sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: anaf

145 articole
Eveniment

ANAF, între haos informatic și vânătoarea de amenzi: radiografia unei instituții aflate în criză

Problemele tehnice, acuzațiile de abuz și dificultatea combaterii marii evaziuni au transformat ANAF într-una dintre cele mai contestate instituții ale statului român. Criticile vin constant din partea contribuabililor, a mediului de afaceri, a consultanților fiscali și, în ultimii ani, chiar din interiorul aparatului de stat. Pentru milioane de români, ANAF nu mai înseamnă doar administrație fiscală, ci și anxietate birocratică: frica unei popriri automate, a unui server blocat înainte de termenul-limită sau a unei amenzi disproporționate pentru o eroare tehnică ori administrativă. Digitalizarea care „scârțâie” În ultimii ani, statul român a încercat să răspundă problemelor de colectare și evaziune fiscală printr-o accelerare masivă a digitalizării. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Însă, în loc să simplifice radical relația contribuabilului cu statul, noile sisteme au generat un nou val de nemulțumiri. Pentru mulți antreprenori și contabili, birocrația nu a dispărut, ci s-a mutat în online. În cursul lunii mai au explodat mai multe controverse majore în spațiul public și economic din România, care au pus sub semnul întrebării atât modul în care funcționează aparatul fiscal, cât și fiabilitatea tehnologiei utilizate de ANAF. Una dintre cele mai grave acuzații a venit din partea companiilor de consultanță fiscală, care au semnalat situații în care contestațiile unor contribuabili ar fi fost respinse cu ajutorul unor algoritmi automați de inteligență artificială. Potrivit CC Tax Advisory, sistemul informatic al ANAF ar fi generat decizii de respingere pe baza Inteligenței Artificiale, care invocau articole de lege inexistente și hotărâri judecătorești complet inventate. Comunitatea de business a acuzat instituția că a împins digitalizarea într-o zonă „absurdă și periculoasă”, în care dreptul la apărare al contribuabilului poate fi afectat de erori automate imposibil de verificat rapid. În paralel, Ministerul Finanțelor a recunoscut oficial problemele majore ale infrastructurii digitale ANAF. Contribuabilii reclamă de luni întregi blocaje frecvente, funcționare lentă și căderi repetate ale platformei Spațiul Privat Virtual (SPV). Presiunea publică a forțat autoritățile să anunțe lansarea unui nou portal informatic în semestrul al doilea al anului 2026, recunoscând indirect că infrastructura actuală nu mai poate susține volumul de date generat de sistemele e-Factura și e-TVA. Scandalul e-Factura și presiunea pe contribuabili Implementarea sistemului RO e-Factura a devenit una dintre cele mai controversate reforme fiscale din ultimii ani. Conceput inițial ca instrument pentru combaterea marii evaziuni fiscale, sistemul a provocat tensiuni puternice între Ministerul Finanțelor, ANAF și mediul economic. Una dintre principalele probleme reclamate de firme a fost incapacitatea infrastructurii tehnice de a susține volumul uriaș de date. În apropierea termenelor-limită, serverele ANAF și platforma SPV funcționează extrem de lent sau se blochează complet. În numeroase cazuri, erorile de sistem au dus la încărcarea duplicată sau chiar triplată a facturilor, firmele figurând astfel în evidențele ANAF cu venituri fictive majorate. Companiile au fost nevoite să consume timp și resurse pentru a corecta erori generate chiar de infrastructura statului. În mai 2026, Ministerul Finanțelor a admis public că site-ul ANAF este „instabil” și depășit tehnic, promițând o platformă complet nouă abia spre finalul anului. Criticile s-au concentrat și asupra termenului de transmitere a facturilor în sistem, considerat de multe firme nerealist. Dacă o companie nu reușește să încarce documentele în cele cinci zile prevăzute de lege din cauza unei defecțiuni tehnice sau a căderii serverelor, riscă amenzi care pot ajunge la zeci de mii de lei. În plus, statul a decis că factura clasică, transmisă pe hârtie sau PDF, nu mai are valoare juridică în lipsa încărcării în SPV. Astfel, firmele pot pierde dreptul de deducere a TVA inclusiv din cauza erorilor sau întârzierilor partenerilor comerciali. Raportul Curții de Conturi: erori sistemice și risc de abuz Criticile venite din mediul privat au fost amplificate de concluziile unui raport dur al Curții de Conturi a României, care a evidențiat deficiențe structurale majore în activitatea ANAF. Auditorii au formulat o „opinie cu rezerve” privind evidența veniturilor statului și fișele fiscale ale contribuabililor, semnalând erori informatice și administrative care pot genera decizii arbitrare. Potrivit raportului, ANAF emite frecvent decizii de impunere eronate, instituie popriri pentru datorii deja achitate sau refuză compensări fiscale, obligând firmele să intre în litigii de lungă durată pentru a-și demonstra nevinovăția. Curtea de Conturi a criticat și modul în care sunt realizate controalele fiscale. Auditorii au constatat că ANAF nu folosește criterii matematice și digitale clare pentru a stabili riscul fiscal al unei companii înainte de a trimite controlul. Inspecțiile nu sunt ghidate de softuri inteligente, ci sunt stabilite subiectiv. Acest lucru lasă loc comportamentelor abuzive din teren, unde inspectorii pot „alege” să hărțuiască anumite firme cu controale repetate, în timp ce marile rețele de evaziune rămân neatinse. Pentru că ANAF nu a reușit să recupereze banii de la aceste rețele volatile, instituția a mutat presiunea pe companiile stabile din economie, se mai arată în raport. Inspectorii fiscali primesc ordin să strângă bani cu orice preț, declanșând acea „vânătoare de amenzi” semnalată de sindicate și aplicând sancțiuni disproporționate firmelor oneste pentru greșeli birocratice minore. Sindicaliștii reclamă „vânătoarea de amenzi” Criticile la adresa ANAF au venit și din interiorul instituției. În octombrie 2025, Federația sindicală „Solidaritatea” a acuzat conducerea ANAF că exercită presiuni asupra inspectorilor fiscali pentru aplicarea unor sancțiuni „exemplare”. Potrivit sindicaliștilor, inspectorii ar fi obligați să îndeplinească indicatori de performanță considerați abuzivi, sub amenințarea concedierilor. Președintele Federației „Solidaritatea”, Dorin Modure, a susținut că presiunea pentru colectarea rapidă a banilor la buget riscă să transforme controalele fiscale într-o „vânătoare de amenzi” dictată administrativ și politic. Sindicaliștii au criticat inclusiv intenția de reintroducere a unor indicatori de performanță folosiți și în trecut, care ar încuraja creșterea numărului de sancțiuni aplicate. „Se pune o presiune cum nu am văzut în 25 de ani”, a afirmat Dorin Modure, susținând că inspectorilor li se cere să prioritizeze sancțiunile și colectarea rapidă a sumelor stabilite prin controale. Inspectorii preferă controalele la micii contribuabili O altă controversă majoră a fost generată chiar de declarațiile președintelui ANAF, Adrian Nicușor, care a recunoscut public faptul că inspectorii fiscali ajung să controleze mai frecvent micii contribuabili decât marile companii. În cadrul audierilor din Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, șeful ANAF a explicat că activitatea de control în cazul firmelor mici este „mult mai simplă”, iar salariile inspectorilor sunt identice indiferent de complexitatea dosarelor investigate. „Având aceeași sumă, același salariu, colegii noștri preferă să nu lucreze la mari contribuabili și să meargă către micii contribuabili”, a declarat Adrian Nicușor. Potrivit acestuia, instituția se confruntă cu o distribuție „neadecvată” a personalului și cu un deficit de inspectori specializați pentru zona marilor contribuabili. Declarațiile au alimentat percepția deja existentă în mediul economic potrivit căreia firmele mici sunt controlate și sancționate mai des, în timp ce marile mecanisme de evaziune fiscală rămân dificil de investigat. Ideea radicală: desființarea ANAF Nivelul de neîncredere acumulat în jurul instituției a făcut posibilă apariția unei propuneri radicale: desființarea ANAF. Ideea a fost lansată în septembrie 2025 de economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Economistul a susținut că instituția a devenit „complet nefuncțională” în ceea ce privește colectarea taxelor și că este nevoie de o reconstrucție radicală a administrației fiscale. Propunerea a fost respinsă rapid de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a admis însă că ANAF „a provocat foarte multă dezamăgire” și că instituția suferă de disfuncționalități majore acumulate în timp. În opinia sa, soluția nu este eliminarea instituției, ci reconstrucția și digitalizarea profundă a aparatului fiscal. Între reformă și neîncredere La aproape doi ani de la accelerarea reformelor digitale, ANAF continuă să fie percepută de o parte importantă a contribuabililor ca o instituție rigidă, birocratică și dificil de anticipat. Problemele tehnice, erorile administrative, acuzațiile privind sancțiunile disproporționate și dificultatea combaterii marii evaziuni au alimentat o relație tensionată între stat și contribuabili. Digitalizarea nu a reușit încă să simplifice semnificativ relația cu administrația fiscală. Pentru mulți antreprenori, ea a adăugat un nou strat de obligații tehnice peste o birocrație deja complicată. Iar principala provocare a reformei fiscale pare să fie nu doar modernizarea tehnologică a instituției, ci și reconstruirea încrederii dintre stat și contribuabil.

Criza ANAF între digitalizare și abuzuri (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Nu te jupoaie Fiscul, te jupoaie AI-ul Foto: ANAF
Eveniment

ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente

Un antreprenor român a descoperit recent că ANAF i-a respins contestația fiscală invocând articole de lege care nu există, hotărâri judecătorești inventate sau practici ale unor organisme internaționale inexistente, toare fiind inventate de Inteligența Artificială, AI, arată CC Tax Advisory, citând un articol din presă. „Nu este un scenariu ipotetic. Este realitatea descrisă, săptămâna aceasta, de un avocat dintr-o firmă internațională”, scrie site-ul Republica. Citește și: Miruță acuză Finanțele lui Nazare că blochează programul SAFE, care are termen-limită la 31 mai - presă Câți contribuabili au fost puși la plată urmare a unor greșeli ale AI?  „În lumina acestui caz, pur și simplu nu putem ști cât de extins este fenomenul. Poate a fost un caz singular, dar acest lucru este foarte improbabil. Iar discuția nu este doar despre folosirea AI-ului la redactarea documentelor prin care sunt respinse contestațiile contribuabililor, ci și despre folosirea AI-ului în stabilirea riscului fiscal și chiar în modul de calcul al obligațiilor pe care ANAF consideră că trebuie să le impună constribuabililor. În ultima perioadă, conducerea ANAF a vorbit despre folosirea algoritmilor și a inteligenței artificiale în analizarea volumului uriaș de date pe care ANAF le colectează. Acum, avem toate motivele să ne întrebăm despre cât de corect sunt folosite aceste noi tehnologii. Devine esențial transparența calcului de risc fiscal, pentru că nu putem să avem încredere că ANAF a calculat corect riscul unui contribuabil, sau a lăsat AI-ul să halucineze”, a comentat Cornelia Năstase, CEO la CC Tax Advisory.  CC Tax Advisory consideră că această practică constituie o încălcare a cadrului juridic european aplicabil sistemelor de inteligență artificială și a drepturilor fundamentale ale contribuabililor, și solicită ANAF, Ministerului Finanțelor și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), să inițieze de urgență o anchetă administrativă și să clarifice public în ce măsură și în ce condiții sunt utilizate sisteme AI în procedurile de soluționare a contestațiilor fiscale, dar și în ceea ce privește stabilirea riscului fiscal și a calculului deciziilor de impunere emise.

Grindeanu a blocat guvernul Bolojan exact când trebuia salvat PNRR-ul. România riscă sancțiuni devastatoare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu

„La acest moment, un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. Euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR”, arată o notă aflată, azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Nota este semnată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PNRR, la limita unui dezastru fără precedent: sancțiuni de 15 miliarde euro Doar două din aceste jaloane pot fi rezolvate prin hotărâri de guvern. Acestea se referă la instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI și restructurarea a trei companii de stat și contribuie la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 mld. Euro.  Executivul Bolojan fiind demis nu poate emite ordonanțe și nici nu poate iniția proiecte de lege. Alte 24 de ținte și jaloane, cu o valoare a penalizărilor de cca. 7,3 mld. Euro, sunt în sarcina ministerelor de linie și se află în diverse stadii de implementare. „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, cere Pîslaru.  Nota are o anexă care marchează cu roșu reformele cele mai dificile. În cazul ANAF, de exemplu, Comisia Europeană așteaptă „instituirea unui sistem de testare a integrității pentru personalul ANAF, inclusiv utilizarea camerelor purtate pe corp în cel puțin trei zone de operare (controlul mărfurilor, transport, HoReCa/comerț cu amănuntul)”. Un ordin al președintelui ANAF ar trebui emis până la 30 iunie.  Este în testare „includerea unei aplicații mobile dedicate care să le permită cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor privind dispozitivele fiscale”.  Un jalon de a cărei îndeplinire depind 770 milioane de euro din PNRR se referă la declarațiile de avere și presupune emiterea unei ordonanțe de urgență care să prevadă „lista persoanelor deponente și a persoanelor cu privire la care se va face publicarea declarațiilor de avere”. Și acest jalon este marcat cu roșu. Cu roșu este marcată și reforma salarizării unice, unde impactul bugetar ar trebui să fie de 7,3% din PIB - față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.   

Profitul unei firme crește cu 40% când lucrează cu statul, față de media din domeniu Foto: ANAF
Eveniment

Profitul unei firme crește cu 40% când lucrează cu statul, față de media din domeniu - ANAF

Profitul unei firme crește cu 40% când lucrează cu statul, față de media din domeniu, a arătat, azi, șeful ANAF, Adrian Nica. El a spus că, pe de altă parte, astfel de firme nu au nici un activ, deci sunt „capăt de conductă” și urmează să intre în insolvență. Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Profitul unei firme crește cu 40% când lucrează cu statul, față de media din domeniu  „Spre exemplu, o companie care are profitabilitate lucrând cu statul de peste 40% faţă de preţul mediu, să spun aşa, de profitabilitatea medie în domeniu, are eşalonare de plată la ANAF, n-are niciun activ pe această firmă, arată clar că ea e construită să intre la un moment dat în insolvenţă cu ce datorii are. E un capăt de conductă, aşa cum îi spunem noi. Pentru ANAF devine o provocare să stabilim cine e beneficiarul real al banilor. Încercăm să facem asta în fiecare zi. Uneori ne iese, alteori nu. Nimereşti peste contribuabili oneşti şi îi asimilăm cu ceilalţi. De ce? Nu ştiu să vă răspund la asta. Cu modelul de AI definit la nivelul ANAF, internalizat, deci nu folosim un AI clasic, ne dezvoltăm unul propriu, şi sunt ferm convins că în următoarele 3 - 4 luni dumneavoastră o să vedeţi efectele benefice. Pentru cele neplăcute, vă rog să ne contactaţi”, a spus Nica. El a mai arătat că în jur de 80.000 de societăţi comerciale au datorii de 2,3 miliarde de lei la bugetul de stat, sume care nu mai pot fi recuperate pentru că firmele nu mai au cont bancar şi nu pot fi puse popriri

Mașini pe firmă folosite în scop personal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mașini de lux pe firmă, folosite în scop personal: între legalitate și probleme cu ANAF

Cazurile lui Robert Dâncă, managerul Maternității „Cuza Vodă” din Iași și Costel Grojdea, șeful ITM Iași, readuc în prim-plan o practică frecventă: utilizarea mașinilor înregistrate pe firmă în scop personal. Mașini pe firmă folosite în scop personal În situația în care beneficiarul nu este asociat în firmă, sunt necesare acte justificative între părți, mai ales dacă societatea își deduce cheltuielile și TVA-ul aferent autoturismului. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Un caz similar este cel al lui Costel Grojdea, surprins la volanul unui Lamborghini Urus înregistrat pe firmă, despre care a susținut că i-a fost pus la dispoziție temporar. Astfel de situații pot intra în atenția ANAF dacă utilizarea nu este corect încadrată fiscal și transparent justificată, diferența dintre legal și sancționabil fiind dată de documente și scopul real al folosirii mașinii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Datorii la stat de peste un miliard de euro, eșalonate de firme și persoane fizice (sursa: Facebook/ANAF)
Economie

Datorii la stat de peste un miliard de euro, eșalonate de firme și persoane fizice

Contribuabilii au apelat și în 2025 la eșalonările la plată, una dintre cele mai utilizate soluții fiscale pentru firmele și persoanele fizice care înregistrează datorii la bugetul de stat. Media județeană: 220 de milioane de lei Datele oficiale arată că, la 31 decembrie 2025, erau în derulare 7.362 de eșalonări la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași (care administrează județele Iași, Bacău, Botoșani, Suceava, Neamț și Vaslui), cu o valoare totală a obligațiilor fiscale eșalonate de 1,182 miliarde de lei. Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, critică dur „muțenia” Bisericii în fața extremismului. Replică acidă a actualului purtător de cuvânt Comparativ, la finalul anului 2024 erau înregistrate 3.429 de eșalonări, în valoare totală de 722,15 milioane de lei. Pe parcursul anului trecut, potrivit datelor Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași, au fost depuse 9.797 de cereri pentru înlesniri la plată, dintre care 8.177 au fost aprobate de administrațiile fiscale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Circa 200 de mașini confiscate de ANAF au dispărut misterios înainte de a fi vândute Foto: ANAF
Eveniment

Circa 200 de mașini confiscate de ANAF au dispărut misterios înainte de a fi vândute - presă

Circa 200 de mașini confiscate de ANAF au dispărut misterios înainte de a fi vândute la licitație, scrie Profit. Nu sunt singurele produse care figurau sub sechestru asigurator și care au fost de negăsit, dar aceasta pare a fi situația cea mai scandaloasă: „Cel mai grav caz este cel al unui lot de circa 200 de mașini, asupra cărora în evidențele ANAF apare că ar fi fost instituit sechestru asigurător, dar care nu mai sunt de găsit”.  Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Circa 200 de mașini confiscate de ANAF au dispărut misterios înainte de a fi vândute Profit sugerează că funcționarii ANAF au tergiversat sau au greșit îndeplinirea unor formașități astfel încât proprietarii mașinilor confiscate și-au putut vinde bunurile.  „În cazul celor circa 200 de mașini lipsă, din primele informații pare că anumite formalități nu au mai fost efectuate de către angajații Fiscului, iar mașinile au fost înstrăinate de datornici. ANAF are circa 60.000 de tipuri de produse care s-ar preta la înregistrarea pe platforma de vânzări, din care la lansare au fost încărcate mai puțin de 200, procesul fiind încă unul greoi pentru Fisc”, scrie Profit. Conducerea ANAF a anunţat cã a declanşat verificări interne în rândul angajaţilor.  „Practic, este vorba despre o aliniere a stocurilor de bunuri confiscate/sechestrate faptic cu situaţia scriptică (evidenţiatã în bazele de date), acţiune ce are ca scop transparentizarea acestora pentru valorificarea pe platformă”, explică Fiscul, fără a contrazice datele furnizate de Profit. 

ANAF, verificări privind integritatea angajaților (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

Angajați ai ANAF au măsluit situația bunurilor sechestrate, suspectează șefii Fiscului

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunțat demararea unor verificări interne după apariția unor suspiciuni privind integritatea unor angajați. Decizia vine în urma unor sesizări și controale preliminare care indică posibile comportamente neconforme, ce ar putea afecta funcționarea instituției. Verificarea stocurilor de bunuri confiscate Potrivit instituției, acțiunile vizează corelarea situației faptice a bunurilor confiscate sau sechestrate cu evidențele din bazele de date. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Procesul urmărește transparentizarea acestor bunuri și pregătirea lor pentru valorificare pe platforma online a ANAF. Posibile controale de integritate și sancțiuni Reprezentanții ANAF au precizat că, în cazul în care vor fi identificate diferențe majore și nejustificate, vor fi declanșate controale de integritate conform legislației în vigoare. Instituția subliniază că orice abatere de la normele legale și etice va fi sancționată ferm. Președintele ANAF, Adrian Nica, a transmis că, dacă suspiciunile vor fi confirmate, instituția va lua toate măsurile necesare într-un mod transparent și decisiv.

ANAF scoate la licitație BMW și Rolex (sursa: ANAF)
Eveniment

BMW și Rolex, mărcile cel mai des întâlnite pe site-ul ANAF cu bunuri sechestrate

Platforma de licitații online a ANAF atrage atenția prin bunurile sechestrate scoase la vânzare, unde mărcile BMW și Rolex sunt cel mai frecvent întâlnite. ANAF scoate la licitație bunuri sechestrate Printre cele mai valoroase active scoase la licitație se numără modele Ferrari și Lamborghini, inclusiv SUV-uri Urus, cu prețuri de ordinul milioanelor de lei. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În categoria obiectelor de lux, un ceas Richard Mille, cu semne de uzură și nevoie de revizie, are un preț de pornire de peste 245.000 de lei. Licitațiile organizate de stat evidențiază o gamă variată de bunuri confiscate, de la autoturisme premium la accesorii exclusiviste, valorificate pentru recuperarea datoriilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șefi ANAF București, acuzații de mită (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Justiție

Doi șefi din ANAF București, sub control judiciar pentru luare de mită și trafic de influență

Procurorii din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și instituirea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile în cazul a doi funcționari din cadrul ANAF București, acuzați de fapte de corupție. Cine sunt inculpații vizați de anchetă Doi funcționari cu poziții-cheie în cadrul ANAF București sunt acuzați că ar fi cerut și primit zeci de mii de euro pentru a facilita decizii favorabile unor firme aflate în insolvență. Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Este vorba despre Topan Octavian-Ciprian, șef Serviciu Juridic 2 în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București (DGRFP București). Acesta este acuzat de două infracțiuni de luare de mită și două infracțiuni de trafic de influență. A doua anchetă o vizează pe Popovici Tatiana, fost director executiv juridic în cadrul aceleiași instituții, în prezent șef Serviciu Juridic Sector 6, acuzată de luare de mită. Mită de 50.000 de euro pentru influențarea unui plan de reorganizare Potrivit procurorilor, în perioada mai–iunie 2022, Topan Octavian-Ciprian ar fi cerut, prin intermediul unui practician în insolvență, suma de 50.000 de euro de la reprezentantul unei firme aflate în insolvență. În schimbul banilor, acesta ar fi susținut că își poate folosi influența asupra unor funcționari din ANAF pentru a determina instituția să voteze favorabil modificarea planului de reorganizare al firmei și să emită un punct de vedere oficial în acest sens. Modificarea planului ar fi redus creanța ANAF de la peste 7 milioane de lei la aproximativ 2,1 milioane de lei. Cum au fost încasați banii: tranșe și intermedieri Anchetatorii susțin că în octombrie 2022, inculpatul ar fi primit 5.000 de euro. În martie 2023, ar fi încasat încă 45.000 de euro, prin același intermediar În același dosar, Popovici Tatiana ar fi primit 15.000 de euro, reprezentând o parte din suma totală de 50.000 de euro. Bani pentru lichidatori și proceduri de faliment În perioada octombrie–noiembrie 2025, Topan Octavian-Ciprian ar fi primit 5.000 de lei de la un lichidator judiciar, promisiunea unei sume de 5.000 de euro și promisiunea suplimentară de 2.000 de euro într-un alt dosar de insolvență. Banii ar fi fost oferiți pentru aprobarea ordinii de zi în adunările creditorilor, confirmarea lichidatorului judiciar, stabilirea onorariilor (inclusiv un onorariu de succes de 3%) și influență invocată în interiorul ANAF. Procurorii susțin că inculpatul ar fi pretins că are influență inclusiv asupra șefului Serviciului Juridic Sector 3 din cadrul DGRFP București. Acesta ar fi promis că poate determina emiterea unor documente oficiale prin care ANAF să aprobe planuri de reorganizare ale firmelor aflate în dificultate. Măsura controlului judiciar: obligații stricte Pe durata controlului judiciar, cei doi inculpați trebuie să respecte mai multe obligații. Trebuie să se prezinte la audieri ori de câte ori sunt chemați. Nu au voie să părăsească România fără acordul procurorilor. Nu pot lua legătura cu persoanele implicate în dosar și nu mai pot exercita atribuțiile profesionale în care ar fi comis faptele. În caz de nerespectare, măsura poate fi înlocuită cu arest la domiciliu sau arest preventiv. Ancheta continuă și vizează și alte persoane DNA precizează că investigațiile sunt în desfășurare și vizează și alte persoane implicate. De asemenea, procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție.

Culmea evaziunii: banii AUR de la stat intrau în circuitul „dezechilibrat” al Realității TV Foto: captură video
Politică

Culmea evaziunii: banii AUR de la stat intrau în circuitul „dezechilibrat” al Realității TV

Culmea evaziunii: banii primiți de AUR de la stat intrau în circuitul financiar „dezechilibrat” al firmelor din jurul Realității TV, susține un comunicat al ANAF. Este al doilea comunicat al ANAF referitor la suspiciunile de evaziune din firmele din jurul acestui post, controlat de Maricel Păcuraru. ANAF nu menționează, clar, nici Realitatea TV, nici pe Păcuraru, nici partidul care i-a plătit publicitate de 15 milioane de lei, dar datele publice arată că este vorba de AUR.  Citește și: PSD nu va avea credibilitate pe plan european câtă vreme este condus de „premierul OUG 13” - Siegfried Mureșan În 2014, Maricel Păcuraru a primit o condamnare definitivă de 4 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani în dosarul Poșta Română. Prejudiciul estimat în acest caz a depășit 14,3 milioane de lei, echivalentul a aproape 3 milioane de euro.  Culmea evaziunii: banii primiți de AUR de la stat intrau în circuitul „dezechilibrat” al Realității TV „Principala activitate pentru care societatea în cauză a încasat sume semnificative, de peste 15 mil. lei, în perioada 2024 – 2025, de la o societate având aceeași structură de control, este reprezentată de servicii de promovare în context electoral. Achizițiile declarate pentru realizarea acestor servicii nu au corespondent în plăți efective către conturile furnizorului. În paralel, analizele ANAF evidențiază volume ridicate de sume înregistrate în conturi contabile, precum și avansuri și plăți către persoane fizice sau entități, fără justificare economică”, arată Fiscul. Probabil că ceea ce ANAF definește drept „avansuri și plăți către persoane fizice sau entități, fără justificare economică” era, de fapt, o formă de mită către jurnaliști și analiști care făceau propagandă pentru AUR, George Simion și/sau Călin Georgescu.  „Controlul demarat de către Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) la grupul de societăți comerciale deținute de administratorul, respectiv proprietarul unui post de televiziune relevă noi aspecte privind riscul fiscal al societăților cercetate. Controlul Antifraudă ANAF relevă circuitul încasărilor și plăților și evidențiază un model dezechilibrat al operațiunilor economice, caracterizat prin achiziții de valori semnificative raportate la un număr redus de livrări, urmate de schimbări semnificative ale fluxurilor financiare. Astfel, în anul 2024, una dintre societățile verificate a înregistrat achiziții de valori foarte mari comparativ cu livrările, rezultând un important sold negativ de TVA care nu a fost solicitat la rambursare. Majoritatea achizițiilor (peste 96%) provin de la un singur furnizor, o societate având același administrator, în timp ce livrările sunt concentrate către un număr foarte redus de clienți, unii dintre aceștia fiind conectați prin sediu sau structură de control (societăți deținute de același administrator). În anul 2025, situația se inversează parțial, valoarea livrărilor crescând semnificativ, cu mult peste anul anterior, 95% reprezentând servicii facturate către un singur client afiliat, o societate deținută de același administrator, ceea ce indică un circuit închis al tranzacțiilor între entități cu aceeași structură de control asupra activităților derulate. Principala activitate pentru care societatea în cauză a încasat sume semnificative, de peste 15 mil. lei, în perioada 2024 – 2025, de la o societate având aceeași structură de control, este reprezentată de servicii de promovare în context electoral. Achizițiile declarate pentru realizarea acestor servicii nu au corespondent în plăți efective către conturile furnizorului. În paralel, analizele ANAF evidențiază volume ridicate de sume înregistrate în conturi contabile, precum și avansuri și plăți către persoane fizice sau entități, fără justificare economică”, explică Fiscul. 

ANAF lansează platforma eLicitațiiANAF (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

Bunurile sechestrate vor putea fi cumpărate online de orice român: ANAF lansează eLicitațiiANAF

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), împreună cu Ministerul Finanțelor, va lansa platforma digitală eLicitațiiANAF, destinată publicității și vânzării online a bunurilor sechestrate sau intrate în proprietatea statului. Noua platformă marchează un pas important în procesul de digitalizare a administrației fiscale din România. Platformă online pentru licitații fiscale și penale Potrivit ANAF, platforma este dedicată valorificării prin licitații electronice a bunurilor provenite din executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale, dosare penale, în baza hotărârilor judecătorești, bunuri intrate în proprietatea privată a statului. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "Platforma este dezvoltată în cadrul procesului de modernizare şi digitalizare a administraţiei fiscale şi este realizată cu finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Noua platformă, disponibilă începând cu data de 30 martie 2026, facilitează accesul publicului la informaţii despre bunurile care urmează să fie valorificate online", se arată în document. De la licitații fizice la sistem digital Până în prezent, valorificarea bunurilor se realiza exclusiv prin licitații organizate la sediile ANAF, ceea ce limita participarea la formatul fizic. Prin noua platformă, procesul devine accesibil online, deschis unui public mai larg. "Prin lansarea platformei eLicitaţiiANAF facem un pas important în direcţia modernizării şi digitalizării administraţiei fiscale, în sensul posibilităţii participării la procedura de valorificare a bunurilor ce fac obiectul executării silite şi al valorificării bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, de către ANAF, prin mijloace electronice. Ne dorim să oferim tuturor persoanelor interesate de achiziţionarea acestor bunuri accesul facil, în condiţii egale, într-un sistem online, dinamic, rapid şi eficient", a declarat preşedintele ANAF, Adrian Nica. Cum funcționează platforma eLicitațiiANAF Platforma poate fi accesată la adresa elicitatii.anaf.ro și este structurată în două secțiuni principale: „Publicitate bunuri” „Licitație bunuri” Orice persoană poate consulta bunurile disponibile fără cont, însă pentru participarea la licitație este necesar un cont în Spațiul Privat Virtual (SPV). Perioada de publicitate și vizionarea bunurilor În secțiunea „Publicitate bunuri”, bunurile sunt promovate timp de 30 de zile, pentru informarea publicului. În această perioadă pot fi consultate informațiile despre bunuri și se poate solicita programarea unei vizionări. "Prin intermediul platformei se valorifica atât bunuri mobile, cât şi imobile", precizează reprezentanţii ANAF. Vizionarea se realizează în prezența funcționarilor desemnați, înainte de înscrierea la licitație. Licitații online și mecanismul de ofertare După perioada de publicitate, bunurile sunt transferate automat în secțiunea de licitație. Licitațiile se desfășoară online, pe perioade de: 5 zile 7 zile 10 zile În acest interval, participanții se pot înscrie, vor achita o taxă de participare și vor putea depune oferte. În cazul unei oferte mai mari, ceilalți participanți sunt notificați automat și pot reveni cu noi propuneri. Reguli de licitare și desemnarea câștigătorului Pasul de licitare este între 5% și 15% din prețul de pornire, stabilit pe baza raportului de evaluare. Dacă în ultimele 15 minute apare o ofertă nouă, timpul de licitație se prelungește automat. La final, câștigător este declarat ofertantul cu cea mai mare ofertă, conform legislației în vigoare. Plata bunurilor și returnarea taxelor Pentru bunurile sechestrate, câștigătorii pot plăti integral sau în rate. "În termen de cel mult 5 zile de la finalizarea licitaţiei, taxa de participare sau sumele indisponibilizate se vor restitui persoanelor care nu au fost declaraţi adjudecatari sau celor înscrişi la licitaţii, ulterior anulate", se menţionează în comunicat. Modalități de plată disponibile Platforma oferă mai multe opțiuni de plată: plată online cu cardul transfer bancar (internet banking, mobile banking etc.) mandat poștal Plata este considerată efectuată în funcție de metoda aleasă, fie la debitarea contului, fie la data poștei. Tipuri de bunuri valorificate Bunurile vândute prin eLicitațiiANAF provin din: executări silite pentru recuperarea datoriilor fiscale măsuri dispuse în dosare penale bunuri intrate în proprietatea statului Din punct de vedere juridic, acestea sunt încadrate în două categorii bunuri sechestrate și bunuri confiscate. Valorificarea se face prin proceduri de vânzare forțată, conform legii.

ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu Foto: Facebook
Politică

ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat

ANAF s-a dus peste propaganda lui Călin Georgescu și George Simion: rețeaua Realității TV are datorii astronomice la stat, de peste 259 milioane de lei. Un comunicat al ANAF, care nu menționeză clar Realitatea TV, arată că „societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate”. Site-ul newsonline.ro a scris de luni că Direcția Generală Antifraudă Fiscală (D.G.A.F.) a descoperit prejudicii de milioane la un grup de firme care controlează și televiziunea Realitatea Plus.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” ANAF s-a dus peste propaganda lui Georgescu: rețeaua Realității TV, datorii astronomice la stat Comunicatul ANAF arată că circa 70 de firme plimbau banii și hârtiile între ele pentru a masca neplata unor datorii uriașe către stat. „Printre societățile analizate a fost identificată o societate care deși avea declarată activitate în domeniul serviciilor de protecție și pază, în fapt activitatea principală consta în achiziția și prestarea de «servicii de promovare», pe circuit fiind implicată și o societate media. Din datele disponibile s-a constatat că societatea media făcea parte dintr-un grup de peste 70 de societăți comerciale cu activități în domeniul serviciilor de analiză de piață și sondării opiniei publice și publicității. Majoritatea acestor  societăți au administratori comuni, persoane fizice care au calitatea de rude până la gradul al III-lea, se află în relații de afinitate sau exercită control (prin calitatea deținută în anumite firme).   Astfel, datele A.N.A.F. au arătat că societățile din cadrul grupului înregistrează un cuantum al datoriilor la bugetul de stat de peste 259 mil. lei, în cvasitotalitatea lor arierate. Din analiza preliminară efectuată asupra grupului de companii au reieșit indicii relevante privind existența unui comportament susceptibil să prejudicieze bugetul de stat, prin implementarea unui mecanism de tranzacții intragrup. Aceste operațiuni prezintă elemente care sugerează un caracter artificial, fiind aparent lipsite de substanță economică și de o justificare comercială reală, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la scopul lor. Ca o caracteristică generală, la nivelul tuturor societăților din grup, analiza A.N.A.F. relevă un comportament economic atipic. Ca practică, societățile din același grup, cu comportamente similare, mențin un nivel aparent de profitabilitate, însă acesta este compensat integral de pierderile înregistrate, astfel încât, în final, deși raportează profit (uneori chiar după deschiderea procedurii de faliment), nu achită obligații fiscale către bugetul de stat. În data de 10 martie 2026, în contextul controlului realizat de A.N.A.F. - Direcția Antifraudă București, s-au constatat obligații fiscale restante aferente impozitelor și taxelor cu reținere la sursă, suma totală datorată depășind 8 mil. lei. Ca urmare a acțiunilor de control, o parte din obligațiile aferente taxelor reținute de la salariați, în cuantum de aproximativ 6 mil. lei, a fost achitată indirect, prin intermediul unei societăți din același grup, fapt ce confirmă legăturile operaționale între entitățile grupului. Totodată, până în prezent, contribuabilii verificați nu au pus la dispoziția organelor fiscale toate documentele necesare pentru clarificarea situației fiscale, respectiv contracte, tranzacții și documente justificative care să ateste realitatea și materialitatea operațiunilor economice”, se arată în comunicatul ANAF. 

Acuzații de hărțuire la ANAF Bacău (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

Cu ce se ocupă ANAF: hărțuiri interne care au dus la ani de procese, plângeri și sesizări

O angajată a Inspecției Fiscale ANAF din Bacău susține că este hărțuită moral de aproape trei ani de superiorul său direct, pe care îl acuză că o izolează profesional, îi construiește dosare disciplinare și o monitorizează excesiv. Acuzații de hărțuire la ANAF Bacău Un proces câștigat în instanță pare să îi dea dreptate și a readus în atenție conflictul din interiorul instituției. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele Totuși, după ce cazul a fost analizat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, concluzia raportului oficial a fost surprinzătoare: colectivul ar fi, de fapt, victima, iar angajata ar fi cea care provoacă tensiunile. Documentele și mărturiile implicate în acest conflict de muncă din ANAF spun însă povești complet diferite. Continuarea, în Ziarul de Iași

Criză de personal la ANAF (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

ANAF rămâne fără oameni: peste 4.000 de posturi vacante, iar plecările din sistem continuă

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) se confruntă cu o criză majoră de personal, provocată de salariile necompetitive și de un val constant de plecări din instituție. Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat marți că resursa umană a Fiscului este tot mai limitată, iar lipsa specialiștilor afectează inclusiv structurile strategice ale instituției. Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a 22-a ediții a Conferinței Anuale de Taxe organizate de PwC România. ANAF are peste 4.100 de posturi vacante Potrivit șefului ANAF, instituția funcționează în prezent cu un deficit semnificativ de personal. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Cred că principala problemă este partea de resursă umană, unde resursa este limitată, iar salarizarea noastră este proastă și foarte proastă. Modul în care plătim serviciile colegilor noștri este mult sub nivelul pieței”, a declarat Adrian Nica. În prezent, aproximativ 4.100 de posturi sunt vacante în cadrul instituției, ceea ce reprezintă peste 20% din schema totală de personal. Nica a precizat că această situație nu este rezultatul unor reduceri deliberate de personal, ci al plecărilor constante din sistem. Val de plecări din instituție Șeful Fiscului a subliniat că ANAF se confruntă cu un „ritm înfiorător de plecări”, ceea ce pune presiune pe funcționarea instituției pe termen mediu. „Nu e nevoie de nicio reducere de personal, oamenii pleacă natural. Pe termen scurt e ușor să spui, ca manager, că nu dai oameni afară. Nu știm însă ce vom face peste șapte luni sau un an, ce oameni vom reuși să atragem și ce vom pune în loc”, a explicat Nica. Potrivit acestuia, lipsa unei strategii de recrutare eficiente ar putea crea probleme serioase pentru instituție în viitorul apropiat. Structuri strategice rămân fără personal Deficitul de personal afectează în special zonele considerate critice pentru funcționarea Fiscului. Printre domeniile unde lipsa angajaților este cea mai acută se numără: structurile de control al prețurilor de transfer verificările din comerțul electronic direcția de mari contribuabili administrațiile fiscale din Capitală Potrivit șefului ANAF, riscurile profesionale ridicate și expunerea publică îi determină pe mulți angajați să evite aceste structuri sau să prefere posturi mai puțin solicitante. Salariile mici descurajează specialiștii Un alt obstacol major în recrutarea de personal este nivelul salarial. Adrian Nica a explicat că un angajat tânăr poate câștiga aproximativ 3.500 de lei, în timp ce un specialist cu 20 de ani de experiență ajunge la circa 7.000 de lei. „Este foarte greu să atragem resursă umană de calitate în aceste condiții”, a subliniat președintele ANAF. Salariile necompetitive fac aproape imposibilă recrutarea specialiștilor din domenii noi, în special din zona competențelor digitale. Vârsta ridicată a personalului complică digitalizarea Un alt obstacol în modernizarea instituției este vârsta medie ridicată a angajaților. Potrivit datelor prezentate de Adrian Nica, media de vârstă în cadrul ANAF este de aproximativ 53 de ani. Această realitate face mai dificilă implementarea noilor instrumente digitale utilizate în analiza fiscală. „Este destul de greu să le spui să nu mai terorizeze contribuabilul cu balanțe și stocuri, ci să se uite în SAF-T și să facă profilări pe baza datelor”, a explicat șeful Fiscului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră