marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: anaf

63 articole
Investigații

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați. Ion Cupă, secretarul general adjunct al ANAF și fost șef al Autorității Vamale Române, a fost iertat de procurorii DNA, deși le-ar fi cerut subalternilor săi, adică vameșilor corupți, să-i plătească o factură de 2.000 de euro pentru hainele de lux pe care le comandase de la firma CANALI. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția - de PMP La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că Ion Cupă nu are nici o calitate în dosarul de corupție al vameșilor șpăgari. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a refuzat să comunice ce atribuții are Ion Cupă ca secretar general adjunct al ANAF, dar și dacă a luat vreo măsură împotriva acestuia. Adjunct la Fisc, cerut de PSD șef la Vămi Pesedistul Adrian Câciu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, l-a numit pe Ion Cupă în funcția de secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Se întâmpla în iulie 2022. Ulterior, filiala PSD Mehedinți, condusă de Aladin Georgescu, i-a transmis o depeșă ministrului Adrian Câciu prin care îl informa că social – democrații îl recomandă și îl susțin pe Ion Cupă pentru funcția de președinte al Autorității Vamale Române. Ministrul Câciu a luat recomandarea și s-a dus la premierul Nicolae Ciucă, căruia i-a cerut să-l numească pe Ion Cupă pe funcția solicitată de PSD. Ordinul a fost executat: premierul Ciucă a emis decizia în data de 30 mai 2023. Ceea ce nu știa Ion Cupă la preluarea mandatului de președinte al Vămii era faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi filau pe mai mulți vameși corupți din subordinea sa. Printre aceștia se afla și Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București. Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați Interceptările din dosarul de corupție arată că, pe 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul lui împreună cu patru subalterni și cu evazionistul Cătălin Bucura. Vameșul Paul Petrof și-a exprimat nemulțumirea față de cei prezenți în biroul său că trebuie să suporte mai multe cheltuieli făcute de Ion Cupă, șeful Autorității Vamale. Cea mai recentă cheltuială atunci era legată de plata unor articole de îmbrăcăminte de lux: costum, cămașă, pantofi, fular și curea. Valoarea cumulată a acestora era de aproximativ 2.000 de euro. Vameșii Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu i-au sugerat, apoi i-au cerut afaceristului evazionist Cătălin Bucura să suporte o parte din costuri. Evazionistul nu voia să apară pe cameră "Acesta (Bucura - n.r.) își arată disponibilitatea să remită suma de 5.000 de lei, dar solicită să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. De asemenea, din aceste discuții reiese că Bucura Cătălin („Nepotu”) a mai contribuit cu sume de bani în favoarea lui Petrof Paul sau/și a lui ION CUPĂ („Păduraru”) (acest aspect reiese din indicarea de către Petrof Paul pe o hârtie a unor sume de bani, afirmând către Stamatescu Răzvan Cosmin: i-am arătat ce-ai făcut tu. RĂZVAN, ți-am arătat ce-a făcut el ieri? – indicând biletul din mână)", susțin procurorii DNA, potrivit referatului de reținere din speță. DNA a "uitat" complet de Cupă Vameșii corupți au fost reținuți, apoi arestați la jumătatea lunii februarie a acestui an. Între timp, Ion Cupă a revenit pe funcția de secretar general adjunct al ANAF. DeFapt.ro a solicitat DNA să comunice ce acuzații i se aduc lui Ion Cupă, în contextul în care acesta a abuzat de funcție pentru a beneficia de diverse foloase necuvenite de la subalternii săi și evazioniști. În răspunsul sec primit de la DNA se menționează că "în acest moment, persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată". Cupă și Boloș, no comment Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Ion Cupă în legătură cu mențiunile făcute cu privire la persoana sa de procurorii anticorupție în referatul de arestare al vameșilor corupți, dar Cupă nu a răspuns. DeFapt.ro a solicitat în plus un punct de vedere oficial din partea ministrului Marcel Boloș, în subordinea căruia se află ANAF, respectiv Ion Cupă. Nici ministrul Marcel Boloș nu a vrut să răspundă.

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați (sursa: gds.ro)
Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici (sursa: Facebook/Ion Cupă)
Investigații

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici. Pesedistul Ion Cupă, actual secretarul general adjunct al ANAF, a strâns o avere greu de justificat de pe urma funcțiilor publice în ultimii 20 de ani. Are două vile de 473, respectiv de 434 metri pătrați, plus șase terenuri intravilane în județele Mehedinți și Gorj. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști În anul 2020, a contribuit la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară cu peste 560.000 lei, iar soția cu aproape 284.000 lei, deși în conturile familiei se aflau doar 270.000 lei. Mai mult, declarațiile soțiilor Cupă sunt contradictorii. El susține că s-a împrumutat 100.000 de euro, în timp ce soția lui susține că împrumutul a fost de doar 115.000 lei. Deși a strâns o avere colosală de pe urma funcțiilor publice, Ion Cupă le cerea vameșilor corupți din subordinea sa să-i achite hainele de lux comandate de la magazinul Canali, conform informațiilor menționate de procurorii DNA într-un dosar de corupție. PDL, PNL, PMP, ALDE, PSD Ion Cupă este unul dintre cei mai discreți și influenți funcționari publici ai statului român, care a reușit să combine politica cu funcția publică în ultimii 20 de ani. La adăpostul anonimatului politic, a reușit să strângă o avere impresionantă. A intrat în câmpul muncii în 1994, ca economist la Energoconstrucția. De acolo, a plecat în anul 2000 pe funcția de contabil șef la Hidroelectrica Orșova. Cinci ani mai târziu, a fost numit director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți. În 2009, a fost mutat șef peste Finanțele Publice din județul Gorj. A jonglat între cele două județe până în decembrie 2012. Atunci când a fost ales deputat de Gorj pe listele PDL, apoi a trecut la PNL. De la liberali, a trecut la Mișcarea Populară, partid care l-a făcut deputat de Dolj, apoi la ALDE. Acum a trecut în tabăra PSD Mehedinți, filială condusă de Aladin Georgescu. Soția lui Ion Cupă, Ramona Cupă, este președinta filialei PMP Mehedinți și vicepreședinte al Consiliului Județean Mehedinți. Ea candidează din partea Alianței Drepte Unite pentru funcția de președintă a Consiliului Județean Mehedinți, deși soțul ei este susținut pesedistul Aladin Georgescu. Șef la Vămi, subordonații îi plăteau costumele scumpe Numele lui Ion Cupă este menționat în ordonanța de reținere a vameșilor corupți de la Autoritatea Vamală Română, în fruntea cărora se afla vameșul Paul Petrof. Din interceptările aflate în dosarul de corupție rezultă că Paul Petrof se văita că trebuie să achite aproape 2.000 de euro pentru hainele de lux comandate de șeful său. Adică de Ion Cupă. Vameșul a făcut rost de jumătate din sumă de la evazionistul Cătălin Bucura. Pentru a vedea cât este de bogat Ion Cupă, DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de acesta în ultimii opt ani. În declarația de avere din 2016, Ion Cupă a menționat că pe numele său se află o vilă de 473 mp și două terenuri intravilane în Drobeta Turnu Severin. Nevasta, trei slujbe la stat Împreună, soții Ion și Ramona Maria Cupă au cumpărat un teren intravilan de 2.500 mp în Târgu Jiu. Pe atunci, în conturile comune ale celor doi soți se aflau în jur de 30.000 lei. Dar ei aveau și datorii de 46.000 de euro la BRD și 29.000 de euro către o persoană fizică. Împrumutul de la persoana fizică a fost luat în 2007 și trebuia returnat în 2032. Cei doi soți aveau venituri cumulate de aproape 100.000 de lei anual. Indemnizația de parlamentar a lui Ion Cupă era de peste 60.000 lei, iar restul banilor erau câștigați de Ramona Cupă de pe urma salariilor primite de la Spitalul Motru, de la Apele Române Mehedinți, de la Spitalul Județean Mehedinți și de la Terra Sat Severin. Împrumuturile, declarate diferit în familie Patru ani mai târziu, în iunie 2020, familia Cupă avea în conturi în jur de 270.000 lei. Ulterior, Ion Cupă a declarat sub semnătură că s-a împrumutat cu 100.000 de euro și 100.000 de lei de la două persoane fizice. Soția lui a menționat, însă, că împrumuturile au fost de 115.000 lei și 100.000 lei. Nu se știe care din cei doi soți a mințit în declarațiile de avere. Cei doi au contribuit masiv la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, în contextul în care ea candida pentru funcția de consilier județean, iar el, pentru cea de parlamentar. De exemplu, Ion Cupă a contribuit la campania electorală din septembrie 2020 cu 437.000 de lei, echivalentul salariului său de deputat pe o perioadă de trei ani. Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici Ce nu a menționat Ion Cupă în declarația sa de avere este faptul că și soția lui, Ramona Maria Cupă, a contribuit la campania electorală cu alți 150.000 de lei. Declarațiile de avere ale soților Cupă menționează și contribuția financiară la alegerile din decembrie 2020. Ion Cupă a menționat că el și soția sa au contribuit fiecare cu câte 133.800 de lei. Adică 267.600 lei. Tot el a mai declarat contribuții la campania electorală (de la trei persoane fizice) de 346.000 lei, care nu apar și în declarațiile de avere ale Ramonei Maria Cupă. În total, familia Cupă și susținătorii lor au contribuit la campaniile electorale ale PMP cu puțin peste 1,2 milioane lei. Sponsorizările politice ale familiei Cupă (sursa: integritate.eu) O vilă enormă, cumpărată după alegeri Ramona Maria Cupă a câștigat în urma alegerilor din 2020 funcția de consilier județean în Mehedinți, iar ulterior a devenit vicepreședinte al Consiliului Județean. iar soțul a preluat o funcție de consilier superior la ANAF Gorj. Tot în anul 2021, familia Cupă a cumpărat o vilă de 434 mp și trei terenuri în județele Gorj și Mehedinți. Contribuțiile din campania electorală au fost returnate de Autoritatea Electorală Permanentă. Conform declarației de avere din iunie 2022, lui Ion Cupă i s-a restituit suma de 869.400 lei. Soția lui, Ramona Maria Cupă, a primit înapoi suma de 283.800 lei. În total 1,153 milioane lei. Mai puțin cu 50.000 de lei față de cât au declarat soții Cupă că au cheltuit în campania electorală. Sute de mii, date cu împrumut Ce a făcut familia Cupă cu bani returnați de către AEP? Conform declarației de avere al lui Ion Cupă, a fost împrumutată firma familiei cu suma de 508.063 lei. Alți 90.000 de euro au fost împrumutați unui anume "Cupă Ion", probabil tatăl fostului parlamentar. Împrumuturile au fost acordate în contextul în care familia Cupă avea de returnat 100.000 de euro împrumutați în 2020. Chiar și cu o asemenea datorie, familia Cupă a menționat în anul 2023 că a cumpărat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor în cuantum de 39.000 de euro și 200.000 de lei. În timp ce în conturi mai avea în jur de 130.000 lei.

Suma uriașă pe care statul trebuia să o recupereze de la Radu Mazăre Foto: Libertatea
Eveniment

Suma uriașă pe care statul trebuia să recupereze de Radu Mazăre

Suma uriașă pe care statul trebuia să o recupereze de la fostul primar PSD Radu Mazăre, recent eliberat din închisoare: este mai mare decât două spitale ridicate de „Dăruiește Viața”. ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer cu circa 50 de milioane de euro, prejuduciul generat de infracțiunile lui Mazăre este estimat la 114 milioane de euro. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea prin ordonanță președințială ștergerea a trei articole. Urmează acum procesul pe fond De recuperarea acestei sume trebuia să se ocupe Direcţia Generală de Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul ANAF. Acum câteva zile, Tribunalul București a suspendat executarea prejudiciului pe care trebuie să-l plătească Dan Voiculescu, după condamnarea din dosarul ICA. Dan Voiculescu și complicii săi mai au de achitat circa 50 de milioane de euro din prejudiciul de 60 de milioane de euro. Suma uriașă pe care statul trebuia să o recupereze de la Radu Mazăre În dosarul retrocedărilor ilegale, prejudiciul a fost de 114 milioane de euro. Dosarul Retrocedărilor vizează retrocedarea mai multor zeci de mii de metri pătrați de terenuri în Constanța și Mamaia, în timpul administrației Radu Mazăre, retrocedările în cauză fiind apreciate ca nelegale de către judecători, la finele procesului penal. Însă, în 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins unul din dosarele în care administrația Vergil Chițac a cerut recuperarea prejudiciilor cauzate municipiului Constanța în urma Dosarului Retrocedărilor. „Deși pare greu de crezut, statul român și UAT Constanța nu s-au constituit niciodată în parți civile și nu au solicitat despăgubiri în acest dosar. Abia în 2021, Primăria Constanța a deschis mai multe procese civile, prin care încearcă recuperarea a 20 de milioane de euro de la ”defuncta administrație”. Acțiunile au fost respinse aproape pe linie, pe motiv că cererile au fost depuse mult prea târziu, iar termenul legal de prescripție de trei ani a trecut”, scria Fanatik, în februarie 2023. „Nici reclamanta (UAT Constanța), în calitate de parte vătămată, și nici Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de parte vătămată, nu s-au constituit părți civile (aspect reținut și de Înalta Curte de Casație și Justiție – in Decizia penala nr. 32/A/2019 – f. 359). (…) Astfel, s-a reținut că, în baza adresei nr.29/P/2005 din 19.02.2008, însoțite de documente justificative, Ministerul Economiei și Finanțelor a fost încunoștințat asupra tuturor situațiilor de fapt care au dus la cauzarea prejudiciului. În mod absolut nejustificat, Ministerul Economiei și Finanțelor nu a răspuns (vol.95, f. 329-331)”, se arată în motivare. Ministru era, la acel moment, liberalul Varujan Vosganian. În dosarul Polaris, DNA a acuzat un prejudiciu de 200 milioane lei, iar instanța a confiscat de la Mazăre şi Sorin Strutinsky a câte 3,4 milioane de lei.

Viața relaxată a lui Dan Voiculescu, după pușcărie Foto: Blog Dan Voiculescu
Politică

Viața relaxată a lui Dan Voiculescu, după pușcărie

Viața relaxată a lui Dan Voiculescu, după pușcărie: publică la editura Academiei, călătorește prin lume, ultima sa deplasare fiind la Praga, la finala campionatului mondial de fotbal, și studiază teologia, pe care a și absolvit-o, evenimentul fiind mediatizat puternic de Antena 3. Citește și: Pesedistul care conduce sindicatul Metrorex recunoaște că noile autobuze și troleibuze STB aduse în mandatul lui Nicușor Dan golesc metroul, care circulă tot mai prost În acest timp, ANAF recuperează din prejudiciul de 60 de milioane de euro din dosarul ICA strict o parte a pensiei lui Dan Voiculescu. DeFapt.ro a calculat, acum un an că recuperarea furtului din dosarul ICA, în care Voiculescu a fost condamnat la zece ani de pușcărie, va dura spre 1.000 de ani. Viața relaxată a lui Dan Voiculescu, după pușcărie În acest timp, Dan Voiculescu se bucură din plin de viață. La final de mai a plecat la Praga, la finala campionatului mondial de hochei. „Ocazie bună pentru a trăi sentimentele de demnitate, onoare și curaj ce caracterizează acest sport bărbătesc”, a scris el, pe blogul său. Tot pe blog, el scrie despre „iubirea celor doi cățeluși”: „O iubire caldă, o privire sinceră și un oftat care îți rupe sufletul când sunt mângâiați” În noiembrie 2023, Editura Academiei i-a reeditat cartea „Umanismul pragmatic” În iulie 2023, a depus jurământul de teolog al Bisericii Ortodoxe. În martie 2023, scria că „introducea” cu greu bomboane Mon Cheri în pușcărie. Dan Voiculescu nu va mai plăti nici un leu din zecile de milioane de euro furați în dosarul ICA, a decis justiția română: Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul acestuia.

Dan Voiculescu nu va mai plăti zecile de milioane de euro furați
Politică

Dan Voiculescu nu va mai plăti zecile de milioane de euro furați

Dan Voiculescu nu va mai plăti nici un leu din zecile de milioane de euro furați în dosarul ICA, a decis justiția română: Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul acestuia, scrie G4Media. Statul trebuie să recupereze de la acesta și de la complicii săi 60.482.615 euro. Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, până în august 2023, ANAF a recuperat în dosarul ICA suma de 41.647.264 de lei, adică puțin peste nouă milioane de euro. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Condamnat la zece ani de pușcărie, Dan Voiculescu a executat doar trei. Dan Voiculescu nu va mai plăti zecile de milioane de euro furați „În temeiul dispoziţiilor art.460 alin.1 C.proc.pen. dispune suspendarea executării sentinţei penale nr. 701/26.09.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr.888/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia II Penală, în dosarul nr.25497/3/2012**”, se arată în decizia publicată pe portalul instanțelor. Decizia nu este definitivă. Tot G4Media scrie în februarie 2024 că judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul București a admis în principiu cererea de revizuire a verdictului final de condamnare din dosarul fostului turnător la Securitate Dan Voiculescu, fondatorul trustului Antena, formulată de unul dintre inculpații condamnați, fostul șef AVAS Jean Cătălin Sandu, potrivit portalului Tribunalului București. DeFapt.ro a scris în august 2023 că „în timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani”. Problema este că, în ultimii ani, ritmul recuperării acestui prejudiciu este extrem de lent: În iulie 2017, prejudiciul recuperat era de 39.130.106 lei. În mai 2019, au fost recuperați 41.043.108 lei Până la 7 iulie 2020, suma recuperată era 41.437.292 lei, adică 8,5 milioane de euro În 2021, se ajunsese la 41.466.768 de lei În februarie 2023, era 41.507.706 lei În august 2023: 41.647.264 Deci, în patru ani, din 2019, ANAF a recuperat în acest dosar 600.000 de lei, adică 120.000 de euro, respectiv o medie de 40.000 de euro pe an. În acest ritm, în circa 1.000 de ani prejudiciul va fi recuperat integral. Dacă luăm ca punct de pornire anul 2017, când PSD a ajuns la putere, durata ar fi ceva mai scurtă doar vreo 5-600 de ani.

Declarația unică ANAF (formular 212) - explicații (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Declarația unică ANAF (formular 212) - explicații

Declarația unică ANAF (formular 212) - explicații. Mai sunt câteva zile până când mai poate fi depusă la ANAF Declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (Formular 212). Declarația unică ANAF (formular 212) - explicații Dar mulți români care obțin pe lângă salariu și venituri din activități independente, cum ar fi venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din chirii ori dobânzi bancare, încă nu știu dacă se află printre cei care trebuie să completeze un astfel de document sau nu. Citește și: Primarul pesedist care-l adula pe Ceaușescu a comis un accident și a fugit de la fața locului Neclaritățile vin și pe fondul modificărilor legislative din acest an, fiind reguli noi pentru calculul acestor venituri; cu efecte însă în 2025, an în care se vor declara veniturile pe 2024. Iată câteva lămuriri de la Ministerul Finanțelor și, suplimentar, de la Corina Mîndoiu, partener în cadrul EY România, specializată în zona impozitului pe venit și contribuții sociale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoriile lui Robert Negoiță către statul român Foto: Secunda TV
Eveniment

Datoriile lui Robert Negoiță către statul român

Datoriile lui Robert Negoiță către statul român, mai mari decât costurile spitalului construit de „Dăruiește Viața”: ultima declarație de avere, depusă la 27 aprilie 2024, arată că acesta are de plătit către ANAF și diferite primării uriașa sumă de circa 278 de milioane de lei, adică peste 55 de milioane de euro. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Presa a relatat că președintele PSD, Marcel Ciolacu, ar avea o legătură sentimentală cu Sorina Docuz, fosta soție a lui Robert Negoiță. Fostul ministru PSD de Finanțe Orlando Teodorovici a susținut chiar că Ciolacu ar avea un copil cu aceasta. Citește și: Înregistrări șocante în care o asistentă ATI de la Pantelimon îi spune directoarei cum au fost uciși 20 de pacienți în 48 de ore: „Le-au pus ser fiziologic, în loc de Nora” ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit, din donații, un spital pentru copiii bolnavi de cancer care a costat circa 50 de milioane de euro. Datoriile lui Robert Negoiță către statul român Cea mai mare datorie a lui Negoiță este către ANAF, de 273.221.425 lei, în creștere față de anul precedent, când era puțin sub 269 de milioane de lei. În declarația de avere el explică faptul că se judecă cu ANAF în legătură cu această datorie, litigiul fiind suspendat în faza procedurii prealabile. Datoria către ANAF era de 202 milioane de lei în anul fiscal 2011, potrivit declarației de avere din 2012. Însă primarul Sectorului 3, care acum candidează pentru PSD, are o datorie de peste 688.000 de lei către Sectorul 4, condus de pesedistul Dumitru Băluță, în creștere cu circa 30.000 de lei față de anul precedent. Numai 21.000 de lei datora Negoiță acestei primării în 2011. Și datoria către primăria Voluntari, condusă de pesedistul Florentin Pandele, a ajuns la circa 478.000 de lei, de la 462.000 de lei. Ea era de doar 168.019 lei în 2011. Citește și: Decizie scandaloasă a justiției: fiii „vrăjitoarei” Sidonia, suspecți într-o crimă brutală, eliberați din arest! „Vrăjitoarea” a dat o petrecere cu sute de invitați După ANAF, cea mai mare datorie a lui Negoiță este către primăria Popești leordeni, condusă de pesedistul Iacob Petre, de 3,7 milioane de lei, și aceasta în creștere cu circa 100.000 de lei. Era de peste două milioane de lei în 2011.

„Urlăm la lună, oameni buni!”, spune Valentina Saygo despre haosul coordonat de Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

„Urlăm la lună, oameni buni!”

Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, descrie haosul impozitării „speciale” a caselor mai scumpe de 500.000 euro: „Urlăm la lună, oameni buni!”. Acest impozit trebuia aplicat de la 30 aprilie, dar, în ultima zi, el a fost amânat, prin ordonanță de urgență, pentru 30 septembrie. Ordonanța prevede și că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie să stabilească, până pe 30 mai, modelul și conținutul declarației privind taxa pe lux. Valentina Saygo arată cum răspundeau funcționarii ANAF când erau întrebați în legătură cu această declarație. Citește și: În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente „Urlăm la lună, oameni buni!” „Săptămâna patimilor a continuat și azi, după ce ieri s-au băgat dracii în declarația de trezorerie pentru ONG-uri, noroc că e scurtă. Aproape gata! Azi a fost termenul pentru declarația pentru impozit special persoane fizice, cu dețineri rezidențiale peste 500.000 euro. Colegele mele au început să sune la ANAF, de "plictiseală", să-i întrebe de sănătate și au fost trimise la plimbare, că s-aștepte! Rămăseseră 2 zile lucrătoare, iar serverul gâfâia! Nu vă zic ce se întâmplă pe e-Transport, că vă urcați și voi pe pereți! Au revenit cu telefoanele luni, cam așa: am să mă interesez, revin imediat... hold peste zece minute... interesată a rămas! Următoarea a zis că ea nu știe! A treia a urlat și a închis telefonul în nas! Dupa care iese sinitrul Marcelică de la Finanțe, omul care ar fi trebuit să încaseze banii, și declară că nu e gata formularul, că habar nu au valoarea de impozitare și să revenim pe la toamnă! Azi, oameni buni! Azi! În ziua termenului! Azi! În ce țară trăim??? Ce fac Ăștia cu noi? Urlăm la luna, oameni buni!!!”, a scris Saygo, pe Facebook, la 30 aprilie. „După cum se cunoaşte, pentru clădirile mai mari de 2,5 milioane lei şi mijloacele de transport cu o valoare de peste de 375.000 lei, impozitul de 0,5% era un impozit cu termenul scadent pentru 30 aprilie, iar în acest context pentru a avea acces la aceste categorii de informaţii pe care le-am menţionat, dar şi pentru a putea continua ceea ce înseamnă sistemul informatic necesar pentru acest tip de impozit, termenul s-a amânat până pe data de 30 septembrie 2024”, a spus Boloș, la 30 aprilie. Citește și: Probabil cel mai bogat candidat la Parlamentul European: are milioane de lei în conturi și investiții și locuiește într-un adevărat palat

Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală

Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală. Firmele cu activitate în domeniul construcțiilor și al materialelor de construcții se află în vizorul inspectorilor ANAF și sunt cel mai des controlate. Constructorii și producătorii agroalimentari, evaziune fiscală Argumentul: prezintă un grad de risc ridicat la evaziune fiscală, la fel și firmele care produc și comercializează mărfuri agroalimentare, după cum reiese din Raportul de Performanţă al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi pe anul 2023. Citește și: Rafila, acuzații insidioase împotriva celor care au construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer: „Eu acord prezumţia de bună credinţă”. Răspunsul dur al Oanei Gheorghiu De pe urma inspecțiilor fiscale parțiale la firmele locale cu activitate în aceste domenii, inspectorii fiscali au strâns anul trecut peste 60 mil. lei, echivalentul sumei de 12,1 mil. euro. Alte sectoare cu probleme similare includ transporturile, exploatarea și prelucrarea lemnului, turismul, producția și comercializarea de alcool și băuturi alcoolice, precum și producția și vânzarea de produse energetice, potrivit documentului DGRFP Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber

Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber. Consilierul PSD (din județul Neamț) Florin Adrian Hopșa, antreprenor cu o firmă în faliment înregistrată în județul Iași, nu scapă prea ușor de ANAF. Șef RAR, evaziune fiscală cu Uber Agenția Județeană a Finanțelor Publice a deschis un proces pe numele politicianului, pe care îl vrea răspunzător, în calitate de beneficiar real al SC Uber Nord Est, pentru o datorie de 8.428.725 lei. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Alături de Hopșa, citat ca pârât în procesul de antrenare a răspunderii este și Marius Constantin Ifrim, administratorul companiei falimentare de transport. Florin Adrian Hopșa, care este și șeful RAR Neamț, este unicul asociat al Uber Nord Est SRL. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Acum, Ion Cupă, fostul șef, e adjunct ANAF (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați

Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați. Ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fostul șef al Vămilor și actualul secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, i-a cerut subalternului său corupt, vameșul Paul Petrof, să-i plătească o notă de plată de aproape 2.000 de euro pentru hainele pe care le comandase de la CANALI. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României Ca orice vameș care se respectă, Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, i-a cerut la rândul său evazionistului Cătălin Bucura, trimis în judecată pentru o evaziune fiscală de 51 milioane lei, să suporte jumătate din nota de plată. Informațiile apar în dosarul de corupție al vameșilor de la Direcția Regionala Vamală București arestați preventiv pentru 30 de zile, dar până în prezent traseistul Ion Cupă nu a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție. Relevant la această speță este traseul șpăgilor în Autoritatea Vamală Română. Hainele șefului Vămii, plătite de subordonați Ion Cupă a condus Autoritatea Vamală Română în perioada iunie 2023 – ianuarie 2024. În timpul mandatului său de președinte cu rang de secretar de stat, Ion Cupă a fost prins în mrejele corupției. Informațiile apar în referatul de arestare al vameșilor corupți de la Direcția Regională Vamală București, conduși de vameșul șef Paul Petrof. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori La data de 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul său împreună cu subalternii Răzvan Cosmin Stamatescu, Marius Maris, Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu. Ulterior, în birou a venit și controversatul afacerist Cătălin Bucura. În timpul discuțiilor, Paul Petrof se plângea subalternilor săi și afaceristului Cătălin Bucura că trebuie să "suporte" mai multe cheltuieli făcute de către șeful său, președintele Ion Cupă, poreclit "Păduraru'". Ultima notă de plată pe care urma să o achite era în cuantum de 9.496 lei, adică în jur de 2.000 de euro, pentru hainele comandate de președintele Ion Cupă: un costum, o cămașă, pantofi, fular și curea. Toate, de la CANALI. "Nepotu'" a cotizat cu 5.000 de lei Vameșul șef Paul Petrof și subalternul său Răzvan Cosmin Stamatescu i-au cerut direct afaceristului Cătălin Bucura, zis "Nepotu'", să contribuie la nota de plată cu suma de 5.000 de lei. Conform anchetatorilor, Cătălin Bucura a fost de acord să plătească jumătate din valoarea hainelor comandate de Ion Cupă, dar a impus o singură condiție: să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. "De asemenea, din aceste discuții reiese că BUCURA CĂTĂLIN (

Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu Foto: Ziaristii.com
Eveniment

Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu

Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 47 de lei pe zi, are salariu mai mare decât Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, Emil Boc, primar al Clujului, sau Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6. Citește și: Simona Halep, datorii enorme, de peste 12 milioane de euro, după ce a intrat în afaceri acum un an, la patru luni după ce a fost suspendată Recent, Robert Negoiță a declarat că el trăiește cu 46 de lei pe zi, cu care ar cumpăra două pâini, două sticle de lapte, o caserolă cu humus și una cu fasole bătută. „Mănânc puțin și foarte simplu. (…) Pare puțin credibil, dar cei care mă cunosc știu modul meu de viață”, a spus Negoiță. Robert Negoiță are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, arată că a încasat un salariu net anual de 185.736 de lei. Sectorul pe care-l administrează are circa 550.000 de locuitori. Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, a încasat în 2022, doar 164.631 de lei. Județul Bihor are ușor peste 550.000 de locuitori. Emil Boc, primarul Clujului, a avut un salariu anual, în 2022, de 164.465 de lei. Orașul are circa 290.000 de locuitori. Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, a încasat, în 2022, net, 164.268 de lei. Acest sector are circa 330.000 de locuitori. Spre deosebire de cei trei administratori locali din PNL, Robert Negoiță are o avere uriașă: el deține, printre altele, aproape 10 hectare de teren agricol în apropiere de București și patru case. Pe de altă parte, el are o datorie de 268 de milioane de lei la ANAF. Din declarațiile sale de avere se poate observa că datoriile lui Negoiță la ANAF au crescu de la an la an: în 2016 erau de 234 de milioane de lei, în 2020 ajunseseră la 250 de milioane, iar în anul fiscal 2022 erau la nivelul maxim de 268 de milioane de lei.

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL (sursa: Facebook/PNL Neamt)
Investigații

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL

Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL. Peste 7,2 milioane de lei este suma pe care firma deținută integral de Florin Adrian Hopșa, Uber Nord Est SRL, o datorează ANAF. Șeful RAR țepar ANAF, membru PNL Firma este în insolvență acum și nu are bunuri care să acopere suma imensă pe care Fiscul o are de recuperat. Citește și: VIDEO Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF Florin Adrian Hopșa este șeful reprezentanței Registrului Auto Român din județul Neamț. Unde a ajuns cu susținerea PNL, partid al cărui membru este. Citește și: EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări Același partid l-a făcut și consilier județean la Neamț. Declarația de avere depusă în 2023 în această calitate arată că Hopșa a câștigat, în 2022, 13.707 lei din "pariuri sportive". Șeful RAR Neamț menționează în declarația de interese că deține Uber Nord Est SRL.

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Foto: ICCJ
Justiție

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor salarii mari

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare: potrivit unei note informative, nesemnate și neasumate, obținută de DeFapt.ro, luni a avut loc o întâlnire între procurorul general, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și procurorii și judecătorii din CSM. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Întâlnirea a avut loc la inițiativa președintelui CSM. Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Potrivit acestei note, magistrații vor o nouă creștere de salarii, în timp ce ministerul Justiției le oferă doar „menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat”. În plus, magistrații sunt nemulțumiți de limitele impuse de ANAF la decontarea chiriilor. „Grupul de lucru a propus chirii realiste și adecvate cuantumului existent în piață, în timp ce datele comunicate de ANAF (si prezentat de presedinta ICCJ) cu privire la cuantumul mediu al chiriilor este unul care nu este mulțumitor”, se arată în nota obținută de DeFapt.ro. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Presa a scris în repetate rânduri despre magistrații care locuiesc la marginea unui oraș mare, dar încasează bani pentru chirie. DeFapt.ro a relatat, acum câteva zile, despre averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară, Poelincă Liliana Sănduța, care, deși avea vilă în Mogoșoaia, încasa sume uriașe pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe”. Locuiesc la marginea Bucureștiului, dar vor mai mulți bani de chirie Ce pretenții au ridicat magistrații, la întâlnirea secretă de luni, potrivit documentului obținut de DeFapt.ro: „Președinta ICCJ și procurorul general, participanți ieri la ședința COMS alături de ministra justitiei si presedinta CSM, au afirmat ca ministra justitiei nu este de acord cu majorări salariale, ci doar cu menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat. Grila de salarizare propusa de CSM așeza sistemul judiciar, din punct de vedere al salarizării, la locul cuvenit și presupunea o majorare a salariilor peste nivelul neplafonat. Membrii secțiilor pentru judecători și procurori nu au fost de acord cu menținerea salariului doar la nivelul neplafonat actual și s-a convenit invitarea ministrei justitiei, de altfel membru de drept al CSM, la ședința de plen de joi pentru o discuție lămuritoare” „Presedinta ICCJ și procurorul general au afirmat că există certitudinea ca și pentru lunile următoare, începând cu salariile pe ianuarie, se vor achita salariile neplafonate. Președintele ICCJ și procurorul general au susținut cu fermitate faptul ca salariile vor fi încasate neplafonat pe viitor, începând cu luna ianuarie. Faptul ca în buget nu sunt sume decât pentru 9-10 luni nu este un impediment, au afirmat președinta ICCJ și procurorul general, intrucat în aproape niciun an nu s a alocat tot fondul de salarii de la începutul anului” În plus, deja sunt discuții legate de viitoarea lege a salarizării magistraților. Participanții la discuția de luni au arătat că nu este clar „cum se va înlătură diferența de salarizare dintre procurorii DNA și DIICOT și judecătorii care judeca astfel de cauze”.

Șef RAR, țeapă ANAF cu Uber (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șef RAR, țeapă ANAF cu Uber

Șef RAR, țeapă ANAF cu Uber. Misiune imposibilă pentru Administraţia Finanţelor Publice Iaşi, care trebuie să recupereze peste opt milioane de lei de la SC Uber Nord Est. Șef RAR, țeapă ANAF cu Uber Firma îi aparţine lui Florin Adrian Hopşa, şeful filialei Neamţ a Registrului Auto Român. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei Supervizor.ro, platforma care supraveghează firmele cu datorii la stat, se referă la datoria companiei de transport ca la o "ţeapă trasă Fiscului". Și arată că "lichidatorul judiciar MARKA’S (Simona CHIRILĂ) ignoră sau nu cunoaşte Decizia nr. 14/2022 a ÎCCJ… şi afirmă cu seninătate că nu deţine probe în vederea susţinerii unei acţiuni privind antrenarea răspunderii". Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră