri, în ultimele zile, cu o posibilă intervenție și a avertizat conducerea iraniană să nu recurgă la violență împotriva demonstranților. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a declarat că Statele Unite sunt „gata să ajute”. Consultări de securitate la nivel înalt în Israel Sursele israeliene, prezente la consultările de securitate desfășurate în weekend, nu au oferit detalii despre ce presupune concret starea de alertă maximă. Contextul este însă unul extrem de tensionat, având în vedere conflictul direct dintre Israel și Iran din luna iunie, când cele două state au fost implicate într-un război de 12 zile, la care s-au alăturat și forțele americane prin atacuri aeriene. Discuție Netanyahu–Rubio despre o eventuală intervenție SUA Potrivit unei surse israeliene, premierul Benjamin Netanyahu a discutat sâmbătă, telefonic, cu secretarul de stat american Marco Rubio despre posibilitatea unei intervenții a SUA în Iran. Un oficial american a confirmat existența convorbirii, fără a oferi detalii despre temele abordate. Israelul evită semnale de intervenție directă Deocamdată, Israelul nu a transmis public intenția de a interveni în Iran în contextul protestelor. Relațiile dintre cele două state rămân însă extrem de tensionate, în special din cauza preocupărilor israeliene legate de programele nucleare și de rachete balistice dezvoltate de Teheran. Netanyahu: „Consecințe oribile” în cazul unui atac iranian Într-un interviu acordat publicației The Economist, publicat vineri, Benjamin Netanyahu a avertizat că Iranul ar suporta „consecințe oribile” în cazul unui atac asupra Israelului. Referindu-se la situația internă din Iran, premierul israelian a adăugat: „În rest, cred că ar trebui să vedem ce se întâmplă în Iran.”

Institutul științific venezuelean, devastat după atacuri (sursa: Instagram/Gabriela Jiménez)
Internațional

Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas

La o săptămână după operațiunea militară americană care a vizat capitala venezueleană Caracas și zonele învecinate, amploarea distrugerilor provocate principalului institut științific al țării nu a fost încă evaluată complet. Operațiunile de curățare și îndepărtare a resturilor continuă, inclusiv recuperarea fragmentelor de rachete. Clădiri distruse și activități suspendate Potrivit unui comunicat al ministerului Cercetării, Institutul Venezuelean de Cercetare Științifică (IVIC), care adăpostea și unul dintre primele reactoare nucleare din America Latină, a fost lovit de două rachete în timpul atacurilor care au dus la capturarea președintelui Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores. Citește și: Garda lui Maduro povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani din forțele speciale Autoritățile au raportat geamuri sparte, plafoane prăbușite, găuri în pereți și distrugerea completă a unor instalații. Din cauza pagubelor, reluarea activităților IVIC, programată inițial pentru 5 ianuarie după sărbători, a fost amânată până pe 19 ianuarie. Pe lângă distrugerile materiale, conducerea institutului vorbește despre un impact moral major și despre o lovitură gravă adusă științei și tehnologiei venezuelene. Rețeaua electrică și infrastructura vitală, grav avariate Directorul IVIC și viceministru pentru aplicarea cunoștințelor științifice, Alberto Quintero, a declarat că rețeaua electrică a fost serios afectată. Alimentarea cu energie a fost întreruptă în cel puțin jumătate din cele 24 de centre ale institutului, unde lucrează aproximativ 1.800 de persoane. De asemenea, a fost perturbat și sistemul de pompare a apei. Centrul de matematică, care găzduiește și Universitatea Națională de Științe, a fost complet distrus. Au suferit pagube importante și Centrele de fizică și chimie, esențiale pentru analizele utilizate în explorarea și rafinarea petrolului, principalul pilon al economiei venezuelene. Programe medicale și de cercetare, blocate Alberto Quintero avertizează că evaluarea pagubelor trebuie să depășească inventarierea distrugerilor materiale. José Cardiel, directorul Unității de terapie celulară, a precizat că reluarea activităților IVIC și ale Centrului de medicină regenerativă este serios afectată. Instituția avea planificate tratamente cu celule stem pentru copii, în special pentru cei cu malformații osoase. La rândul său, Noemí Chacón, directoarea Centrului de ecologie, a subliniat că atacul a perturbat grav activitatea științifică zilnică. Bilanț uman și reacția guvernului Potrivit guvernului condus de președinta Delcy Rodríguez, aproximativ 100 de persoane, civili și militari, și-au pierdut viața în urma atacurilor. Ministrul științei și tehnologiei, Gabriela Jiménez, a calificat evenimentele drept „un act de agresiune imperialistă fără precedent împotriva poporului venezuelean”, acuzând faptul că infrastructura civilă și științifică a fost vizată în mod direct.

Ucraina atacă un depozit petrolier rusesc (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Depozit petrolier rusesc din Volgograd, incendiat de o dronă ucraineană

Un atac ucrainean cu dronă a provocat un incendiu la un depozit petrolier din districtul Oktiabrski, situat în sudul regiunii ruse Volgograd, au anunțat sâmbătă dimineață autoritățile regionale. Incidentul se înscrie în seria loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești din ultimele luni. Autoritățile: nu sunt victime, dar sunt posibile evacuări Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Boșarov, a transmis într-un mesaj publicat pe Telegram că nu au fost raportate victime în urma incendiului. Citește și: Datoriile mai vechi de 90 de zile ale statului au crescut masiv la finalul lui 2025 Totuși, acesta a precizat că autoritățile iau în calcul evacuarea locuitorilor din zonele apropiate depozitului afectat, ca măsură de precauție. Strategia Kievului: lovirea infrastructurii energetice ruse În ultimele luni, forțele ucrainene au intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia, într-o strategie menită să reducă capacitatea Moscovei de a-și finanța campania militară împotriva Ucrainei. Depozitele de combustibil și instalațiile petroliere au devenit ținte frecvente ale acestor operațiuni. Ministerul Apărării de la Moscova a declarat sâmbătă că, pe parcursul nopții, până la ora 06:00 GMT, sistemele de apărare antiaeriană ale armatei ruse au doborât 67 de drone ucrainene.

Petrolier din flota-fantomă rusă, atacat de Ucraina (sursa: ntv.com.tr)
Internațional

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești

Un petrolier care arborează pavilionul insulelor Palau și care ar putea fi implicat în exportul de petrol rusesc a fost lovit miercuri de o dronă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, au transmis surse media turcești. Incidentul a avut loc în largul provinciei Kastamonu Petrolierul „Elbus” se afla la aproximativ 30 de mile nautice (circa 55 km) de țărm, în largul provinciei turce Kastamonu, în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Membrii echipajului nu au fost răniți, însă nava a suferit avarii în partea superioară. Nava a fost remorcată către portul Inebolu, cu sprijinul Gărzii de Coastă a Turciei. Atacuri anterioare asupra flotei-fantomă La sfârșitul lunii noiembrie, două petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, tot în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură spre portul rusesc Novorossiisk. Ucraina a revendicat atacurile, iar Turcia a protestat ferm, cerând Kyivului și Moscovei să evite acțiuni care pun în pericol siguranța navigației și comerțul în Marea Neagră. Cine deține petrolierul „Elbus” Petrolierul lovit miercuri este înregistrat pe numele unei companii din Hong Kong și navighează sub pavilionul statului Palau, considerat un „pavilion de complezență” și inclus pe mai multe liste negre internaționale. Datele de monitorizare a traficului maritim arată că „Elbus” a plecat din Singapore și a traversat strâmtoarea Bosfor cu câteva zile înainte de incident. După intrarea în Marea Neagră, nava și-a schimbat direcția către nord-est, părând să se îndrepte spre Rusia. Același petrolier a mai acostat în iulie anul trecut în portul Novorossiisk, hub major pentru exporturile de petrol rusesc, de unde pleacă aproximativ o cincime din cantitatea totală exportată de Rusia.

Administrația Trump, acuzații privind ștergerea dovezilor (sursa: X/Tom Dreisbach)
Internațional

Trump încearcă să șteargă datele despre atacul fanilor săi asupra Capitoliului

Administrația președintelui american Donald Trump ar fi încercat să șteargă sau să modifice înregistrările legate de asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Atunci, susținători ai republicanului au intrat cu forța în clădire pentru a bloca ratificarea victoriei lui Joe Biden, potrivit unei investigații realizate de National Public Radio (NPR). Date modificate în dosarele protestatarilor grațiați După revenirea lui Trump la Casa Albă, NPR susține că au fost identificate dovezi privind încercări de alterare a informațiilor oficiale în dosarele a peste 1.500 de persoane grațiate. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Printre acestea se numără inculpați pentru conspirație subversivă și agresiuni împotriva forțelor de ordine. Eliminarea termenilor „revoltă” și „tulburări” din documente oficiale Conform sursei citate, Departamentul de Justiție ar fi eliminat din documente mențiunile directe despre 6 ianuarie, inclusiv termenii „revoltă” și „tulburări”. De asemenea, zeci de procurori implicați în aceste dosare ar fi fost demiși. Trump îi prezintă pe participanți drept „patrioți” Administrația republicană i-ar descrie pe participanții la asalt drept „mari patrioți” care ar fi fost „vizați de guvern”. Termenul „insurgenți” este evitat, deși a fost folosit de președintele democrat Joe Biden. Trump, inculpat pentru subminarea certificării alegerilor din 2020 Donald Trump a fost pus sub acuzare într-un dosar federal pentru tentativa de subminare a certificării alegerilor din 2020. Procesul a fost însă închis după victoria sa electorală din 2024. Documentele și filmările analizei NPR contrazic narativul oficial NPR a analizat peste 1.500 de dosare, imagini video și mărturii, concluzionând că violența a fost extinsă. Documentele descriu sute de agresiuni asupra polițiștilor, precum lovituri cu obiecte contondente, îmbrânceli, zdrobiri și utilizarea spray-urilor chimice. Potrivit organizației civice CREW, peste 30 de participanți grațiați au fost arestați din nou pentru infracțiuni grave: abuzuri sexuale asupra minorilor, pornografie infantilă, posesie ilegală de arme, amenințări la adresa oficialilor, inclusiv a lui Hakeem Jeffries. Cum a început asaltul asupra Capitoliului Atacul din 6 ianuarie 2021 a urmat unui discurs al lui Donald Trump, în care acesta și-a îndemnat susținătorii să meargă spre Capitoliu și „să lupte cu toate puterile”. În urma violențelor, cinci persoane au murit în primele 36 de ore, iar patru polițiști s-au sinucis în lunile următoare. Printre victime se numără protestatara Ashli Babbit și ofițerul Brian Sicknick. Diviziune politică adâncită la cinci ani de la atac La cinci ani de la evenimente, polarizarea dintre republicani și democrați este mai accentuată ca niciodată. Condamnarea aproape unanimă din 2021 a fost înlocuită de poziții radical opuse. Trump i-a grațiat pe toți participanții la atacul asupra Capitoliului La 20 ianuarie 2025, în prima zi a noului mandat, Trump a grațiat în bloc toți inculpații implicați în dosarele legate de 6 ianuarie. Astfel a anulat cea mai amplă anchetă din istoria Departamentului de Justiție. Democrații cer menținerea memoriei publice a evenimentelor Parlamentari democrați au organizat ceremonii de comemorare pe treptele Capitoliului, acuzând Casa Albă că rescrie realitatea. Liderul democrat Chuck Schumer a catalogat drept „distorionare malefică a adevărului” noul site al administrației republicanilor. Susținători ai lui Trump au marcat aniversarea prin marșuri Simpatizanții lui Trump au refăcut traseul asaltului din 2021. Printre ei s-a aflat Enrique Tarrio, fost lider Proud Boys, grațiat după o condamnare la 22 de ani de închisoare. Acesta a declarat că este „și mai mândru” de apartenența sa la organizație.

Rusia atacă o fabrică americană din Ucraina (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinărie rusească din Krasnodar, devastată de drone ucrainene în ajunul Anului Nou

O rafinărie din Tuapse (Krasnodar), situată în sud-vestul Rusiei, a fost vizată miercuri dimineață de un atac ucrainean cu drone. Unitatea are o capacitate anuală estimată de aproximativ 12 milioane de tone de țiței procesat. Atacul asupra rafinăriei a fost „un succes” Potrivit informațiilor militare ucrainene, facilitățile rafinăriei au fost lovite cu succes în cadrul unui „atac cu dronă”. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Surse din Ministerul ucrainean al Apărării, au afirmar că au fost avariate conducte de petrol și echipamente ale terminalului de coastă al rafinăriei din Krasnodar. Surse citate de Ukrainska Pravda au precizat că personalul Direcției Generale de Informații a Ucrainei a transmis un mesaj ironic, descriind atacul drept „artificii de Anul Nou” adresate părții ruse, în contextul apropierii sărbătorilor. Atacurile cu drone continuă de ambele părți ale frontului În aceeași zi, cel puțin șase persoane au fost rănite în orașul portuar Odesa, în sudul Ucrainei, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 101 drone rusești într-un interval scurt de timp, însă au raportat și 20 de lovituri în 11 puncte diferite de pe teritoriul Ucrainei.

Presupusul atac asupra reședinței lui Putin (sursa: TASS)
Internațional

VIDEO „Dovada” că o reședință a lui Putin ar fi fost atacată: resturi nelocalizate de dronă în omăt

Ministerul Apărării din Rusia a prezentat detalii despre un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai. Atacul ar fi avut loc în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, potrivit autorităților ruse. Ministerul Apărării rus: 91 de drone ar fi vizat zona Valdai Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, a declarat că „regimul de la Kiev” ar fi lansat un atac cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Conform datelor prezentate de Moscova, un total de 91 de drone ar fi fost lansate din puncte diferite, traversând regiunile Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod. Drone doborâte în mai multe regiuni rusești Autoritățile ruse susțin că sistemele antiaeriene au doborât: 49 de drone în regiunea Briansk 1 dronă în regiunea Smolensk 41 de drone în regiunea Novgorod Primele atacuri ar fi avut loc pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00, cu drone care zburau la joasă altitudine și ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv. Atacul ar fi fost „planificat și direcționat” către reședința prezidențială Potrivit lui Romanenkov, numărul dronelor și coordonarea acestora „confirmă” că ținta ar fi fost reședința președintelui rus din regiunea Novgorod. El a descris operațiunea ca fiind „selectivă și atent planificată”. Moscova: nu au existat victime sau pagube Ministerul Apărării rus a precizat că atacul nu a provocat victime sau distrugeri pe teritoriul Rusiei și că reședința prezidențială nu a fost afectată. Instituția a publicat și o înregistrare video cu resturi ale unei drone și o hartă a traiectoriilor presupuselor aparate fără pilot. Reacția Kremlinului: referire și la negocierile de pace Kremlinul a asociat presupusul atac și cu procesul negocierilor de pace, susținând că incidentul ar submina demersurile președintelui american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Rusia își va „înăspri poziția” la negocieri, fără a oferi detalii. Reacții internaționale: condamnări și scepticism Iranul și Belarus au condamnat atacul raportat de Rusia. În schimb, mai multe state europene, inclusiv Franța, au exprimat rezerve și au invocat lipsa unor dovezi clare privind incidentul. Tentative raportate și nivel ridicat de securitate De la începutul războiului din Ucraina, Kievul a relatat despre peste 12 tentative de asasinat sau răpire îndreptate împotriva președintelui Volodimir Zelenski. Este pentru prima dată când Moscova relatează un posibil atac îndreptat asupra liderului rus, a cărui securitate a fost semnificativ consolidată după 2022. Între timp, Donald Trump, care a discutat recent atât cu Zelenski, cât și cu Putin, și-a exprimat public furia după apariția informațiilor despre presupusul atac.

Atacul asupra reședinței lui Putin, o minciună (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Minciuna despre atacul asupra reședinței lui Putin, demontată. Medvedev îl vrea mort pe Zelenski

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a amenințat cu moartea iminentă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat marți pe Telegram și presărat cu insulte. Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, este cunoscut pentru declarațiile sale agresive la adresa Kievului și a aliaților occidentali. Reacție la discursul de Crăciun al lui Zelenski Medvedev a comentat discursul de Crăciun al președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski ar fi dorit moartea unei „persoane”, interpretată ca fiind Vladimir Putin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Acesta a acuzat că liderul ucrainean dorește moartea „întregii Rusii” și că ar fi ordonat atacuri masive împotriva țării. Limbaj insultător și amenințări explicite În mesajul său, Medvedev a recurs la jigniri și sugestii privind o „moarte violentă” a lui Zelenski, susținând că „Doamna cu coasa” i-ar „sufla în ceafă”. El nu l-a numit direct pe președintele ucrainean, dar referirile au fost evidente. Mai mult, fostul președinte rus a sugerat că, după moarte, corpul lui Zelenski ar trebui expus la muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg „în scopuri științifice”. Referințe istorice: muzeul Kunstkamera și Petru cel Mare Kunstkamera, fondată în secolul al XVIII-lea de țarul Petru I, este cunoscută pentru colecțiile sale de curiozități, inclusiv exponate cu malformații. Medvedev a făcut referire la această instituție pentru a-și întări mesajul provocator. Declarațiile lui Zelenski: dorința de pace pentru Ucraina În mesajul său de Ajunul Crăciunului, Zelenski a rostit fraza: „Fie ca el să piară”, fără a menționa nume. Ulterior, el a subliniat că ucrainenii cer „ceva mai mare”: pace pentru Ucraina. Acuzații privind atacuri cu drone asupra reședinței lui Putin Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească cu drone o reședință a lui Vladimir Putin în regiunea Novgorod. Kievul a respins ferm acuzațiile. Donald Trump a afirmat că a fost informat de Putin în legătură cu presupusul incident în timpul unei convorbiri telefonice. Lipsa dovezilor privind atacul: relatări locale contrazic Kremlinul Locuitorii din regiunea Novgorod au declarat că nu au auzit explozii sau drone și că nu au fost emise alerte aeriene. Publicația independentă rusă „Mojem Obiasniti” notează că povestea unui atac masiv cu drone pare neverosimilă în lipsa oricăror dovezi locale. Divergențe în cifrele comunicate de autoritățile ruse Lavrov a vorbit despre 91 de drone ucrainene lansate asupra reședinței prezidențiale. Ministerul rus al Apărării a raportat însă 89 de drone la nivelul întregii Federații Ruse, dintre care 23 în regiunea Novgorod, fără a menționa explicit reședința lui Putin. ISW: nu există dovezi care să confirme atacul Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a precizat că nu a identificat dovezi în surse deschise care să confirme un astfel de atac. În mod obișnuit, astfel de operațiuni sunt însoțite de imagini și relatări locale. Suspiciuni privind o „diversiune” a Kremlinului Anumiți analiști ruși din exil consideră că povestea atacului ar putea fi o diversiune pentru a afecta negocierile de pace. Ei susțin că narațiunea a apărut după întâlnirea dintre Zelenski și Donald Trump, în cadrul căreia s-ar fi discutat un posibil acord pentru încetarea războiului.

Kievul neagă atacul asupra lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ucraina nu a atacat nici o reședință a lui Putin, sunt minciuni ale Moscovei, insistă Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că Rusia „minte” atunci când acuză Ucraina de o tentativă de atac cu drone asupra unei reședințe a președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Kiev, acuzațiile au fost fabricate pentru a justifica noi atacuri asupra Ucrainei. Zelenski a afirmat că povestea despre presupusul atac este „evident falsă”. Moscova acuză, Kievul dezminte Acuzațiile au fost formulate inițial de ministrul rus de externe Serghei Lavrov și au fost reluate ulterior și de alți oficiali ruși. Citește și: Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea: „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimțirea de a bloca țara?” Kievul respinge însă ferm aceste afirmații, susținând că este vorba despre o provocare propagandistică. „Rușii au inventat acum o poveste evident falsă despre un pretins atac asupra reședinței dictatorului rus, pentru a avea o scuză să-și continue atacurile împotriva Ucrainei”, a scris Zelenski. „Afirmatii periculoase” care ar afecta negocierile de pace Zelenski a calificat declarațiile lui Lavrov drept „afirmații periculoase”, susținând că acestea urmăresc subminarea progreselor înregistrate de echipele de negociere ale Ucrainei și Statelor Unite. Liderul ucrainean s-a întâlnit duminică în Florida cu președintele american Donald Trump, la reședința acestuia de la Mar-a-Lago, unde au fost discutate propuneri pentru un plan de pace. Zelenski a numit afirmațiile Moscovei „tactici mincinoase tipic rusești”. „Important acum este ca lumea să nu rămână tăcută și ca rușii să nu submineze progresele către pace”, a punctat acesta. Lavrov susține că 91 de drone ar fi vizat o reședință prezidențială Potrivit declarațiilor lui Serghei Lavrov, Ucraina ar fi lansat noaptea trecută 91 de drone cu rază lungă de acțiune către o reședință a lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod. Oficialul rus a afirmat că toate dronele ar fi fost doborâte de apărarea antiaeriană. Lavrov a mai declarat că Rusia nu intenționează să se retragă din procesul de negociere cu SUA, dar că își va „revizui pozițiile”, acuzând Kievul de „politică de terorism de stat”. Acesta a susținut că au fost deja selectate ținte pentru eventuale lovituri de represalii. Putin l-ar fi informat telefonic pe Trump Consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat că, după presupusul atac, președintele rus l-a informat pe Donald Trump că își va revizui angajamentele asumate în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului. Mesajul ar fi fost transmis în timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc luni, după întâlnirea față în față dintre Trump și Zelenski la Mar-a-Lago. Zelenski cere o reacție internațională Zelenski a negat din nou că Ucraina ar fi încercat să atace reședința lui Vladimir Putin și a afirmat că Moscova încearcă să submineze procesul de pace și să găsească justificări pentru atacuri asupra instituțiilor ucrainene. Liderul ucrainean a făcut apel la o reacție adecvată din partea lui Donald Trump și a comunității internaționale în fața amenințărilor formulate de Rusia.

Atacatorul din metroul parizian, ordin de deportare (sursa: Pexels/Masood Aslami)
Internațional

Atacatorul celor trei femei de la metrou trebuia deportat din țară încă din vara lui 2025 (Franța)

Guvernul francez a anunțat că bărbatul suspectat că ar fi rănit trei femei în metroul parizian fusese deja condamnat anterior pentru jaf agravat și agresiune sexuală și era vizat de un ordin de deportare emis la jumătatea anului 2025. Suspectul, cetățean malian aflat ilegal în Franța Potrivit Ministerului de Interne, suspectul este cetățean malian cu ședere ilegală în Franța și era cunoscut de autorități pentru distrugere de bunuri sub influența drogurilor. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev El a fost închis în ianuarie 2024 pentru jaf agravat și agresiune sexuală, ca urmare a unei condamnări anterioare. Atacul din metroul parizian: trei femei rănite Incidentul a avut loc pe linia 3 a metroului din Paris, în zona stațiilor Arts-et-Métiers, République și Opéra. Bărbatul este suspectat că ar fi rănit ușor trei femei cu un cuțit. Ancheta ia în calcul în primul rând ipoteza unei posibile afecțiuni mintale, nu o motivație teroristă. Suspectul, arestat câteva ore după incident Bărbatul a fost reținut la domiciliul său din Sarcelles, la nord de Paris, la câteva ore după atac. Identificarea sa a fost posibilă datorită imaginilor de pe camerele de supraveghere și geolocalizării telefonului mobil. Ordin de deportare emis în 2025 După ispășirea pedepsei între ianuarie 2024 și iulie 2025, suspectul, în vârstă de 25 de ani, a primit ordin de a părăsi teritoriul francez și a fost plasat într-un centru de detenție administrativă. Ministerul de Interne a precizat că ordinul de deportare nu a putut fi pus în aplicare în termenul legal de 90 de zile deoarece nu a putut fi obținut un permis consular, din lipsa unui document de identitate valabil. În aceste condiții, bărbatul a fost plasat ulterior în arest la domiciliu.

Jimmy Kimmel, atac la Donald Trump (sursa: Facebook/Jimmy Kimmel)
Internațional

Comediantul și starul TV Jimmy Kimmel, cu referire la Trump: „Tirania prosperă în SUA”

Umoristul american Jimmy Kimmel a declarat că anul 2025 a fost „un an foarte bun” pentru fascism în Statele Unite. Mesajul a fost transmis într-o alocuțiune difuzată de postul britanic Channel 4, joi seara. Declarațiile vin după o perioadă tensionată pentru prezentator, a cărui emisiune a fost suspendată temporar în septembrie. Discurs alternativ de Crăciun pe Channel 4 Din 1993, Channel 4 difuzează anual un mesaj de Crăciun alternativ celui susținut de monarhul britanic. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Anul acesta, postul public l-a invitat pe Jimmy Kimmel, unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori de „late night show” din Statele Unite. Suspendarea emisiunii după acuzații la adresa dreptei americane Emisiunea „Jimmy Kimmel Live!” a fost suspendată în septembrie, după ce prezentatorul a acuzat dreapta americană că exploatează politic asasinarea influencerului susținător al lui Donald Trump, Charlie Kirk. În mesajul său, Kimmel a făcut referire la acest episod și la acuzațiile de cenzură, amintind că a revenit pe post o săptămână mai târziu. „Tirania prosperă aici” „Tirania prosperă aici”, a declarat Jimmy Kimmel, afirmând că, din perspectiva derapajelor autoritare, anul 2025 a fost „un an foarte bun” pentru Statele Unite. El a subliniat că nu știe exact ce se întâmplă în Regatul Unit, dar „știe foarte bine ce se petrece în America”. Ironii la adresa președintelui american: „Regele Donnie al VIII-lea” Kimmel l-a numit în mod ironic pe președintele american „regele Donnie al VIII-lea”, făcând o trimitere la Henric al VIII-lea. Prezentatorul a adăugat că liderul de la Casa Albă „a pierdut”, amintind că emisiunea sa a fost prelungită până la jumătatea anului 2027. Mesaj pentru britanici: „Nu ne abandonați” În finalul discursului, Jimmy Kimmel a făcut apel la publicul britanic să nu îi abandoneze pe americani: „Traversăm o perioadă dificilă în acest moment, dar vom ieși din ea”, a spus acesta. Printre personalitățile care au rostit în trecut mesajul alternativ de Crăciun pe Channel 4 se numără și actorul și scriitorul Stephen Fry (2023), sau Edward Snowden, în 2013.

Trei femei, rănite cu cuțitul la metrou în Paris (sursa: Pexels/Masood Aslami)
Internațional

Trei femei, rănite cu cuțitul la metrou. Suspectul a fost prins rapid în afara Capitalei (Paris)

Trei femei au fost rănite vineri după-amiază într-un atac cu cuțitul în metroul din Paris, comis de un bărbat care a fugit inițial, dar a fost ulterior prins în apropierea capitalei, a anunțat justiția franceză. Trei agresiuni, trei stații Potrivit operatorului de transport public RATP, agresiunile au avut loc în trei stații de pe aceeași linie de metrou, în zona centrală a orașului, în jurul amiezii. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Două dintre victime au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spital, starea lor nefiind critică, iar a treia s-a prezentat singură la o unitate medicală, a transmis prefectura de poliție. Atacatorul, un tânăr de 25 de ani, a fost identificat rapid datorită imaginilor de pe camerele de supraveghere. Acesta era deja cunoscut poliției pentru infracțiuni precum distrugere de bunuri private. A fost reținut în cursul după-amiezii în departamentul Val-d'Oise, la nord-vest de Paris, au precizat autoritățile. Internele vorbesc de „nivelul foarte ridicat al amenințării teroriste” A fost deschisă o anchetă pentru tentativă de omucidere voluntară și violențe comise cu armă albă, investigațiile fiind coordonate de Serviciul de Siguranță Regională a Transporturilor (SRT). Prefectul poliției din Paris, Patrice Faure, a lăudat „reactivitatea și mobilizarea” forțelor de ordine, care au intervenit rapid și au reținut suspectul. Incidentul survine într-o perioadă în care Franța se află în alertă sporită. Săptămâna trecută, ministrul de interne Laurent Nunez a cerut prefecților și responsabililor din securitate să manifeste „vigilență maximă” în contextul apropiatelor sărbători de Anul Nou, invocând „nivelul foarte ridicat al amenințării teroriste” și posibile riscuri de tulburări ale ordinii publice, inclusiv în transportul public.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră