Bani primiți de la părinți sau copii: când poate cere ANAF explicații și când se aplică impozitul de 70%

Banii pe care părinții îi trimit copiilor pentru cheltuielile zilnice sau pentru cumpărarea unei locuințe nu sunt impozitați doar pentru că ajung în cont.

Același lucru este valabil pentru ajutorul oferit de copii părinților.

Însă ANAF poate verifica proveniența sumelor, iar explicația „sunt bani de la familie” trebuie să poată fi susținută dacă apar întrebări într-un control fiscal.

Diferența esențială este între un ajutor familial real, cu proveniență explicabilă, și venituri pentru care sursa rămâne neidentificată după verificări.

Pentru această a doua situație, Codul fiscal prevede un impozit de 70%.

Nu este o taxă aplicată automat transferurilor între rude.

Ajutorul primit de la familie trebuie declarat?

Articolul 62 litera p) din Codul fiscal include sumele primite prin donație în categoria veniturilor neimpozabile.

Citește și: Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie

Prin urmare, o donație reală în bani de la un părinte sau de la un copil nu generează, prin ea însăși, obligația de a plăti impozit pe venit ori de a depune Declarația unică pentru suma respectivă.

De exemplu, o mamă îi trimite fiicei sale 1.000 de lei lunar pentru cheltuieli.

În altă familie, fiul îi virează tatălui pensionar 1.500 de lei pentru întreținere și cumpărături.

Faptul că ajutorul este regulat nu îl transformă în salariu sau în venit dintr-o activitate economică.

ANAF a explicat, într-un comunicat din 12 martie 2025, că sumele date și primite între rude pot reprezenta donații, daruri manuale sau, în funcție de situație, împrumuturi, fiind surse neimpozabile.

Contează însă ce reprezintă banii în realitate.

Dacă o rudă plătește o chirie sau un serviciu, simpla mențiune „ajutor familial” în ordinul de plată nu schimbă natura venitului.

Acestuia i se aplică regulile fiscale corespunzătoare.

Există o sumă maximă pe care o poți primi fără impozit?

Codul fiscal nu stabilește un plafon general peste care donațiile în bani între persoane fizice devin automat impozabile.

Citește și: Capcana bucătăriilor moderne: conductele ascunse în dulap pot duce la oprirea alimentării cu gaze

Valoarea mare a unui transfer poate necesita explicații și documente mai consistente, dar nu anulează caracterul neimpozabil al unei donații reale.

Să presupunem că părinții vând un teren și îi dăruiesc copilului 150.000 de lei pentru avansul unei locuințe.

Dacă donația este realizată în forma cerută de lege, iar proveniența și transmiterea banilor pot fi demonstrate, copilul nu datorează impozit pe venit pentru suma primită.

Impozitele care pot exista pentru tranzacția din care părinții au obținut banii sunt o chestiune separată.

Vânzarea terenului și donația ulterioară către copil sunt două operațiuni diferite, fiecare cu propriile reguli.

Ce verifică ANAF când spui că banii provin de la părinți

Într-o verificare, nu este suficient întotdeauna să fie identificată persoana care a făcut transferul.

Citește și: Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc

ANAF precizează că poate verifica și dacă ruda deținea efectiv suma oferită, precum și traseul banilor până la beneficiar. 

Astfel, un extras bancar arată că ai primit 150.000 de lei de la tatăl tău.

Contractul de vânzare a terenului și documentul care arată încasarea prețului pot explica de unde avea acesta banii.

Actul de donație explică de ce i-ai primit.

Situația este mai greu de lămurit când cineva depune o sumă mare în numerar și afirmă că a primit-o de la părinți, fără dovezi privind predarea banilor sau economiile familiei.

Aceasta nu înseamnă că părinții trebuie să fi câștigat suma în luna transferului.

Banii pot proveni din economii acumulate în timp, dintr-o moștenire, din vânzarea unui bun sau din alte surse legale.

Explicația trebuie însă să fie coerentă și susținută de probele disponibile.

Ce înseamnă pragul de 50.000 de lei din regulile de control

Codul de procedură fiscală prevede, pentru analiza de risc, o diferență semnificativă între veniturile estimate de ANAF și cele declarate.

Aceasta trebuie să fie mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai mică de 50.000 de lei.

Acest criteriu privește diferența identificată în analiza situației fiscale, nu valoarea unui singur transfer primit de la familie.

Nu înseamnă că orice donație de peste 50.000 de lei se impozitează și nici că sumele mai mici sunt excluse de la orice verificare.

Legea permite, în anumite condiții, inclusiv selectarea aleatorie pentru verificarea situației fiscale personale.

De exemplu, dacă achizițiile și cheltuielile unei persoane depășesc veniturile cunoscute de Fisc, un ajutor primit de la părinți poate explica diferența.

Tocmai de aceea sunt utile documentele: ele pot arăta că banii suplimentari reprezintă o donație, nu venituri impozabile ascunse.

Când se aplică impozitul de 70% și cât poți avea de plată

Articolul 117 din Codul fiscal prevede cota de 70% pentru veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată.

Cota se aplică bazei impozabile ajustate, adică sumei stabilite în urma verificării potrivit regulilor fiscale.

Dacă, de exemplu, ANAF stabilește o asemenea bază de 100.000 de lei, impozitul este de 70.000 de lei.

Calculul nu se face automat asupra tuturor banilor care au trecut prin cont și nici asupra întregii averi.

Cota de 70% este un impozit, nu o amendă.

Regula a fost introdusă prin Legea nr. 296/2023, cu aplicare, potrivit dispoziției tranzitorii, pentru deciziile de impunere emise începând cu 1 iulie 2024.

Pe lângă impozit, decizia poate stabili obligații accesorii.

Codul de procedură fiscală prevede dobânzi de 0,02% pe zi și, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale, penalități de nedeclarare de 0,08% pe zi.

Calculul concret depinde de obligația stabilită, scadență și perioada relevantă; aceste procente nu se aplică unei donații neimpozabile doar pentru că ai primit o solicitare de explicații.

Un venit cu sursă identificată, dar nedeclarat, nu intră automat la cota de 70%.

Dacă se stabilește, de exemplu, că banii sunt încasări din chirii, se aplică regimul fiscal al chiriilor și obligațiile aferente.

Ce documente este bine să păstrezi

Pentru un ajutor familial, documentele utile trebuie să explice trei lucruri: cine a dat banii, de unde îi avea și cu ce titlu i-a transmis.

Extrasele de cont și ordinele de plată dovedesc transferul.

În explicația plății este util să apară scopul real: ajutor pentru cheltuieli, donație conform unui anumit act sau împrumut conform contractului.

Pentru proveniență pot fi relevante documentele de încasare a salariilor ori pensiilor, istoricul economiilor bancare, contractul de vânzare a unui bun sau actele privind o moștenire.

Nu există un dosar identic obligatoriu pentru orice ajutor de familie; probele necesare depind de situație.

Pentru sume importante, păstrează împreună actul care explică transferul și dovezile bancare.

O explicație trecută în aplicație este utilă, dar nu înlocuiește forma juridică cerută de lege.

Dacă ai primit deja bani în numerar și nu ai un document întocmit atunci, strânge probele existente: retrageri bancare, documente privind economiile rudei, corespondență și alte înscrisuri relevante.

Nu antedata acte pentru a completa dosarul.

Trebuie să mergi la notar pentru orice ajutor?

Nu fiecare sumă oferită în familie presupune un act notarial.

Totuși, scutirea de impozit nu elimină regulile civile privind donațiile.

Articolul 1.011 din Codul civil stabilește, ca regulă, forma autentică a donației, sub sancțiunea nulității absolute.

Există excepții, între care darurile manuale și donațiile indirecte.

Pentru darul manual, legea prevede bunuri mobile corporale de până la 25.000 de lei, acordul părților și predarea bunului.

Acest prag privește forma donației; nu este un plafon de scutire fiscală.

Pentru o donație directă importantă în bani, cum sunt cei 150.000 de lei destinați unei locuințe, forma actului trebuie clarificată cu notarul înainte de transfer.

Un virament bancar dovedește circulația banilor, dar nu trebuie presupus că înlocuiește, în orice situație, autentificarea necesară.

Dacă banii trebuie înapoiați, este vorba despre un împrumut

Un părinte poate să îi împrumute copilului bani pentru o mașină sau pentru renovarea locuinței.

Suma împrumutată nu reprezintă, prin ea însăși, un venit impozabil al copilului, deoarece acesta are obligația să o restituie.

Pentru claritate, este util un contract scris care să precizeze suma, data, părțile, termenul de restituire și dacă împrumutul este fără dobândă.

Dacă se percepe dobândă, aceasta are un tratament fiscal separat pentru cel care o încasează.

Păstrează și dovezile restituirii.

Contractul trebuie să descrie înțelegerea reală dintre rude; un document denumit „împrumut” nu rezolvă singur o problemă privind proveniența banilor.

Numerarul are reguli separate și poate aduce o amendă

Pentru operațiunile dintre persoane fizice prevăzute la art. 10 din Legea nr. 70/2015, inclusiv acordarea sau restituirea împrumuturilor, plafonul zilnic este de 50.000 de lei în numerar pe tranzacție.

Legea interzice fragmentarea în numerar a tranzacțiilor mai mari pentru ocolirea plafonului.

De exemplu, un împrumut de 80.000 de lei între tată și fiică nu poate fi achitat integral în numerar, nici împărțit artificial în tranșe cash pentru a evita limita.

Transferul prin cont permite dovedirea traseului banilor și respectarea regulilor aplicabile.

Încălcarea plafonului se sancționează cu amendă de 25% din suma care îl depășește, dar nu mai puțin de 500 de lei.

Pentru o plată unică de 80.000 de lei în numerar, depășirea este de 30.000 de lei, iar amenda calculată astfel este de 7.500 de lei.

Acesta este un plafon pentru numerar, distinct de criteriul de risc fiscal de 50.000 de lei.

Ce faci dacă primești o solicitare de la ANAF

Citește documentul și verifică exact perioada, sumele și termenul indicat.

O solicitare de informații nu înseamnă că Fiscul a stabilit deja un impozit.

În cazul notificării de conformare, legea prevede 30 de zile pentru reanalizarea situației fiscale și, dacă este cazul, depunerea sau corectarea declarațiilor.

O donație reală nu trebuie declarată drept venit impozabil doar pentru că ai primit notificarea; trebuie explicată și documentată.

În procedura de verificare a situației fiscale personale, documentele și clarificările cerute prin aviz se prezintă în termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea acestuia.

Termenul poate fi prelungit o singură dată cu 30 de zile, pentru motive justificate și cu acordul organului fiscal.

Aceste termene nu trebuie confundate cu cele ale altor proceduri sau solicitări ulterioare.

Dacă ANAF solicită declarația de patrimoniu și venituri în cadrul acestei verificări, depunerea ei este obligatorie.

Neîndeplinirea obligației poate fi sancționată cu amendă între 10.000 și 50.000 de lei.

Aceasta este o declarație cerută în control, diferită de Declarația unică.

O eventuală decizie de impunere poate fi contestată, de regulă, în 45 de zile de la comunicare.

Contestația se depune la organul fiscal emitent și nu suspendă automat executarea deciziei.

Pentru o sumă importantă contestată, asistența unui consultant fiscal sau a unui avocat poate ajuta la prezentarea probelor și verificarea calculului.

Mai ales când banii au circulat cu ani în urmă, documentele păstrate pot face diferența dintre o explicație verificabilă și o afirmație greu de demonstrat.