vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: anaf

119 articole
Eveniment

Sponsorii PSD, suspiciuni de spălare de bani, dar AEP nu face schimb de date cu ANAF - Ioniță, EFOR

Sponsorii PSD, suspiciuni de spălare de bani, dar AEP nu face schimb de date cu ANAF: „Firma unui băiat deosebit de bazat, cu cârciumi în Herăstrău şi pe litoral, se înfiinţează în martie 2024, nu câştigă mai nimic dar împrumută PSD cu 1.6 mil lei două luni mai târziu”, arată Sorin Ioniță, de la Expert Forum, explicând un raport al acestui ONG. El mai arată că „AEP ne spune că «nu are protocol pe schimb de date cu ANAF»”.  Citește și: Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților Sponsorii PSD, suspiciuni de spălare de bani, dar AEP nu face schimb de date cu ANAF Ce arată, la pagina 13, raportul Expert Forum: „Jean Sasu (co-proprietar NUBA, asociat la mai multe firme) a împrumutat PSD ca persoană fizică și prin firme cu 3,7 milioane, la care se adaugă un împrumut al unei firme deținute de soția sa, Ana Maria Sasu, de 1,6 milioane de lei. Unele din firmele prin care a finanțat partidul sunt înființate cu puțin timp înainte de data împrumutului și au venituri limitate, cu siguranță mai mici decât împrumuturile. Vezi EUPHORICH WORLD, ISC ESTATE, Youth Essentials, Trade Sphere Brokers. În plus, TRADE SPHERE BROKERS deținută de Laura Niculae, care se ocupă de organizarea de evenimente la NUBA, a finanțat PSD cu 1,6 milioane de lei”.  „Alexandru și Ana Maria Besciu au împrumutat PSD prin BAV IT BUSINESS CONSULTING, respectiv Youth Essentials (pe care le dețin separat), cu 3,2 milioane de lei. Numele acestora sunt menționate în legătură cu familia Sasu”, mai scrie în raportul Expert Forum.  „Probabil se şi spală bani la greu prin intermediul acestor rambursări de la stat. Morişca merge aşa: cei care împrumută partidul, oameni sau firme, nu sunt niciodată verificaţi de unde au banii, dar apoi îi primesc înapoi de la buget, prin intermediul partidului, curaţi şi uscaţi. ANAF se face că nu vede. Iar AEP ne spune că «nu are protocol pe schimb de date cu ANAF», nici bani să se aboneze la o bază de date privată cu firmele  Că dacă n-ai voie să ai, atunci nici nu ai. Şi mai flagrant: firma unui băiat deosebit de bazat, cu cârciumi în Herăstrău şi pe litoral, se înfiinţează în martie 2024, nu câştigă mai nimic dar împrumută PSD cu 1.6 mil lei două luni mai târziu. Cifra de afaceri pe tot anul a fost sub un milion. Cum se poate? Tehnic e posibil, fireşte, prin împrumut de la patron sau între firme. Dar întrebarea e, de ce-ai plimba banii între firme înainte să-i donezi sau să împrumuţi partidul?   În orice ţară normală cu Fisc informatizat asta aprinde automat un bec roşu mare cât tupeul lui Marcel, ca indicator de risc de money laundering. Doar la noi ANAF nu vede, că e ocupat cu popriri bancare pentru datorii de 50 de lei.   Aşa cum nu vede nici Mercedesurile alea de 150.000 euro luate pe butic sătesc, atunci când beneficiarul real e membru în Securistan   Iar toate astea se întâmplă în mijlocul unei uriaşe campanii a guvernului, nu-i aşa, de a scoate la lumină marii evazionişti şi a-i taxa”, a scris Sorin Ioniță, pe Facebook.    În 2024, statul a plătit rambursări pentru campanii și subvenții anuale de peste un miliard de lei, mai arată el. 

Sponsorii PSD, suspiciuni de spălare de bani, dar AEP nu face schimb de date cu ANAF Foto: Facebook
Inspector ANAF, complice în evaziune fiscală (sursa: Pexels/Kindel Media)
Eveniment

Inspector ANAF, complice într-un caz de evaziune de 100 de milioane de lei

Inspector ANAF, complice în evaziune fiscală. Un inspector ANAF din Iași este acuzat de complicitate într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 100 de milioane de lei. Inspector ANAF, complice în evaziune fiscală Ancheta DNA vizează schema „Leasing Automobile”, prin care 11 firme din mai multe județe ar fi păgubit statul prin mutarea sediilor la două adrese din Iași. Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost Potrivit procurorilor, inspectorul fiscal oferea informații confidențiale companiilor, anunțându-le din timp despre inspecții și documentele necesare. Rețeaua de firme avea sedii secundare deschise și în București, dar și în alte opt județe din țară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nazare folosește ANAF Antifraudă împotriva DeFapt.ro (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Investigații

ABUZ Ministrul Nazare folosește ANAF Antifraudă împotriva DeFapt.ro: firmă inactivată fără motiv

Nazare folosește ANAF Antifraudă împotriva DeFapt.ro, site-ul care a scris în exclusivitate despre activitățile suspecte ale firmei ministrului de Finanțe. Antifrauda ANAF e vigilentă În prezent, firma la care sunt angajați jurnaliștii care scriu pentru DeFapt.ro este inactivă fiscal. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Inactivarea firmei a fost decisă pe 8 august a.c. de către ANAF în urma emiterii unui "Aviz Antifraudă". Potrivit avizului respectiv, motivul declarării ca inactivă a firmei a fost că aceasta "Nu funcționează la domiciliul fiscal declarat". Tot pe 8 august, ANAF a anulat și certificatul de înregistrare ca plătitoare de TVA al firmei. Fiscul se face că nu a auzit de desfășurarea activității "la terți" Faptul că firma "Nu funcționează la domiciliul fiscal declarat", însă, nu doar că nu este ilegal, ci era chiar menționat în documentele depuse la Registrul Comerțului. Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Potrivit acestor documente, activitatea firmei "se desfășoară la terți", adică nu în sediul declarat, o modalitate de lucru perfect legală. Iar domiciliul fiscal nu este decât sediu social, de corespondență. Firma funcționa de câțiva ani în același sediu, fără ca vreo clipă să se pună problema de către ANAF că ar fi fost ilegal. Am schimbat sediul După inactivarea firmei, la sugestia avocaților, în ciuda abuzului evident al ANAF, jurnaliștii DeFapt.ro au decis schimbarea sediului. Citește și: EXCLUSIV Schema prin care Nazare a primit pe firmă active de un milion de lei de la asociatul care are sub 5% Argumentul, unul practic: dacă am fi hotărât să contestăm decizia ANAF, firma ar fi rămas inactivă până la rezolvarea situației, ceea ce ar fi presupus complicații suplimentare - o firmă inactivă nu poate emite facturi și, deci, nu poate încasa ce nu facturează. Așadar, efectele financiare ar fi fost severe. Pe 19 august, am primit de la Registrul Comerțului documentele care atestă schimbarea de sediu. În aceeași zi, aceste documente au fost depuse la ANAF și s-a cerut reactivarea firmei. ANAF refuză să reactiveze firma Reactivarea de către ANAF a firmei ar fi trebuit să fie o formalitate care să dureze, cel mult, trei zile. Azi, 4 septembrie, însă, la 15 zile de atunci, firma este în continuare inactivă, în ciuda cererilor repetate, a unei corespondențe zilnice cu Fiscul. Citește și: Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Potrivit surselor DeFapt.ro, încăpățânarea ANAF nu are legătură cu funcționarii Fiscului Sector 1, în care este înregistrată firma. Ci cu conducerea departamentului Antifraudă din ANAF. Care, arată sursele noastre, a condiționat reactivarea firmei de emiterea unui nou "Aviz Antifraudă". Antifrauda ANAF, via Nazare, ne consideră periculoși Este cu totul neuzual, dacă nu nemaiîntâlnit, ca o firmă care nu are și nu a avut niciodată datorii la stat (sau date financiare atipice: profituri uriașe fără cheltuieli ori cheltuieli exagerate, peste media firmelor cu același obiect de activitate etc.) să fie considerată ca fiind în zona de risc de care se ocupă departamentul Antifraudă al ANAF. Citește și: Cea mai mare fantomă din România, validată de ANAF Totuși, ANAF Antifraudă a considerat că o firmă la care sunt angajați câțiva jurnaliști, o firmă la care majoritatea cheltuielilor sunt cu taxele pe muncă la bugetul de stat, o firmă care nu lucrează niciodată cu cash (deci toate transferurile financiare sunt transparente) este un pericol pentru siguranța fiscală a României. O decizie a ANAF Antifraudă care nu este străină de influența ministrului Alexandru Nazare, care refuză să răspundă întrebărilor DeFapt.ro despre firma sa și preferă să posteze minciuni și insinuări lașe pe Facebook.

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Foto: Facebook
Politică

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe: în timp ce DNA a instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni de aproximativ 4 miliarde de euro, din 2016 până la finalul primului semestru din 2025, Fiscul a recuperat doar 320 de milioane de lei din absolut toate dosarele cu condamnări defintive.  Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Mai rău, anul 2025 se conturează a fi cel mai prost în recuperarea prejudiciilor: s-au încasat, în primul semestru, doar 69.483.664 lei. Este mai puțin de jumătate din ce s-a încasat în 2024 și circa o treime din încasările din 2023. „Din datele aflate la dispoziția Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, suma totală încasată din activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunțate în materie penală, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru perioada 2016 - semestrul I 2025, este de 1.611.930.440 lei, defalcată astfel:- 173.524.391 lei în anul 2016;- 170.272.962 lei în anul 2017;- 110.261.614 lei în anul 2018;- 187.107.540 lei în anul 2019:- 142.152.889 lei în anul 2020;- 169.010.398 lei în anul 2021;- 199.596.944 lei în anul 2022:- 205.688.812 lei în anul 2023;- 184.831.228 lei în anul 2024;- 69.483.664 lei semestrul I 2025 ANAF susține că va recupera mai mult prin digitalizarea instituției.  Datele oferite in acest răspuns la o interpelare a deputatului PSD Nicolae Bara diferă de ceea ce ANAF i-a comunicat deputatului USR Cezar Drăgoescu în aprilie. ANAF arăta că „la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale, din datele şi informaţiile comunicate de structurile subordonate/ coordonate de către aceasta, după caz, rezultă că din activitatea de executare silitā cazuri speciale a fost încasată suma totală de 710.924.978,26 lei, din care: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  2025: 10.973.891 lei” ANAF susținea că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.   

Ministrul Nazare, firmă cu datorii uriașe, inactivată convenabil de ANAF (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Investigații

EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF

Ministrul Nazare, firmă cu datorii uriașe: Comunicare SRL, la care Alexandru Nazare deține peste 95% din părțile sociale, are debite de sute de mii de euro. Ministrul Nazare, firmă cu datorii uriașe Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor care dă lecții despre cum antreprenorii din România nu respectă legislația fiscală, este chiar unul din oamenii de afaceri vizați de propriile discursuri. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Comunicare SRL, societate comercială la care Nazare deține 95,24% din părțile sociale, a încheiat anul fiscal 2024 cu pierderi și datorii. Alexandru Nazare a menționat Comunicare SRL în declarația de interese completată în calitate de membru CA al BNR (sursa: integritate.eu) Comunicare SRL are CUI 17781810, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.gov.ro) Pierderile au fost de aproape 107.000 de lei, la venituri de numai puțin peste 174.000 de lei. Datoriile, însă, sunt de zece ori mai mari decât veniturile anuale: 1,7 milioane de lei. Bilanțul pe 2024 al Comunicare SRL (CUI 17781810), firma ministrului Alexandru Nazare (sursa: mfinante.gov.ro) Firma, inactivată de ANAF De-a dreptul interesant este că, la numai trei zile după ce a devenit ministru de Finanțe, Comunicare SRL a devenit societate comercială inactivă. Informația apare pe site-ul ANAF, care precizează și data la care firma a devenit inactivă: 1 iulie 2025. Comunicare SRL, firma ministrului Alexandru Nazare, inactivată de ANAF pe 1 iulie 2025 (sursa: anaf.ro) La peste două luni de atunci, ministrul Nazare nu a catadicsit să facă demersuri pentru a reactiva firma. Este cu totul neclar, mai ales în aceste condiții, cum vor fi plătite datoriile firmei. O altă firmă, tot inactivă, a ignorat complet ANAF Nu este singura firmă la care Nazare deține părți sociale și care este inactivă. Este și cazul Winkampaign SRL, înființată în 2022, la care Nazare deține părți sociale prin intermediul Comunicare SRL. Winkampaign SRL nu a depus nici în 2022, nici în 2023 bilanț la Ministerul de Finanțe. Firma a fost declarată inactivă de către ANAF în mai 2024. Winkampaign SRL, firmă la care ministrul Alexandru Nazare deține părți sociale prin intermediul Comunicare SRL, inactivată de ANAF în mai 2024 (sursa: anaf.ro)

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Foto: Facebook
Economie

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF. Peste jumătate, irecuperabile

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF, la 31 mai 2025: 12,79 miliarde de lei, se arată într-un document al ministerului de Finanțe. Ministerul apreciază că, din aceste obligații fiscale restante, 57,86%, respectiv 7,4 miliarde de lei erau „arierate nerecuperabile”. Citește și: Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări Doar 5,39 miliarde erau considerate „recuperabile”.  Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Din totalul arieratelor înregistrate de ANAF, 10,88% sunt ale companiilor controlate de stat.  Documentul arată că sunt 1.739 operatori economici cu capital integral sau majoritar de stat, din care 862 aveau restanțe la ANAF. Finanțele menționează că 49,61% din restanțe sunt înregistrate de operatori cu capital majoritar de stat aflați în insolvență/faliment/reorganizare. Aceștia aveau datorii la fisc în valoare de 6,35 miliarde de lei din totalul de 12,79 miliarde de lei. Autoritățile fiscale nu mai au dreptul legal de a aplica măsuri de executare silită asupra acestor obligații, astfel cum prevede Codul de procedură fiscală. Ministerul de Finanțe mai arată că, din 1.739 de companii de stat, 145 au beneficiat de facilități fiscale. Doar în 2025, 15 companii care au fost susținute de stat și-au pierdut sprijinul de la stat fie pentru că nu și-au plătit ratele, fie pentru că nu au respectat condițiile. Trei trebuie să restituie ajutorul de stat, cel mai mare fiind cel acordat CFR Marfă, de 1,5 miliarde de lei.   

ANAF a inactivat mii de firme fără motiv, ministrul Nazare nu are reacție (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Eveniment

EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat

ANAF a inactivat mii de firme care aveau singura "vină" că aveau sediul social declarat într-un imobil închiriat în care mai funcționau și alte firme. ANAF a inactivat mii de firme La finalul lunii iulie, ANAF a emis câteva mii de așa-numite "Avize Antifraudă" în baza cărora a declarat în inactivitate fiscală tot atâtea firme din București.  Citește și: Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere - surse discuții Cotroceni Potrivit acestor avize, "Motivaţia declarării în inactivitate fiscală: Nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat". Cu alte cuvinte, un inspector ANAF s-a prezentat la sediul social declarat al companiilor vizate și a constatat că acolo nu se află angajați ai acelor companii. Ca efect, ANAF a decis să inactiveze toate companiile aflate la adresa respectivă. Firme curate, pedepsite  Foarte probabil, o parte dintre companiile care și-au stabilit sediul social la adresa respectivă aveau cu adevărat probleme fiscale: bilanțuri anuale nedepuse, datorii la stat etc. Alte firme, însă, funcționau respectând regulile: cu taxe plătite la zi și venituri fiscalizate la virgulă. "Aveam sediul acolo de câțiva ani, închiriat legal, era un sediu social, se specifică foarte clar în documentele de la Registrul Comerțului că activitatea firmei se desfășoară la terți, nu în acel sediu, o practică legală", a declarat pentru DeFapt.ro administratorul unei firme declarate inactive. Abuz evident al ANAF "Este un abuz evident, legislația permite ca la aceeași adresă să funcționeze oricâte sedii sociale, nu este nevoie ca, în acest caz, să se desfășoare activități fizice la acel sediu", a comentat pentru DeFapt.ro un avocat specializat în legislația specifică societăților comerciale. În ce privește inactivarea și, implicit, anularea certificatului TVA, ANAF a dat dovadă de celeritate. În ce privește reactivarea companiilor, însă, legea nu a mai fost respectată.  "Am schimbat sediul firmei, am depus actele la ANAF, am făcut o cerere de reactivare. Legea spune că trebuie se opereze schimbarea în trei zile. Au trecut 13, fără nici un rezultat. Nu pot emite facturi, nu pot primi facturi, activitatea e pur și simplu blocată", a spus pentru DeFapt.ro administratorul unei firme declarate inactive.

ANAF cere familiei Iohannis 4,7 milioane lei pentru imobilul pierdut din Sibiu (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

ANAF cere familiei Iohannis 4,7 milioane lei pentru imobilul pierdut din Sibiu

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis o notificare fostului cuplu prezidențial Klaus și Carmen Iohannis prin care solicită plata a 4,7 milioane de lei. Suma reprezintă despăgubiri pentru imobilul din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu nr. 29, pierdut definitiv în instanță, precum și dobânzi și penalități aferente perioadei 1999–2015. Cât cere ANAF familiei Iohannis pentru imobilul din Sibiu Conform răspunsului transmis agenției de presă Agerpres, ANAF a cerut familiei Iohannis nu doar eliberarea imobilului, ci și plata contravalorii „lipsei de folosință” a acestuia. Citește și: ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Calculul include actualizarea cu indicele de inflație și aplicarea dobânzii legale. În total, suma ajunge la 4,7 milioane lei, bani pe care statul încearcă acum să îi recupereze după ce imobilul a fost deținut nelegal timp de aproape două decenii. Cum a pierdut familia Iohannis casa de pe strada Nicolae Bălcescu Imobilul din centrul Sibiului a fost unul dintre cele mai disputate bunuri imobiliare ale familiei Iohannis. Procesul a început la începutul anilor 2000 și s-a încheiat în noiembrie 2015, când Curtea de Apel Brașov a stabilit definitiv că actele de proprietate au fost obținute ilegal. În aprilie 2016, titlul de proprietate a fost radiat din cartea funciară, imobilul urmând să revină statului. Totuși, intrarea efectivă în posesie a fost întârziată de alte litigii. Veniturile obținute din chirii și achiziția altor imobile Potrivit unei anchete publicate de Rise Project, în perioada 1999–2016, familia Iohannis a încasat peste 320.000 de euro din chiria plătită de Raiffeisen Bank, care folosea parterul clădirii. Acești bani ar fi fost folosiți pentru achiziția altor trei case în Sibiu, care ulterior au generat noi venituri din chirii. Al doilea imobil pierdut de familia Iohannis în 2024 Situația juridică a familiei Iohannis s-a complicat și mai mult în septembrie 2024, când instanța a decis pierderea celui de-al doilea imobil din Sibiu, situat pe strada Gheorghe Magheru nr. 35. Acest litigiu a întârziat ani de zile recuperarea imobilului din strada Nicolae Bălcescu, chiar dacă decizia era definitivă încă din 2015. Ce spune ANAF despre recuperarea prejudiciului ANAF a confirmat că notificările au fost transmise foștilor proprietari și că statul urmărește atât eliberarea clădirii, cât și plata voluntară a despăgubirilor. Totuși, instituția a subliniat că detaliile privind cuantumul exact al obligațiilor fiscale și veniturilor nu pot fi comunicate public, acestea fiind protejate de secretul fiscal, conform art. 11 din Codul de procedură fiscală. Dacă familia Iohannis nu achită voluntar suma solicitată, ANAF are posibilitatea de a trece la executare silită pentru a recupera prejudiciul.

Suma ridicolă recuperată de ANAF, în guvernările PSD-PNL, de la cei condamnați penal definitiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Suma ridicolă recuperată de ANAF de la condamnați. Ciolacu a bulversat recuperarea prejudiciilor

Suma ridicolă recuperată de ANAF de la cei condamnați penal definitiv, obligați să restituie prejudiciile cauzate statului: într-un document din 15 aprilie 2025, ministerul de Finanțe arată că s-au colectat - în 2025 - doar 10,97 milioane de lei. Nici în anii anteriori Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul ANAF nu a obținut rezultate spectaculoase.  Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Suma ridicolă recuperată de ANAF de la condamnați Ce sume din prejudiciile constatate în sentințe definitive a recuperat ANAF din 2020 în 2024: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  ANAF susține că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.  Datele apar într-un răspuns la o interpelare a deputatului USR Cezar Mihail Drăgoescu.  „Aşa cum am zis şi la bilanţul DNA, peste 310 milioane euro aşteaptă să fie executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat spre exemplu ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor”, spunea fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi în martie 2015. Însă în ultimii ani discuția pe acest subiect a dispărut. Ciolacu intervine și dă peste cap sistemul de „executări silite cazuri speciale” În 2024, guvernul Ciolacu a bulversat recuperarea prejudiciilor: „Având în vedere modificările legislative și organizatorice intervenite la nivelul Direcției Generale Executări Silite Cazuri Speciale, în contextul apariției Hotărârii Guvernului nr.565/2024, cu modificările ulterioare, activitatea direcţei generale s-a reorganizat, dintr-o activitate concentrată la nivelul aparatului propriu al Agenţiei Naționale de Administrare Fiscală, care și-a îndeplinit scopul pentru care a fost creată, ca structură de nivel central, care să continue să desfășoare o activitate de coordonare şi îndrumare a celor două activități principale (executări silite cazuri speciale și valorificarea bunurilor) care au revenit, la nivel operativ, la unităţile subordonate Agenției (Direcțiile Generale Regionale a Finanţelor Publice), începând cu data de 1 august 2024”.  De altfel, chiar din datele ANAF se vede că în 2024 s-a recuperat mai puțin decât în 2023. 

„ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost și câți mici s-au mâncat”, arată Valentina Saygo Foto: Facebook
Eveniment

Saygo: „ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost și câți mici s-au mâncat”

„ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost, ce meniu au avut și câți mici s-au mâncat”, scrie consultantul fiscal Valentina Saygo, pe Facebook, apreciind că aceasta este o invazie a vieții private.  Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Saygo - care a fost secretar de stat în ministerul Economiei - afirmă că „asta nu e combatere a evaziunii, e Big Brother cu meniu all-inclusive. Dacă vrem rezultate, hai să controlăm unde există risc fiscal real, nu la fiecare petrecere din sat”.  „ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost și câți mici s-au mâncat” „Cererea ANAF pentru date detaliate despre nunți și botezuri în 5 zile e o invitație la birocrație și frică, nu la prevenirea evaziunii. Dacă vrei cifre, culege date la scară, nu forța oamenii să predea liste de invitați ca niște date medicale. 1. Invazie în viața privată   ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost, ce meniu au avut și câți mici s-au mâncat. Serios acum, urmează să trimită și fotograful de la Antifraudă la eveniment? O nuntă nu e ședință de consiliu local.   2. Birocrație absurdă   Patronii de săli trebuie să trimită în 5 zile tabele cu detalii kilometrice, altfel amendă. În loc să se ocupe de clienți, stau și completează Excel-uri pentru stat. Nu e control fiscal, e concurs de secretariat.   3. Date personale la grămadă   ANAF cere nume, numere de telefon și alte date despre miri și invitați. Adică să știe și statul cine a dansat la sârba de la ora 3 dimineața. GDPR-ul ce mai zice? Sau acum e „opțional”?   4. Tunuri mici, artilerie grea   În loc să se concentreze pe evaziunea mare, statul scoate tunurile pentru evenimente private. Adică tratează un botez ca pe o schemă de spălare de bani. Suntem serioși? Dacă vrei să găsești fraude, te uiți la zonele cu risc real, nu la câți invitați au avut nașii.   5. Impact negativ asupra industriei   În loc să sprijine sectorul de evenimente, care abia se ridică după pandemie, ANAF îi bagă iar în stres și birocrație. Cum să-ți faci treaba când ești amenințat cu amenzi doar pentru că n-ai trimis la timp lista cu sarmale?   ANAF vrea să afle tot despre nunți și botezuri, până și câți mici s-au pus pe grătar. Asta nu e combatere a evaziunii, e Big Brother cu meniu all-inclusive. Dacă vrem rezultate, hai să controlăm unde există risc fiscal real, nu la fiecare petrecere din sat”, a scris Saygo. 

Șeful DNA, Marius Voineag, explică cum scapă marii evazioniști Foto: Facebook
Politică

Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale

Șeful DNA, Marius Voineag, explică, într-un interviu pentru Hotnews, cum scapă marii evazioniști: ANAF nu prea mai face sesizări, iar dosarele au fost mutate, prin lege, la procurorii de pe lângă tribunale. Citește și: Avalanșă de ironii, după ce Dan Tanasă a cerut ca românii să refuze coletele livrate de străini. Deputatul AUR a răspuns cu mitocănii Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști Voineag a confirmat că ANAF a făcut doar patru sesizări, fără să precizeze însă perioada de timp în care s-au făcut acestea.  „Marius Voineag: Au fost modificate legile încât tot ce ține de evaziune s-a dus la procurorii de pe lângă Tribunale. Au ieșit și DNA, și DIICOT din peisaj…Vorbim de infracțiuni în zona gulerelor albe – acolo trebuie să fim noi prezenți. Dosarele mari rămân fără un efect real dacă nu recuperăm banii furați. De asta, la noi durează un pic mai mult. Realitatea trebuie spusă: Stăm prost la nivelul sesizărilor. Sorina Matei: De ce nu vă sesizează ANAF? Voineag: Pe partea de sesizare, au intrat într-un colaps. E un trend care se manifestă în mai multe instituții. Ne-am bazat foarte mult pe informațiile pe care le-am primit. Sorina Matei: Aveți doar 4 sesizări de la ANAF într-un an. Nu e o problemă la ANAF? Voineag: Ba da. Este o problemă. Singurul exemplu care funcționează foarte bine în Europa este Garda de Finanțe – pentru că fac cercetare reală. Se transformă dintr-o zonă pasivă într-o zonă proactivă și vin către noi. E vorba de o structură care se ocupă cu adevărat”, a afirmat șeful DNA la Aleph News. 

ANAF a găsit cinci angajați care consiliau firme private, dar nu i-a dat afară Foto: Facebook ANAF
Eveniment

ANAF a găsit cinci angajați care consiliau firme private, dar nu i-a dat afară, ci a sesizat ANI

ANAF a găsit cinci angajați care consiliau firme private, dar nu i-a dat afară și nu le-a făcut plângere penală, ci a sesizat ANI. Din comunicatul ANI nu reiese că aceștia ar fi suferit vreo sancțiune administrativă, că vor fi cercetați disciplinar sau că ar renunța la serviciile acordate unor firme private pe care, în paralel, le controlau. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” ANI n-a mai semnalat, într-un comunicat public, nici un „incident de integritate” din 26 iunie, iar precedentele comunicate au fost la 15 și 16 aprilie, 10 martie și 27 februarie 2025.  ANAF a găsit cinci angajați care consiliau firme private, dar nu i-a dat afară „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat cinci funcționari din cadrul Direcției Regionale a Finanțelor Publice București care s-au aflat în situații de conflicte de interese. Cei cinci funcționari dețineau certificate digitale calificate pe care le foloseau pentru a reprezenta interesele unor firme private, în timp ce aveau, în același timp, atribuții de control asupra acestora. Ce au descoperit inspectorii ANAF Potrivit legii, un funcționar public nu poate fi, în același timp, mandatar sau reprezentant al unei persoane juridice în legătură cu funcția sa.   Cei cinci angajați nu au respectat aceste prevederi, fiind implicați în proceduri de administrare fiscală pentru contribuabili pe care îi reprezentau. ANAF a anunțat că, având în vedere gravitatea situației, va sesiza Agenția Națională de Integritate (ANI). Acest caz vine în contextul în care ANAF organizează periodic sesiuni de instruire pentru angajați pe teme de etică, incompatibilități și conflicte de interese. Instituția precizează că va intensifica verificările pentru a preveni pe viitor astfel de situații”, se arată în comunicatul ANAF. 

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA Foto: Inquam/Virgil Simionescu
Eveniment

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA. Mafiile chinezești și italiene, implicate

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA: „Aș vrea ca procurorul general sau șeful DNA să mă contrazică și să spună că mii de dosare sunt în lucru cu frauda cu TVA, dar atunci aș avea o altă problemă, pentru că dosarele nu ajung la Parchetul European. Dar cred că, în general, aceste dosare nu sunt raportate poliției, nu sunt raportate procurorilor”, a spus ea, într-un interviu pentru Libertatea. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA În interviu, șefa Parchetului European a mai susținut că mafiile chinezești și italiene sunt implicate în fraudele cu TVA din România. „România nu este un teritoriu fertil doar pentru mafia italiană, este și pentru mafia chineză. Ce vedem ca și fenomen îngrijorător sunt grupările din state terțe care practic invadează Europa. Pentru că acum, sigur, toată lumea știe de mafia italiană.  Dar când ne uităm, în general, la toate fraudele cu TVA, aș putea să spun că grupurile organizate și mafiile nu mai sunt naționale, ele sunt complexe, ai toate naționalitățile acolo, și din spațiul Uniunii Europene, dar și din afara lui”, a arătat Kovesi.  În interviu, ea a amintit că România are cel mai mare deficitr de încasare a TVA-ului și a discutat această problemă la ministerul de Finanțe și la ANAF. „Acum mie mi-e foarte greu să evaluez: fie aceste dosare n-au fost descoperite, fie n-au fost trimise la Parchetul European. Pentru că aici există doar două variante: fie nu vor să descopere, fie rea-credință, fie altceva, fie nu știu cum să o facă. Deci altă explicație nu există.   Noi am avut mai multe discuții la Ministerul Finanțelor și cu conducerea ANAF, în care am explicat aceste lucruri, să vedem dacă lucrurile se vor îmbunătăți. Pentru că tu nu poți să pretinzi că totul este perfect în România, când noi vedem din dosare pe care le investigăm în alte state că se întâmplă ceva în România, fie sunt tranzacții suspecte, fie sunt companii fictive, fie sunt importuri ce sunt fictive”, a explicat fosta șefă a DNA. 

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu, înainte de a părăsi Executivul. Anastasiu a vorbit despre „bullying-ul statului” și a spus că statul n-a fost niciodată corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu La ce concluzii a ajuns Anastasiu, după o lună în guvernul Bolojan: „Aleg să citesc un singur mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu: «Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost, în anul 2004, supusa aceluiaşi sistem, la Bistrița. Am dat mită cash la primul control, dar am refuzat alte plăți. M-a costat un dosar penal. De la Bistrița m-am dus la Curtea de Apel Cluj cu o sentință de doi ani de pușcărie cu executare, dosar judecat de președinta Curții de Apel Cluj, care m-a absolvit de orice vină și ANAF a fost obligat să returneze 161.000 lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale, urmare a falimentul celor trei firme, concomitent cu pierderea a două case, un apartament, un teren intravilan»”.  Despre controalele ANPC: „Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, am înțeles că sunt multe locuri care nu corespund standardelor, dar una este să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe Tik Tok. Am înțeles că sunt lucruri care nu sunt în regulă, e ok, dar umilirea antreprenorilor, a celor care investesc niște bani, sigur cu greșeli, nu cred că este un comportament corect al statului român. Și apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva, să-și facă datoria”. „De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani, când alte țări, cât timp alte țări s-au digitalizat în întregime? În doi ani de război - vezi Ucraina -, și noi nu reușim să digitalizăm ANAF. Nu reușim sau nu vrem? Răspunsul e că nu vrem!” „Statul român are în momentul de față miliarde, miliarde de lei datorii la firmele private. Miliarde! Vă dau exemple: rambursarea plăților pe concediile medicale - miliarde; plata companiilor de energie care au făcut plafonarea la energie și sunt neplătite. Am sunat ieri doi constructori mari și mi-au spus așa: avem, împreună, 1,5 miliarde de lei nefacturaţi - lucruri pe care noi l-am prestat deja;  1,5 miliarde de lei - doi constructori, nefacturați. Și alt miliard, facturat și neplătit. Și-am întrebat, dar de ce nu facturați? Nu facturăm pentru că ni se spune că nu sunt bani și dacă facturăm, ne încărcăm și cu TVA pe care trebuie să-l plătim, noi neprimind banii de la statul roman”. „Nu mai putem continua așa, cu un stat care nu este partener și este asupritor al companiilor din România”, a spus vicepremierul demisionar. 

Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”. Într-o lungă declarație de presă (VIDEO), el a arătat că statul nu a fost niciodată într-un partenerit corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții Printre altele, el a vorbit de modul în care ANPC, prin Popescu Piedone, a umilit, pe TikTok, antreprenorii.  Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Ce a spus Anastasiu: N-am venit să mă poziționez ca victimă, am venit să dau explicații ptr a înțelege contextul. Trei ani de zile, compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. Erau mai mulți pasageri decât erau bilete. Trei ani, am detașat un om acolo. Vor să compare evidentele cu pasagerii de la poliția frontieră. Evidentele poliției de frontieră erau absolut nerelevante. Rambursarea de TVA a fost blocată. După trei ani și ceva, Poliția economică: nu avem ce să vă reproșam.  Poliția economică i-a spus: „Nu pot să inchid, voi propune începerea urmaririi penale, s-a lucrat prea mult la el”. Chemat la Parchet: „Nu stiu ce sa fac cu acest dosar”. S-a inchis dosarul.  ANAF a pornit un control pe cinci ani și inspectoarea i-a spus: „Am o propunere constructivă”.  Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, 20.000 de călători care nu se mai puteau întoarce cu autocarele noastre sau să dau curs șantajului. Partenerul meu a semnat un contract pe una dintre firmele noastre și de aici încolo lucrurile sunt clare în rechizitoriu Există spăgi de supraviețuire și de îmbogățire...Din punctul nostru de vedere, treaba a fost din zona de supraviețuire...Nici o secundă evaziune fiscală.  Țara asta a crescut cu noi, într-un parteneriat care niciodată nu a fost corect.  Nu vrem să digitalizăm ANAF, pentru că tolerăm aceleași tip de controale. Statul român are miliarde de lei datorii la firmele private. De exemplu, rambursarea plăților pe concediile medicale, rambursarea plății la companiile din energie care au făcut plafonarea și care sunt neplătite. Statul este un asupritor al companiilor din România „Nu mai pot să ajut. Ăsta este momentul în care i-am spus premierului că demisionez”, a anunțat Atanasiu.  „Indiferent ce aș spune, nu va conta. Am discutat cu premierul și e momentul să fac un pas în spate și să demisionez. Plecarea mea din guvern nu înseamnă că reformele trebuie să se oprească. E momentul să plec, dar nu înainte să fac un apel”, a mai afirmat el. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră