duminică 12 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

cum e de fapt

62 articole
Politică

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că și-a asumat funcția într-un moment dificil pentru România, cu obiectivul de a contribui la depășirea problemelor generate de deficitul bugetar. Acesta a afirmat că, în primele luni de mandat, a preferat să se concentreze pe identificarea soluțiilor tehnice, evitând să transforme moștenirea guvernamentală într-o temă publică de dispută. „Am venit să rezolv o problemă de interes național” Întrebat despre modul în care a abordat preluarea mandatului, ministrul a explicat că prioritatea sa a fost gestionarea unei situații considerate esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Eu am avut această situație. Am venit pentru a rezolva o problemă de interes național. Pentru ca România să poată să treacă prin perioada de deficit și să putem merge mai departe. Pentru acest lucru m-am concentrat și mi-am pus toată energia ca să putem împinge lucrurile.” Potrivit lui Pîslaru, miza principală a fost găsirea unor soluții care să permită României să traverseze perioada de dificultăți bugetare fără blocaje majore și să își continue proiectele de dezvoltare. „Am ales să nu mă plâng de moștenirea dezastruoasă” Ministrul a afirmat că, deși a preluat un minister aflat într-o situație dificilă, a preferat să nu insiste public asupra problemelor moștenite. „Am ales, și dacă vă uitați cronologic, să nu mă plâng foarte mult de moștenirea dezastruoasă.” În opinia sa, accentul trebuia pus pe rezolvarea problemelor și pe continuarea activității administrative, nu pe identificarea responsabilităților pentru situația existentă. „În primele trei luni am încercat să stau strict pe soluții tehnice” Întrebat dacă declarațiile sale din conferințele de presă au avut uneori un ton ferm, chiar critic, Dragoș Pîslaru a răspuns afirmativ, precizând însă că a evitat să transforme dificultățile întâmpinate într-un motiv de lamentare. „Da, dar nu m-am lamentat că nu am ce să fac. Mai ales din ianuarie încoace când am început să mă și enervez, dar asta este altceva. Vorbesc de perioada de trei luni de la preluarea mandatului în care am încercat să stau strict pe soluții tehnice.” Acesta a explicat că, în prima parte a mandatului, a încercat să mențină discuțiile în zona soluțiilor administrative și tehnice, considerând că acestea trebuie să prevaleze în fața disputelor politice.

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
VIDEO Trebuia să-mi dau seama că nu le pot lua tot cașcavalul, că rămân flămânzi toți (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Trebuia să-mi dau seama că nu le pot lua tot cașcavalul, că rămân flămânzi toți (Dragoș Anastasiu, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, antreprenorul și fostul vicepremier pentru reformă, Dragoș Anastasiu, a vorbit deschis despre dificultățile pe care le-a întâmpinat în încercarea de a promova reforme în administrația publică. Acesta a recunoscut că a subestimat rezistența sistemului la schimbare și că a încercat să impună transformări prea rapide, fără a ține cont de interesele politice și administrative existente. „Semnalul a fost: terminați cu prostiile!” Fostul vicepremier a povestit că primele semnale de opoziție au apărut imediat după constituirea grupului de lucru însărcinat să pregătească reformele. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Când am strâns grupul de lucru ca să începem să dezbatem cum să facem, deja apăruse la televizor ideea că ce fac ăștia la guvern. Deci de a doua zi, pentru că acolo la guvern se uita lumea cine intră, cine iese și așa mai departe. Deci semnalul a fost: terminați cu prostiile!”, a declarat Anastasiu. Întrebat dacă presiunile veneau doar prin mesaje indirecte sau au existat și confruntări directe cu colegii din Guvern, acesta a confirmat că astfel de situații au existat, fără însă a dori să ofere exemple concrete. „Au fost și ciocniri directe. Dar aș dori să nu intru în astfel de exemple. Unele sunt înregistrate și în ședinția de guvern, dar, încă o dată, poate că am greșit și eu, neștiind cum să comunic politic.” „Am vrut să lase tot cașcavalul” În dialogul din podcast, discuția a ajuns și la metafora „cașcavalului”. Întrebat dacă ar fi fost posibil ca oamenii implicați să fie convinși să renunțe voluntar la aceste avantaje, Anastasiu a admis că strategia sa a fost prea radicală. „Cred că ar fi trebuit să-i conving să lase o parte, și încă o parte și încă o parte. Eu am vrut să lase tot. Și când am vrut să lase tot, nu le-a prea convenit. Aici cred că e și greșeala mea. Trebuia să-mi dau seama că nu se poate schimba ca la mine la firmă, așa, pe logică și că sunt foarte mari interese și că bucata aia de cașcaval nu pot să o iau cu totul și repede, că rămân flămânzi toți.” Fostul vicepremier a sugerat că o reformă etapizată ar fi avut șanse mai mari de succes decât o încercare de restructurare radicală. Reformele, între urgența economică și realitatea politică Anastasiu a explicat că atât el, cât și premierul Ilie Bolojan, și-au dorit implementarea rapidă a reformelor, însă contextul economic și lipsa timpului au influențat ritmul deciziilor. „Și atunci cred că soluția este să începem cumva: anul ăsta, 10–15%, anul viitor 10-15%. Deși și asta, discutasem cu premierul Bolojan, și eu, și dânsul am vrut foarte repede cumva, dar și constrânși de ce se întâmplă cu economia României și cum se uită finanțatorii noștri la noi și, constrânși de asta, în lipsa timpului și, poate, a lipsei experienței politice din partea mea, am vrut prea mult.”

VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?”
Politică

VIDEO Președintele Nicușor Dan, de departe cel mai mare susținător al premierului Bolojan, spune Eugen Tomac la podcast-ul „Cum e, de fapt?”

Narațiunea pe care Cotroceniul o împinge public în ultima perioadă este că președintele Nicușor Dan a făcut toate eforturile ca între PSD și PNL să nu apară o mare ruptură politică. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcast-ul DeFapt.ro, Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui, a spus chiar că Nicușor Dan l-a susținut pe Ilie Bolojan inclusiv când Bolojan nu se susținea pe sine. Bolojan, considerat la Cotroceni capul răutăților din coaliție „Eu vă spun că președintele Nicușor Dan a fost de departe cel mai mare susținător al domnului Bolojan și în multe situații chiar l-a susținut pe domnul Bolojan mai mult decât se susținea domnia sa. Gândiți-vă că anul trecut, de exemplu, de fiecare dată când guvernul trebuia să-și asume vreun pachet de măsuri, fie când ne referim la pensii, fie când ne referim la alte reforme, apărea o criză cât Casa Poporului în guvern și de fiecare dată, după ce președintele media între liderii politici, președinții de partide din coaliție, lucrurile se calmau. Citește și: VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false  Deci îi invita și le explica că, totuși, important este pentru România să rămânem pe această direcție, să găsească soluții și compromis necesar pentru a depăși. (...) Întâlniri informale la Palatul Cotroceni. Unele au fost confirmate, altele, mai puțin. Aceste întâlniri au existat. Să nu uităm că președintele în mod constant a făcut apel la calm și la rațiune pentru că, evident, partidele au ideologii diferite, agende electorale diferite, calcule diferite și a încercat întotdeauna, subliniez, întotdeauna, să scadă temperatura în coaliție tocmai pentru că era evident că, dacă lucrurile nu sunt temperate, riscam oricând să se producă această ruptură între ei. Să nu uităm că și anul trecut, după alegerile din capitală, situația n-a fost deloc confortabilă în coaliție și totuși președintele a insistat că nu este momentul ca lucrurile să degenereze.  Deci de fiecare dată a avut o abordare mult mai mult decât s-a văzut de a încuraja coaliția să lucreze pe priorități care țin de de interesul României. (...)  Mai mult decât atât, subliniez din nou, România are astăzi un buget așa cum are și și respectă toate angajamentele tocmai pentru că președintele a insistat în repetate rânduri în discuțiile cu toți actorii politici să nu se rupă această coaliție. Dar rolul președintelui se limitează, la un moment dat, pentru că, până la urmă, prim-ministru a fost numit liderul partidului clasat pe locul trei și obiectivul primului ministru aflat în funcție era să-și păstreze această majoritate. Or, dacă intri în competiție cu propriii tăi aliați din coaliție și nu găsești formule prin care să menții această coaliție, evident că orice efort ar fi făcut (președintele - n.r.), din păcate nu a fost suficient. Dar, repet, președintele a fost extrem de serios și de de implicat în a susține ca guvernul să funcționeze. Interesul președintelui este și a fost tot timpul ca acest guvern să funcționeze până în 2028 cu această majoritate (...).”, a spus Tomac.

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false
Politică

VIDEO Eugen Tomac descrie, la podcast-ul „Cum e, de fapt?”, eșecul total al negocierilor pentru guvernul său: Partidele m-au dus pe piste false

Eugen Tomac, primul premier desemnat de către președintele Nicușor Dan după ce premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, a vorbit la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro despre cum au decurs negocierile cu partidele. Concluzia lui Tomac a fost că a avut de-a face cu un eșec anunțat: partidele l-au dus pe piste false. Tomac, foarte supărat pe Bolojan „Domnul Bolojan a spus <da>, de principiu, unui guvern tehnocrat, a spus că este o soluție care poate fi luată în în calcul și, evident, analizată, discutată și sigur că puse condiții de rigoare pentru ca lucrurile să funcționeze. (...)  În discuția respectivă nu am fost singur. Pe lângă președintele României, au mai fost și colegi din USR, din PNL și colegi din administrația prezidențială. Deci, plecăm de la această realitate. Nu am spus nicio clipă că a zis <Da, haideți să mergem!>, dar e o formulă față de care a manifestat o deschidere de luat în seamă la nivelul la care noi discutam și analizam opțiunile pe care le aveam pe masă. Evident că au mai fost și alte discuții, inclusiv eu am avut discuții cu cu domnul Bolojan, doar noi, cu privire la acest subiect, cu privire la modul cum văd eu construirea guvernului deja după ce am fost desemnat. (...) Și, pe lângă discuțiile pe care le-am avut cu domnul prim-ministru Bolojan, am mai avut discuții foarte multe, foarte multe cu lideri influenți din PNL, (...) oameni care sunt propiați și au fost și sunt și au rămas lângă domnul Boloan. Deci, aici lucrurile să fie foarte limpezi. Eu nu sunt un aventurier și în activitatea mea politică întotdeauna m am ghidat după acest principiu, să fiu și clar și corect înțeles și să nu las nicio clipă goluri de informații și interpretări. (...) atunci când ai discuție cu cinci-șase oameni care contează din PNL și toți îți lasă această impresie directă că, domnule, evident că cu tine vom putea lucra foarte bine, dar că sigur trebuie să găsim soluția pentru politică, pentru a argumenta. Și, evident, și reticența cu privire la colaborarea cu PSD era justificată și am încercat să le dau toate garanțiile că eu nu voi deveni o unealtă PSD, ca să fie lucrurile foarte clare. Dacă eu am acceptat această nominalizare, am acceptat o tocmai pentru că ea venea într un moment de tensiune politică fără precedent, într-un context în care părea că nu mai există o altă opțiune și vedem până la ora actuală că lucrurile nu s-au așezat. (...) (...) am purtat foarte multe discuții private, informale, evident, pentru a găsi o o formulă de deblocare a situației și mă mă trezeam în situația în care unii îmi spuneau: <Domnule, pe ăsta nu-l poți susține și nu merge să vii în fața Parlamentului să ne ceri votul pentru că a fost foarte agresiv la adresa PSD>. Cei din PNL îmi spuneau: <Pe ăsta nu-l poți propune pentru că nu a înjurat niciodată PSD>. Deci eram într o situație absolut imposibilă la un moment dat (...).PSD a fost foarte reținut la început, extrem de reținut, pentru că au spus foarte deschis: <Domnule, noi am plecat de la guvernare cu gândul că ne întoarcem înapoi (sic!). Deci, opțiunea pe care ne-o propui dumneata nu prea pare cea mai fericită pentru noi dintr-un simplu motiv, pentru că noi vrem cu miniștri politici>. (...) PSD la început a fost extrem de rigid pe principiul <Domnule, noi vrem miniștri politici, noi vrem garanția că programele pe care le-am avut în derulare nu se opresc, în mod special în relația cu cu administrația locală> (...) Asta este, într-un fel sau altul, supărarea și dezamăgirea mea, pentru că actorii politici îți dau piste false încercând să-ți lase sentimentul că mai există o șansă în plus.  Dar în realitate au agenda foarte bine definită și tot timpul când încerci să vii cu soluții raționale pentru a debloca o chestiune și vezi că, până la urmă, orice ai propune...”, a spus, printre multe altele, Eugen Tomac la podcastul „Cum e, de fapt?”.

VIDEO Nicușor Dan a primit un mandat anti-AUR și pro-european de la alegători, ce a făcut cu el? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Nicușor Dan a primit un mandat anti-AUR și pro-european de la alegători, ce a făcut cu el? (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte a reprezentat un moment important pentru refacerea imaginii României pe plan european, susține europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, acesta a afirmat că țara noastră a traversat în ultimii ani o perioadă de erodare a credibilității externe, cauzată atât de probleme economice, cât și de instabilitatea politică. Potrivit lui Mureșan, victoria lui Nicușor Dan în fața liderului AUR, George Simion, a transmis un semnal clar către partenerii europeni: majoritatea românilor susțin în continuare direcția pro-europeană și reformistă a țării. România a pierdut din credibilitate în perioada 2021-2024 Europarlamentarul liberal consideră că imaginea României a avut de suferit în ultimii ani din cauza acumulării mai multor probleme care au afectat încrederea partenerilor europeni. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Printre acestea, Mureșan a enumerat deficitul bugetar ridicat, întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și instabilitatea politică generată de modificările repetate ale calendarului electoral și de demisia președintelui aflat în funcție. „România a pierdut credibilitate la nivel european în perioada 2021-2024 fiindcă deficit 9%, fiindcă întârzieri la PNRR. Cea de-a treia cerere de plată a stat blocată în timpul mandatului premierului Ciolacu un an și jumătate. Riscam să pierdem 800 de milioane de euro”, a declarat acesta. În opinia sa, toate aceste elemente au contribuit la o diminuare treptată a încrederii de care România se bucura în cadrul Uniunii Europene. Victoria lui Nicușor Dan, un semnal pentru Europa Siegfried Mureșan consideră că alegerea lui Nicușor Dan a reprezentat primul pas important în procesul de recâștigare a credibilității internaționale a României. Potrivit eurodeputatului, scrutinul prezidențial nu a fost interpretat doar ca o alegere între doi candidați, ci ca o opțiune clară între două direcții politice diferite: una pro-europeană și una reprezentată de AUR. „Câștigarea alegerilor de către Nicușor Dan împotriva lui George Simion a fost un prim pas important în restabilirea încrederii internaționale a României și în confirmarea faptului că majoritatea oamenilor din România vor o Românie proeuropeană, modernizată, reformată”, a afirmat Mureșan. Acesta a subliniat că exact acesta este mandatul pe care alegătorii i l-au acordat noului președinte și mesajul pe care liderii europeni l-au înțeles în urma alegerilor. „Acesta este mandatul primit de Nicușor Dan” Europarlamentarul PNL a explicat că partenerii europeni nu urmăresc în detaliu fiecare decizie de politică internă luată la București, însă sunt atenți la marile semnale politice transmise de electorat. Din această perspectivă, alegerea unui președinte perceput ca pro-european a contribuit la consolidarea imaginii României în capitalele europene. „Acesta este mandatul pe care l-a primit Nicușor Dan și asta este ceea ce și liderii europeni au văzut ca fiind mandatul”, a spus Mureșan. El a adăugat că recredibilizarea României nu se poate opri la rezultatul alegerilor prezidențiale și că este nevoie de măsuri concrete pentru consolidarea încrederii. Economia, următorul test pentru credibilitatea României Potrivit lui Siegfried Mureșan, după semnalul politic transmis prin alegerea lui Nicușor Dan, următorul pas esențial pentru consolidarea credibilității externe îl reprezintă măsurile economice adoptate de guvern. În opinia sa, partenerii europeni vor evalua în continuare capacitatea autorităților române de a gestiona problemele economice și de a implementa reformele asumate prin PNRR. „Următorii pași pentru recredibilizarea României au fost măsurile economice luate de guvern în ultimul an”, a concluzionat europarlamentarul liberal.

VIDEO Bolojan l-a consultat pe președintele Nicușor Dan înainte de orice decizie majoră, respectă funcția (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Bolojan l-a consultat pe președintele Nicușor Dan înainte de orice decizie majoră, respectă funcția (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Primarul Bucureștiului și prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat că premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, a avut constant preocuparea de a-l consulta pe președintele României, Nicușor Dan, înainte de adoptarea unor decizii politice sau guvernamentale importante. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, unde Ciucu a vorbit despre relația instituțională dintre cei doi lideri. „Hai să vorbim și cu președintele” Întrebat despre raporturile dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan, Ciprian Ciucu a precizat că, deși nu cunoaște în detaliu natura relației dintre cei doi, a remarcat un comportament constant al liderului liberal atunci când urma să fie luată o decizie importantă. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal Potrivit acestuia, Bolojan insista ca președintele să fie informat și consultat înaintea oricărei mișcări politice sau administrative cu impact major. „Nu știu care este relația, dar pot să vă spun că întotdeauna când urma să facem o nouă mișcare politică sau de guvernare, premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, avea acest reflex: «Domnule, hai să vorbim și cu președintele. Hai să-l consultăm și pe președinte. Să nu luăm acum o decizie, după ce vorbim cu domnul președinte»”, a declarat Ciprian Ciucu. Respect pentru instituția prezidențială Prim-vicepreședintele PNL a subliniat că atitudinea lui Ilie Bolojan reflectă respectul acestuia pentru instituția prezidențială și pentru rolul pe care șeful statului îl are în arhitectura politică a României. Ciucu a remarcat inclusiv modul în care premierul se referă la Nicușor Dan în discuțiile interne, preferând formula oficială în locul unei adresări informale. „Nu-i spunea Nicușor Dan, îi spunea «domnul președinte». Respectă funcția și îl respectă și pe dânsul”, a afirmat liderul liberal.

VIDEO Alegerile anticipate ne feresc de o majoritate PSD-AUR care să guverneze doi ani și jumătate (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Alegerile anticipate ne feresc de o majoritate PSD-AUR care să guverneze doi ani și jumătate (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că organizarea unor alegeri anticipate ar reprezenta o soluție mai bună pentru România decât menținerea actualei configurații parlamentare. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a argumentat că o perioadă scurtă de instabilitate politică ar fi preferabilă unei guvernări dominate de o majoritate PSD-AUR pentru următorii doi ani și jumătate. Două luni de campanie vs guvernare PSD-AUR Siegfried Mureșan a declarat că înțelege argumentele celor care invocă nevoia de stabilitate într-un context geopolitic complicat. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal Cu toate acestea, el consideră că riscurile asociate alegerilor anticipate sunt limitate în comparație cu beneficiile pe care acestea le-ar putea aduce. „Înțeleg că, în situația complexă și geopolitică actuală, stabilitatea este de dorit și înțeleg că alegerile anticipate aduc o scurtă perioadă de incertitudine. Dar să fim cinstiți: prefer două luni de campanie electorală până la alegerile anticipate și apoi un Parlament cu o majoritate reformatoare, decât să stăm doi ani și jumătate la mâna majorității PSD-AUR în acest Parlament al României”, a afirmat europarlamentarul. Potrivit acestuia, costurile unei campanii electorale anticipate ar fi mai mici decât consecințele menținerii actualei majorități parlamentare. Actuala majoritate parlamentară este „antireformă” Eurodeputatul liberal susține că actuala structură a Parlamentului nu mai reflectă dorința de reformă exprimată de cetățeni și consideră că există o majoritate parlamentară care blochează schimbările necesare. În opinia sa, alegerile anticipate ar putea crea premisele formării unei majorități pro-europene și reformatoare. „Dacă alegerile anticipate pot coaliza o majoritate pro-europeană reformatoare, cred că merită avute în vedere, fiindcă în momentul de față noi avem în Parlamentul României o majoritate antireformă care nu reflectă voința de reformă a oamenilor din România”, a spus acesta. PSD a candidat ca partid pro-european Siegfried Mureșan a criticat PSD, afirmând că formațiunea a obținut voturi prezentându-se drept un partid pro-european, însă acțiunile sale ulterioare ar demonstra contrariul. „PSD-ul a candidat la ultimele alegeri prefăcându-se că este partid pro-european și vedem acum că acționează la braț cu AUR. Atunci evident că nu ești partid pro-european”, a declarat europarlamentarul. El a făcut referire și la perioada conducerii partidului de către Liviu Dragnea, sugerând că actualul comportament politic al social-democraților amintește de acea etapă. PSD și AUR nu ar avea majoritate după anticipate Întrebat despre riscul ca alegerile anticipate să consolideze actualele forțe parlamentare, Siegfried Mureșan s-a declarat convins că un nou scrutin ar schimba raportul de forțe. Acesta consideră că PSD ar pierde din susținere electorală, iar o eventuală majoritate PSD-AUR nu s-ar mai putea forma într-un viitor Parlament. „Faptul că avem acum PSD și AUR la limita a 50% în Parlament nu trebuie să ne sperie în vederea unor alegeri anticipate. Sunt convins că PSD-ul s-ar topi, sunt convins că PSD și AUR, fiindcă aceasta este temerea, nu ar avea majoritate într-un viitor Parlament al României după alegerile anticipate”, a afirmat europarlamentarul PNL. În viziunea sa, organizarea alegerilor anticipate ar putea oferi șansa unei reconfigurări politice care să permită formarea unei majorități orientate spre reforme și menținerea parcursului pro-european al României.

VIDEO Ex-vicepremierul Dragoș Anastasiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum trebuia lăsat PSD fără cașcaval
Politică

VIDEO Ex-vicepremierul Dragoș Anastasiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum trebuia lăsat PSD fără cașcaval

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul vicepremier Dragoș Anastasiu a spus că a greșit când a încercat să-i convingă pe cei care controlează companiile de stat să renunțe, brusc, la tot „cașcavalul”. El nu a pronunțat cuvântul PSD, dar discuția s-a referit la tentativa de a reforma aceste companii și la opoziția care a urmat.  Citește și: Noul ministru al Dezvoltării, clientul lui Ciolacu, cu studii superioare la Câmpina. A fost muncitor necalificat, spune primarul Toma Anastasiu a explicat și de ce a fost nevoie de majorarea TVA: finanțatorii României nu mai avea nici o încredere în guvernările României după ani de promisiuni neonorate, iar guvernul Bolojan a avut fix zece zile să treacă prin Parlament un plan de măsuri.  „Bucata aia de cașcaval nu pot s-o iau cu totul și repede că rămân flămânzi toți” Transcrierea începe la minutul 20.19: „Q: Credeți că-i convingeați omenește să renunțe? Ăia aveau așa o bucată mare de cașcaval, așa vizualizez eu, în dinți, și dumneavoastră îi convingeați cu frumosul s-o lase. Anastasiu: Cred că ar fi trebuit să-i conving să lase o parte... Q: Măcar o parte... Anastasiu: ...și încă o parte și încă o parte. Am vrut să lase tot. Q: Și ei n-au vrut să lase nimic. Anastasiu: Și când am vrut să lase tot, nu le-a prea convenit. Eu cred că aici, aici cred că e și greșeala mea.  Q: Adică trebuia să fiți mai flexibili, să-i lăsați măcar un pic.  Anastasiu: Să-mi dau seama că nu se poate schimba ca la mine la firmă, așa, pe logică, și că sunt foarte mari interese și că bucata aia de cașcaval nu pot s-o iau cu totul și repede că rămân flămânzi toți. Și atunci cred că soluția este să începem, nu știu, anul ăsta 10-15%, anul viitor 10-15%. Deși și asta discutasem și cu premierul Bolojan. Și eu, și dânsul, am vrut foarte repede cumva, dar și constrânși de ce se întâmplă cu economia României și cum se uită cei finanțatorii noștri la noi și constrânși de asta în lipsa timpului, și poate a mea cel puțin, a experienței politice am vrut prea mult. Q: Credeți că de la asta i s-a tras și lui Bolojan? Companiile de stat... Anastasiu: Și de asta, dar nu mai asta. Administrația locală, partea de magistrați. Adică noi, și după aia premierul Bolojan, am deranjat foarte multe foarte multe categorii sociale și aud acuma că spune: «Uite, nimeni nu e mulțumit cu cu Bolojan». Ok, asta e un semn bun, că dacă ar mai fi rămas cineva mulțumit, înseamnă că cineva ar fi fost avantajat. (...) Și credeți-mă că trebuiau făcute, trebuiau luate măsuri, că trăiam peste puterile noastre. Da? Deci gândiți vă că, nu știu, aveți o casă și mai cumpărați încă una și încă o mașină și vă trimiteți copiii în Londra, la... Q: Totul pe împrumut... Anastasiu:...și vine banca și spune: «Bă, băiete, te ai întins gata, nu mai merge». Și tu spui doi, trei, ani: «Am înțeles că nu mai merge și o să fac reduceri», că acolo suntem, și n-am făcut reduceri și a venit unul nou, că noi...Eu cu urechile mele și cu ochii mei am auzit chestia asta că noi tot spuneam, dar lăsați-ne puțin timp. că suntem noi și zicea: «Da, sunteți noi, dar în spatele vostru steagul este același și de trei patru ani de zile ne tot spuneți ceva. Deci aveți același steag în spate. Înțelegem că sunteți noi, dar nu mai aveți timp». Și când am ajuns la guvern, am avut 10 zile să trecem un plan de măsuri prin Parlament. 10 zile. Ce puteai să faci în alea 10 zile? Să începi cu evaziunea fiscală, cu reforma companiilor de stat? Puteai să începi cu toate astea în 10 zile? Nu! Te-ai uitat cum poți (...) Ne-am dus să nu mărim TVA-ul. Și la Comisia Europeană ne-au spus: «Bă, băieți, pe bune?» Adică...”. 

VIDEO PNL trebuie să stea departe de PSD și AUR. „Nu ne putem asocia cu cei care vor să ducă România înapoi” (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO PNL trebuie să stea departe de PSD și AUR. „Nu ne putem asocia cu cei care vor să ducă România înapoi” (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că Partidul Național Liberal are șansa de a recâștiga încrederea electoratului, însă doar dacă se delimitează clar atât de PSD, cât și de AUR și continuă să promoveze reformele și modernizarea României. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, liderul liberal a vorbit despre rolul premierului Ilie Bolojan, ascensiunea populismului și strategia pe care PNL ar trebui să o urmeze în perioada următoare. Ilie Bolojan, motivat de valori, nu doar de cifre În opinia europarlamentarului liberal, succesul lui Ilie Bolojan se explică prin faptul că acesta este perceput de oameni ca un politician preocupat de corectarea dezechilibrelor din societate. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Oamenii înțeleg că premierul Ilie Bolojan e un om politic care acționează în primul rând pe baza unor valori. Adesea vedem la Ilie Bolojan comunicare tehnică despre cifre, despre deficit, dar ceea ce îl mână pe el cu adevărat este corectarea nedreptăților din societate. Și tocmai aceste nedreptăți au dus la creșterea populismului în România, la creșterea partidelor antisistem. Cred că ne aflăm într-un moment interesant. Cred că PNL are șansa de a recâștiga încrederea, dar trebuie să facem ce trebuie în perioada următoare și cu siguranță trebuie să stăm departe și de PSD și de AUR.” O majoritate antireformistă s-a conturat în Parlament Întrebat dacă pentru PNL ar fi mai avantajos să intre în opoziție, Siegfried Mureșan a răspuns fără ezitare că aceasta ar fi opțiunea corectă. „Categoric. În primul rând, vedem după moțiunea de cenzură o majoritate antireformistă în Parlamentul României și obligația noastră este să stăm departe de această majoritate.” Potrivit europarlamentarului, o nouă asociere între PNL și PSD ar avea efecte negative atât pentru partid, cât și pentru scena politică românească. „Dacă PNL s-ar întoarce la braț cu PSD-ul, AUR ar crește” Mureșan consideră că o alianță între liberali și social-democrați ar alimenta ascensiunea AUR și ar crea condițiile pentru apariția unei noi forțe reformatoare. „Dacă PNL s-ar întoarce la braț cu PSD-ul aurizat la guvernare, sunt convins că AUR ar dospi și crește în opoziție și s-ar naște un bloc reformator. Fiindcă în România sunt mulți oameni care doresc o Românie europeană, modernă, reformatoare, și dacă noi am merge la braț cu PSD-ul, atunci AUR ar crește și ar crește un bloc reformator.” Liderul liberal a argumentat că o astfel de strategie ar restrânge semnificativ bazinul electoral al PNL. PNL și PSD s-ar lupta pentru același electorat Siegfried Mureșan a susținut că o apropiere de PSD ar limita perspectivele electorale ale liberalilor. „PSD, PNL împreună s-ar bate pe electoratul, în cel mai bun caz, pe care l-au avut Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu la prezidențiale, 28%. În cel mai rău caz, pe electoratul pe care l-a avut Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, 20-21%. Ca atare, n-am avea nimic de câștigat.” În opinia sa, asocierea cu PSD ar însemna și renunțarea la obiectivul reformării statului. „Plus, repet, n-am face ce e bine pentru România, și ne-am asocia cu un partid care, în mod evident, dorește să blocheze reformele.” Apel pentru o ofertă pro-europeană și reformatoare Europarlamentarul consideră că PNL trebuie să se concentreze pe electoratul care susține modernizarea și integrarea europeană a României. „Mergând în opoziție, lăsăm PSD și AUR să se înghesuie pe electoratul care vrea să țină România captivă și să ducă România înapoi. Electoratul cu care au pierdut alegerile prezidențiale și Adrian Năstase și Victor Ponta și Viorica Dăncilă și George Simion. Și noi ne-am concentra să facem o ofertă corectă, onestă, substanțială electoratului din România care vrea reforme, vrea modernizare, și vrea o Românie pro-europeană, care e majoritară. Pe acest electorat s-au câștigat toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace.”

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")
Politică

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")

Achizițiile militare ale României ar trebui să urmeze criterii clare de eficiență și performanță, însă unele programe ridică semne de întrebare, susține comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și veteran al misiunilor din Afganistan. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a comentat achiziția unei nave turcești pentru Forțele Navale Române și a sugerat că anumite decizii din domeniul înzestrării armatei sunt dificil de explicat exclusiv prin logica militară. Critici la adresa corvetei achiziționate din Turcia În cadrul interviului, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu a făcut referire la una dintre navele aflate în dotarea Marinei și la modul în care aceasta a fost achiziționată. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Mai avem una, o corvetă ușoară, știți povestea cu ea, o navă turcească. Nu prea reușită din sistemul turcilor. Turcia și-a creat sistemul ei de distrugătoare, fregate, nave de patrulat.” Fostul ofițer a sugerat că alegerea acestei nave ridică întrebări în ceea ce privește utilitatea și performanțele sale operaționale. „Lucruri de neînțeles la nivelul logicii militare” Întrebat dacă este oportun ca România să cumpere prima navă dintr-o anumită clasă, Sandu Mateiu s-a declarat sceptic față de modul în care a fost gestionată această achiziție. „Nu, acolo, viteza cu care au mers lucrurile cu care să luăm o navă de patrulare cu un singur tun arată iarăși că sunt lucruri de neînțeles la nivelul pur logică militară.” Potrivit acestuia, anumite decizii privind înzestrarea armatei sunt dificil de justificat din perspectiva necesităților operaționale și a strategiei militare. Întrebări despre influența factorului politic În timpul discuției, realizatorii podcastului l-au întrebat dacă în spatele unor astfel de achiziții ar putea exista înțelegeri politice. Comandorul în rezervă a evitat să formuleze acuzații directe, explicând că nu dispune de informațiile necesare pentru a trage astfel de concluzii. „Când zici în România politic, începe un șir lung de întrebări, la care eu, militar, pur și simplu nu pot să răspund.” Lipsa unei logici clare poate indica existența unor comisioane Întrebat dacă deciziile privind dotarea armatei au fost influențate de considerente non-militare, fostul ofițer a afirmat că există un criteriu simplu după care pot fi evaluate programele de achiziții. „N-aș spune «experimentat». De obicei, lucrurile sunt destul de clare, ca să nu ne mai încurcăm. Programele de achiziții, dacă nu au o logică clară, în care să fie raportul preț-calitate bun și performanță, înseamnă că au fost niște comisioane mari. Asta e în toată industria de apărare din lume.”

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)

Primarul general al Capitalei și prim-vicepreședinte al PNL, Ciprian Ciucu, a dezvăluit, în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, detalii despre discuțiile pe care le-a avut cu președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Liderul liberal a afirmat că i-a transmis șefului statului că se poate baza pe Partidul Național Liberal și pe USR pentru continuarea procesului de modernizare a României, însă susține că mesajul său nu a primit un răspuns direct. PNL și USR pot susține proiectul de modernizare a României În cadrul interviului, Ciprian Ciucu a povestit că a discutat de două ori cu președintele Nicușor Dan despre rolul pe care îl pot juca PNL și USR în consolidarea unei majorități reformiste. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Ce i-am spus domnului președinte, când am fost la Cotroceni? I-am zis de două ori la rând, o dată i-am zis față în față, am avut și o discuție tête-à-tête, în urmă cu vreo două luni și am zis și în urmă cu două trei săptămâni când am fost la Cotroceni, i-am zis: «Domnul președinte, dumneavoastră vă puteți baza pe două partide.  Unul este Partidul Național Liberal și, dacă Ilie Bolojan își dă cuvântul acela este cuvânt dat. Ați văzut că și-a dat cuvânt în fața lui Ciolacu și nu s-a întors și nu a candidat la președinție, dar în fața lui Nicușor Dan? Pe care, vă dați seama, că îl respectă mult mai mult. Deci, pe Partidul Național Liberal, o dată, și apoi pe USR. Noi avem o structură de partid foarte bună, inclusiv la nivel rural. USR-ul ia electoratul din mediul urban mai degrabă. Și în această ecuație cu aceste două partide puternice dumneavoastră puteți merge mai departe să modernizați România. Asta este ceea ce i-am spus și am adăugat o metaforă, un englezism: i-am zis că it takes two to tango. Adică dacă vrem să dansăm un tango, nu se poate doar de unul singur.” Bolojan și la forța organizațională a PNL În argumentația sa, Ciprian Ciucu a insistat asupra credibilității liderului liberal Ilie Bolojan și asupra capacității organizaționale a PNL, în special în mediul rural. Potrivit edilului Capitalei, combinația dintre infrastructura politică a liberalilor și baza electorală urbană a USR ar putea reprezenta fundamentul unei formule politice capabile să susțină reforme și proiecte de modernizare la nivel național. Ce răspuns a primit de la Nicușor Dan Întrebat de realizatorul podcastului care a fost reacția președintelui la această propunere, Ciprian Ciucu a afirmat că discuția nu a avut o continuare concretă. „N-a fost nicio reacție pentru că au intervenit după aceea consilierii domniei sale și s-a mutat subiectul pe altceva.”

VIDEO Bolojan a livrat cel mai mult pentru alegătorii lui Nicușor Dan, care a uitat ce a promis (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?)
Politică

VIDEO Bolojan a livrat cel mai mult pentru alegătorii lui Nicușor Dan, care a uitat ce a promis (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a lansat un nou mesaj cu tentă critică la adresa președintelui Nicușor Dan, susținând că cel care a răspuns cel mai bine așteptărilor electoratului reformist nu este șeful statului, ci premierul Ilie Bolojan. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Nicușor Dan a câștigat cu un mesaj reformator Potrivit eurodeputatului liberal, succesul electoral al lui Nicușor Dan s-a bazat în mare măsură pe promisiunea unei agende de reformă și modernizare a statului. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Mureșan a amintit că alegătorii care l-au susținut pe actualul președinte au făcut-o tocmai în speranța unor schimbări concrete în funcționarea instituțiilor și în modul de guvernare. „Președintele Nicușor Dan a candidat pe o agendă reformatoare”, a declarat acesta. Ilie Bolojan, apreciat pentru rezultate În opinia lui Siegfried Mureșan, politicianul care a răspuns cel mai bine acestor așteptări în ultimul an este Ilie Bolojan. Europarlamentarul a afirmat că actualul premier este cel care a oferit cele mai multe rezultate pentru electoratul care și-a dorit reforme și modernizare. „Ilie Bolojan este omul politic care a oferit cel mai mult în ultimul an electoratului care l-a votat pe Nicușor Dan”, a spus Mureșan. Liderul liberal a concluzionat: „Și cred că acest lucru merită spus și poate fi spus de oricine în România”.  

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a transmis un mesaj critic la adresa președintelui Nicușor Dan, afirmând că alegătorii care au votat împotriva lui George Simion la alegerile prezidențiale se așteptau la o agendă clară de reforme și modernizare. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Mureșan: Nu toți votanții partidelor extremiste sunt antieuropeni În intervenția sa, europarlamentarul liberal a avertizat asupra pericolului de a simplifica profilul electoral al formațiunilor extremiste din România. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Potrivit lui Siegfried Mureșan, alegătorii care au optat pentru partide precum AUR, SOS sau POT nu pot fi încadrați automat în categoria euroscepticilor sau a conservatorilor radicali. „Oamenii care au ajuns să voteze partide extremiste ca AUR, SOS, POT, cum se numesc, în primul rând nu sunt toți anti-europeni și nu sunt nici măcar conservatori”, a declarat acesta. Mureșan a ținut să sublinieze că orientarea conservatoare nu reprezintă în sine o problemă, adăugând că nici liderul AUR, George Simion, nu îl convinge că ar fi un conservator autentic. „Nu trebuie legitimat narativul extremiștilor” Eurodeputatul PNL consideră că reducerea influenței partidelor extremiste nu poate fi obținută prin preluarea temelor și discursurilor promovate de acestea. În opinia sa, clasa politică trebuie să răspundă nemulțumirilor cetățenilor prin reforme concrete și prin corectarea disfuncționalităților din societate, nu prin validarea mesajelor radicale. „A reduce din susținerea acestor partide nu se face încercând să le legitimezi narativul și să le legitimezi ca mișcări”, a afirmat Mureșan. Acesta a insistat că principala responsabilitate a liderilor politici este aceea de a promova modernizarea statului și de a corecta nedreptățile care alimentează frustrările sociale. Mesaj pentru Nicușor Dan: „Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare” Întrebat dacă președintele Nicușor Dan acționează în această direcție, Siegfried Mureșan a susținut: „Nu sunt probabil suficiente acțiuni politice ca să putem trage o concluzie”. Liberalul a transmis că așteptările electoratului care l-a susținut pe actualul șef al statului sunt legate de promovarea unei agende proeuropene și reformatoare. „Cu certitudine, când am votat la alegerile prezidențiale împotriva lui George Simion, ne-am așteptat și aceasta este așteptarea în continuare: ca președintele să susțină agenda proeuropeană, agenda reformatoare din societate”, a declarat europarlamentarul. „Să vedem ce instrumente va găsi”, a concluzionat Mureșan, referindu-se la modul în care Nicușor Dan va reuși să transforme așteptările privind reforma și modernizarea într-o agendă politică vizibilă.

VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și combatant în Afganistan, susține că România traversează o situație fără precedent în materie de înzestrare militară. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a criticat faptul că Ministerul Afacerilor Interne gestionează achiziția unor arme de asalt destinate Armatei Române. Potrivit lui Mateiu, este pentru prima dată când o astfel de responsabilitate este transferată către o instituție care, prin natura atribuțiilor sale, nu are legătură cu definirea și utilizarea armamentului individual al militarilor. „Prima oară în istoria umanității” Fostul ofițer de informații militare consideră că situația este una extrem de neobișnuită și contrară practicilor consacrate în toate armatele moderne. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro „Ar fi prima oară în istoria umanității când poliția cumpără arma de asalt”, a afirmat acesta. În opinia sa, arma de asalt reprezintă prin definiție un echipament militar și unul dintre simbolurile fundamentale ale unei armate. De la apariția primelor arme moderne de acest tip, acestea au fost asociate exclusiv forțelor armate și rolului infanteristului pe câmpul de luptă. Mateiu a amintit că fiecare mare putere militară și-a construit identitatea în jurul unor modele emblematice de armament: Uniunea Sovietică a avut pușca Kalașnikov, Germania a dezvoltat celebrul Sturmgewehr, iar Statele Unite au consacrat platforma M16. „Când infanteristul a pus bocancul pe teren, războiul este câștigat”, a explicat acesta, subliniind că arma individuală rămâne elementul central al capacității de luptă. Armata a stabilit cerințele, dar nu gestionează achiziția Potrivit comandorului în rezervă, specialiștii Ministerului Apărării Naționale au fost cei care au elaborat cerințele operaționale pentru noua armă de asalt. Acesta susține că evaluarea și selecția unui astfel de sistem de armament ar trebui să fie realizate de experți militari – infanteriști, armurieri și specialiști în armament –, întrucât aceștia sunt cei care vor utiliza efectiv echipamentul. „În armată toți vor avea acea armă de asalt, dar ea aparține, în primul rând, infanteristului”, a explicat Mateiu. El a adăugat că programul nu vizează doar arma individuală, ci și alte echipamente asociate, precum lansatoarele de grenade de 40 de milimetri montate pe armă. Cum au dispărut competitorii consacrați Fostul militar a descris și competiția care ar fi existat în fazele inițiale ale procesului de selecție. Potrivit acestuia, printre firmele luate în calcul s-ar fi aflat producătorul belgian FN Herstal, compania germană Heckler & Koch și producători italieni. Mateiu a remarcat în mod special modelul HK416, arma care a stat la baza modernizării armatei franceze și care este considerată una dintre cele mai apreciate platforme occidentale din prezent. Cu toate acestea, spune el, acești competitori au dispărut ulterior din cursă, iar în prim-plan a apărut compania americană Sig Sauer. Critici la adresa Sig Sauer Referindu-se la producătorul american, comandorul în rezervă a afirmat că Sig Sauer este un jucător relativ nou în competițiile de mare anvergură pentru armament individual. Acesta a menționat că firma a obținut contracte importante atât în India, cât și în Statele Unite, însă pentru alte tipuri de arme decât cele avute în vedere de România. „În Statele Unite are o comandă importantă, dar pentru o armă de calibrul 6,8 mm, nu pentru 5,56 mm”, a explicat el. În evaluarea sa, alegerea făcută ridică numeroase semne de întrebare și riscă să se dovedească problematică pe termen lung. „Oricum este un eșec. O să vedem ce urmează”, a concluzionat Mateiu.

VIDEO Ce instituții au greșit grav în cazul dronei din portul Constanța - explicațiile comandorului (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”
Eveniment

VIDEO Ce instituții au greșit grav în cazul dronei din portul Constanța - explicațiile comandorului (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”

O listă lungă de erori a făcut ca o dronă ucraineană cu explozibil la bord să ajungă până în portul Constanța, a explicat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare. De ce SCOMAR nu a văzut drona? „Aici sunt două mari întrebări. Una: cum a ajuns drona în portul Constanța, că da, erau patru drone. Partea ucrainiană a anunțat că au scăpat de sub control, dar una este s-o scapi de sub control și alta este să ajungă în portul Constanța, inima infrastructurii noastre critice la Marea Neagră. A doua întrebare este de ce nu a fost văzută. (...) Înainte de acest incident, lucrurile erau clare și frumoase. Eram anunțați mereu de către SCOMAR (sistemul de detecție de la țărm - n.r.), care ține de Poliția de Frontieră, Garda de Coastă. E un întreg ansamblu acolo pe care, în intimitatea modului de funcționare, nu-l știm și nici nu trebuie să-l știm, că este, până la urmă, un element care privește securitatea țării. Numai că trebuie s-o asigure.  Și acel sistem era prezentat ca fiind capabil să detecteze ambarcațiuni, inclusiv ambarcațiuni mici, până la 6 metri, s-a spus,la o anumită distanță, 24 de mile, iar cele mari, până la 60 și ceva de mile. (...) Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Sistemul trebuia să fie bun și era format și este format, așa cum ați spus, cel puțin din trei elemente: radare de coastă, sisteme optoelectronice (camere de luat vederi mai performante) și termoviziune, infraroșu, să vezi pe timp de noapte. (...) Fugă totală de responsabilitate De aici vine etapa a doua, responsabilitățile. Cel de la trafic naval e responsabil de traficul naval. (...) după ce detectez, este procesul de clasificare: da, navă comercială (...) sau navă militară care prezintă un pericol. În funcție de asta se ia o decizie. Așa este la toți. Eu vă spun cum este într-un sistem obișnuit, să spunem, al Spaniei, după care s a luat modelul. Da. Problema este următoarea: nu a fost văzută (drona - n.r.), deși sistemul a fost prezentat ca performant și de asemenea a fost modernizat din 2024 și ulterior scuzele nu funcționează. Am văzut două scuze. Prima, că sistemul nu e destinat dronelor militare. Asta nu, n-are niciun sens. Și după aceea, e o barcă. (...) nu-i nevoie să fii profesionist în domeniu ca să realizezi că întâi trebuie să detectezi și după aia clasifici. Da. Nu poți să spui din start civilă, militară. Este un obiect plutitor. (...) Mai bine nu dădeau comunicate de presă, pentru că acele comunicate de presă date de fiecare instituție în parte spuneau „Nu este responsabilitatea mea.”  Și acest lucru nu trebuia să apară public. Acel lucru trebuie rezolvat de către autorități în interior (...). Adversarii României, încurajați să atace Gândiți-vă că văd asta și adversarii noștri și aliații, iar adversarii vor mai încerca, dacă văd că merge. (...) SCOMAR-ul e a Ministerului de Interne, ca să spun, da, Poliția de Frontiera și Ministerul de Interne, dar oricum trebuie să existe o cooperare acolo. Repet, nu trebuie s-o știm noi. Noi trebuie să știm doar rezultatul, că se vede și este angajată ținta. Dar MApN nu are sisteme de detecție. (...) Singura scuză (pentru faptul că drona a sărit în aer luând prin suprindere autoritățile - n.r.), deși în cazul ăsta e greu să găsești scuze, este că era un element de noutate, dar ipoteza că ea (drona - n.r.) poate avea încărcătură (explozivă - n.r.) nu trebuia exclusă în niciun caz pentru că până acum toate dronele cu asta au venit. (...)”, a spus comandorul (r) Mateiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră