România a evitat deocamdată retrogradarea la categoria junk: Fitch ne menține la BBB-. Comunicatul integral - extrem de critic
Agenția Fitch a anunțat oficial, în această noapte, că menține un rating de BBB-, cu perspectivă negativă, pentru România, o treaptă deasupra nivelului junk. Menţinerea României în categoria recomandată pentru investiţii are o miză importantă pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe.
Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România”
„Estimăm că economia României se va contracta cu 0,6%”
Iată comunicatul difuzat la ora 0.01, ora României, de Fitch:
„Agenția Fitch Ratings a confirmat ratingurile de risc de neplată pe termen lung ale emitenților (IDR) ale României la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă. Mai jos se regăsește lista completă a acțiunilor de rating.
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței se situează peste nivelul țărilor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent (CAD) mari și persistente, de creșterea raportului datorie publică/PIB și a raportului datorie externă netă/PIB, de inflația ridicată și de o scenă politică internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată.
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor bugetare mari, deși în scădere, și a creșterii raportului datorie publică/PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului de coaliție format din patru partide, în timp ce calea către o soluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, însă persistă riscuri semnificative pe termen mediu, datorate dificultăților de punere în aplicare, costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și considerentelor politice din perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.
Factori-cheie care influențează ratingul
Deficit în scădere, dar încă ridicat: Estimăm că deficitul public general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție bugetară mai bună de la începutul anului până în prezent și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Acest nivel este cu mult mai mic decât cel de 9,3% înregistrat în 2024, dar deficitul bugetar rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”.
Deficitul de numerar s-a redus la 42 miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul prognozat pentru 2026), de la 70 miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au rămas, în linii mari, stabile, reflectând înghețarea nominală a salariilor și a pensiilor. Investițiile au atins 36% din ținta anuală, execuția proiectelor finanțate de UE situându-se la 40%, ceea ce reflectă caracterul sezonier al cheltuielilor și factori politici, precum aprobarea cu întârziere a bugetului pentru 2026.
Creșterea incertitudinii politice: România rămâne fără guvern în urma destrămării coaliției cvadripartite în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia agenției Fitch, această situație a deschis o perioadă potențial îndelungată de riscuri politice și de politică publică, momentul formării, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale dincolo de 2026 și a întârziat aprobarea reformelor pendinte din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor.
Ajustare fiscală moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să se desfășoare într-un ritm mai lent după 2026, existând riscuri semnificative de deteriorare a situației în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere tendința României de relaxare a politicii fiscale în perioada preelectorală, creșterea economică slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previziunea noastră este că deficitul bugetar se va reduce treptat până la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai reduse, după finalizarea Fondului de Redresare și Reziliență (RRF), precum și o reindexare modestă a pensiilor și a salariilor.
Creșterea datoriei publice: Fitch prognozează că ponderea datoriei publice totale în PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, depășind mediana prognozată pentru țările comparabile, de 57,9%, și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm că excedentul primar de stabilizare a datoriei va fi de 0,1% în 2028, ceea ce înseamnă că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datorie publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, întrucât 53% din datoria publică este denominată în valută străină. Preconizăm că raportul dintre dobânzi și venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, situându-se ușor peste mediana prognozată pentru ratingul „BBB”, de 9,1%.
Dezechilibre externe semnificative: Estimăm că deficitul de cont curent (CAD) se va reduce doar treptat, ajungând la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda unor deficite bugetare mai mici, dar va rămâne totuși cu mult peste mediana prognozată de 0,3% pentru ratingul „BBB”. Ne așteptăm ca intrările nete de investiții străine directe (ISD) să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină stabilitatea rezervelor internaționale brute, dar prognozăm că acoperirea plăților externe curente din rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în mare măsură în linie cu mediana prognozată pentru țările cu rating „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, un nivel semnificativ mai slab decât poziția de creditor redusă prognozată pentru țările cu rating „BBB”.
Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele gemene mari ale României o fac să depindă puternic de finanțarea externă, expunând-o la schimbările de sentiment ale pieței. Fluxurile ridicate de fonduri din UE, inclusiv finanțarea regulată din fondul de coeziune, granturile și împrumuturile din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) și prefinanțarea din cadrul mecanismului „Acțiunea UE pentru Securitatea Europei”, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026.
Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, întrucât reducerea deficitului bugetar este contrabalansată de scadențele tot mai mari ale datoriei externe și de scăderea fluxurilor de fonduri din UE, pe care le estimăm că se vor modera la 1,5% din PIB în perioada 2027-2028, în scădere față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar putea stimula absorbția fondurilor și, prin urmare, ar genera fluxuri mai mari de fonduri din UE.
Contracție economică; redresare treptată: Estimăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, întrucât scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea scăzută a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze spre potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o accelerare a investițiilor din sectorul privat, care vor compensa parțial scăderea cheltuielilor de capital din sectorul public. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana prognozată pentru țările comparabile, de 2,7%.
Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă un punct slab al ratingului, rata medie anuală a inflației situându-se peste nivelul țărilor comparabile și, în ultimii ani, constant peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României, de 2,5% ± 1pp. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au amplificat presiunile inflaționiste generate de majorarea cotei de TVA și de expirarea plafonului prețului la energie electrică în a doua jumătate a anului 2025, determinând creșterea IAPC global la 9,7% față de aceeași perioadă a anului precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch prognozează că inflația va înregistra o medie de 7,6% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028.
ESG – Guvernanță: România se situează la un nivel mediu în clasamentul WBGI, la percentila 62, ceea ce reflectă o istorie recentă de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat de corupție.
Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune de rating negativă/retrogradare
Finanțele publice: Eșecul punerii în aplicare a unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar conduce la stabilizarea datoriei publice raportată la PIB pe termen mediu, din cauza, de exemplu, a unui impas politic prelungit care împiedică implementarea politicilor
Finanțe macroeconomice/externe: Dovezi privind efecte negative asupra finanțării externe și a lichidității sau asupra stabilității macroeconomice, generate de tensiuni politice accentuate sau de un deficit bugetar și un deficit de cont curent (CAD) dublu, care rămân la niveluri ridicate
Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune pozitivă de rating/o majorare a ratingului
Finanțe publice: Încrederea că progresul constant în consolidarea fiscală va sprijini stabilizarea datoriei publice raportată la PIB pe termen mediu ar putea conduce la o revizuire a perspectivei ratingului la „Stabil”
Finanțe externe: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor legate de finanțarea externă, ca urmare a unei îmbunătățiri structurale a deficitului de cont curent”
