duminică 12 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

cum e de fapt

62 articole
Politică

VIDEO Thuma, Veștea și ceilalți vor PNL la guvernare, dar nu cu PSD, spunea Ciucu. Însă Veștea a trădat

Ciprian Ciucu lansa, acum o lună, un mesaj ferm către colegii din partid care transmit poziții diferite față de linia oficială a liberalilor, în contextul dezbaterilor privind viitorul PNL la guvernare și relația cu PSD. Invitat la începutul lunii mai la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, liderul liberal a vorbit despre disciplina internă din partid și despre obligația membrilor de a susține public deciziile adoptate prin vot. Thuma, Veștea și ceilalți vor PNL la guvernare „Toți membrii PNL trebuie să comunice după ce avem un vot în conformitate cu decizia partidului”, declara Ciucu. Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Acesta a explicat că, de-a lungul timpului, au existat numeroase situații în care nu a fost de acord cu anumite hotărâri luate în partid, însă a ales să respecte decizia majorității după încheierea dezbaterilor interne. „De când am revenit în PNL au fost multe decizii cu care nu am fost de acord, multe. În acel moment, când s-a ajuns la vot și s-a votat într-un fel, m-am abținut să mai am alte poziții, pentru că lupta o dai înainte cu toate mijloacele până la vot”, a spus acesta. „Dacă comunici altfel, te situezi singur în afara partidului” Prim-vicepreședintele liberal a subliniat că disputele și negocierile sunt firești înainte de luarea unei decizii, însă după vot mesajul public trebuie să fie unul unitar. „Îți spui punctul de vedere, cauți alianțe și așa mai departe. După ce s-a luat decizia, dacă comunici altfel, atunci te situezi în afara partidului singur”, a afirmat Ciucu. Mesajele din partid: „Vrem la guvernare, dar fără PSD” Întrebat despre liderii liberali care au transmis public mesaje diferite față de linia oficială a partidului, Ciprian Ciucu a făcut referire la colegii din PNL, care ar merge în direcția susținerii unei participări la guvernare, însă fără o colaborare cu PSD. „M-am uitat la ceea ce au declarat și au mers până la narațiunea «vrem în continuare la guvernare», dar fără să spună cu PSD”, a declarat liderul liberal. Ciucu a adăugat că aceeași poziție a fost exprimată și de alți reprezentanți ai partidului. „Adică respectăm, și domnul Iftim a zis la fel, fără PSD, dar vrem la guvernare în continuare, ceea ce nici noi nu excludem în condițiile pe care vi le-am zis mai devreme”, a spus acesta.

VIDEO Thuma, Veștea și ceilalți vor PNL la guvernare, dar nu cu PSD, spunea Ciucu. Însă Veștea a trădat
VIDEO De ce Trump nu-l primește pe Nicușor Dan: România nu are nici un proiect concret pentru SUA (Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO De ce Trump nu-l primește pe Nicușor Dan: România nu are nici un proiect concret pentru SUA (Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Cristian Diaconescu, diplomat și fost ministru de Externe, susține că lipsa unei întâlniri bilaterale între președintele Nicușor Dan și Donald Trump nu ține neapărat de absența disponibilității americane, ci de faptul că România nu vine cu proiecte concrete și o agendă clară în relația cu Statele Unite. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. „Semnalul de disponibilitate americană există” Întrebat de ce nu a avut loc până acum o întâlnire la Washington între Nicușor Dan și Donald Trump, Cristian Diaconescu a afirmat că partea americană este deschisă dialogului, însă abordarea Washingtonului este una pragmatică. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern „Semnalul de disponibilitate americană există, dar și ei se uită concret, adică se uită într-o zonă mult mai pragmatică”, a declarat fostul ministru de Externe. Acesta a explicat că simpla dorință de a avea o întâlnire politică nu este suficientă în relația cu administrația americană, unde accentul cade pe interese strategice, proiecte și rezultate. „Nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Desigur, și semnalul este important”, a spus Diaconescu. Exemplul Poloniei în relația cu SUA Cristian Diaconescu a oferit și exemplul Poloniei pentru a explica modul concret în care Statele Unite își construiesc parteneriatele strategice. „În urmă cu câteva săptămâni, din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea?”, a afirmat acesta, sugerând existența unor negocieri și proiecte bine definite între cele două state. Fostul diplomat a lăsat să se înțeleagă că relația cu Washingtonul trebuie construită prin inițiative clare și printr-o strategie coerentă, nu doar prin contacte politice simbolice. Ce spune Diaconescu despre contractul de consultanță Întrebat dacă a fost util contractul de consultanță semnat pentru facilitarea relației cu administrația americană, Cristian Diaconescu a declarat că astfel de acorduri pot deschide uși, dar nu pot înlocui munca diplomatică și proiectele concrete. „Contractul de consultanță îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, un coridor, dar în cameră tot tu intri, cu proiecte, cu agendă”, a explicat el. În opinia sa, responsabilitatea pentru consolidarea relației cu SUA aparține în continuare instituțiilor românești și diplomației oficiale. „Nu exonerează nici externele, nici pe toți ceilalți”, a concluzionat Cristian Diaconescu.

VIDEO Cum a refuzat PSD să schimbe legea prin care își poate pune oameni în companiile de stat (Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Cum a refuzat PSD să schimbe legea prin care își poate pune oameni în companiile de stat (Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Radu Miruță, ministrul Apărării și ministru interimar al Transporturilor, susține că tentativele de modificare a legislației privind conducerea companiilor de stat au fost blocate de PSD, partid pe care îl acuză că a refuzat să renunțe la controlul politic asupra acestor structuri. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, unde Miruță a vorbit despre limitele cu care s-a confruntat în perioada în care a ocupat funcția de ministru al Economiei. „Eram legat de mâini” Radu Miruță a explicat că, din postura de ministru, a constatat că în multe companii de stat managementul nu funcționa eficient, însă legislația îi limita posibilitatea de intervenție directă. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern „Din perspectiva de ministru al Economiei eram legat de multe ori de mâini, văzând cu ochii mei că oamenii ăia nu-și fac treaba și am propus schimbarea legii ca să pot să-i fac să-și facă treaba”, a declarat acesta. Potrivit ministrului, propunerile de modificare a legii au fost respinse categoric de PSD. „Nu s-a dorit sub nicio formă. PSD nu a dorit sub nicio formă”, a afirmat Miruță. Acuzații privind influența politică în companiile de stat Ministrul a susținut că multe dintre companiile aflate în subordinea statului sunt controlate prin numiri politice, în special în domenii-cheie precum transporturile, energia sau structurile aflate în coordonarea Secretariatului General al Guvernului. „Aveți companii în care sunt oamenii răsfirați pe criterii politice. Unde sunt companiile astea? La transporturi, la energie, la Secretariatul General al Guvernului și la Economie”, a spus el. Radu Miruță a afirmat că a încercat să obțină măcar posibilitatea ca ministerele conduse de alte formațiuni politice să poată aplica propriile criterii administrative în companiile din subordine. „Voi nu ați câștigat 50% în țara asta, ca să decideți singuri. Dați măcar posibilitatea fiecărui minister dacă vrea sau dacă nu să facă asta”, a declarat ministrul în cadrul podcastului. „Este sănătos ca ministrul să nu poată decide tot” Cu toate criticile formulate, Radu Miruță a subliniat că existența unor limite legale asupra puterii ministrului reprezintă, în principiu, un mecanism democratic necesar. Acesta a explicat că un ministru nu ar trebui să poată lua decizii discreționare fără verificări instituționale, deoarece există riscul unor abuzuri. „Este sănătos ca ministrul să nu poată decide tot, că într-o zi vine un ministru cu logică agresivă împotriva unei chestii normale”, a spus Miruță. El a precizat că rolul ministrului este să sesizeze neregulile prin Corpul de Control și să transmită concluziile către instituțiile competente, precum Direcția Națională Anticorupție, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) sau Agenția Națională de Integritate. „Principial este un echilibru bun”, a concluzionat ministrul.

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră

La finalul discuției de la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu a părut să oasă din prudența diplomatică și a criticat lipsa unei strategii românești la Marea Neagră, strategie care să fie convenită cu statele riverane până la summit-ul NATO, de la Ankara, din 7-9 iulie. „Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot”, a spus el. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Diaconescu a vorbit și despre relația cu SUA, excluzând speculațiile că ar exista o antiteză între relația cu Washington-ul și cea cu Uniunea Europeană. „...și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte” Transcrierea începe la minutul 18.06: „Diaconescu: Se poate lucra, repet, cu un partener de la egal la egal. Nu exagerez când spun, sunt interese americane ce privesc direct, imediat și pozitiv România. Și, pe acest fundal, dacă vrei să ai o bilaterală care într-adevăr să aibă conținut și nu numai poză faci o agendă pe care o pregătești din timp, faci un efort în așa fel încât bilaterala să fie de fapt o confirmare generică a tot ce s-a stabilit pe verticală. Deci, dacă faci acest lucru atunci relația cu Statele Unite e una de profunzime. Și un singur lucru, iartă-mă, un singur lucru vreau să mai spun, nu există elemente de contrapondere...nu știu, mi s-a părut la un moment...cu europenii - exclus! Q: Spuneți că e o falsă discuție. Diaconescu: Este o falsă discuție. Este total neproductivă în ceea ce ne privește și dacă ne luăm doar de pe niște postări în legătură cu lideri europeni, într-un sens sau în altul, aflați că în profunzime se lucrează cât se poate de eficient cu partenerii. Deci nu trebuie să te disociezi pentru a deveni simpatic într-un sens sau în altul. Q: De ce nu am văzut încă o întâlnire bilaterală la Washington, Nicușor Dan-Donald Trump? Diaconescu: Nu știu să vă răspund la această întrebare. Ceea ce știu sigur este că semnalul de disponibilitate american există, dar și ei se uită concret, adică se uită într o zonă mult mai pragmatică, nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Sigur și semnalul este important. Dar apropo de cum se lucrează, vă dau exemplul pe care o să îl tot anunț din diverse perspective. În acest moment, mă rog, în urmă câteva săptămâni din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea? Q: Spuneți trebuie să pregătim relația cu SUA. A fost bună ideea contractului de consultanță? Diaconescu: Nu știu exact ce au urmărit contractul de consultanță. Îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, îți asigură, să zicem, în coridor, dar în cameră tot tu intri cu proiecte, cu agendă etc. Deci nu exonerează de nici externele, nici toți ceilalți. Q: Și pentru final, pentru că ați pomenit de interesele americane în România, care sunt acelea și de ce sunt atât de importante încât să garanteze o relație solidă? Diaconescu: Sunt de natură strategică din perspectiva americană. Se înțelege cât se poate de clar ce înseamnă România în frontieră, ce înseamnă cu frontiera cu proximitatea estică, la fel cum se înțelege ce înseamnă statele baltice, ce înseamnă Finlanda. Ceea ce se așteaptă din perspectiva americană, pentru ca ei să supraliciteze, este o strategie la Marea Neagră. Cum o stabilești, cu Turcia, cu statele riverane? Aici nu americanii vin să comande. Dar în momentul în care va exista o strategie la Marea Neagră care să se concretizeze până la Ankara - acuma legat de cum fac guvern și când lor face - adică până la summitul NATO, care se în 7-9 iulie și se lucrează enorm. Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot. Q: Păi, avem o lună până atunci. Credeți dumneavoastră că într o lună de zile...Cine trebuie să vină cu strategia asta? Diaconescu: Nu. Aici e vorba de mai multe instituții care trebuie să lucreze, trebuie să identifice, trebuie să se acomodeze cu partenerul american. Q: Dar știți să fie ceva, o bază deja? Diaconescu: O bază v-am spus, există, dar este datoria noastră să lucrăm pe această bază. Uite, de exemplu, polonezii. Iarăși că-i dau exemplu, uite și de două ori să dau exemplu pe Polonez și pe Sikorski. Dau eu numărul de telefon lui Sikorski, dacă vreți să-l sunați. Sikorski spune să facem o zonă de excludere aeriană la frontiera spre est. Hai să vedem ce ar însemna asta. Hai să vedem, să lucrăm cu el. Hai să lucrăm cu Ungaria și cu Polonia. Vor să facă grupul de la Vișegrad din nou.Hai să vedem... Q: Versus B9 de la București, înțeleg. Diaconescu: Nu știu. Hai să facem în așa fel încât să nu fie versus B9. Iartă-mă. Până la urmă dacă noi nu ne upgradăm în acest demers, asta e. Sunt elemente de gândire ca în Marea Neagră platformele de exploatare pe care le au ucrainenii, rușii, românii, turcii să fie oarecum ferite de acțiuni militare. Este o idee poate cinică, nu știu. Hai să vedem să dacă se poate lucra pe ea. Avem coridorul pentru gazul Azer și gazul lichefiat plecând din Grecia, Bulgaria în România. România e pivotală. Dacă avem acest coridor, plus exploatarea de la Neptun Deep, unde nu ne nu ne deranjează vreo dronă care plutește sau care apare... Q: Deocamdată!  Diaconescu:....hai să lucrăm de așa manieră, dar măcar să am pe un ministru la București care să aibă mandat să semneze altfel. Mă uit la voi, văd că totul e relativ și fluid, văd că nu există o majoritate care să confirme o strategie pe termen lung și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte. E atât de simplu”. 

VIDEO Diaconescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce PNL ar trebui să guverneze cu PSD
Politică

VIDEO Diaconescu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce PNL ar trebui să guverneze cu PSD

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a reproșat PNL faptul că acum refuză să guverneze cu PSD, dar în 2024 nu a avut probleme să depună liste comune, la alegerile pentru Parlamentul European. Pe de altă parte, el a spus că este „intolerabil” faptul că PSD a încercat să-l schimbe pe liderul PNL.  Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” „Să facă un compromis în ceea ce privește această țară” Transcrierea începe la minutul 1.40:  „Diaconescu: Este o problemă, nu relativ la Eugen Tomac, ci relativ, iarăși o spun, la partidele politice. Nu se poate totuși să nu ai o negociere de compromis din partea partidelor politice. Și de ce spun acest lucru? Liderii partidelor politice sunt în egală măsură oameni cu responsabilități în această țară. Oameni cu responsabilități au toate informațiile. Și atunci haideți să privim la un anume tip de tablou. Nu avem capacitatea să transmitem un mesaj solidar, cu o asumare, care va fi aceea, știind care sunt mizele în ceea ce privește România. De ce mi se pare încă o dată... Q: Stați să să vă întreb dacă am înțeles bine. Dumneavoastră spuneți că ar trebui ca partidele zis pro-occidentale să se înțeleagă? Diaconescu: Da, să facă un compromis, așa așa cum o spun în ceea ce privește această țară. Q: Prima problemă e la PNL, adică ei sunt cei care spun: nu mai intrăm cu PSD-ul.  Diaconescu: Bun. Și care este soluția? Nu vreau să fac politică într-o anumită direcție. Bun, pot s-o accept. Care este soluția în condițiile în care ai un război la frontieră? Care este soluția în condițiile în care ai o critică generală în ceea ce privește acea lege a salarizării. Care ar putea trece prin Parlament doar cu două treimi! Q: Vreau să fiu Ilie Bolojan și să spun: Nu e problema mea, e problema PSD-ului care m a dat jos. Diaconescu: Ei sunt votați. Sunt votați ca să găsească soluții. Este problema tuturor. Este problema PSD-ului. Ok. Acesta este un element de comunicare publică. Dar nu relativ la Bolojan cu care am lucrat foarte bine în Administrația Prezidențială într o perioadă cumplită, dar asta este o altă problemă. Dar n-au avut o problemă când și-au făcut lista la europarlamentare PSD și PNL, venind din zone ideologice total diferite și știind că doamnele și domnii care vor accede în Parlamentul European pe niște salarii foarte frumoase vor merge în familii total opuse. Q: Siegfried Mureșan a fost aici acum câteva zile și ne-a spus că a fost cea mai mare durere a lui. Diaconescu: N-am discutat cu dânsul, dar iertați-mă. Deci atunci s-a putut face un compromis. Q: Și nu numai atunci, au mai făcut și în alte rânduri. Q: Acum însă spun mai mulți, inclusiv cei care au fost aici, nu mai vrem să repetăm greșelile trecutului. Diaconescu: Perfect. Dar legat de viitor, ce facem? Observați ceva. Iartă-mă, observați ceva. De elefantul din cameră numit AUR, nu discută nimeni. Q: Dintre ei... Diaconescu: Dintre ei, evident... Q: PSD-ul e foarte bine. Votează pe bandă rulantă cu AUR. Diaconescu: Și de ce să nu-și asume? Să-și asume și vedem ce se întâmplă.  Q: Spuneți mi dacă greșesc. Nu că aș apăra poziția PNL ului, dar spun așa: dacă se reface coaliția PSD, PNL, PSD-ul se cheamă că a câștigat, l-a putut da jos pe premier, nu discutăm acuma motivele, și trage concluzia că poate să facă asta oricând fără să fie sancționat. Reluăm coaliția 2021-2024 bis care s-a terminat așa cum s-a terminat. Țara în faliment, AUR-ul dublu la scor și apariția magnifică a lui Călin Georgescu pe care l-am oprit ca în ultima țară bananieră. Păi, riscăm asta în 2028. Asta-i temerea mea. Diaconescu: Ok. Dacă reiau o coaliție în condițiile în care dumneavoastră le menționați, în acel moment, și nu sunt în stare să ofere un alt produs pentru că este vorba aici și de compromisul din partea PSD-ului...Nu poți să mergi pe ideea că tu vei schimba șeful unui alt partid. Așa ceva intolerabil în politică. Este cât se poate de clar. Dar repet, care este ordinea de priorități? Ideea de a-ți apăra partidul. Ok, atunci asta-i situația, nu ai răspunsuri pe probleme de politică externă, dobânzi pe piețe, etc... Q: La ce partid vă referiți? Diaconescu: La toate. Că toate de fapt sunt defensive, deci vor să și apere propria identitate.”  

VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid”
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre anularea alegerilor din 2024: „Vorbim de contracararea unui atac hibrid”

Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu sugerează că „adevărul” despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024 nu se va afla niciodată. Din două motive: pentru că, de fapt, nu a fost vorba despre „anularea alegerilor”, ci contracararea unui atac hibrid, iar publicarea unor informații ar vulnerabiliza aliații României. Citește și: Angajatul lui Pieleanu, sociologul Vladimir Ionaș, ex-consilier al lui Grindeanu, posibil ministru al Dezvoltării în guvernul Tomac - presă Pe de altă parte, Diaconescu vorbește, în acest context, despre atacul cu drona de la Galați și efectele sale. „A reprezentat primul atac din afara Alianței Nord Atlantice împotriva unui stat NATO, cu victime”, a arătat el, apreciind că atacul a avut succes.  „Vă doriți adevărul, cel care nu ne vulnerabilizează sau nu-i vulnerabilizează pe partenerii noștri?” Înregistrarea începe la minutul 18.41: „Q: Credeți că se va putea afla vreodată, să zic așa, adevărul despre anularea legilor? Diaconescu: Acum ar trebui să vă întreb ce înțelegeți prin adevăr. Q: Adică să vedem toate discuțiile care s-au purtat în zilele acelea, inclusiv cu judecătorii de la CCR. Diaconescu: Vă doriți adevărul, cel care nu ne vulnerabilizează sau nu-i vulnerabilizează pe partenerii noștri? Q: A, înțeleg ce spuneți. Deci, spuneți că pe termen scurt să n-are sens să nici măcar să punem presiune. Diaconescu: Se poate. Ba da, este dreptul absolut fără doar și poate. Se poate. Este într-adevăr un demers foarte complicat comunicarea în sine. Q: Iertați mă, ce parteneri ai noștri ar fi vulnerabilizați? (...)  Diaconescu: Cei cu care suntem împreună. Q: Și în ce fel ar fi vulnerabilizați de aflarea unor date despre anularea alegerilor?  Diaconescu: Știți foarte bine răspunsul la întrebare, așa că... Q: Poate cei care se uită la noi nu-l știu și atunci... Diaconescu: Nu vorbim de anularea alegerilor, vorbim de contracararea unui atac hibrid. Despre acest lucru vorbim, nu despre anularea legii. Eu, despre acest lucru știu. Contracararea unui atac hibrid. Q: Care contracărare credeți că a fost de succes sau un eșec? Diaconescu: Păi, depinde ce ne dorim astăzi. De exemplu, drona care a căzut la Galați a reprezentat primul atac din afara Alianței Nord Atlantice împotriva unui stat NATO, cu victime. Primul, din câte știu, din 1949, de la Tratatul la Washington până astăzi. După această lovitură a apărut o întreagă dezvoltare publică cu atitudini într-o formă sau alta, cum e normal, pentru că emoția a fost foarte sus. Dumneavoastră aveți o percepție mult mai elevată decât mine în legătură cu ceea ce înseamnă opinia publică. Credeți că s-a generat frică?  Q: Da.  Diaconescu: Deci, a avut un succes. Haideți să fim raționali. Nu numai discuția în sine, cât dihotomiile între atitudine, inclusiv din perspectiva politică, instituțională, a fost una privită cu foarte mare atenție în ideea bun, ok, deci cam aceasta este situația în legătură cu România. În Letonia, prim ministru și-a dat demisia, doar că a trecut o dronă. Cei din Consiliul Nordic, adică de la Germania, Polonia în sus pe statele baltice, se adună șapte zile din șapte, 24 cu 24, își fac concediile împreună miniștri de externe, miniștrii apărării ca să aibă o poziție comună. Marea Britanie a organizat în nordul Europei o forță comună pe care a numit o expediționară. Americanii au anunțat că se retrag din Europa în situații de criză. Știrea mai puțin plăcută e că deja au început retragerea”

VIDEO Sorin Grindeanu va rămâne pentru UE premierul care a încercat să decriminalizeze corupția  (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Sorin Grindeanu va rămâne pentru UE premierul care a încercat să decriminalizeze corupția (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că fostul premier Sorin Grindeanu și alți lideri ai PSD asociați perioadei în care partidul era controlat de Liviu Dragnea continuă să nu înțeleagă modul în care sunt percepuți la nivel european. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, Mureșan a afirmat că imaginea lui Grindeanu în Uniunea Europeană este indisolubil legată de controversata Ordonanță de Urgență 13 și de atacurile la adresa statului de drept. Liderii PSD „Nu înțeleg cum funcționează UE” Siegfried Mureșan s-a declarat surprins de faptul că Sorin Grindeanu și o parte dintre liderii PSD nu realizează impactul pe care l-au avut asupra imaginii României în perioada guvernărilor dominate de Liviu Dragnea. Citește și: EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat „În primul rând mă mir că nici domnul Grindeanu, nici unii lideri ai PSD nu înțeleg modul în care sunt văzuți în Europa și asta arată faptul că ei nu înțeleg cum funcționează Uniunea Europeană”, a declarat europarlamentarul liberal. Acesta a afirmat că percepția liderilor europeni asupra fostului premier este una care s-a consolidat în timpul crizei generate de adoptarea OUG 13, actul normativ care a provocat cele mai ample proteste de stradă din România postdecembristă. OUG 13, o etichetă care nu va dispărea Potrivit lui Mureșan, Sorin Grindeanu va rămâne asociat în memoria instituțiilor europene cu tentativa de modificare a legislației penale prin ordonanță de urgență. „Domnul Grindeanu va fi întotdeauna la nivel european văzut ca premierul care a încercat să decriminalizeze corupția în România prin ordonanță de urgență a guvernului”, a spus acesta. Europarlamentarul consideră că liderii europeni au urmărit îndeaproape evenimentele din România din acea perioadă și au văzut atacurile la adresa valorilor europene, a statului de drept și a instituțiilor Uniunii Europene. „Uniunea Europeană nu va uita niciodată” În opinia lui Siegfried Mureșan, reacția fără precedent a societății românești a consolidat percepția negativă existentă la Bruxelles și în capitalele europene. „Toată Uniunea Europeană l-a văzut pe domnul Grindeanu și a văzut miniștrii săi atacând valorile europene, atacând legi europene, atacând statul de drept din România și atacând instituții ale Uniunii Europene până la punctul când ies sute de mii de oameni în stradă. Acest lucru Uniunea Europeană nu-l va uita niciodată”, a afirmat eurodeputatul. Fără viitor ca parteneri politici credibili în Europa Mureșan a extins criticile și către ceilalți premieri și miniștri ai guvernelor controlate de Liviu Dragnea, despre care spune că și-au compromis credibilitatea în relația cu partenerii europeni. „Domnul Grindeanu, ceilalți prim-miniștri ai lui Liviu Dragnea și cei care au fost miniștri cu cât mai vocali în guvernele controlate de Liviu Dragnea nu vor avea niciodată viitor ca parteneri serioși la nivel european și mă mir că unii dintre ei nu înțeleg acest lucru”, a concluzionat europarlamentarul PNL.

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD se confruntă cu perspectiva unui declin similar celui înregistrat de partidele social-democrate din mai multe state europene. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a afirmat că social-democrația europeană traversează o perioadă de slăbiciune, iar această evoluție ar putea avea consecințe directe și asupra scenei politice din România. În opinia sa, viitoarele confruntări electorale din Europa nu se vor mai desfășura între stânga și dreapta în sensul clasic al termenului, ci între forțele proeuropene și mișcările populiste și extremiste. Social-democrația europeană, într-un moment de slăbiciune Siegfried Mureșan a explicat că partidele social-democrate au înregistrat rezultate modeste în mai multe state membre ale Uniunii Europene, ceea ce le-a diminuat influența politică. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite „Social-democrații europeni sunt într-un moment de slăbiciune. Au luat între 5 și 10% la alegerile parlamentare într-o serie de state. Sunt cvasi-inexistenți în Polonia, foarte slabi în Franța în momentul de față, doar un pic peste 10% în Germania”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, dificultățile întâmpinate de partidele social-democrate nu sunt fenomene izolate, ci reflectă o tendință mai largă care afectează o parte importantă a stângii europene. O nouă polarizare politică în Europa Mureșan consideră că în următorii ani competiția politică europeană se va concentra tot mai mult pe opoziția dintre forțele proeuropene și formațiunile populiste sau extremiste. „Polarizarea se va face între populiști extremiști care vor să slăbească modul democratic ordonat în care trăim și acea forță politică care explică oamenilor cât mai clar de ce extremiștii sunt o amenințare pentru modul nostru de viață democratică”, a afirmat el. În această logică, europarlamentarul apreciază că temele dominante ale viitoarelor campanii electorale vor fi apărarea democrației, apartenența europeană și libertățile democratice. El a făcut referire la alegerile recente din Republica Moldova, pe care le consideră un exemplu al modului în care se va structura competiția politică în anii următori. „Viitoarele campanii electorale la nivel european și campania de la alegerile europarlamentare din 2029 vor fi exact cum a fost campania din Republica Moldova: democrație, Europa, libertate”, a spus Mureșan. PSD, împins spre locul al treilea în politica românească În ceea ce privește România, reprezentantul PNL estimează că scena politică se va reorganiza în jurul confruntării dintre AUR și forțele proeuropene. În acest context, PSD ar urma să piardă din influența de care s-a bucurat în ultimele decenii. „În România, evident că polarizarea va fi între AUR, de o parte, și forțele proeuropene reformatoare conduse de Ilie Bolojan în partea cealaltă, cu PSD-ul într-un rol de partid pe locul trei, în cele mai bune condiții”, a declarat europarlamentarul. El consideră că partidul va fi „mult slăbit” comparativ cu poziția dominantă pe care a ocupat-o în numeroase momente după 1989. De ce socialiștii europeni nu au rupt relațiile cu PSD Întrebat de ce familia social-democrată europeană nu a exclus complet PSD și pe liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, în ciuda criticilor și tensiunilor apărute în ultima perioadă, Mureșan a oferit o explicație pragmatică. Potrivit acestuia, slăbirea social-democrației europene face ca fiecare delegație națională să conteze mai mult în interiorul grupului politic european. „De ce socialiștii europeni încă nu i-au închis ușa complet în nas lui Sorin Grindeanu? Răspunsul este: fiindcă socialiștii europeni au un moment de slăbiciune și fiindcă au nevoie de acele 10 mâini ridicate ale PSD-ului în grupul socialiștilor europeni”, a afirmat europarlamentarul. O perspectivă asupra viitorului stângii europene Analiza lui Siegfried Mureșan se înscrie într-o dezbatere mai amplă privind transformările pe care le traversează partidele tradiționale din Europa. În timp ce unele formațiuni social-democrate continuă să joace un rol important în guvernarea unor state membre, în altele acestea au pierdut o parte semnificativă din electorat. Din perspectiva europarlamentarului liberal, această tendință va continua și în următorii ani, iar România nu va reprezenta o excepție. În viziunea sa, competiția politică se va concentra tot mai mult pe raportarea la proiectul european și la provocările generate de ascensiunea curentelor populiste și extremiste, în timp ce spațiul electoral al social-democrației va deveni din ce în ce mai restrâns.

VIDEO Cum și-a luat Rizea palme în Parlamentul European: prin aplauze (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO Cum și-a luat Rizea palme în Parlamentul European: prin aplauze (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a oferit detalii, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, despre momentul tensionat petrecut în Parlamentul European, când fostul deputat Cristian Rizea a întrerupt ceremonia în cadrul căreia președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost decorată cu Ordinul European de Merit. Potrivit acestuia, reacția eurodeputaților a fost una unanimă și a transmis un mesaj clar de susținere pentru liderul de la Chișinău. Cum a ajuns Cristian Rizea în Parlamentul European Siegfried Mureșan a explicat că Parlamentul European este o instituție deschisă publicului și că accesul în clădire poate fi obținut și fără invitația unui europarlamentar, în anumite condiții. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite Potrivit eurodeputatului, Cristian Rizea nu a fost acreditat ca jurnalist și nici nu a fost invitat oficial la eveniment. Acesta ar fi intrat în instituție în calitate de vizitator individual, având acces doar în zona destinată publicului. „Parlamentul European este o instituție deschisă. Se poate intra și fără invitația unui europarlamentar, dacă sunt respectate procedurile de acces. Din câte știu, domnul Rizea a intrat ca vizitator individual și de aceea nu a avut acces decât la tribuna destinată vizitatorilor”, a explicat Mureșan. Eurodeputații au acoperit huiduielile prin aplauze În timpul ceremoniei dedicate Maiei Sandu, Cristian Rizea a început să strige din tribuna rezervată vizitatorilor. Reacția sălii a fost imediată, susține europarlamentarul român. Potrivit lui Mureșan, eurodeputații au început să aplaude în mod deliberat pentru a acoperi intervențiile fostului parlamentar și pentru a împiedica perturbarea evenimentului. „În momentul în care dumnealui a început să strige lucruri neadevărate, Parlamentul European imediat l-a acoperit prin aplauze. S-a văzut foarte clar că europarlamentarii au aplaudat în mod conștient până când domnul Rizea nu s-a mai aflat în sală”, a declarat acesta. Mesaj clar de susținere pentru Maia Sandu Siegfried Mureșan consideră că reacția colegilor săi din Parlamentul European a reprezentat mai mult decât un simplu gest spontan. În opinia sa, a fost o demonstrație clară de solidaritate cu Maia Sandu și cu parcursul european al Republicii Moldova. Europarlamentarul a povestit că mulți dintre cei prezenți urmăreau în permanență tribuna vizitatorilor pentru a vedea dacă Rizea mai continuă să strige, menținând aplauzele atât timp cât a fost necesar. „Mesajul europarlamentarilor a fost unul foarte clar: continuăm să aplaudăm și să acoperim aceste minciuni atât timp cât este nevoie. A fost o solidarizare conștientă cu Maia Sandu pentru oricât de mult timp a fost nevoie până când domnul Rizea nu a mai deranjat”, a afirmat Mureșan. Maia Sandu, susținută de Parlamentul European Incidentul petrecut la Strasbourg nu a afectat desfășurarea ceremoniei dedicate președintei Republicii Moldova. Dimpotrivă, potrivit europarlamentarului român, reacția unanimă a celor prezenți a evidențiat sprijinul de care Maia Sandu se bucură în instituțiile europene. Momentul s-a transformat astfel într-o demonstrație de solidaritate politică și simbolică față de liderul de la Chișinău, în timp ce tentativa lui Cristian Rizea de a atrage atenția asupra sa a fost rapid neutralizată de aplauzele eurodeputaților.

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova

Siegfried Mureșan a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că integrarea în UE este planul A al Republicii Moldova, dar dacă aceasta nu se produce accelerat, unirea cu Românai este alternativa. Mureșan a arătat, însă, că Republica Moldova a beneficat deja de un proces de integrare mai rapid decât al României. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile Republica Moldova a beneficiat de proceduri accelerate de primire în UE Transcrierea începe la minutul 14.40: „Q: Credeți într-o unire cu Republica Moldova, este realistă? Siegfried Mureșan: În ultimii ani, proiectul important al Republicii Moldova a fost integrarea europeană. Iar Uniunea Europeană a dat mesaje foarte clare că-și dorește Republica Moldova, în rândurile sale ca stat membru, cu drepturi depline, cât mai rapid. Am reușit să facem primii pași de integrare europeană ai Republicii Moldova mai rapid decât s-au făcut pentru România sau pentru alte state din Europa Centrală și de Est: acordarea statutului de stat candidat, decizia de începerea negocierilor. Negocierile au început la nivel tehnic, însă s-au blocat la adică nu au putut începe la nivel politic fiindcă Viktor Orban nu a avut o problemă cu Republica Moldova, dar a avut o problemă cu Ucraina. Trebuie să găsim o soluție. Ce încerc să spun este următorul lucru: Maia Sandu mai are doi ani jumătate de mandat ca președintă și guvernul proeuropean din Republica Moldova mai are mai are trei ani jumătate de mandat. Nu știm ce va urma după aceea, dar e clar că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină ireversibilă în următorii în următorii doi ani și cred că Uniunea Europeană va reuși să livreze acest lucru.  Dacă Uniunea Europeană nu va reuși să livreze acest lucru, înțeleg că poate cetățenii Republicii Moldova vor vrea să-și ia acest drept alături de România în Uniunea Europeană. Nu suntem în această situație și nu mi-e teamă să folosesc cuvântul Unire. Nu suntem încă în această situație. Uniunea Europeană livrează, dar mi se pare că mesajul și dinspre Republica Moldova, spre Uniunea Europeană, este haideți să parcurgem repejor și următoarele etape pentru ca integrarea noastră să devină clară și ireversibilă în următorii doi ani jumate și, dacă nu reușim să facem asta pe drumul normal, s-ar putea să fim nevoiți să ne gândim la o scurtătură. Q: Scurtătura fiind unirea?  Siegfried Mureșan: Scurtătura fiind unirea ca plan B, nu ca plan A, ci ca plan B.”

VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL

Siegfried Mureșan a mărturisit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, când i-a fost cel mai greu, în PNL: când a fost obligat să candideze alături de pesediști. „Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD”, spune el. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Însă nucleul principal al discuției a fost despre ceea ce trebuie să facă PNL: în opoziție sau la putere.  Mureșan crede că PNL trebuie să rămână în opoziție cu PSD și AUR Transcrierea începe de la minutul 0.30: „Q: Ați avut momente în care v-ați simțit cu adevărat inconfortabil în acest partid și v-ați gândit poate aș pleca în altă parte? Siegfried Mureșan: Păi, credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună la europarlamentare? A fost...  Q: Am vrut să vă întreb asta și mie era și...  Siegfried Mureșan: N-o să numesc acum anumiți colegi de la PSD, dar cu siguranță a fost (...) cel mai dificil moment. Q: Da, eu nu voiam să vă bag cuțitul în rană.   Siegfried Mureșan: Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD, nici înainte de alegeri, nici după, nici în campaniile electorale. Q: Dar cum s-au gândit ei să vă pună sub niște oameni care erau în topul Politico cei mai mari chiulangii în Parlamentul European? Siegfried Mureșan: Păi, nu asta-i problema. Cred că problema a fost de ce Partidul Național Liberal în acea etapă a fost în principal preocupat de binele PSD-ului, fiindcă adevărul e următorul: PSD ul întotdeauna s-a temut de vot și întotdeauna PSD-ul a încercat să aranjeze scena politică înainte de vot în așa fel încât să mai decredibilizeze puțin din alte partide, să le mai viruseze un pic. Iar datoria noastră ca Partid Național Liberal nu e să facem pe plac PSD-ului. Datoria nu e să facem bine PSD-ului. Datoria noastră e să facem bine, să facem ceea ce e bine pentru PNL. Deci da, cred că în acea etapă Partidul Național Liberal a greșit în prin modul în care a acționat politic, în principal în beneficiul PSD-ului. Rezultatul a fost că au pierdut credibilitatea atât PNL-ul, cât și PSD-ul. Nu mă interesează pierderea de credibilitate a PSD-ului, dar mă interesează pierderea de credibilitate a partidului meu și vreau s-o recuperăm. Q: Dar decizia atunci a fost a lui Klaus Iohannis? Siegfried Mureșan: Nu știu acest lucru. Nu, eu am văzut deciziile luate într adevăr implementate în cadrul partidului, dar nu știu să vă spun asta. Chiar nu știu. Q: Cât ați fost europarlamentar v-ați văzut vreodată cu președintele Iohannis? E o mare discuție legată și de el. De asta vă întreb: cât de toxică a fost influența sa, cât de mare a fost influența sa. Siegrfried Mureșan: Da. Bun. Acum, eu n-am avut niciodată o funcție de conducere în Partidul Național Liberal. N-am căutat, am reușit să-mi fac treaba bine în Parlamentul European necăutând să am funcții în partid. Ca atare, dialogul meu întotdeauna a fost cu oameni, cu factori de decizie din România pe teme europene și acolo sincer nu am văzut nici la președintele Iohannis ceva ce să nu fie în regulă. Deci repet, relevanța mea era pe teme europene și e în continuare și acum și dialogul meu atunci mai degrabă era pe teme europene. Deci nu pot spune că am fost în acea etapă un mare jucător politic pe teme de politică internă. Q: Dar vreți să fiți acum un jucător politic pe teme de politică internă dacă Ilie Bolojan trece partidul în opoziție și-l reconstruiește?  Siegrfired Mureșan: Obligația mea e să-mi fac în primul rând treaba bine, să reprezint România bine în Parlamentul European, să încerc să explic oamenilor aici care sunt deciziile pe care le luăm la nivel european și de ce sunt bune. Dar mă interesează viitorul Partidului Național Liberal și cred că suntem pentru prima dată de mulți ani într-un moment în care Partidul Național Liberal poate recâștiga încrederea oamenilor. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Încrederea se pierde ușor, se recâștigă greu. Suntem într-un moment favorabil. Oamenii înțeleg că premierul Bolojan e un om politic care acționează în primul rând pe baza unor valori. Deci adesea vedem la Ilie Bolojan comunicare tehnică, despre cifre, despre deficit, dar ceea ce-l mână pe el cu adevărat e corectarea nedreptăților din societate. Și tocmai aceste nedreptăți au dus la creșterea populismului în România, la creșterea partidelor antisistem. Deci da, cred că ne aflăm într un moment interesant. Cred că Partidul Național Liberal are șansa de a recâștiga încrederea, dar trebuie să facem ce trebuie în perioada următoare și cu siguranță trebuie să stăm departe și de PSD și de AUR.  Q: Deci ați prefera să stați în opoziție. Siegrfied Mureșan: Categoric. Categoric. În primul rând vedem după moțiunea de cenzură o majoritate antireformistă în Parlamentul României și obligația noastră e să stăm departe de această majoritate. Dacă Partidul Național Liberal s-ar întoarce la braț cu PSD-ul aurizat la guvernare, sunt convins că AUR ar dospi și crește în opoziție și s-ar naște un bloc reformator. Fiindcă în România sunt mulți oameni care doresc o Românie europeană, modernă, reformatoare și dacă noi am merge la braț cu PSD, atunci: AUR-ul ar crește și ar crește un bloc reformator. PSD, PNL împreună s-ar bate pe electoratul în cel mai bun caz pe care l-au avut Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu la prezidențiale, 28%, în cel mai rău caz pe electoratul pe care l-a avut Cina Antonescu la alegerile prezidențiale 20-21%. Ca atare, n-am avea nimic de câștigat. Plus, repet, n-am face ce e bine pentru România și ne-am asocia cu un partid care, în mod evident, dorește să blocheze reformele. Pe când mergând în opoziție, lăsăm PSD și AUR să se înghesuie pe electoratul care vrea să țină România captivă și să ducă România înapoi. Electoratul cu care au pierdut alegerile prezidențiale și Adrian Năstase și Victor Ponta și Viorica Dăncilă și George Simion! Și noi ne-am concentra să facem o ofertă corectă, onestă, substanțială electoratului din România care vrea reforme, vrea modernizare și vrea o Românie proeuropoeană care e majoritară. Pe acest electorat s au câștigat toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace”. 

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție
Politică

VIDEO Radu Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: nu poate răspunde dacă USR trece în opoziție

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a afirmat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu poate răspunde la întrebarea dacă partidul său va rămâne sau nu în opoziție. Emisiunea a fost înregistrată luni, 25 mai. Între timp, a apărut declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, numit în această funcție cu susținerea PNL, că ar putea face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare: „Este ceva ce, cu siguranţă, dacă mă sfătuiesc şi cu prim-ministrul şi există şi din partea dumnealui un acord de principiu pentru a mă asigura că o să continuăm o relaţie bună în continuare, da, este una din opţiuni. Dar este ceva ce trebuie să vedem ce configuraţie va fi”.  Pe de altă parte, surse politice susțin că o parte din miniștrii USR ar dori să rămână în Guvern, ignorându-l pe președintele USR, Dominic Fritz. Acesta va ști pe 5 iunie dacă pierde sau nu procesul de incompatibilitate cu ANI. Dacă pierde, el va trebui să plece din funcția de primar al Timișoarei, iar autoritatea sa în USR se va prăbuși. Miruță spune că USR a crescut fiind la guvernare, pin ceea ce au făcut miniștrii săi Înregistrarea discuției cu Radu Miruță începe la minutul 18.45: „Q: Unde se va termina pentru USR această criză? În opoziție sau la putere? Radu Miruță: Este o întrebare la care nu am să vă dau un răspuns, având în vedere dinamica politică din ultimele săptămâni. Însă, atunci când nu ai chestii cuantificabile despre a spune rămânem în guvern pentru că se va întâmpla asta, nu rămânem pentru că se va întâmpla asta, trebuie să ne uităm la ce a făcut USR în guvern. Pentru că, la urma urmei, oamenii în funcție de asta judecă. USR era acuzat, domnule, fac scandal, nu se poate lucra cu ei. Uite, am intrat în guvern, scandalul n-a fost de USR făcut deloc. Q: Dar vedeți că vă ia Bolojan voturi în ultimul sondaj din INSCOP. V-a luat vreo 2%, s-au mutat la PNL. Radu Miruță: Domnul Bolojan a făcut, în analiza mea, lucruri sănătoase pentru România în acest guvern. (...) Pe datele pe care le avem noi, pentru cum am făcut noi, bine, rău, lucruri și USR a crescut în urma participării în acest guvern. Faptul că oamenii văd că deciziile astea de a da la o parte tot felul de amiciții, de a face tot felul de combinații pe banul public, se suprapun și la USR, și la domnul Bolojan, nu-i ceva rău din asta. Eu îmi doresc să existe pe piață, pe piața politică, mai mulți decidenți care să meargă în direcția asta, că atunci creșc șansele ca România să ajungă pe o zonă, zic eu, mai bună. Adică eu nu văd nimic rău.  Dacă domnul Bojan a crescut, a crescut pentru modul în care a condus acest guvern. Dacă USR a crescut, a crescut pentru modul în care miniștrii s-au manifestat și au decis în acest guvern. Dacă a scăzut, de asemenea din motivele astea.”

VIDEO Pîslaru: ”Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional”. Pîslaru ar vrea să rămână în Guvern post-Bolojan
Politică

VIDEO Pîslaru: ”Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional”. Pîslaru ar vrea să rămână în Guvern post-Bolojan

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a fost invitatul „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, împreună cu Mircea Marian și Cătălin Prisacariu. Pîslaru i-a lăudat pe miniștrii PSD, cu care spune că a lucrat „senzațional”. O laudă care cântărește greu după ce ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a anunțat că ar putea rămâne în Executiv și după plecarea lui Ilie Bolojan. „A fost și o colegialitate excelentă în guvern” „Dacă e să fim corecți, a fost și o colegialitate excelentă în guvern, ceea ce știu că e neverosimil  (...). Am lucrat cu miniștrii PSD senzațional. Deci, încă o dată, este foarte important să înțelegem că au fost locuri în care am lucrat. Cererea de plată patru n-o scoteam fără miniștrii PSD, că erau domeniile lor (...). Citește și: Ministrul Pîslaru nu vrea în Opoziție: ar face parte dintr-un guvern de tehnocrați condus de Nazare Și ușor-ușor, în mod gradual, pentru că interesul era comun, toți aveau nevoie să renegocieze PNRR ca să știm că se primesc banii, aici e catch-ul. (...) Eu cred că de asta colaborau. (...) Asta sper și eu să se înțeleagă după mandatul ăsta al meu. Deci, asta, pe cuvânt, știu că poate suna uneori lăudăros, dar chiar e o diferență. Adică chiar că te pricepi și știi, e o diferență. Nu poți să zici că adevărul nu i adevăr. (...) Deci, dacă ești profesionist, ești profesionist. (...) Deci, problema pe care o avem este așa: interesul tuturor era acela ca proiecte de importanță mare care erau peste tot prin țară să se facă. Or, prin supracontractare, se serveau alți clienți politici, dar riscai să nu iei banii nici pentru ăia care erau avansați cu proiectele. Deci, practic, era o penalizare în care ai avut o masă critică de, să spunem, clienți, județe, ministere, nu știu ce, care își dădeau seama că dacă nu fac aceste lucruri, nu au cum să miște lucrurile, să le termine și atunci e și presiunea publică pe care am creat-o prin transparență. Era clar că singura modalitate prin care mai ai ceva de guvernat din țară era dacă dai drumul la fondurile astea să funcționezi. De aia miza a fost atât de mare și de aia am putut lucra la nivel de guvern, în interiorul guvernului am lucrat.”, spune ministrul la podcastul „Cum e, de fapt?” (începând cu minutul 12).

VIDEO Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: AUR și PSD ar vrea să boicoteze SAFE, dar nu au curaj să o spună
Eveniment

VIDEO Miruță, la podcastul „Cum e, de fapt?”: AUR și PSD ar vrea să boicoteze SAFE, dar nu au curaj să o spună

Radu Miruță, ministru al Apărării și ministru interimar al Transporturilor, a fost invitatul "Cum e, de fapt?", podcastul DeFapt.ro, cu Mircea Marian și Cătălin Prisacariu. Miruță a explicat în detaliu de ce România este acum expusă în fața dronelor kamikaze, dar a arătat și că mai multe programe pentru echipamente anti-dronă, inclusiv în colaborare cu Ucraina, sunt în curs de contractare. „Nu prea au curaj să spună direct” Întrebat dacă are sentimentul că PSD și AUR boicotează programul SAFE, ministrul Apărării a confirmat dorința celor două partide, dar a nuanțat. Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă „Am sentimentul că ar vrea, dar își dau seama că atât de mare este interesul României pentru asta încât nu prea au curaj să spună direct. S-ar bucura să se mai pună un pic de-a doua, dar nu vor să spună cu toată gura asta. Ce e de înțeles, și probabil că înțeleg și ei și realizează, e că semnarea contractelor astea prin SAFE nu-i nici pentru Miruță, nu-i nici pentru, nu știu, guvernul Bolojan, din care sunt și ei parte și au fost în toate discuțiile despre SAFE. E despre înzestrarea armatei române mult mai ieftin.”, a spus Miruță.

VIDEO Analistul Radu Magdin explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce Grindeanu a pierdut bătălia
Politică

VIDEO Analistul Radu Magdin explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce Grindeanu a pierdut bătălia

Radu Magdin este unul dintre analiștii care înțeleg foarte bine PSD, iar acum crede că acest partid a pierdut bătălia cu Ilie Bolojan din multe motive. Dar una dintre explicațiile date de Magdin este: „Când ne întoarcem într-o zonă de virtute și nu de eficiență economică, PSD-ul mănâncă bătaie”. El spune că ascensiunea lui Bolojan nu poate fi explicată, așa cum încearcă să susțină PSD, prin simpla promovare, eventual cu ajutorul boților, pe rețelele sociale. Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia PSD ia bătaie când discuția este despre virtute Transcrierea discuției începe la minutul 0.24: „Q: Din bula noastră, care e, să zicem așa, o zonă PNL-USR, după părerea mea, se vede că Bolojan a ieșit bine din afacerea asta și Grindeanu prost. Dina ta, cum se vede? Radu Magdin: La fel. Mie mi se pare că, chiar dacă existau anumite argumente legitime de critică la nivelul domnului prim ministru, felul în care a avut loc operațiunea, debarcarea, o operațiune în două etape, aș spune eu, pentru că a fost un prim un fel de încălzire acum o lună și jumătate și un prim eșec și ulterior felul în care s au desfășurat lucrurile recent, au permis pe de o parte, zic eu, victimizarea și ulterior întărirea personalității politice sau personajului politic Bolojan, după caz. Deci, și din afară aș spune că este câștigător și cred că este câștigător și prin contrast. El ține o direcție. Poți să fii de acord cu direcția respectivă, poți să nu fii de acord cu direcția, dar pare că ține o direcție. Ceilalți nu par că țin o direcție, ci parcă merg în ping pong, că ezită.  Q: Eu eu aș zice personal că ceea ce îl ridică pe Bolojan este faptul că face ceva, pe când ceilalți...Dar întrebarea ar fi de ce Grindeanu a fost sinucigaș? Adică clar mi s-a părut că se duce în cap, nici măcar nu câștigă ceva. Radu Magdin: Cred că suntem ca într un fel de film western în care toată lumea s a crezut cowboy, dar până la urmă doar unul nu a clipit. Pe patternurile, pe modele noastre anterioare, foarte puține personalități politice au dus bătălii până la capăt sau au reușit să țină bătălii în formă continuată. Exemplul cel mai clar Băsescu (...) și care până la urmă a ieșit post două mandate ca majoritatea președinților noștri relativ uzat, dar iată că acum este reevaluat prin comparație cu epigonii. Deci din această perspectivă cred că calcul la nivel de Grindeanu a fost: «politica noastră este asta care este. Este un plan public și este un plan mai puțin public de negociere. În plan nepublic de negociere s-au strâns multe nemulțumiri. A, îl debarcăm». Dar nu s-au gândit, zic eu, și strategic, la toți pașii pe care îi au de făcut și la toate scenariile și nu s-au așteptat nici la atâta opoziție. În primul rând, cred că au greșit foarte mult insistând pe ideea de demisie și spun asta în calitate de persoană căpoasă, pentru că un om căpos nu și-ar da demisia dacă consideră că are dreptate. Și cred că asta a fost prima mare greșeală, un fel de neînțelegere a psihologiei adversarului tău politic. Q: Și ceea ce cred eu este că nu s-au așteptat...Bolojan efectiv a devenit erou  Radu Magdin: Da, este erou. Este erou. Pe de o parte, în mod normal, cred că oamenii simpatizează cu o persoană care pare că este atacată în general. Dacă după aia câștigă și bătălia morală și pare că e atacată injust, cu atât mai mult și dacă eroul nostru devine și puternic și rezistent, cu atât mai mult vine simpatia acolo. Sigur că mai poți să te joci pe social media, pe altele poți diferi găsi diferite narative, dar nu poți să spui că tot ce este în momentul de față la nivel de simpatie este o operațiune, pentru că nu este. E și mult comportament natural.  Q: Deci nu boții l-au făcut pe Bolojan, ci efectiv publicul... Radu Magdin: Eu nu sunt un expert în domeniu și nu pot nega faptul că partidele noastre au boți sau că am am și am văzut asta, dar nu cred că poți justifica tot boostul ăsta, tot comportamentul ăsta, pur și simplu punându-l pe seama unei operațiuni electronice, pentru că nu mi se pare o chestiune reală. S-a pierdut bătălia pentru dominație morală. El a ieșit câștigător și dintr-o dată mie mi se pare că acuma nu mai poți să nici să spui, să mai contești o serie de de pași cu care de exemplu eu ca poate ca cetățean nu am fost confortabil la nivel de austeritate, da, sau la împărțirea greutății în austeritate și ăsta...Pe moment suntem paralizați într-o zonă în care cineva pare că e băiatul bun și ce ne zis că sunt băieții răi că l-au atacat.  Q: Exact așa sunt și eu. Am fost foarte critic cu Bolojan pentru că a crescut taxele fără să reducă statul, dar acuma sunt în poziția în care merg cu valul... Radu Magdin: Dar s-a repolarizat discuția. Ne-am întors într o zonă de de virtute oarecum. Și, în general, când ne întoarcem într-o zonă de virtute și nu de eficiență economică, PSD-ul mănâncă bătaie”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră