luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

anaf

155 articole
Eveniment

Începe sezonul chiriilor: ce trebuie declarat la ANAF în 2026 și ce riști dacă nu înregistrezi contractul

Începutul anului universitar îi pune pe mulți studenți și părinți în situația căutării unei locuințe. Pentru proprietarii care își închiriază apartamentele, găsirea chiriașului vine însă și cu obligații fiscale clare. Contractul trebuie înregistrat la ANAF în cel mult 30 de zile de la încheiere, iar veniturile trebuie declarate ulterior pentru impozitare. Cele două obligații nu trebuie confundate. Înregistrarea contractului nu înseamnă că ai declarat și plătit automat impozitul, iar depunerea Declarației Unice nu înlocuiește înregistrarea contractului Cine trebuie să înregistreze contractul Obligația îi revine celui care obține veniturile din închiriere, de regulă, proprietarului. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Poate fi și un uzufructuar sau un alt deținător legal care are dreptul să închirieze locuința. Studentul care închiriază un apartament pentru a locui în el nu trebuie să depună o declarație la ANAF doar pentru că plătește chirie. Nici impozitul pe venitul proprietarului nu devine obligația sa fiscală. Dacă locuința are mai mulți coproprietari, pentru un contract nou se desemnează prin contract persoana care se ocupă de înregistrare. Desemnarea privește această formalitate; nu transformă automat întreaga chirie în venitul persoanei desemnate. Cele 30 de zile se calculează de la încheierea contractului Contractul trebuie înregistrat în maximum 30 de zile de la încheiere. Citește și: Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie Același termen se aplică modificărilor ulterioare, de la producerea lor. De exemplu, dacă proprietarul și chiriașul semnează în septembrie, dar mutarea este programată pentru octombrie, proprietarul trebuie să urmărească data încheierii contractului. Nu așteaptați prima chirie încasată pentru a începe demersurile. Obligația există și când închirierea durează numai câteva luni. Faptul că apartamentul este dat unui singur student sau doar până la sfârșitul anului universitar nu creează o scutire de înregistrare. Cum se înregistrează contractul la ANAF Proprietarul descarcă și completează formularul electronic C168 („Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune”), în interiorul căruia anexează copia scanată a contractului. Citește și: Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic Copia salvată în format PDF sau ZIP trebuie să poarte mențiunea scrisă de mână „conform cu originalul” și semnătura proprietarului. În cerere se înscriu datele părților, informațiile despre locuință, perioada închirierii și chiria convenită. Atenție: Dacă imobilul are mai mulți coproprietari, nu se depun mai multe formulare; prin contract se desemnează o singură persoană care va completa și va transmite formularul C168. În schimb, dacă sunt mai mulți chiriași, aceștia pot fi adăugați împreună în același document. Persoanele fizice pot depune documentele rapid online prin Spațiul Privat Virtual (SPV), dar rămân valabile și variantele clasice: la registratura organului fiscal competent sau prin poștă, cu confirmare de primire. Pentru un proprietar rezident, organul competent este cel de la domiciliul său fiscal (adresa de pe buletin), nu cel din localitatea unde se află apartamentul. Este vitală păstrarea dovezii depunerii. Dacă alegeți transmiterea online prin SPV, verificați recipisa de validare: simpla completare a formularului pe calculator nu reprezintă transmiterea lui către autorități. Înregistrezi contractul acum, declari veniturile anul următor Pentru închirierea către o persoană fizică, proprietarul declară venitul și stabilește impozitul prin Declarația unică, formularul 212. Potrivit regulilor actuale, veniturile aferente anului 2026 se declară până la 25 mai 2027, termen până la care se achită și impozitul. La începerea închirierii nu se mai depune Declarația unică pentru estimarea veniturilor, această etapă fiind eliminată începând cu anul 2025. Așadar, dacă închiriați în toamna lui 2026, înregistrați contractul în termenul de 30 de zile. Declarația anuală pentru veniturile din 2026 are termen în mai 2027. Cât este impozitul pe chirie În cazul obișnuit, venitul net fiscal se calculează scăzând din venitul brut o cotă forfetară de cheltuieli de 20%. Impozitul este de 10% din ceea ce rămâne. Practic, rezultă un impozit de 8% din venitul brut, fără eventuala contribuție la sănătate. Deducerea de 20% se aplică forfetar: nu trebuie să adunați bonuri de reparații pentru a beneficia de ea. Să presupunem că un apartament este închiriat de la 1 octombrie 2026, cu 2.000 de lei pe lună, iar pentru octombrie–decembrie sunt datorate trei chirii integrale, fără alte sume care să majoreze venitul fiscal. Venitul brut pentru 2026 este de 6.000 de lei. După deducerea forfetară de 1.200 de lei, venitul net fiscal este de 4.800 de lei. Impozitul datorat este de 480 de lei. Când se plătește și contribuția la sănătate Dacă veniturile anuale relevante pentru calculul plafonului sunt mai mici de 24.300 de lei, nu se datorează obligatoriu CASS pentru aceste venituri. De la 24.300 de lei inclusiv și până sub 48.600 de lei, contribuția anuală este de 2.430 de lei. Pentru venituri de la 48.600 de lei inclusiv și până sub 97.200 de lei, CASS este de 4.860 de lei pe an. Dacă veniturile ajung la cel puțin 97.200 de lei, contribuția anuală este de 9.720 de lei. Aceste praguri se verifică luând în calcul venitul net fiscal din chirii, cumulat, după caz, cu celelalte venituri prevăzute de lege. Ce riscați dacă nu înregistrați contractul Procedura ANAF prevede notificarea persoanelor care figurează în evidențele fiscale cu venituri din închirieri, dar nu și-au înregistrat contractele. O astfel de notificare trebuie tratată ca o solicitare de conformare, nu ignorată. Este importantă diferența dintre contractul neînregistrat și venitul nedeclarat. Pentru persoanele fizice, art. 336 alin. (3) din Codul de procedură fiscală prevede o amendă de 50 până la 500 de lei pentru nedepunerea la termen a declarațiilor de venit. Dacă există taxe neachitate la scadență, regula generală presupune dobândă de 0,02% pe zi și penalitate de întârziere de 0,01% pe zi. Pentru obligații nedeclarate sau declarate incorect și stabilite de organul fiscal, poate interveni penalitatea de nedeclarare de 0,08% pe zi, în condițiile art. 181. Aceasta înlocuiește penalitatea obișnuită de întârziere; dobânda rămâne datorată. Accesoriile se raportează la taxele restante și la scadența lor, nu se calculează automat din ziua semnării contractului. Există și reguli speciale privind reducerea penalității de nedeclarare și necumularea ei cu amenda pentru nedepunere. Contractul neînregistrat nu devine automat nul Lipsa înregistrării fiscale nu anulează, prin ea însăși, înțelegerea dintre proprietar și chiriaș. Nici chiriașul nu primește astfel dreptul de a nu mai plăti chiria. Înregistrarea fiscală este distinctă de încheierea contractului între părți. Înregistrarea are însă un avantaj juridic important pentru proprietar. Potrivit art. 1798 din Codul civil, contractul încheiat sub semnătură privată și înregistrat la organul fiscal constituie titlu executoriu pentru plata chiriei. Cu alte cuvinte, în condițiile legii, proprietarul poate cere executarea chiriei restante fără să obțină mai întâi o hotărâre judecătorească printr-un proces separat pentru acea datorie. Contractul autentic beneficiază, de asemenea, de caracter executoriu. Prin urmare, înregistrarea fiscală îl poate ajuta chiar pe proprietarul care o consideră o formalitate incomodă. Ce faci dacă chiriașul pleacă mai devreme Dacă închirierea încetează anticipat, consemnați în scris data încetării și predarea locuinței. Încetarea se comunică ANAF prin C168, cu bifa corespunzătoare și documentele justificative. La fel, dacă modificați chiria sau prelungiți contractul prin act adițional, actualizați și informațiile fiscale. Aceste documente contează deoarece, în cazul închirierii către persoane fizice, venitul brut se stabilește pe baza sumelor prevăzute în contract pentru anul fiscal, indiferent de momentul încasării. Simplul fapt că nu ați primit banii nu înseamnă automat că suma dispare din calculul fiscal. O restanță și o încetare a contractului sunt situații diferite. Dacă închiriezi unei firme, cine achită impozitul? Când chiriașul este o firmă sau o altă entitate care are obligația de a conduce evidență contabilă, regula generală este reținerea impozitului la sursă: plătitorul calculează, reține, declară și achită impozitul. Proprietarul are în continuare obligația de a înregistra contractul. În situația obișnuită cu impozit final reținut la sursă, nu îl mai declară încă o dată prin Declarația unică, dar trebuie să verifice separat dacă datorează CASS. Ce merită să verifice un chiriaș înainte să dea banii Pentru un student sau o familie, protecția începe înainte de plata garanției. Cereți un contract scris și verificați identitatea persoanei care semnează, precum și dreptul ei de a închiria locuința. Dacă negociațicu un reprezentant, cereți documentul care îi permite să acționeze pentru proprietar. În contract ar trebui să fie clare chiria, moneda și cursul folosit la plată, garanția și condițiile restituirii ei, durata, utilitățile, reparațiile și regulile de încetare. La predarea cheilor, este util un proces-verbal cu inventarul, starea locuinței și indexurile contoarelor. Fotografiile acceptate de ambele părți pot preveni discuțiile despre o pată, o piesă de mobilier deteriorată sau un aparat care nu funcționa de la început. Păstrați dovada chiriei și a garanției. Pentru transferuri, scrieți clar ce anume reprezintă plata; pentru numerar, cereți o confirmare scrisă. Puteți solicita proprietarului și dovada înregistrării contractului.

Începe sezonul chiriilor: ce trebuie declarat la ANAF în 2026 și ce riști dacă nu înregistrezi contractul
Bani primiți de la părinți sau copii: când poate cere ANAF explicații și când se aplică impozitul de 70%
Eveniment

Bani primiți de la părinți sau copii: când poate cere ANAF explicații și când se aplică impozitul de 70%

Banii pe care părinții îi trimit copiilor pentru cheltuielile zilnice sau pentru cumpărarea unei locuințe nu sunt impozitați doar pentru că ajung în cont. Același lucru este valabil pentru ajutorul oferit de copii părinților. Însă ANAF poate verifica proveniența sumelor, iar explicația „sunt bani de la familie” trebuie să poată fi susținută dacă apar întrebări într-un control fiscal. Diferența esențială este între un ajutor familial real, cu proveniență explicabilă, și venituri pentru care sursa rămâne neidentificată după verificări. Pentru această a doua situație, Codul fiscal prevede un impozit de 70%. Nu este o taxă aplicată automat transferurilor între rude. Ajutorul primit de la familie trebuie declarat? Articolul 62 litera p) din Codul fiscal include sumele primite prin donație în categoria veniturilor neimpozabile. Citește și: Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie Prin urmare, o donație reală în bani de la un părinte sau de la un copil nu generează, prin ea însăși, obligația de a plăti impozit pe venit ori de a depune Declarația unică pentru suma respectivă. De exemplu, o mamă îi trimite fiicei sale 1.000 de lei lunar pentru cheltuieli. În altă familie, fiul îi virează tatălui pensionar 1.500 de lei pentru întreținere și cumpărături. Faptul că ajutorul este regulat nu îl transformă în salariu sau în venit dintr-o activitate economică. ANAF a explicat, într-un comunicat din 12 martie 2025, că sumele date și primite între rude pot reprezenta donații, daruri manuale sau, în funcție de situație, împrumuturi, fiind surse neimpozabile. Contează însă ce reprezintă banii în realitate. Dacă o rudă plătește o chirie sau un serviciu, simpla mențiune „ajutor familial” în ordinul de plată nu schimbă natura venitului. Acestuia i se aplică regulile fiscale corespunzătoare. Există o sumă maximă pe care o poți primi fără impozit? Codul fiscal nu stabilește un plafon general peste care donațiile în bani între persoane fizice devin automat impozabile. Citește și: Capcana bucătăriilor moderne: conductele ascunse în dulap pot duce la oprirea alimentării cu gaze Valoarea mare a unui transfer poate necesita explicații și documente mai consistente, dar nu anulează caracterul neimpozabil al unei donații reale. Să presupunem că părinții vând un teren și îi dăruiesc copilului 150.000 de lei pentru avansul unei locuințe. Dacă donația este realizată în forma cerută de lege, iar proveniența și transmiterea banilor pot fi demonstrate, copilul nu datorează impozit pe venit pentru suma primită. Impozitele care pot exista pentru tranzacția din care părinții au obținut banii sunt o chestiune separată. Vânzarea terenului și donația ulterioară către copil sunt două operațiuni diferite, fiecare cu propriile reguli. Ce verifică ANAF când spui că banii provin de la părinți Într-o verificare, nu este suficient întotdeauna să fie identificată persoana care a făcut transferul. Citește și: Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc ANAF precizează că poate verifica și dacă ruda deținea efectiv suma oferită, precum și traseul banilor până la beneficiar.  Astfel, un extras bancar arată că ai primit 150.000 de lei de la tatăl tău. Contractul de vânzare a terenului și documentul care arată încasarea prețului pot explica de unde avea acesta banii. Actul de donație explică de ce i-ai primit. Situația este mai greu de lămurit când cineva depune o sumă mare în numerar și afirmă că a primit-o de la părinți, fără dovezi privind predarea banilor sau economiile familiei. Aceasta nu înseamnă că părinții trebuie să fi câștigat suma în luna transferului. Banii pot proveni din economii acumulate în timp, dintr-o moștenire, din vânzarea unui bun sau din alte surse legale. Explicația trebuie însă să fie coerentă și susținută de probele disponibile. Ce înseamnă pragul de 50.000 de lei din regulile de control Codul de procedură fiscală prevede, pentru analiza de risc, o diferență semnificativă între veniturile estimate de ANAF și cele declarate. Aceasta trebuie să fie mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai mică de 50.000 de lei. Acest criteriu privește diferența identificată în analiza situației fiscale, nu valoarea unui singur transfer primit de la familie. Nu înseamnă că orice donație de peste 50.000 de lei se impozitează și nici că sumele mai mici sunt excluse de la orice verificare. Legea permite, în anumite condiții, inclusiv selectarea aleatorie pentru verificarea situației fiscale personale. De exemplu, dacă achizițiile și cheltuielile unei persoane depășesc veniturile cunoscute de Fisc, un ajutor primit de la părinți poate explica diferența. Tocmai de aceea sunt utile documentele: ele pot arăta că banii suplimentari reprezintă o donație, nu venituri impozabile ascunse. Când se aplică impozitul de 70% și cât poți avea de plată Articolul 117 din Codul fiscal prevede cota de 70% pentru veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată. Cota se aplică bazei impozabile ajustate, adică sumei stabilite în urma verificării potrivit regulilor fiscale. Dacă, de exemplu, ANAF stabilește o asemenea bază de 100.000 de lei, impozitul este de 70.000 de lei. Calculul nu se face automat asupra tuturor banilor care au trecut prin cont și nici asupra întregii averi. Cota de 70% este un impozit, nu o amendă. Regula a fost introdusă prin Legea nr. 296/2023, cu aplicare, potrivit dispoziției tranzitorii, pentru deciziile de impunere emise începând cu 1 iulie 2024. Pe lângă impozit, decizia poate stabili obligații accesorii. Codul de procedură fiscală prevede dobânzi de 0,02% pe zi și, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale, penalități de nedeclarare de 0,08% pe zi. Calculul concret depinde de obligația stabilită, scadență și perioada relevantă; aceste procente nu se aplică unei donații neimpozabile doar pentru că ai primit o solicitare de explicații. Un venit cu sursă identificată, dar nedeclarat, nu intră automat la cota de 70%. Dacă se stabilește, de exemplu, că banii sunt încasări din chirii, se aplică regimul fiscal al chiriilor și obligațiile aferente. Ce documente este bine să păstrezi Pentru un ajutor familial, documentele utile trebuie să explice trei lucruri: cine a dat banii, de unde îi avea și cu ce titlu i-a transmis. Extrasele de cont și ordinele de plată dovedesc transferul. În explicația plății este util să apară scopul real: ajutor pentru cheltuieli, donație conform unui anumit act sau împrumut conform contractului. Pentru proveniență pot fi relevante documentele de încasare a salariilor ori pensiilor, istoricul economiilor bancare, contractul de vânzare a unui bun sau actele privind o moștenire. Nu există un dosar identic obligatoriu pentru orice ajutor de familie; probele necesare depind de situație. Pentru sume importante, păstrează împreună actul care explică transferul și dovezile bancare. O explicație trecută în aplicație este utilă, dar nu înlocuiește forma juridică cerută de lege. Dacă ai primit deja bani în numerar și nu ai un document întocmit atunci, strânge probele existente: retrageri bancare, documente privind economiile rudei, corespondență și alte înscrisuri relevante. Nu antedata acte pentru a completa dosarul. Trebuie să mergi la notar pentru orice ajutor? Nu fiecare sumă oferită în familie presupune un act notarial. Totuși, scutirea de impozit nu elimină regulile civile privind donațiile. Articolul 1.011 din Codul civil stabilește, ca regulă, forma autentică a donației, sub sancțiunea nulității absolute. Există excepții, între care darurile manuale și donațiile indirecte. Pentru darul manual, legea prevede bunuri mobile corporale de până la 25.000 de lei, acordul părților și predarea bunului. Acest prag privește forma donației; nu este un plafon de scutire fiscală. Pentru o donație directă importantă în bani, cum sunt cei 150.000 de lei destinați unei locuințe, forma actului trebuie clarificată cu notarul înainte de transfer. Un virament bancar dovedește circulația banilor, dar nu trebuie presupus că înlocuiește, în orice situație, autentificarea necesară. Dacă banii trebuie înapoiați, este vorba despre un împrumut Un părinte poate să îi împrumute copilului bani pentru o mașină sau pentru renovarea locuinței. Suma împrumutată nu reprezintă, prin ea însăși, un venit impozabil al copilului, deoarece acesta are obligația să o restituie. Pentru claritate, este util un contract scris care să precizeze suma, data, părțile, termenul de restituire și dacă împrumutul este fără dobândă. Dacă se percepe dobândă, aceasta are un tratament fiscal separat pentru cel care o încasează. Păstrează și dovezile restituirii. Contractul trebuie să descrie înțelegerea reală dintre rude; un document denumit „împrumut” nu rezolvă singur o problemă privind proveniența banilor. Numerarul are reguli separate și poate aduce o amendă Pentru operațiunile dintre persoane fizice prevăzute la art. 10 din Legea nr. 70/2015, inclusiv acordarea sau restituirea împrumuturilor, plafonul zilnic este de 50.000 de lei în numerar pe tranzacție. Legea interzice fragmentarea în numerar a tranzacțiilor mai mari pentru ocolirea plafonului. De exemplu, un împrumut de 80.000 de lei între tată și fiică nu poate fi achitat integral în numerar, nici împărțit artificial în tranșe cash pentru a evita limita. Transferul prin cont permite dovedirea traseului banilor și respectarea regulilor aplicabile. Încălcarea plafonului se sancționează cu amendă de 25% din suma care îl depășește, dar nu mai puțin de 500 de lei. Pentru o plată unică de 80.000 de lei în numerar, depășirea este de 30.000 de lei, iar amenda calculată astfel este de 7.500 de lei. Acesta este un plafon pentru numerar, distinct de criteriul de risc fiscal de 50.000 de lei. Ce faci dacă primești o solicitare de la ANAF Citește documentul și verifică exact perioada, sumele și termenul indicat. O solicitare de informații nu înseamnă că Fiscul a stabilit deja un impozit. În cazul notificării de conformare, legea prevede 30 de zile pentru reanalizarea situației fiscale și, dacă este cazul, depunerea sau corectarea declarațiilor. O donație reală nu trebuie declarată drept venit impozabil doar pentru că ai primit notificarea; trebuie explicată și documentată. În procedura de verificare a situației fiscale personale, documentele și clarificările cerute prin aviz se prezintă în termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea acestuia. Termenul poate fi prelungit o singură dată cu 30 de zile, pentru motive justificate și cu acordul organului fiscal. Aceste termene nu trebuie confundate cu cele ale altor proceduri sau solicitări ulterioare. Dacă ANAF solicită declarația de patrimoniu și venituri în cadrul acestei verificări, depunerea ei este obligatorie. Neîndeplinirea obligației poate fi sancționată cu amendă între 10.000 și 50.000 de lei. Aceasta este o declarație cerută în control, diferită de Declarația unică. O eventuală decizie de impunere poate fi contestată, de regulă, în 45 de zile de la comunicare. Contestația se depune la organul fiscal emitent și nu suspendă automat executarea deciziei. Pentru o sumă importantă contestată, asistența unui consultant fiscal sau a unui avocat poate ajuta la prezentarea probelor și verificarea calculului. Mai ales când banii au circulat cu ani în urmă, documentele păstrate pot face diferența dintre o explicație verificabilă și o afirmație greu de demonstrat.

Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie
Eveniment

Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie

O notificare primită de la ANAF pentru o datorie veche de mai mulți ani nu înseamnă automat că suma trebuie achitată imediat. În anumite situații, dreptul organului fiscal de a stabili datoria sau de a o recupera prin executare silită poate fi prescris. Calculul nu se face însă doar privind anul înscris pe hârtie. Trebuie verificate data de la care a început să curgă termenul, actele comunicate între timp și eventualele perioade în care prescripția a fost suspendată sau întreruptă. O datorie veche nu este automat prescrisă În materie fiscală există două termene diferite, care nu trebuie confundate: Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 - termenul în care ANAF poate stabili creanța fiscală, de exemplu printr-o decizie de impunere; - termenul în care ANAF poate recupera prin executare silită o creanță deja stabilită. În ambele situații, termenul general este de cinci ani, dar momentul de la care începe să curgă este diferit. De aceea, simplul fapt că datoria provine dintr-un an îndepărtat nu este suficient pentru a concluziona că s-a prescris. Regulile se găsesc în Codul de procedură fiscală, în special la articolele 110–112, referitoare la stabilirea creanțelor, și articolele 215–218, privind executarea silită. Cât timp are ANAF să stabilească o datorie fiscală Dreptul organului fiscal de a stabili o creanță se prescrie, ca regulă generală, în cinci ani. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Termenul începe să curgă de la 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, dacă legea nu prevede altfel. De exemplu, pentru o obligație fiscală aferentă anului 2020, termenul general începe la 1 iulie 2021 și, dacă nu intervine nicio cauză de suspendare sau de întrerupere, se împlinește la 30 iunie 2026. După expirarea termenului, ANAF nu mai poate emite legal o decizie prin care stabilește pentru prima dată acea creanță. Dacă organul fiscal constată împlinirea prescripției, trebuie să înceteze procedura de emitere a titlului de creanță. Există și o excepție importantă: termenul este de zece ani atunci când creanța fiscală rezultă din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. În această situație, și momentul de la care începe calculul este diferit. O decizie mai veche poate avea propriul termen de executare Dacă datoria a fost deja stabilită printr-o declarație fiscală, o decizie de impunere sau un alt titlu de creanță, trebuie verificată prescripția executării silite. Dreptul ANAF de a cere executarea silită se prescrie în cinci ani, calculați de la 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut acest drept. Să presupunem că o obligație a devenit exigibilă în cursul anului 2021. În principiu, termenul de executare începe la 1 ianuarie 2022 și s-ar împlini la 31 decembrie 2026. Calculul este valabil numai dacă în intervalul respectiv nu a intervenit niciun eveniment care să suspende sau să întrerupă prescripția. Așadar, anul la care se referă impozitul, data deciziei de impunere și momentul de la care ANAF a putut începe executarea sunt repere diferite. Somația sau plata parțială pot relua calculul Termenul de cinci ani nu curge întotdeauna fără întrerupere. Pot exista acte sau împrejurări care modifică data prescripției. În cazul executării silite, termenul poate fi întrerupt, printre altele, prin: - efectuarea unui act de executare silită; - plata voluntară a unei părți din datorie; - recunoașterea datoriei de către contribuabil; - comunicarea unui act privind acordarea unei înlesniri la plată; - alte situații prevăzute expres de lege. Întreruperea este foarte importantă: după producerea ei începe, în principiu, să curgă un nou termen de prescripție. O somație valabil comunicată sau o poprire înființată în interiorul termenului poate schimba complet calculul. Prescripția poate fi și suspendată. În acest caz, perioada de suspendare nu este inclusă în termen, iar calculul continuă după încetarea cauzei respective. Suspendarea poate apărea, de exemplu, pe durata unei eșalonări la plată sau în alte situații prevăzute de lege. Nu orice hârtie emisă intern de ANAF întrerupe automat prescripția. Trebuie verificat ce fel de act este, când a fost emis și, mai ales, dacă a fost comunicat legal contribuabilului. Cum verifici dacă datoria este prescrisă Primul pas este să nu te limitezi la suma afișată în Spațiul Privat Virtual. Pentru un calcul corect trebuie reconstituit întregul traseu al datoriei. Verifică următoarele documente și date: - Natura obligației. Este vorba despre impozit pe venit, contribuții sociale, TVA, accesorii sau o amendă transmisă spre recuperare? - Perioada fiscală. Pentru ce an sau lună este solicitată suma? - Titlul de creanță. Datoria provine din propria declarație fiscală sau dintr-o decizie de impunere emisă de ANAF? - Data comunicării. Când a fost comunicată decizia și prin ce metodă: în SPV, prin poștă, prin remiterea directă sau prin publicitate? - Data scadenței. De când putea ANAF să ceară plata și să înceapă executarea? - Actele de executare. Au existat somații, titluri executorii, popriri sau sechestre? - Plățile și cererile depuse. Ai plătit o parte din sumă, ai cerut eșalonare sau ai semnat un document prin care ai recunoscut datoria? Din SPV pot fi consultate obligațiile fiscale, mesajele și actele comunicate electronic. Contribuabilul poate solicita și situația analitică a obligațiilor, copii ale documentelor din dosarul fiscal sau un certificat de atestare fiscală. Pentru prescripție contează însă istoricul complet, nu doar soldul afișat în prezent. Ce faci dacă ANAF nu mai are voie să stabilească datoria Dacă primești o decizie de impunere după ce consideri că s-a împlinit termenul de prescripție, actul nu trebuie ignorat. Prescripția trebuie invocată în cadrul contestației fiscale. Contestația împotriva unui act administrativ fiscal se depune, ca regulă, în termen de 45 de zile de la comunicarea actului, la organul fiscal emitent. În document trebuie indicate actul contestat, motivele de fapt și de drept și dovezile pe care se bazează contribuabilul. Este important ca data comunicării să fie verificată atent. O simplă solicitare de explicații adresată ANAF nu înlocuiește contestația și nu trebuie considerată, în lipsa unei prevederi exprese, o modalitate de prelungire a termenului de 45 de zile. Ce faci dacă ai primit somație sau poprire pentru o datorie prescrisă Dacă datoria fusese deja stabilită, dar ANAF începe ori continuă executarea după expirarea termenului, poate fi formulată contestație la executare. Termenul este mult mai scurt: în principiu, 15 zile de la data la care contribuabilul a luat cunoștință de actul de executare sau de executarea pe care o consideră nelegală. Contestația se adresează instanței judecătorești competente. Contestația fiscală împotriva deciziei de impunere și contestația la executare au obiecte și termene diferite. Contestarea somației nu repară automat pierderea termenului pentru atacarea deciziei prin care a fost stabilită datoria. Prescripția ar trebui constatată și de organul fiscal Codul de procedură fiscală prevede că, atunci când constată împlinirea termenului de prescripție a executării, organul fiscal trebuie să înceteze măsurile de recuperare și să scoată creanța din evidență. În practică, dacă suma continuă să apară în evidențe, contribuabilul poate depune o cerere scrisă prin care solicită: - constatarea prescripției; - încetarea executării silite; - ridicarea popririi sau a altor măsuri; - scoaterea creanței prescrise din evidența fiscală; - comunicarea actelor despre care ANAF susține că au întrerupt ori suspendat termenul. Cererea trebuie înregistrată, iar contribuabilul trebuie să păstreze dovada depunerii.  Dacă există deja o somație sau o poprire, simpla cerere administrativă nu trebuie să ducă la pierderea termenului de 15 zile pentru contestația la executare. Banii plătiți din greșeală nu se recuperează O plată parțială sau recunoașterea expresă a datoriei poate întrerupe prescripția executării silite. Din acest motiv, atunci când există indicii că termenul s-a împlinit, este prudent ca situația să fie verificată înainte de semnarea unei eșalonări ori de efectuarea unei plăți „simbolice”. Dacă o datorie era prescrisă, iar contribuabilul o plătește din greșeală, banii nu mai pot fi recuperați. ANAF va reține suma în mod legal, deoarece legea fiscală (la fel ca și Codul Civil) prevede că plata făcută de bunăvoie pentru o datorie prescrisă nu dă dreptul la restituire. Potrivit art. 218 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, „sumele achitate de debitor în contul unor creanțe fiscale, după împlinirea termenului de prescripție, nu se restituie”. Cu alte cuvinte, ANAF nu va aproba nicio cerere de compensare sau restituire pentru acea sumă, deoarece datoria, deși prescrisă, exista în evidențele lor. Exemplu de calcul O persoană primește în septembrie 2026 o somație pentru o obligație fiscală aferentă anului 2019. Faptul că au trecut mai mult de cinci ani nu este suficient pentru a stabili prescripția. Trebuie aflat: - când a fost stabilită creanța; - când a fost comunicată decizia; - când a devenit exigibilă suma; - dacă au fost comunicate somații anterioare; - dacă a existat o poprire, o plată parțială sau o eșalonare; - dacă termenul a fost suspendat pentru o anumită perioadă. Abia după verificarea acestor elemente poate fi stabilită data exactă la care s-a împlinit sau nu prescripția. Ce trebuie să rețină contribuabilul Termenul general este de cinci ani, dar nu orice datorie mai veche de cinci ani este automat prescrisă. Pentru creanțele rezultate din fapte penale, termenul poate fi de zece ani. Cel mai important este să fie separate cele două situații: dreptul ANAF de a stabili datoria și dreptul de a o recupera prin executare silită. Apoi trebuie identificate data de început, toate actele comunicate și eventualele întreruperi sau suspendări. Dacă contribuabilul primește o decizie, o somație ori o poprire pentru o datorie veche, nu trebuie să ignore documentul și să se bazeze doar pe o discuție la ghișeu. Trebuie solicitat istoricul creanței, verificarea dovada comunicării actelor și respectarea termenului de contestare. Într-un caz cu poprire, sume importante sau mai multe acte succesive, calculul ar trebui verificat rapid împreună cu un consultant fiscal ori un avocat specializat.

Cum devii asigurat la sănătate dacă nu ai venituri: contribuția de 2.430 de lei și pașii la ANAF
Eveniment

Cum devii asigurat la sănătate dacă nu ai venituri: contribuția de 2.430 de lei și pașii la ANAF

O persoană care nu are salariu, pensie sau alte venituri pentru care se reține contribuția la sănătate se poate asigura voluntar în sistemul public. Procedura se face prin depunerea Declarației unice la ANAF, iar în 2026 contribuția este de 2.430 de lei pentru 12 luni de asigurare. Este important însă ca, înainte de plată, persoana să verifice dacă nu face deja parte dintr-o categorie asigurată fără plata contribuției. Cine trebuie să se asigure pe cont propriu Poate opta pentru plata CASS persoana care: Citește și: La ce servicii medicale gratuite ai dreptul în 2026 dacă nu ești asigurat: urgențe, analize, investigații pentru cancer - nu este angajată; - nu primește pensie sau indemnizație de șomaj; - nu realizează venituri din activități independente, chirii, investiții ori alte surse care generează obligația plății CASS; - nu este inclusă într-o categorie asigurată fără plata contribuției; - nu este asigurată într-un alt stat, potrivit regulilor europene sau acordurilor internaționale. Din septembrie 2025, soțul, soția și părinții fără venituri nu mai beneficiază automat de asigurare în calitate de coasigurați. Pentru aceștia trebuie plătită separat contribuția, prin Declarația unică, dacă nu se încadrează într-o altă categorie protejată de lege. Cine poate fi asigurat fără să plătească CASS Lipsa veniturilor nu înseamnă întotdeauna că persoana trebuie să achite contribuția. Citește și: Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate Sunt asigurate fără plata CASS, în condițiile stabilite de lege, anumite categorii precum: - copiii până la 18 ani; - tinerii între 18 și 26 de ani care sunt elevi, studenți sau doctoranzi și îndeplinesc condițiile legale; - femeile însărcinate și lăuzele; - persoanele cu handicap; - beneficiarii venitului minim de incluziune; - persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului; - bolnavii incluși în anumite programe naționale de sănătate, pentru serviciile prevăzute de lege; - alte persoane protejate prin legi speciale. Încadrarea nu se face însă numai pe baza faptului că persoana nu câștigă bani. Unele categorii trebuie să prezinte casei de asigurări documente justificative. De aceea, primul pas ar trebui să fie verificarea calității de asigurat pe platforma CNAS sau solicitarea unor informații de la casa județeană de asigurări de sănătate. Cât costă asigurarea de sănătate în 2026 Persoanele fără venituri care se asigură voluntar datorează o contribuție egală cu 10% din șase salarii minime brute. Pentru opțiunile exercitate în cursul anului 2026 se utilizează salariul minim brut aflat în vigoare la 1 ianuarie 2026, respectiv 4.050 de lei: 4.050 lei × 6 luni × 10% = 2.430 de lei Baza de calcul este, așadar, de 24.300 de lei, iar contribuția totală este de 2.430 de lei. Suma rămâne aceeași indiferent de luna din 2026 în care este depusă declarația. O eventuală majorare a salariului minim în timpul anului nu modifică această contribuție. Cum se plătește contribuția În 2026, plata poate fi împărțită astfel: 25% la data depunerii Declarației unice: 607,50 lei; 75% până la 25 mai 2027: 1.822,50 lei. Persoana poate achita și întreaga contribuție de 2.430 de lei odată. Plata în două etape nu reprezintă însă o rată lunară, ci două termene fiscale stabilite de Codul fiscal. Contribuția poate fi achitată: - online, prin Spațiul Privat Virtual; - prin Ghiseul.ro, dacă obligația este disponibilă în platformă; - prin internet banking, în contul corespunzător al Trezoreriei; - la casieriile Trezoreriei sau ale unităților ANAF. La plata prin transfer bancar trebuie verificat cu atenție IBAN-ul aferent domiciliului fiscal și trebuie înscris corect CNP-ul persoanei asigurate. Declarația unică poate fi depusă în orice moment al anului Termenul general de 25 mai privește în principal declararea veniturilor realizate în anul anterior. O persoană fără venituri care dorește să se asigure poate depune Declarația unică oricând în cursul anului 2026. Prin urmare, nu trebuie să aștepte începutul unui nou an fiscal. Dacă rămâne fără serviciu și pierde calitatea de asigurat în septembrie, de exemplu, poate depune declarația imediat. Opțiunea produce însă obligația de plată. După transmiterea declarației, contribuabilul nu poate renunța pur și simplu la asigurare pentru a șterge suma datorată. Cum se completează Declarația unică În formularul 212 trebuie completate datele de identificare și Capitolul II, destinat persoanelor care optează pentru plata CASS în 2026. În aplicația ANAF, pașii principali sunt: se selectează „Declarație inițială”; se completează datele personale și CNP-ul; se alege secțiunea „CASS prin opțiune – estimat 2026”; se selectează situația „persoană fără venituri”; se verifică baza de calcul de 24.300 de lei; se verifică suma CASS datorată, de 2.430 de lei; se generează și se transmite declarația. În formularul tipărit, persoana trebuie să completeze Capitolul II și să bifeze opțiunea corespunzătoare persoanelor fără venituri, prevăzută la articolul 180 din Codul fiscal. ANAF a introdus pentru 2026 o aplicație web pentru completarea Declarației unice, care calculează automat obligațiile după introducerea datelor. Formularul și instrucțiunile sunt disponibile pe portalul ANAF. Cum poate fi trimis formularul la ANAF Declarația unică poate fi depusă: - online, prin Spațiul Privat Virtual; - prin e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată; - direct la registratura unității ANAF competente; - prin poștă, cu confirmare de primire. Varianta prin SPV este cea mai simplă, deoarece contribuabilul primește recipisa care confirmă dacă declarația a fost validată. Simpla completare sau generare a formularului nu este însă suficientă: documentul trebuie și transmis, iar recipisa trebuie verificată. Din ce moment devii asigurat Calitatea de asigurat se dobândește de la data depunerii Declarației unice și se acordă pentru 12 luni. Perioada nu se calculează până la sfârșitul anului calendaristic. De exemplu, dacă declarația este depusă la 15 septembrie 2026, persoana este asigurată, în principiu, până la 14 septembrie 2027. Pentru continuarea asigurării va trebui exercitată din nou opțiunea, dacă între timp persoana nu dobândește calitatea de asigurat prin salariu, pensie sau alt temei legal. După depunere, actualizarea informației în sistemele ANAF și CNAS poate necesita un anumit interval. Calitatea de asigurat poate fi verificată online, în serviciul pus la dispoziție de CNAS. Dacă datele nu apar, persoana se poate adresa casei județene de asigurări, având asupra sa: - actul de identitate; - Declarația unică; - recipisa de validare sau dovada înregistrării; - dovada plății primei tranșe. Ce servicii medicale primești după asigurare Persoana asigurată voluntar are acces la pachetul de bază din sistemul public, în aceleași condiții generale ca un salariat. Acesta poate include: - consultații la medicul de familie; - consultații de specialitate pe baza biletului de trimitere; - analize și investigații medicale decontate; - spitalizare continuă sau de zi; - intervenții chirurgicale decontate; - medicamente compensate; - servicii de recuperare medicală; - dispozitive medicale; - servicii de prevenție și monitorizare. Decontarea depinde de regulile CNAS, de existența trimiterii medicale și, în multe situații, de fondurile disponibile la furnizorul aflat în contract cu casa de asigurări. Asigurarea nu înseamnă că orice serviciu oferit de orice clinică privată devine automat gratuit. Este necesară înscrierea la medicul de familie Plata CASS și înscrierea la medicul de familie sunt două proceduri diferite. După confirmarea calității de asigurat, persoana își poate alege un medic de familie aflat în contract cu casa de asigurări. Medicul de familie este punctul principal de acces către sistem: acordă consultații, eliberează rețete compensate și bilete de trimitere către analize, investigații sau medici specialiști. Persoanele care au deja un medic de familie nu trebuie neapărat să se reînscrie, dar trebuie să verifice dacă noua calitate de asigurat apare în sistem. Ce se întâmplă dacă apar ulterior venituri Dacă persoana se angajează după ce a depus Declarația unică, va începe să plătească CASS și prin salariu. Contribuția voluntară deja declarată nu se restituie și nu se recalculează proporțional doar pentru că asigurarea este obținută ulterior și printr-un alt temei. Același principiu se aplică dacă persoana începe să obțină venituri pentru care datorează separat contribuția la sănătate. De aceea, înainte de depunere trebuie analizată situația fiscală imediată, mai ales dacă urmează o angajare. Fără asigurare rămâne disponibil numai pachetul minimal Persoanele neasigurate nu sunt lipsite de orice ajutor medical. Ele beneficiază în continuare de pachetul minimal, care cuprinde, între altele, urgențele medico-chirurgicale, supravegherea sarcinii și lăuziei, depistarea unor boli cu potențial epidemic și anumite servicii de prevenție sau oncologie. Pachetul minimal nu este însă echivalentul asigurării complete. Consultațiile de specialitate, investigațiile obișnuite, spitalizările care nu reprezintă urgențe și medicamentele compensate pot rămâne în sarcina pacientului. Pentru o persoană fără venituri care nu face parte dintr-o categorie protejată, depunerea Declarației unice reprezintă calea prin care poate dobândi accesul complet la sistemul public de sănătate. Esențial este să verifice mai întâi dacă nu este deja asigurată, să aleagă corect categoria din formular și să păstreze atât recipisa depunerii, cât și dovada plății.

Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD
Politică

Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD

Sorin Grindeanu se pregătește să fie premier, deși numele său este direct legat de dosare penale ale apropiaților săi, iar averea afișată ridică numeroase semne de întrebare. Cu toate acestea, nici procurorii, nici ANAF, nici ANI nu au declanșat cercetări care să-l implice direct și nu a fost nici măcar chemat ca martor în dosare de care era legat. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Camerele de televiziune l-au surpins în repetate rânduri cu ceasuri de lux, dar el a susținut că are doar un Breitling, de doar 2.000 de euro.  Presa care este subvenționată de PSD nu a insistat cu întrebări legate de aceste chestiuni controversate.  Legăturile strânse cu Nordis, neinteresante pentru Fisc, procurori sau agenția de integritate Ce probleme de integritate are Grindeanu, iar autoritățile statului evită să le elucideze: dosarul Nordis: Sorin Grindeanu era prieten cu Laura Vicol, petreceau în cluburi de lux împreună. În 2022, Grindeanu a zburat cu avioane charter închiriate de o firmă desprinsă din Nordis. A promis că va prezenta facturile acelor zboruri - cum a încercat colegul său de zbor, Marcel Ciolacu - dar acest lucru nu s-a întâmplat. Procurorii care anchetează cazul Nordis nu l-au audiat, potrivit propriilor declarații. Dacă Grindeanu a zburat gratuit cu avioanele Nordis, acesta era un „cadou”, legal, și trebuia consemnat în declarația de avere din 2023 - ceea ce nu s-a întâmplat. ANI ar trebui să verifice declarațiile sale de avere. DeFapt.ro a scris în decembrie 2025: „Sorin Grindeanu și-a vândut vila din Giroc, localitate lângă Timișoara, în septembrie 2022. A încasat 350.000 de euro pe imobil, dar locuiește și azi, la mai bine de trei ani de la tranzacție, în aceeași casă. Grindeanu a arătat, în declarația de avere, că promisiunea încheiată în cazul casei sale ar fi trebuit să expire la 31 decembrie 2023, adică după un an și aproape patru luni. Cu toate acestea, nici acum, după trei ani, nu a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare. DeFapt.ro nu a reușit să-l identifice pe Petru Stanoia, cel care s-a angajat să plătească 450.000 de euro pe vila lui Grindeanu, sumă din care a achitat deja 350.000 de euro”. Fiscul, procurorii și ANI ar fi trebuit să investigheze această tranzacție fiindcă ea poate ascunde o mită mascată.  Vila de 650.000 de euro a ministrului Grindeanu a fost proiectată de o firmă care a făcut parte din grupul Nordis, cu Vladimir Ciorbă acționar, arată Insider Timișoara.  Fostul șef de cabinet al lui Grindeanu, Cristian Anton, a fost prins cu sute de mii de euro în cutii de pantofi. El a fost numit membru în consiliul de supraveghere al companiei în timpul mandatului lui Sorin Grindeanu de ministru al Transporturilor (2021-2025). Odată cu numirea lui Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor în noiembrie 2021 în Guvernul Ciucă, Anton apare în poziția de director de cabinet. Tot în această perioadă, în decembrie 2021, conform termene.ro, este numit în consiliul de administrație al Aeroportului Internațional „Traian Vuia” din Timișoara. El este considerat „omul de casă” al lui Grindeanu, cu care se cunoaște cel puțin din 2008, când actualul lider al PSD era viceprimar al Timișoarei, iar Anton, consilier local. Grindeanu nu a fost audiat în acest dosar.  „Personal, resping orice pact pe funcții, ci vom merge doar pe idei. Acum vom vedea cine este îngrjorat de situația României", a spus azi Sorin Grindeanu, după ce PSD l-a desemnat premier. 

ANAF, dur cu o mică firmă ce produce pantofi de dans sportiv. Amenda uriașă, anulată de instanță
Economie

ANAF, dur cu o mică firmă ce produce pantofi de dans sportiv. Amenda uriașă, anulată de instanță

Pantofii de dans sportiv au ajuns să fie tratați de Fisc ca marfă cu risc ridicat de evaziune fiscală, după ce o firmă din Miroslava a fost amendată cu 20.000 de lei pentru două importuri nedeclarate în sistemul RO e-Transport. Dance 5C SRL nu generase coduri UIT pentru transporturile respective, iar ANAF a considerat că încălcarea era suficientă pentru sancțiune, arată Ziarul de Iași. Importuri fără cod UIT Sistemul RO e-Transport a fost introdus pentru monitorizarea bunurilor cu risc fiscal ridicat, precum legume, fructe, alcool, alimente de bază, materiale de construcții, textile și încălțăminte. Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Judecătoria a dat inițial dreptate ANAF, apreciind că includerea încălțămintei în această categorie justifica amenda, fără înlocuirea ei cu avertisment. Amenda, anulată definitiv Firma a contestat decizia și a susținut că nu importase încălțăminte obișnuită, ci pantofi de dans sportiv, echipament specializat, cu piață restrânsă.  Marfa fusese înregistrată contabil, taxele fuseseră achitate, iar lipsa codurilor UIT nu produsese prejudiciu bugetului. Tribunalul a admis argumentele firmei, reținând lipsa antecedentelor fiscale și caracterul punctual al omisiunii. Judecătorii au considerat amenda disproporționată și au înlocuit-o cu avertisment. Hotărârea este definitivă.

Încă o condamnare anulată de CAB pe motiv de prescriere: a fostului șef al ANAF, Sorin Blejnar
Eveniment

Încă o condamnare anulată de CAB pe motiv de prescriere: a fostului șef al ANAF, Sorin Blejnar

Curtea de Apel București (CAB) a dispus anularea unei condamnări de cinci ani închisoare primită de fostul şef al ANAF Sorin Blejnar în anul 2019 pentru trafic de influenţă, motivul invocat de judecători fiind faptul că faptele s-au prescris, arată Agerpres. Blejnar a mai cerut anularea pedepsei, în 2023, însă aceeași curte de apel i-a respins solicitarea. Însă el a revenit în 2026, iar CAB i-a dat câștig de cauză.  Citește și: Ciolacu, la masă cu fugarul Arsene, cu familiile, la un hotel din Italia unde camera costă 800 euro pe noapte - presă În mai 2019, Sorin Blejnar a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, fiind obligat să achite şi suma de peste 12 milioane de lei. DNA susținea că șpaga a fost de circa 13 milioane de lei A executat aproape jumătate din pedeapsă, fiind eliberat condiţionat în octombrie 2021.Peste doi ani, în 2023, el a depus în instanţă o contestaţie în anulare, respinsă atunci de CAB, pentru ca în 2026 să revină cu o cerere asemănătoare, având acum câştig de cauză.Printr-o decizie definitivă pronunţată marţi, Curtea de Apel Bucureşti a decis încetarea procesului penal împotriva lui Blejnar pe motiv că, la momentul condamnării, faptele erau prescrise."Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul - condamnat Blejnar Sorin împotriva deciziei penale nr. 627/A/07.05.2019 pronunţate în dosarul nr. 45798/3/2016 de către Curtea de Apel Bucureşti. Desfiinţează, în parte, decizia penală nr. 1121/A/09.11.2021 şi, rejudecând, admite apelurile formulate de DNA şi inculpatul Blejnar Sorin împotriva sentinţei penale nr. 2163 din data de 18 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr.45798/3/2016. Încetează procesul penal faţă de inculpatul Blejnar Sorin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă ca urmare a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale (faptele din martie - aprilie 2011). Înlătură dispoziţiile referitoare la aplicarea pedepselor complementare şi accesorii pe lângă infracţiunea pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale", se arată în minuta instanţei.Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în decembrie 2016, fiind acuzat că, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective."Banii respectivi urmau să îi fie remişi inculpatului în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obţinute de firma omului de afaceri. În aceste circumstanţe, în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip 'fantomă' controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive", arăta DNA.Potrivit procurorilor, din această sumă, lui Blejnar i-au revenit efectiv 12.513.894 lei. 

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar
Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar

Proiectul revizuit al noii legi a salarizării modifică substanțial modul în care vor fi calculate veniturile angajaților ANAF. Documentul introduce o valoare de referință unică, coeficienți de ierarhizare și un spor de până la 40% din salariul de bază, acordat în funcție de dificultatea activității și de contribuția la îndeplinirea obiectivelor instituției. Simulările arată însă efecte foarte diferite: directorii și o parte dintre inspectorii cu vechime ar urma să își păstreze salariile actuale prin mecanismul de protecție, în timp ce debutanții și unele funcții administrative ar putea beneficia de creșteri directe. Spor de până la 40% pentru personalul ANAF Potrivit proiectului publicat în forma revizuită la 17 iulie 2026, angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea primi un spor de până la 40% din salariul de bază. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Beneficiul nu ar urma să fie acordat automat întregului personal. Categoriile eligibile, criteriile și procentul efectiv vor fi stabilite prin ordin al conducătorului instituției, în funcție de atribuțiile exercitate, complexitatea activității, responsabilitatea postului și contribuția angajatului la atingerea obiectivelor. Prevederea poate fi aplicată și personalului din alte structuri care desfășoară activități similare în domenii precum politica fiscal-bugetară, colectarea taxelor, controlul fiscal, combaterea fraudei, administrarea datoriei publice, gestionarea fondurilor europene sau prevenirea spălării banilor. În simulările salariale, procentul utilizat pentru fiecare angajat trebuie însă corelat și cu plafonul individual aplicabil sporurilor. Din acest motiv, chiar dacă sporul special poate ajunge instituțional până la 40%, în exemplele de calcul este folosit un procent de 30%. Bonusurile nu se vor cumula Proiectul stabilește că sporul specific nu poate fi cumulat cu toate celelalte mecanisme speciale de recompensare. Angajații care primesc deja majorări pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene sau beneficiază de stimulente distincte în cadrul ANAF nu vor putea încasa simultan mai multe bonusuri acordate pentru activități comparabile. Limitarea urmărește să evite suprapunerea beneficiilor și creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal. Premii pentru performanță, dar și penalizări Noua lege propune și un sistem de tip „bonus-malus”, prin care veniturile vor fi legate mai direct de rezultatele profesionale și de performanța instituției. Dacă indicatorii stabiliți sunt îndepliniți, instituțiile ar putea folosi pentru premiere o sumă de până la 12% din bugetul anual de salarii. În sens invers, neîndeplinirea obiectivelor ar putea conduce, în condițiile stabilite de lege, la diminuări de până la 10%. Pentru personalul implicat direct în inspecție fiscală, antifraudă sau colectarea veniturilor bugetare, acest mecanism poate deveni o sursă suplimentară de câștig. Premiile nu sunt însă venituri garantate, ci depind de indicatorii de performanță și de fondurile disponibile. Cât câștigă acum un director general În prezent, un director general, gradul II, cu studii superioare, are un salariu brut lunar de 19.482 de lei, potrivit situațiilor de transparență salarială analizate. La acesta se poate adăuga sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la maximum 300 de lei brut. Pentru salariul de bază de 19.482 de lei, venitul net indicat în documentele salariale este de aproximativ 11.397 de lei. Dacă proiectul devine lege, salariul va fi calculat pornind de la valoarea de referință de 4.100 de lei și de la coeficientul atribuit funcției. Pentru un director general, coeficientul utilizat în simulare este 2,60. Calculul salariului de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,60 = 10.660 de lei brut. Dacă se adaugă o majorare de 30% pentru complexitatea activității fiscale, rezultatul ajunge la aproximativ: 10.660 de lei + 3.198 de lei = 13.858 de lei brut. Suma este cu peste 5.600 de lei mai mică decât salariul de bază aflat în prezent în plată. Directorul nu pierde bani, dar salariul poate rămâne blocat Proiectul conține însă un mecanism de protecție pentru situațiile în care aplicarea noii grile ar produce o scădere nominală a veniturilor. Diferența dintre salariul rezultat din noua formulă și venitul actual ar urma să fie acoperită printr-o sumă compensatorie tranzitorie. În acest scenariu, directorul general nu ar coborî la 13.858 de lei brut, ci și-ar păstra venitul de 19.482 de lei. Salariul net ar rămâne, în principiu, în jurul nivelului actual de 11.397 de lei, atât timp cât regimul de taxare nu se modifică. Protecția are însă și un efect mai puțin avantajos. Salariul poate rămâne înghețat până când venitul calculat potrivit noii grile, inclusiv prin viitoarele indexări ale valorii de referință, va ajunge din urmă suma menținută în plată. Cu alte cuvinte, directorul nu pierde bani la aplicarea legii, dar nici nu beneficiază imediat de creșteri. Inspectorul superior rămâne aproape de salariul actual Situația este diferită pentru un inspector ANAF, clasa I, grad profesional superior, gradația 5. Potrivit datelor salariale analizate, acesta are în prezent un salariu de bază brut de aproximativ 11.414 lei. Adăugând sporul de maximum 300 de lei pentru condiții vătămătoare, venitul brut total ajunge la aproximativ 11.714 lei, iar salariul net este estimat la circa 6.850 de lei. În noua grilă, pentru funcția de execuție de nivel superior este utilizat în simulare un coeficient de aproximativ 2,15. Salariul de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,15 = 8.815 lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, venitul calculat ajunge la aproximativ: 8.815 lei + 2.644 lei = 11.459 lei brut. Diferența față de venitul actual de 11.714 lei este de aproximativ 255 de lei. Și în acest caz ar interveni mecanismul de protecție, astfel încât inspectorul să își păstreze venitul aflat în plată. Avantajul este că inspectorul superior se află mult mai aproape de nivelul stabilit prin noua grilă decât directorul general. O viitoare indexare a valorii de referință ar putea acoperi relativ rapid diferența, permițându-i să iasă mai repede din zona sumelor compensatorii și să beneficieze de creșteri salariale efective. Inspectorii debutanți au de câștigat Câștigătorii cei mai vizibili ai reformei ar putea fi inspectorii debutanți, care pornesc în prezent de la salarii mult mai reduse. Un inspector debutant cu studii superioare, fără vechime, are un salariu de bază brut estimat la aproximativ 4.950 de lei. Cu sporul de condiții vătămătoare, venitul total poate ajunge la aproximativ 5.250 de lei brut, ceea ce înseamnă în jur de 3.070 de lei net. Pentru această funcție, simularea folosește un coeficient de 1,35. Noul salariu de bază ar fi: 4.100 de lei × 1,35 = 5.535 de lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, rezultatul urcă la aproximativ: 5.535 lei + 1.660 lei = 7.195 lei brut. Venitul brut ar crește astfel cu aproximativ 1.945 de lei, de la 5.250 la 7.195 de lei. Salariul net ar putea ajunge la aproximativ 4.210 lei, cu peste 1.100 de lei mai mult decât în prezent. Inspectorul debutant nu ar avea nevoie de o sumă compensatorie, deoarece salariul rezultat din noua formulă este superior celui actual. El ar intra direct pe noua grilă și ar beneficia ulterior și de eventualele indexări ale valorii de referință. Arhivarul, câștigător net al reformei Creșteri directe apar și în cazul angajaților contractuali cu studii medii sau generale. Un arhivar încadrat la gradația 5 are în prezent un salariu de bază brut de 6.353 de lei. Cu sporul de maximum 300 de lei, venitul total ajunge la 6.653 de lei brut, iar salariul net este de aproximativ 3.717 lei. Pentru funcțiile administrative cu studii medii, simularea folosește un coeficient de aproximativ 1,45: 4.100 de lei × 1,45 = 5.945 de lei brut. După adăugarea unei majorări de 30%, venitul total ar ajunge la: 5.945 lei + 1.783 lei = 7.728 lei brut. Creșterea ar fi de aproximativ 1.075 de lei brut, iar salariul net ar urca la circa 4.520 de lei. Spre deosebire de directorii ale căror venituri ar fi menținute prin compensații, arhivarul ar primi o majorare efectivă încă de la aplicarea noii grile. Nemulțumirile sindicaliștilor Trecerea la o grilă unitară a fost menținută și în proiectul revizuit, în ciuda protestelor angajaților din sistemul fiscal. Sindicatele au cerut o grilă distinctă pentru administrația fiscală, coeficienți mai mari pentru funcțiile specifice și recunoașterea prin salariu a riscurilor, interdicțiilor și complexității muncii. Reprezentanții angajaților avertizează că ANAF și Autoritatea Vamală Română riscă să piardă în continuare specialiști către mediul privat. Guvernul mizează, în schimb, pe sporul de până la 40%, pe premiile de performanță și pe creșterile concentrate în zona salariilor mici. Din simulări rezultă însă o reformă cu viteze diferite: debutanții și personalul administrativ pot câștiga imediat, inspectorii cu experiență rămân aproape de nivelul actual, iar salariile unor directori vor fi protejate, dar probabil înghețate pentru o perioadă.

Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de trei ori o amendă, dar are conturile blocate
Eveniment

Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de trei ori o amendă, dar are conturile blocate

Medicul Marius Uscatu, specialist în ortopedie-traumatologie, cu o diplomă Universitară de Stat Franceză (D.I.U.) în Chirurgia Gleznei și a Piciorului, relatează pe Facebook cum s-a trezit fiica sa cu conturile blocate pentru o amendă de 30 de lei, pe care a plătit-o de trei ori. „Dacă datoria ar fi fost de 250 milioane RON (știți bine, primarele sect 3) nu m-ar fi stressat nimeni”, comenetează ironic, la propria postare, medicul Uscatu. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” „Amendă pentru preschimbarea precoce a pașaportului”, în 2023 „Definiția statului eșuat, pe scurt: 1. febr 2023, fiică-mea ia amendă pentru preschimbarea precoce a pașaportului (30 RON), amendă plătită prin ghiseul.ro; 2. august 2023...dosar de executare silită de la Sector 1, pentru aceeași amendă...apoi plătim din nou pe ghiseul.ro (n-am realizat atunci că este aceeași amendă); 3. iulie 2026: poprire pe toate conturile bancare și luat 30 RON din contul de economii ! Pentru aceeași amendă, plătită de 3 ori !   Problema este alta: trebuie să plece din țară azi și are toate conturile poprite! Banca nu lucrează, primăria nu lucrează.   Later edit: sunt realmente stupefiat de agresivitatea gratuită a multor comentarii, impolitețea adresării, lipsa logicii, neputința de a citi 3 rânduri. Incredibil. Suntem pierduți pentru multe decenii”, a relatat medicul ortoped.  În 2024, într-un interviu pentru Hotnews, el a criticat sistemul pe care el l-a denumit „UMFistan”: „Asta numesc eu UMFistan: dinastiile, nepotismul, clanurile”. „M-au sunat medici din Franța, uluiți. Ne mutăm și noi în România, mi-au spus ei, uitându-se la averea și la situația lui Cîrstoiu (...) Se poate face ca în Franța și este foarte simplu. Dar nu se vrea, pentru că sunt niște interese fabuloase, care se măsoară în miliarde de euro. Despre asta e vorba”, mai spunea el.   „Mă întreb câți medici există în Europa atât de bogați precum dr. Cîrstoiu. Doctori buni pleacă scârbiți în străinătate”, mai afirma Uscatu. 

Nazare recunoaște, cu gura lui Veștea, că ANAF e o gaură neagră, dar nu are nici un plan de reformare
Economie

Nazare recunoaște, cu gura lui Veștea, că ANAF e o gaură neagră, dar nu are nici un plan de reformare

Programul de guvernare al Cabinetului Veștea a recunoscut deschis disfuncționalități pe care mediul de afaceri și consultanții fiscali le semnalează de mult timp. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că identificarea problemelor nu este suficientă în lipsa unor soluții concrete, a unor termene clare și a unor indicatori de performanță măsurabili. Potrivit unei analize realizate de CC Tax Advisory, programul de guvernare oferă un diagnostic corect al problemelor fiscale, însă nu răspunde la întrebarea esențială: cum vor fi acestea rezolvate. ANAF, o instituție care funcționează „în silozuri” Printre principalele probleme identificate în documentul programatic se numără modul de funcționare al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), unde activitățile de control, colectare și trezorerie sunt organizate în structuri care comunică insuficient între ele. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Programul recunoaște, de asemenea, că digitalizarea fiscală nu și-a atins toate obiectivele. Deși instrumente precum E-Factura au fost prezentate drept soluții pentru combaterea evaziunii fiscale, acestea au generat costuri și sarcini administrative suplimentare pentru companii, fără a produce o reducere semnificativă a deficitului de colectare a TVA. În analiza sa, CC Tax Advisory apreciază faptul că aceste probleme sunt recunoscute oficial, însă subliniază că simpla constatare a deficiențelor nu reprezintă o reformă. Eliminarea IMCA, amânată până în 2027 Programul prevede eliminarea, începând cu anul 2027, a impozitului minim pe cifra de afaceri aplicat companiilor aflate pe pierdere. Potrivit consultanților fiscali, măsura este necesară, însă termenul stabilit ridică semne de întrebare privind disponibilitatea reală a autorităților de a implementa rapid reforme fiscale. În ultimii ani, numeroase companii au fost obligate să plătească acest impozit chiar și în situații generate de investiții, restructurări sau fluctuații sezoniere ale activității. Exit tax-ul și riscul unor noi litigii fiscale O altă măsură analizată este introducerea exit tax-ului, în conformitate cu legislația europeană. Specialiștii avertizează însă că lipsa unor reguli clare privind evaluarea activelor transferate în afara țării poate genera conflicte între contribuabili și autoritățile fiscale. În lipsa unor ghiduri detaliate, interpretările ANAF și contestările contribuabililor ar putea conduce la un val de litigii fiscale. Între prevenție și sancțiune Analiza remarcă o contradicție în filosofia fiscală a programului de guvernare. Pe de o parte, documentul vorbește despre o relație mai predictibilă și mai preventivă între stat și contribuabili. Pe de altă parte, pune accent pe înăsprirea măsurilor împotriva evaziunii fiscale. Potrivit experților, conformarea voluntară este stimulată în primul rând prin simplificarea procedurilor și prin construirea încrederii, iar măsurile punitive ar trebui să vină abia după ce infrastructura administrativă funcționează eficient. Reorganizarea ANAF, o promisiune repetată Reforma ANAF este prezentă în programele de guvernare de mai multe cicluri electorale, însă rezultatele au fost limitate. CC Tax Advisory consideră că adevăratul test al reformei nu va fi formularea unor noi obiective pe hârtie, ci modul în care vor fi ocupate funcțiile de conducere și dacă acestea vor fi atribuite prin concursuri reale și transparente. În același timp, analiza observă că programul nu conține un calendar de simplificare a Codului Fiscal și nici măsuri concrete de reducere a poverii administrative generate de sistemele de raportare digitală precum E-Factura, SAF-T sau RO e-Transport. Bonusuri pentru inspectorii fiscali și reevaluarea RO e-Transport Programul de guvernare propune și introducerea unui sistem de bonus-malus pentru angajații ANAF, în funcție de gradul de colectare a creanțelor. Experții avertizează că o astfel de abordare poate încuraja controale agresive și interpretări excesive ale legislației fiscale. Ei amintesc experiența Franței, unde un sistem similar a fost abandonat după creșterea numărului de contestații și deteriorarea calității controalelor. În ceea ce privește sistemul RO e-Transport, programul promite doar o analiză a eficienței sale, fără să precizeze dacă acesta va fi simplificat, modificat sau eliminat. Critica Corneliei Năstase Cornelia Năstase, PhD, CEO CC Tax Advisory, consideră că adevărata problemă a administrației fiscale românești nu este lipsa legislației, ci incapacitatea instituțională de a utiliza eficient informațiile pe care le colectează deja. „România colectează mai puțin decât poate nu pentru că legile sunt prea blânde, ci pentru că ANAF nu are azi capacitatea reală de a valorifica datele pe care deja le deține. Programul de guvernare recunoaște problema, și asta e o premieră. Dar reformarea unui ANAF cu 25.000 de angajați, organizat pe logica anilor ‘90, nu se face printr-un punct din program și o organigramă nouă. Se face cu oameni, cu termene și cu indicatori de performanță care să conteze pentru carierele celor care nu livrează. Altfel, riscăm să avem, din nou, cel mai bun ANAF de pe hârtie din UE.”

ANAF, între haos informatic și vânătoarea de amenzi: radiografia unei instituții aflate în criză
Eveniment

ANAF, între haos informatic și vânătoarea de amenzi: radiografia unei instituții aflate în criză

Problemele tehnice, acuzațiile de abuz și dificultatea combaterii marii evaziuni au transformat ANAF într-una dintre cele mai contestate instituții ale statului român. Criticile vin constant din partea contribuabililor, a mediului de afaceri, a consultanților fiscali și, în ultimii ani, chiar din interiorul aparatului de stat. Pentru milioane de români, ANAF nu mai înseamnă doar administrație fiscală, ci și anxietate birocratică: frica unei popriri automate, a unui server blocat înainte de termenul-limită sau a unei amenzi disproporționate pentru o eroare tehnică ori administrativă. Digitalizarea care „scârțâie” În ultimii ani, statul român a încercat să răspundă problemelor de colectare și evaziune fiscală printr-o accelerare masivă a digitalizării. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Însă, în loc să simplifice radical relația contribuabilului cu statul, noile sisteme au generat un nou val de nemulțumiri. Pentru mulți antreprenori și contabili, birocrația nu a dispărut, ci s-a mutat în online. În cursul lunii mai au explodat mai multe controverse majore în spațiul public și economic din România, care au pus sub semnul întrebării atât modul în care funcționează aparatul fiscal, cât și fiabilitatea tehnologiei utilizate de ANAF. Una dintre cele mai grave acuzații a venit din partea companiilor de consultanță fiscală, care au semnalat situații în care contestațiile unor contribuabili ar fi fost respinse cu ajutorul unor algoritmi automați de inteligență artificială. Potrivit CC Tax Advisory, sistemul informatic al ANAF ar fi generat decizii de respingere pe baza Inteligenței Artificiale, care invocau articole de lege inexistente și hotărâri judecătorești complet inventate. Comunitatea de business a acuzat instituția că a împins digitalizarea într-o zonă „absurdă și periculoasă”, în care dreptul la apărare al contribuabilului poate fi afectat de erori automate imposibil de verificat rapid. În paralel, Ministerul Finanțelor a recunoscut oficial problemele majore ale infrastructurii digitale ANAF. Contribuabilii reclamă de luni întregi blocaje frecvente, funcționare lentă și căderi repetate ale platformei Spațiul Privat Virtual (SPV). Presiunea publică a forțat autoritățile să anunțe lansarea unui nou portal informatic în semestrul al doilea al anului 2026, recunoscând indirect că infrastructura actuală nu mai poate susține volumul de date generat de sistemele e-Factura și e-TVA. Scandalul e-Factura și presiunea pe contribuabili Implementarea sistemului RO e-Factura a devenit una dintre cele mai controversate reforme fiscale din ultimii ani. Conceput inițial ca instrument pentru combaterea marii evaziuni fiscale, sistemul a provocat tensiuni puternice între Ministerul Finanțelor, ANAF și mediul economic. Una dintre principalele probleme reclamate de firme a fost incapacitatea infrastructurii tehnice de a susține volumul uriaș de date. În apropierea termenelor-limită, serverele ANAF și platforma SPV funcționează extrem de lent sau se blochează complet. În numeroase cazuri, erorile de sistem au dus la încărcarea duplicată sau chiar triplată a facturilor, firmele figurând astfel în evidențele ANAF cu venituri fictive majorate. Companiile au fost nevoite să consume timp și resurse pentru a corecta erori generate chiar de infrastructura statului. În mai 2026, Ministerul Finanțelor a admis public că site-ul ANAF este „instabil” și depășit tehnic, promițând o platformă complet nouă abia spre finalul anului. Criticile s-au concentrat și asupra termenului de transmitere a facturilor în sistem, considerat de multe firme nerealist. Dacă o companie nu reușește să încarce documentele în cele cinci zile prevăzute de lege din cauza unei defecțiuni tehnice sau a căderii serverelor, riscă amenzi care pot ajunge la zeci de mii de lei. În plus, statul a decis că factura clasică, transmisă pe hârtie sau PDF, nu mai are valoare juridică în lipsa încărcării în SPV. Astfel, firmele pot pierde dreptul de deducere a TVA inclusiv din cauza erorilor sau întârzierilor partenerilor comerciali. Raportul Curții de Conturi: erori sistemice și risc de abuz Criticile venite din mediul privat au fost amplificate de concluziile unui raport dur al Curții de Conturi a României, care a evidențiat deficiențe structurale majore în activitatea ANAF. Auditorii au formulat o „opinie cu rezerve” privind evidența veniturilor statului și fișele fiscale ale contribuabililor, semnalând erori informatice și administrative care pot genera decizii arbitrare. Potrivit raportului, ANAF emite frecvent decizii de impunere eronate, instituie popriri pentru datorii deja achitate sau refuză compensări fiscale, obligând firmele să intre în litigii de lungă durată pentru a-și demonstra nevinovăția. Curtea de Conturi a criticat și modul în care sunt realizate controalele fiscale. Auditorii au constatat că ANAF nu folosește criterii matematice și digitale clare pentru a stabili riscul fiscal al unei companii înainte de a trimite controlul. Inspecțiile nu sunt ghidate de softuri inteligente, ci sunt stabilite subiectiv. Acest lucru lasă loc comportamentelor abuzive din teren, unde inspectorii pot „alege” să hărțuiască anumite firme cu controale repetate, în timp ce marile rețele de evaziune rămân neatinse. Pentru că ANAF nu a reușit să recupereze banii de la aceste rețele volatile, instituția a mutat presiunea pe companiile stabile din economie, se mai arată în raport. Inspectorii fiscali primesc ordin să strângă bani cu orice preț, declanșând acea „vânătoare de amenzi” semnalată de sindicate și aplicând sancțiuni disproporționate firmelor oneste pentru greșeli birocratice minore. Sindicaliștii reclamă „vânătoarea de amenzi” Criticile la adresa ANAF au venit și din interiorul instituției. În octombrie 2025, Federația sindicală „Solidaritatea” a acuzat conducerea ANAF că exercită presiuni asupra inspectorilor fiscali pentru aplicarea unor sancțiuni „exemplare”. Potrivit sindicaliștilor, inspectorii ar fi obligați să îndeplinească indicatori de performanță considerați abuzivi, sub amenințarea concedierilor. Președintele Federației „Solidaritatea”, Dorin Modure, a susținut că presiunea pentru colectarea rapidă a banilor la buget riscă să transforme controalele fiscale într-o „vânătoare de amenzi” dictată administrativ și politic. Sindicaliștii au criticat inclusiv intenția de reintroducere a unor indicatori de performanță folosiți și în trecut, care ar încuraja creșterea numărului de sancțiuni aplicate. „Se pune o presiune cum nu am văzut în 25 de ani”, a afirmat Dorin Modure, susținând că inspectorilor li se cere să prioritizeze sancțiunile și colectarea rapidă a sumelor stabilite prin controale. Inspectorii preferă controalele la micii contribuabili O altă controversă majoră a fost generată chiar de declarațiile președintelui ANAF, Adrian Nicușor, care a recunoscut public faptul că inspectorii fiscali ajung să controleze mai frecvent micii contribuabili decât marile companii. În cadrul audierilor din Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, șeful ANAF a explicat că activitatea de control în cazul firmelor mici este „mult mai simplă”, iar salariile inspectorilor sunt identice indiferent de complexitatea dosarelor investigate. „Având aceeași sumă, același salariu, colegii noștri preferă să nu lucreze la mari contribuabili și să meargă către micii contribuabili”, a declarat Adrian Nicușor. Potrivit acestuia, instituția se confruntă cu o distribuție „neadecvată” a personalului și cu un deficit de inspectori specializați pentru zona marilor contribuabili. Declarațiile au alimentat percepția deja existentă în mediul economic potrivit căreia firmele mici sunt controlate și sancționate mai des, în timp ce marile mecanisme de evaziune fiscală rămân dificil de investigat. Ideea radicală: desființarea ANAF Nivelul de neîncredere acumulat în jurul instituției a făcut posibilă apariția unei propuneri radicale: desființarea ANAF. Ideea a fost lansată în septembrie 2025 de economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Economistul a susținut că instituția a devenit „complet nefuncțională” în ceea ce privește colectarea taxelor și că este nevoie de o reconstrucție radicală a administrației fiscale. Propunerea a fost respinsă rapid de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a admis însă că ANAF „a provocat foarte multă dezamăgire” și că instituția suferă de disfuncționalități majore acumulate în timp. În opinia sa, soluția nu este eliminarea instituției, ci reconstrucția și digitalizarea profundă a aparatului fiscal. Între reformă și neîncredere La aproape doi ani de la accelerarea reformelor digitale, ANAF continuă să fie percepută de o parte importantă a contribuabililor ca o instituție rigidă, birocratică și dificil de anticipat. Problemele tehnice, erorile administrative, acuzațiile privind sancțiunile disproporționate și dificultatea combaterii marii evaziuni au alimentat o relație tensionată între stat și contribuabili. Digitalizarea nu a reușit încă să simplifice semnificativ relația cu administrația fiscală. Pentru mulți antreprenori, ea a adăugat un nou strat de obligații tehnice peste o birocrație deja complicată. Iar principala provocare a reformei fiscale pare să fie nu doar modernizarea tehnologică a instituției, ci și reconstruirea încrederii dintre stat și contribuabil.

ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente
Eveniment

ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente

Un antreprenor român a descoperit recent că ANAF i-a respins contestația fiscală invocând articole de lege care nu există, hotărâri judecătorești inventate sau practici ale unor organisme internaționale inexistente, toare fiind inventate de Inteligența Artificială, AI, arată CC Tax Advisory, citând un articol din presă. „Nu este un scenariu ipotetic. Este realitatea descrisă, săptămâna aceasta, de un avocat dintr-o firmă internațională”, scrie site-ul Republica. Citește și: Miruță acuză Finanțele lui Nazare că blochează programul SAFE, care are termen-limită la 31 mai - presă Câți contribuabili au fost puși la plată urmare a unor greșeli ale AI?  „În lumina acestui caz, pur și simplu nu putem ști cât de extins este fenomenul. Poate a fost un caz singular, dar acest lucru este foarte improbabil. Iar discuția nu este doar despre folosirea AI-ului la redactarea documentelor prin care sunt respinse contestațiile contribuabililor, ci și despre folosirea AI-ului în stabilirea riscului fiscal și chiar în modul de calcul al obligațiilor pe care ANAF consideră că trebuie să le impună constribuabililor. În ultima perioadă, conducerea ANAF a vorbit despre folosirea algoritmilor și a inteligenței artificiale în analizarea volumului uriaș de date pe care ANAF le colectează. Acum, avem toate motivele să ne întrebăm despre cât de corect sunt folosite aceste noi tehnologii. Devine esențial transparența calcului de risc fiscal, pentru că nu putem să avem încredere că ANAF a calculat corect riscul unui contribuabil, sau a lăsat AI-ul să halucineze”, a comentat Cornelia Năstase, CEO la CC Tax Advisory.  CC Tax Advisory consideră că această practică constituie o încălcare a cadrului juridic european aplicabil sistemelor de inteligență artificială și a drepturilor fundamentale ale contribuabililor, și solicită ANAF, Ministerului Finanțelor și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), să inițieze de urgență o anchetă administrativă și să clarifice public în ce măsură și în ce condiții sunt utilizate sisteme AI în procedurile de soluționare a contestațiilor fiscale, dar și în ceea ce privește stabilirea riscului fiscal și a calculului deciziilor de impunere emise.

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu. ANAF și Vama, semafor roșu
Politică

Pîslaru: România riscă o penalizare de 15 miliarde euro fiindcă reformele din PNRR merg foarte greu. ANAF și Vama, semafor roșu

„La acest moment, un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. Euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR”, arată o notă aflată, azi, pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Nota este semnată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PNRR, la limita unui dezastru fără precedent: sancțiuni de 15 miliarde euro Doar două din aceste jaloane pot fi rezolvate prin hotărâri de guvern. Acestea se referă la instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI și restructurarea a trei companii de stat și contribuie la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 mld. Euro.  Executivul Bolojan fiind demis nu poate emite ordonanțe și nici nu poate iniția proiecte de lege. Alte 24 de ținte și jaloane, cu o valoare a penalizărilor de cca. 7,3 mld. Euro, sunt în sarcina ministerelor de linie și se află în diverse stadii de implementare. „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, cere Pîslaru.  Nota are o anexă care marchează cu roșu reformele cele mai dificile. În cazul ANAF, de exemplu, Comisia Europeană așteaptă „instituirea unui sistem de testare a integrității pentru personalul ANAF, inclusiv utilizarea camerelor purtate pe corp în cel puțin trei zone de operare (controlul mărfurilor, transport, HoReCa/comerț cu amănuntul)”. Un ordin al președintelui ANAF ar trebui emis până la 30 iunie.  Este în testare „includerea unei aplicații mobile dedicate care să le permită cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor privind dispozitivele fiscale”.  Un jalon de a cărei îndeplinire depind 770 milioane de euro din PNRR se referă la declarațiile de avere și presupune emiterea unei ordonanțe de urgență care să prevadă „lista persoanelor deponente și a persoanelor cu privire la care se va face publicarea declarațiilor de avere”. Și acest jalon este marcat cu roșu. Cu roșu este marcată și reforma salarizării unice, unde impactul bugetar ar trebui să fie de 7,3% din PIB - față de 8,8% în 2025 și 9,4% în 2026.   

Profitul unei firme crește cu 40% când lucrează cu statul, față de media din domeniu - ANAF
Eveniment

Profitul unei firme crește cu 40% când lucrează cu statul, față de media din domeniu - ANAF

Profitul unei firme crește cu 40% când lucrează cu statul, față de media din domeniu, a arătat, azi, șeful ANAF, Adrian Nica. El a spus că, pe de altă parte, astfel de firme nu au nici un activ, deci sunt „capăt de conductă” și urmează să intre în insolvență. Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Profitul unei firme crește cu 40% când lucrează cu statul, față de media din domeniu  „Spre exemplu, o companie care are profitabilitate lucrând cu statul de peste 40% faţă de preţul mediu, să spun aşa, de profitabilitatea medie în domeniu, are eşalonare de plată la ANAF, n-are niciun activ pe această firmă, arată clar că ea e construită să intre la un moment dat în insolvenţă cu ce datorii are. E un capăt de conductă, aşa cum îi spunem noi. Pentru ANAF devine o provocare să stabilim cine e beneficiarul real al banilor. Încercăm să facem asta în fiecare zi. Uneori ne iese, alteori nu. Nimereşti peste contribuabili oneşti şi îi asimilăm cu ceilalţi. De ce? Nu ştiu să vă răspund la asta. Cu modelul de AI definit la nivelul ANAF, internalizat, deci nu folosim un AI clasic, ne dezvoltăm unul propriu, şi sunt ferm convins că în următoarele 3 - 4 luni dumneavoastră o să vedeţi efectele benefice. Pentru cele neplăcute, vă rog să ne contactaţi”, a spus Nica. El a mai arătat că în jur de 80.000 de societăţi comerciale au datorii de 2,3 miliarde de lei la bugetul de stat, sume care nu mai pot fi recuperate pentru că firmele nu mai au cont bancar şi nu pot fi puse popriri

Mașini de lux pe firmă, folosite în scop personal: între legalitate și probleme cu ANAF
Eveniment

Mașini de lux pe firmă, folosite în scop personal: între legalitate și probleme cu ANAF

Cazurile lui Robert Dâncă, managerul Maternității „Cuza Vodă” din Iași și Costel Grojdea, șeful ITM Iași, readuc în prim-plan o practică frecventă: utilizarea mașinilor înregistrate pe firmă în scop personal. Mașini pe firmă folosite în scop personal În situația în care beneficiarul nu este asociat în firmă, sunt necesare acte justificative între părți, mai ales dacă societatea își deduce cheltuielile și TVA-ul aferent autoturismului. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Un caz similar este cel al lui Costel Grojdea, surprins la volanul unui Lamborghini Urus înregistrat pe firmă, despre care a susținut că i-a fost pus la dispoziție temporar. Astfel de situații pot intra în atenția ANAF dacă utilizarea nu este corect încadrată fiscal și transparent justificată, diferența dintre legal și sancționabil fiind dată de documente și scopul real al folosirii mașinii. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră