miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

sandu valentin mateiu

4 articole
Eveniment

VIDEO De ce MApN nu a instalat sisteme anti-dronă la sol, mult mai ieftine și mai eficiente decât F-16 (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, invitat la podcastul DeFapt.ro)

România ar fi trebuit să dezvolte de mai mult timp un dispozitiv de apărare antiaeriană la sol pentru interceptarea dronelor care se apropie de graniță, în special în zona Galațiului, consideră comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și combatant în Afganistan. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, acesta a susținut că folosirea avioanelor de luptă nu poate reprezenta singura soluție, în condițiile în care există deja sisteme și armament care ar putea fi integrate într-un dispozitiv de apărare de la sol. „Trebuia de mult să se ia aceste măsuri” Potrivit lui Sandu Mateiu, apărarea antiaeriană împotriva dronelor ar trebui organizată pe două componente: interceptarea din aer și apărarea de la sol. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” „Dintotdeauna a existat încă un dispozitiv de apărare antiaeriană antidronă de la sol. Și aici trebuia de mult să se ia aceste măsuri”, a declarat comandorul în rezervă. El a invocat situația din zona Galațiului, aflată în apropierea frontierei cu Ucraina și a rutelor pe care dronele rusești utilizate în atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre pot ajunge în apropierea teritoriului României. Una dintre problemele folosirii armamentului antiaerian este riscul ca proiectilele sau resturile țintei interceptate să ajungă în zone locuite. Mateiu consideră însă că există sectoare în apropierea Galațiului unde acest pericol este redus. „Dacă ne uităm la Galați, că o iei pe la Brateș de la Reni, că o iei pe la Cotul Pisicii, nu sunt localități”, a explicat acesta. Gepard și armamentul de pe navele Dunării Fostul ofițer consideră că România nu trebuie să aștepte introducerea unor noi tehnologii pentru a construi o apărare antidronă la sol. „Avem Gepardul. Nu trebuie să așteptăm MEROPS”, a spus Mateiu, referindu-se la sistemele antiaeriene autopropulsate Gepard aflate în dotarea Armatei Române. În opinia sa, într-un asemenea dispozitiv ar putea fi valorificat și armamentul existent pe navele militare de pe Dunăre, inclusiv mitralierele de 14,5 mm. Problema principală nu ar fi, așadar, doar existența mijloacelor tehnice, ci conceperea și amplasarea unui sistem coerent de apărare antiaeriană la sol. „Nu redescoperim roata”, a punctat comandorul în rezervă. Răspunderea Ministerului Apărării Întrebat de ce un asemenea dispozitiv nu a fost conceput, Mateiu a evitat să ofere o explicație în numele autorităților. „Aici trebuie să răspundă cei care sunt în Ministerul Apărării”, a declarat el, precizând că este reticent să ofere soluții din postura de militar trecut în rezervă. Totuși, fostul ofițer susține că responsabilitatea pentru conceperea apărării revine MApN și structurilor militare responsabile de aviație și apărare antiaeriană. Potrivit acestuia, cel puțin la momentul ultimului incident din zona Galațiului, nu fusese gândit un dispozitiv de apărare antiaeriană de la sol adecvat amenințării. De ce avioanele F-16 nu sunt suficiente Mateiu avertizează că apărarea spațiului aerian nu se poate baza exclusiv pe avioanele de luptă. În cazul unor incidente cu drone, timpul necesar pentru detectare, decolare, apropierea de țintă și interceptare poate deveni critic. „Nu te bazezi numai pe avioane, pentru că sunt multe probleme și cu avionul”, a explicat acesta. Mai mult, comandorul în rezervă se teme că, într-un nou incident, dispozitivul de apărare din aer ar putea să nu poată interveni suficient de repede. „La următorul incident, nu cred că dispozitivul de apărare antiaeriană din aer va face față. Nu va ajunge la timp”, a avertizat Sandu Mateiu.

VIDEO De ce MApN nu a instalat sisteme anti-dronă la sol, mult mai ieftine și mai eficiente decât F-16 (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, invitat la podcastul DeFapt.ro)
VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")
Politică

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")

Achizițiile militare ale României ar trebui să urmeze criterii clare de eficiență și performanță, însă unele programe ridică semne de întrebare, susține comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și veteran al misiunilor din Afganistan. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a comentat achiziția unei nave turcești pentru Forțele Navale Române și a sugerat că anumite decizii din domeniul înzestrării armatei sunt dificil de explicat exclusiv prin logica militară. Critici la adresa corvetei achiziționate din Turcia În cadrul interviului, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu a făcut referire la una dintre navele aflate în dotarea Marinei și la modul în care aceasta a fost achiziționată. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Mai avem una, o corvetă ușoară, știți povestea cu ea, o navă turcească. Nu prea reușită din sistemul turcilor. Turcia și-a creat sistemul ei de distrugătoare, fregate, nave de patrulat.” Fostul ofițer a sugerat că alegerea acestei nave ridică întrebări în ceea ce privește utilitatea și performanțele sale operaționale. „Lucruri de neînțeles la nivelul logicii militare” Întrebat dacă este oportun ca România să cumpere prima navă dintr-o anumită clasă, Sandu Mateiu s-a declarat sceptic față de modul în care a fost gestionată această achiziție. „Nu, acolo, viteza cu care au mers lucrurile cu care să luăm o navă de patrulare cu un singur tun arată iarăși că sunt lucruri de neînțeles la nivelul pur logică militară.” Potrivit acestuia, anumite decizii privind înzestrarea armatei sunt dificil de justificat din perspectiva necesităților operaționale și a strategiei militare. Întrebări despre influența factorului politic În timpul discuției, realizatorii podcastului l-au întrebat dacă în spatele unor astfel de achiziții ar putea exista înțelegeri politice. Comandorul în rezervă a evitat să formuleze acuzații directe, explicând că nu dispune de informațiile necesare pentru a trage astfel de concluzii. „Când zici în România politic, începe un șir lung de întrebări, la care eu, militar, pur și simplu nu pot să răspund.” Lipsa unei logici clare poate indica existența unor comisioane Întrebat dacă deciziile privind dotarea armatei au fost influențate de considerente non-militare, fostul ofițer a afirmat că există un criteriu simplu după care pot fi evaluate programele de achiziții. „N-aș spune «experimentat». De obicei, lucrurile sunt destul de clare, ca să nu ne mai încurcăm. Programele de achiziții, dacă nu au o logică clară, în care să fie raportul preț-calitate bun și performanță, înseamnă că au fost niște comisioane mari. Asta e în toată industria de apărare din lume.”

VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și combatant în Afganistan, susține că România traversează o situație fără precedent în materie de înzestrare militară. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a criticat faptul că Ministerul Afacerilor Interne gestionează achiziția unor arme de asalt destinate Armatei Române. Potrivit lui Mateiu, este pentru prima dată când o astfel de responsabilitate este transferată către o instituție care, prin natura atribuțiilor sale, nu are legătură cu definirea și utilizarea armamentului individual al militarilor. „Prima oară în istoria umanității” Fostul ofițer de informații militare consideră că situația este una extrem de neobișnuită și contrară practicilor consacrate în toate armatele moderne. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro „Ar fi prima oară în istoria umanității când poliția cumpără arma de asalt”, a afirmat acesta. În opinia sa, arma de asalt reprezintă prin definiție un echipament militar și unul dintre simbolurile fundamentale ale unei armate. De la apariția primelor arme moderne de acest tip, acestea au fost asociate exclusiv forțelor armate și rolului infanteristului pe câmpul de luptă. Mateiu a amintit că fiecare mare putere militară și-a construit identitatea în jurul unor modele emblematice de armament: Uniunea Sovietică a avut pușca Kalașnikov, Germania a dezvoltat celebrul Sturmgewehr, iar Statele Unite au consacrat platforma M16. „Când infanteristul a pus bocancul pe teren, războiul este câștigat”, a explicat acesta, subliniind că arma individuală rămâne elementul central al capacității de luptă. Armata a stabilit cerințele, dar nu gestionează achiziția Potrivit comandorului în rezervă, specialiștii Ministerului Apărării Naționale au fost cei care au elaborat cerințele operaționale pentru noua armă de asalt. Acesta susține că evaluarea și selecția unui astfel de sistem de armament ar trebui să fie realizate de experți militari – infanteriști, armurieri și specialiști în armament –, întrucât aceștia sunt cei care vor utiliza efectiv echipamentul. „În armată toți vor avea acea armă de asalt, dar ea aparține, în primul rând, infanteristului”, a explicat Mateiu. El a adăugat că programul nu vizează doar arma individuală, ci și alte echipamente asociate, precum lansatoarele de grenade de 40 de milimetri montate pe armă. Cum au dispărut competitorii consacrați Fostul militar a descris și competiția care ar fi existat în fazele inițiale ale procesului de selecție. Potrivit acestuia, printre firmele luate în calcul s-ar fi aflat producătorul belgian FN Herstal, compania germană Heckler & Koch și producători italieni. Mateiu a remarcat în mod special modelul HK416, arma care a stat la baza modernizării armatei franceze și care este considerată una dintre cele mai apreciate platforme occidentale din prezent. Cu toate acestea, spune el, acești competitori au dispărut ulterior din cursă, iar în prim-plan a apărut compania americană Sig Sauer. Critici la adresa Sig Sauer Referindu-se la producătorul american, comandorul în rezervă a afirmat că Sig Sauer este un jucător relativ nou în competițiile de mare anvergură pentru armament individual. Acesta a menționat că firma a obținut contracte importante atât în India, cât și în Statele Unite, însă pentru alte tipuri de arme decât cele avute în vedere de România. „În Statele Unite are o comandă importantă, dar pentru o armă de calibrul 6,8 mm, nu pentru 5,56 mm”, a explicat el. În evaluarea sa, alegerea făcută ridică numeroase semne de întrebare și riscă să se dovedească problematică pe termen lung. „Oricum este un eșec. O să vedem ce urmează”, a concluzionat Mateiu.

VIDEO Ce instituții au greșit grav în cazul dronei din portul Constanța - explicațiile comandorului (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”
Eveniment

VIDEO Ce instituții au greșit grav în cazul dronei din portul Constanța - explicațiile comandorului (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”

O listă lungă de erori a făcut ca o dronă ucraineană cu explozibil la bord să ajungă până în portul Constanța, a explicat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare. De ce SCOMAR nu a văzut drona? „Aici sunt două mari întrebări. Una: cum a ajuns drona în portul Constanța, că da, erau patru drone. Partea ucrainiană a anunțat că au scăpat de sub control, dar una este s-o scapi de sub control și alta este să ajungă în portul Constanța, inima infrastructurii noastre critice la Marea Neagră. A doua întrebare este de ce nu a fost văzută. (...) Înainte de acest incident, lucrurile erau clare și frumoase. Eram anunțați mereu de către SCOMAR (sistemul de detecție de la țărm - n.r.), care ține de Poliția de Frontieră, Garda de Coastă. E un întreg ansamblu acolo pe care, în intimitatea modului de funcționare, nu-l știm și nici nu trebuie să-l știm, că este, până la urmă, un element care privește securitatea țării. Numai că trebuie s-o asigure.  Și acel sistem era prezentat ca fiind capabil să detecteze ambarcațiuni, inclusiv ambarcațiuni mici, până la 6 metri, s-a spus,la o anumită distanță, 24 de mile, iar cele mari, până la 60 și ceva de mile. (...) Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Sistemul trebuia să fie bun și era format și este format, așa cum ați spus, cel puțin din trei elemente: radare de coastă, sisteme optoelectronice (camere de luat vederi mai performante) și termoviziune, infraroșu, să vezi pe timp de noapte. (...) Fugă totală de responsabilitate De aici vine etapa a doua, responsabilitățile. Cel de la trafic naval e responsabil de traficul naval. (...) după ce detectez, este procesul de clasificare: da, navă comercială (...) sau navă militară care prezintă un pericol. În funcție de asta se ia o decizie. Așa este la toți. Eu vă spun cum este într-un sistem obișnuit, să spunem, al Spaniei, după care s a luat modelul. Da. Problema este următoarea: nu a fost văzută (drona - n.r.), deși sistemul a fost prezentat ca performant și de asemenea a fost modernizat din 2024 și ulterior scuzele nu funcționează. Am văzut două scuze. Prima, că sistemul nu e destinat dronelor militare. Asta nu, n-are niciun sens. Și după aceea, e o barcă. (...) nu-i nevoie să fii profesionist în domeniu ca să realizezi că întâi trebuie să detectezi și după aia clasifici. Da. Nu poți să spui din start civilă, militară. Este un obiect plutitor. (...) Mai bine nu dădeau comunicate de presă, pentru că acele comunicate de presă date de fiecare instituție în parte spuneau „Nu este responsabilitatea mea.”  Și acest lucru nu trebuia să apară public. Acel lucru trebuie rezolvat de către autorități în interior (...). Adversarii României, încurajați să atace Gândiți-vă că văd asta și adversarii noștri și aliații, iar adversarii vor mai încerca, dacă văd că merge. (...) SCOMAR-ul e a Ministerului de Interne, ca să spun, da, Poliția de Frontiera și Ministerul de Interne, dar oricum trebuie să existe o cooperare acolo. Repet, nu trebuie s-o știm noi. Noi trebuie să știm doar rezultatul, că se vede și este angajată ținta. Dar MApN nu are sisteme de detecție. (...) Singura scuză (pentru faptul că drona a sărit în aer luând prin suprindere autoritățile - n.r.), deși în cazul ăsta e greu să găsești scuze, este că era un element de noutate, dar ipoteza că ea (drona - n.r.) poate avea încărcătură (explozivă - n.r.) nu trebuia exclusă în niciun caz pentru că până acum toate dronele cu asta au venit. (...)”, a spus comandorul (r) Mateiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră