vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: anaf

119 articole
Politică

Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat

Surse: premierul Ilie Bolojan i-ar fi cerut lui Dragoș Anastasiu să demisioneze din Guvern, dar acesta a refuzat. Potrivit postului B1 TV, care citează surse din PNL, Bolojan a primit, de la Anastasiu, un refuz „ferm”.  Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Nu este clar, arată B1 TV, dacă Anastasiu își va menține poziția până luni.  Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Azi, vicepremierul Dragoș Anastasiu a transmis public, printr-un mesaj pe Facebook, că a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA) o copie a presupusului denunț în care ar figura ca martor într-un dosar de corupție legat de funcționari ai ANAF. „În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a scris Anastasiu. Mesajul său vine după ce DNA a afirmat, vineri seara, că Anastasiu a fost „martor-denunțător”. 

Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Foto: Inquam/Malina Norocea
Mircea Marian
Opinii

Nomenklatura pesedistă din PNL se uită fericită cum se îneacă Bolojan, de gât cu Anastasiu

Planul funcționează perfect. Bolojan a crescut taxele, în huiduielile propriilor fani. Când e să facă și reforme, să „taie”, statul paralel, „the deep state” - PSD, 90% din PNL, primari, sindicate, bugetărime din Guvern și ministere, magistrați, polițiști, șefi de companii de stat, presa care trăiește din banii de la partide... - se activează și-l blochează.  Cazul Anastasiu distruge și relativa superioritate morală pe care o avea Bolojan: acum, publicul îl vede ca fiind asociat cu corupții.  Iar la final va fi concediat brutal, iar PSD și PNL vor relua afacerile obișnuite, „business as usual”.  Dacă așa ceva i se întâmpla lui Ciolacu, tot PSD-ul se activa și-l apăra: „Anastasiu NU este penal, nu a fost condamnat, nici măcar inculpat nu a fost. Să respectăm prezumția de nevinovăție” „Anastasiu a fost victimă. Poate a greșit că nu s-a dus imediat la DNA, dar, la final, a făcut ceea ce trebuia și a oferit un exemplu pentru toți oamenii de afaceri terorizați de funcționari corupți”... Să nu mă înțelegeți greșit: nu-l apăr pe Anastasiu, arăt doar ce se putea spune în apărarea sa.  Dar nimeni din conducerea PNL nu iese să se bată pentru Bolojan și Anastasiu. Tăcere totală. Nici când eșalonul doi al PSD a început să-l atace direct pe Bolojan, nu doar pe Anastasiu, liderii liberali nu au reacționat.  De ce? Fiindcă nomenklatura pesedizată a PNL vrea de la Bolojan să rezolve problema deficitului catastrofal - prin creșteri de taxe, nu reduceri ale privilegiilor sau oprirea conductei cu bani de la companiile de stat - iar apoi îl va arunca la tomberon. Și, cu ajutorul presei plătite din subvențiile partidelor, când Bolojan va pleca, îl vor înjura chiar cei care l-au susținut să fie premier.  Ce-i de făcut? Răul a fost făcut. Anastasiu ar trebui să demisioneze și să-și pună cenușă în cap, acesta ar fi un prim pas. Doi, se vede că Bolojan habar nu are să comunice în vreme de criză. Se descurca bine când era venerat, la Oradea. Acum, pare a fi paralizat... Problema mea nu este însă soarta domnului Bolojan. Problema este că, cu bunele și relele sale, este singurul care ar putea face câteva reforme. Nu multe, îmi e clar că nu e Javier Milei. Dar măcar câteva...Iar cazul Anastasiu îl delegitimizează și dă forță celor care vor să-l blocheze din interiorul structurilor de guvernare. Timpul trece în defavoarea lui Bolojan. 

Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare” Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare”

Președintele Nicușor Dan nu-i spune lui Ilie Bolojan ce să facă cu vicepremierul Dragoș Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare”. Șeful statului se află în vizită oficială la Salzburg, în Austria.  Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare” „E o problemă mare, e o problemă mare. Atât”, a spus Nicușor Dan despre cazul Anastasiu. Şeful statului a spus că nu a discutat pe acest subiect cu premierul Ilie Bolojan. Vicepremierul Dragoş Anastasiu a avut calitatea de martor denunţător în dosarul funcţionarei ANAF Angela Burlacu, condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani şi 2 luni închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.  Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Demnitarul a recunoscut că a dat mită, în perioada 2009-2017, unei funcţionare ANAF care a fost şi condamnată, într-un dosar instrumentat de DNA. Pe 22 iunie 2023, Angela Burlacu a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani şi 2 luni închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF (sursa: Facebook/Dragos Anastasiu)
Politică

O firmă a vicepremierului Anastasiu a mituit o funcționară ANAF timp de opt ani. Bolojan tace

Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF: potrivit unei anchete a DNA, între anii 2009 și 2017, companiile controlate de actualul vicepremier Dragoș Anastasiu au oferit mită unei inspectoare ANAF pentru a evita sancțiuni în urma controalelor fiscale. Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF Investigația s-a încheiat în 2023 cu o condamnare definitivă a funcționarei ANAF, care a recunoscut că a primit șpagă, arată un comunicat al DNA. Dragoș Anastasiu a admis, atât în fața procurorilor DNA, cât și a instanței, că a participat la mituirea angajatei ANAF. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Totuși, nici el și nici angajații săi nu au fost puși sub acuzare, întrucât partenerul său de afaceri a fost cel care a formulat denunțul penal către autorități. Detalii despre implicarea firmelor vicepremierului în dosarul de corupție se regăsesc în deciziile Tribunalului București și ale Curții de Apel București, arată Hotnews. Anastasiu: "În dosar am fost martor" Anastasiu a reacționat la apariția acestor informații printr-o postare pe Facebook. "În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societăți comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală. Context: Unul cunoscut, din păcate, de prea mulți antreprenori, mai ales în vremurile acelea de acum 15-17 ani. Unii funcționari ai statului român care presau și chiar șantajau firmele, “recomandând” soluții de tip contract de consultanță cu o firmă pusă pe tavă de funcționar pentru a corecta așa-zisele nereguli descoperite în urma controalelor. Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu.", s-a disculpat Anastasiu. Bolojan tace Deocamdată, premierul pare să-l apere pe vicepremierul Dragoș Anastasiu. "În urma mai multor solicitări primite de la jurnaliști fac următoarele precizări: Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023. Singura sa calitate a fost aceea de martor. A fost audiat în această calitate de procurori și judecători care nu au considerat că sunt întrunite condițiile pentru schimbarea acestei unice calități. Dosarul penal s-a incheiat prin hotărâre defintivă. Circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu.", a transmis Guvernul printr-un comunicat.  

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București Foto: Facebook
Politică

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF

Ministrul PNL al Finanțelor, Alexandru Nazare, a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF: „Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea să fie ignorate”, a scris el pe Facebook. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Potrivit acestei postări, au fost schimbați din funcție nouă din cei 15 șefi ai acestei direcții. Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București „Reforma ANAF #Antifraudă Am discutat în detaliu cu noul Președinte ANAF despre necesitatea de a întări acțiunile instituției împotriva evaziunii fiscale. În urma discuțiilor, acesta a dispus ieri schimbări majore în conducerea Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București, înlocuind 9 din cele 15 persoane cu funcții de conducere ale instituției.   Astfel, au fost schimbate din urmǎtoarele funcții publice de conducere specifice din cadrul DRAF București: Inspectorul General Adjunct antifraudă 2 Inspectori șefi de Direcție - Direcția de control Antifraudǎ 1 6 Inspectori șefi de Serviciu - din cadrul serviciilor de control antifraudă   Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate.   Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea fiscală să fie ignorate de cei care sunt plătiți să le combată. ANAF trebuie să devină parte a soluției, nu parte a problemei”, a scris Nazare.    Ulterior el a precizat că inspectorul general Adjunct antifraudă este, de fapt, chiar șeful acestei direcții și a anunțat că schimbarea portalului ANAF este o prioritate. 

Inspector ANAF, control judiciar pentru corupție (sursa: Facebook/Direcția Națională Anticorupție)
Eveniment

ANAF ia șpagă în loc de taxe: inspector al Fiscului, mită de un milion de lei pentru rambursări TVA

Inspector ANAF, control judiciar pentru corupție. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 4 iulie 2025, împotriva lui Florin Sîrbu, inspector superior în cadrul ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București. De asemenea, un administrator de firmă, G.F.M., a fost pus sub control judiciar începând cu 5 iulie 2025, pentru cumpărare de influență. Inspector ANAF, control judiciar pentru corupție Florin Sîrbu este acuzat de trafic de influență, fals în declarații și folosirea sau divulgarea de informații nedestinate publicității. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Administratorul G.F.M. este acuzat de cumpărare de influență, în legătură cu un presupus aranjament financiar în favoarea firmei sale. Promisiunea: 1 milion de euro pentru rambursări ilegale de TVA Conform anchetatorilor, în prima jumătate a anului 2023, inspectorul ANAF ar fi acceptat promisiunea unei mite de 1.000.000 euro din partea administratorului G.F.M., în schimbul influențării unor funcționari ANAF din Ilfov. În perioada septembrie–octombrie 2023, Florin Sîrbu ar fi primit peste 1.000.000 lei. În urma intervenției promise, societatea comercială ar fi beneficiat ilegal de rambursări de TVA în valoare de peste 2.700.000 lei, deși înțelegerea ar fi vizat 2.000.000 euro. Fals în declarația de avere și divulgare de informații bancare În 2024, Sîrbu ar fi omis să menționeze în declarația de avere un autoturism marca BMW. În aprilie 2025, ar fi accesat ilegal informații bancare despre două persoane și le-ar fi pus la dispoziția unei terțe persoane, fără drept, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Condițiile controlului judiciar: interdicții și avertismente Pe durata controlului judiciar, ambii inculpați trebuie să se prezinte la solicitarea organelor judiciare, să nu părăsească teritoriul României fără aprobare și să nu comunice cu persoanele menționate în ordonanțele DNA. Nerespectarea acestor obligații poate atrage înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. Procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă preliminară a procesului penal, care nu înfrânge principiul prezumției de nevinovăție.

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București Foto: Facebook Finante Sed Lex
Eveniment

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București, care protestează spontan

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“: un auditor are 13.006 lei, brut, lunar. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București Însă la acest salariu se adaugă:  vouchere de vacanță pentru cei care îndeplinesc criteriile indemnizație de hrană de 347 lei/persoană spor de condiții vătămătoare sau “deosebite“personalul nominalizat in echipele de proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile si/sau fonduri externe rambursabile, beneficiaza de majorarea salariilor de baza cu pana la 50% indemnizație pentru titlul de doctor Aceste date sunt publice, pe site-ul ANAF.  La ANAF București, directorul general are un salariu brut, fără sporuri, de 19.482 de lei, un șef de administrație - 18.660, un consilier superior ajunge la 14.098, iar la unii auditori sar de 13.300 de lei. Curtea de Conturi a prezentat, recent, un audit de conformitate la ANAF și a prezentat concluzii dezastruoase. De exemplu, instituția nu a făcut nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei. Mai mult, cel de la care trebuia recuperat prejudiciul a beneficiat în acest timp de „venituri substanțiale”. Sute de angajați din mai multe sucursale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală au declanșat luni dimineață, în mai multe județe, proteste spontate. Ei sunt nemulțumiți de măsurile anunțate de guvernul Bolojan, care a spus că va reduce mai multe sporuri.

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft Foto: Facebook ANAF
Eveniment

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, iar instituția a înregistrta „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei, arată raportul Curții de Conturi. Raportul arată și cum se pierd în birocrația ANAF datorii către stat, care nu mai sunt recuperate.  Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft Ce arată Curtea de Conturi: „Cu privire la evidența analitică și înregistrarea în evidența contabilă a creanțelor bugetare din sentințe penale (...) La nivelul DGESCS nu este încă operaționalizată aplicația informatică NOES, astfel încât aceasta să permită centralizarea în mod corect debitele din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat, care trebuie să se recupereze la bugetul statului”. NOES înseamnă „Nivelul Operativ al Executării Silite”.  Nivelul abaterilor financiar contabile la ANAF, constate de Curtea de Conturi: 2.762.818.969 lei.  Raportul arată, printre altele, cum a îngropat ANAF Argeș recuperarea unei datorii de circa 4,4 milioane de lei de la o persoană fizică autorizată. Aceasta și-a încetat însă activitatea, iar ANAF nu a mai încercat să recupereze datoria de la persoana fizică.  „La AJFP Argeș au fost raportate, în mod eronat ca și arierate nerecuperabile, obligații fiscale în sumă de 4.400.720 lei ce reprezintă creanțe fiscale ale unei persoane fizice care a desfășurat activitate economică în mod independent și care a fost radiată din data de 20.03.2017. S-a constatat astfel că, organul fiscal nu a procedat la anularea obligațiilor fiscale datorate de persoana fizică ce a desfășurat activitatea economică și transferarea acestora în sarcina persoanei fizice titulare pe CNP și totodată la raportarea acestora ca și arierate recuperabile, explică Curtea de Conturi. Saygo despre ANAF: Complicitate, nu incompetenţă Valentina Saygo, fost secretar de stat în ministerul Economiei, a comentat pe Facebook raportul Curții de Conturi: „Raportul Curţii de Conturi despre ANAF e o radiografie penală, nu un simplu audit. Şi totuşi, ce face statul? Ne pregăteşte noi taxe, în loc să închidă robinetul furăciunii”. „Raportul Curţii de Conturi despre ANAF e o radiografie penală, nu un simplu audit. Şi totuşi, ce face statul? Ne pregăteşte noi taxe, în loc să închidă robinetul furăciunii. Cifre care ar trimite orice antreprenor la puşcărie: • 2,76 miliarde lei – abateri contabil bugetare „cosmetizate” în bilanţurile Fiscului. • 572 milioane lei – venituri suplimentare descoperite doar în primele 7 obiective de audit, ţinute departe de buget. • 47 513 firme, datorii 30 miliarde lei, toate ascunse la 2 440 de adrese fantomă. Record: o garsonieră cu peste 8 000 de „contribuabili”. • Softul care ar trebui să urmărească debitele din sentinţe penale? NEFUNCŢIONAL. Procedura? INEXISTENTĂ.   Dacă un privat raporta aşa ceva, era încătuşat pentru fals intelectual şi evaziune (art. 43 din Legea contabilităţii + Legea 241/2005). ANAF? Primeşte „recomandări” şi încă un buget mai gras.   Complicitate, nu incompetenţă   Suveica şi caruselul nu funcţionează fără funcţionarul public şi sprijin politic. În timp ce ANAF popreşte conturi pentru sume neexigibile şi blochează TVA uri legitime, „incubatoarele” de datornici se plimbă nestingherite prin sistem, cu cod de TVA valabil.   Vom avea o vară fierbinte, cu aceeași incontinență fiscală cu care ne‑am obișnuit în ultimii ani, doar că, ce să vezi, 1 iulie bate la ușă și intră în vigoare sancțiunile pentru e‑TVA și SAF‑T”, a arătat Saygo.  

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali Foto: Facebook
Eveniment

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: instituția nu a făcut nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei, arată un raport al Curții de Conturi. Mai mult, cel de la care trebuia recuperat prejudiciul a beneficiat în acest timp de „venituri substanțiale”. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Abia după ce Curtea de Conturi a început să verifice „activitatea de executare silită desfășurată de Serviciul executare silită cazuri speciale regional București” s-a pus poprire pe 69.834. Informația apare într-un raport de audit de conformitate al Curții de Conturi la ANAF.  Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali „Curtea de Conturi a constatat întârzieri semnificative în aplicarea procedurilor de executare silită, dintre care exemplificăm cazul unui debitor persoană fizică care datorează bugetului general consolidat al statului suma de 1.248.487,52 lei reprezentând confiscare și suma de 145.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, organele fiscale neefectuând până la data auditului Curții de Conturi niciun act de executare silită în vederea încasării sumelor datorate de acest debitor într-o perioada de 18 luni. În timpul și ca urmare a controlului Curții de Conturi, Serviciul executări silite cazuri speciale din cadrul DGRFP București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice București au procedat la poprirea asupra sumelor de bani reprezentând venituri și disponibilități bănești și la sechestrarea unor bunuri imobile ce aparțin debitorului (...)  În urma popririlor efectuate, în perioada 23.09.2024-03.10.2024 pentru acest debitor a fost încasată prin poprire suma de 69.834 lei”, se arată în raportul Curții.  „Cu toate că debitorul respectiv încasa lunar venituri substanțiale din salarii și asimilate salariilor, deținea disponibilități bănești în mai multe conturi la bănci precum și bunuri imobile, Serviciul executări silite cazuri speciale regional București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice București nu a procedat la poprirea asupra sumelor de bani reprezentând venituri și disponibilități bănești și nici la sechestrarea, evaluarea și vânzarea la licitație a acestor bunuri imobile. Nu au fost evaluate și valorificate nici bunurile imobile pentru care au fost dispuse măsuri asigurătorii de către organele de urmărire penală”, se mai afirmă în raportul de audit la ANAF. 

6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale, la aceeași adresă, arată Curtea de Conturi Foto: ANAF
Eveniment

6.061 de PFA-uri și 2.398 societăți comerciale, la aceeași adresă - Curtea de Conturi

Nu mai puțin de 6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale sunt înregistrate la aceeași adresă din Bucureștii Noi, Sectorul 1, arată un comunicat al Curții de Conturi după un control la ANAF.  Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare 6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale, la aceeași adresă „Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparținând unor sute și mii de firme (la aceeași adresă), dintre care cele mai multe în București.  Astfel, la o adresă din bulevardul Bucureștii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în același spațiu un număr de 6061 persoane fizice autorizate, precum și 2398 societăți comerciale. Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat un număr de 1895 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu întâlnim în Sectorul 2, unde într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcționau 2736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023)”, arată Curtea de Conturi.  „Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale. Potrivit raportului de audit, analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a «îngropa» acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale”, mai explică Curtea de Conturi. Curtea arată că în România sunt 2440 de adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 miliarde de lei (29.666.938 mii lei). Curtea a descoperit 361 de adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcționează mai mult de 100 firme în aceeași locație. 

Soțul Andreei Esca, datorii la stat (sursa: Facebook/Andreea Esca)
Eveniment

Compania la care soțul Andreei Esca are aproape 50% din acțiuni, datorii la ANAF. Firma, în faliment

Soțul Andreei Esca, datorii la stat. Compania SONYA MOD SA, cu sediul în București, a intrat în faliment la finalul anului 2024. Alexandre Douglas Eram, soțul celebrei prezentatoare TV Andreea Esca, deține 49,37% din capitalul social al societății, conform supervizor.ro. Soțul Andreei Esca, datorii la stat Potrivit tabelului creditorilor publicat în procedura de insolvență, SONYA MOD SA are datorii de cel puțin 16,7 milioane de lei. Citește și: Au început retragerile de capital din România, economia poate pierde ce a câștigat în ultimii zece ani, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu Din această sumă, aproximativ 3,8 milioane de lei reprezintă restanțe către bugetul de stat. ANAF: Datoriile reale depășesc 5 milioane de lei Datele oferite de ANAF indică o situație financiară și mai dificilă. La data de 31 martie 2025, firma înregistra obligații fiscale restante în valoare totală de 5.064.444 lei. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV Alexandre Douglas Eram a fost, în unele perioade, și administratorul societății, ceea ce arată un grad mare de implicare în gestionarea firmei.

Generalul AUR Mircia Chelaru, senator, nu vrea să dea înapoi banii furați  Foto: AUR
Politică

Generalul AUR Mircia Chelaru, senator, nu vrea să dea înapoi banii furați de la statul român

Generalul AUR Mircia Chelaru, senator al partidului condus de George Simion, nu vrea să dea înapoi banii furați de la statul român, deși are o pensie specială uriașă. El are o condamnare penală la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru că a cumpărat ilegal, cu puțin sub 24.000 de euro, o locuință pusă la dispoziție de ministerul Apărării - el avea deja o proprietate în București - și a revândut-o în scurt timp la un preț de câteva ori mai mare, 300.000 de euro. Citește și: Analiza spionilor estonieni: Pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina Justiția a decis și că trebuie să plătească 93.000 de lei daune materiale către ministerul Apărării și să restituie un prejudiciu de 850.000 de lei. Generalul AUR Chelaru nu vrea să dea înapoi banii furați Însă din declarațiile de avere ale lui Chelaru, din 2020, când a ajuns deputat, în 2025, când a devenit senator, se vede că el nu a returnat mai nici un ban. La 19 decembrie 2020, el consemna o poprire ANAF de 852.000 de lei. În declarația de avere din 31 decembrie 2024 apare o datorie la bugetul statului - scadentă în 2030 - de 851.386 de lei. În cinci ani, el n-a returnat mai nimic din prejudiciul creat statului. Însă generalul Mircia Chelaru are o pensie specială de 104.088 lei, net, anual, în 2023, și a primit și indemnizație de depuatat, 131.412 lei. El nu declară nici un cont bancar peste 5.000 de euro, nu are locuință și nu deține terenuri.  În 2024, generalul a încercat să anuleze sentința, dar Justiția a respins cererea sa.  AUR l-a nominalizat pe Chelaru în comisiile parlamentare de apărare (la Senat) și de control a Serviciului de Informații Externe (comisie comună cu Camera Deputaților). 

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, George Călin)
Investigații

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă

Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă. Vasile Capră, unul dintre inspectorii de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală pe care procurorii DIICOT îi acuză că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre capii rețelei Nordis, deține o vilă de, atenție!, 517 metri pătrați în București. Cam cât zece apartamente cu două camere. Mai mult, în declarațiile de avere, Capră a menționat că a fost împrumutat în perioada 2006 – 2009 de o persoană fizică cu suma de 255.000 de dolari americani. Un împrumut suspect, în condițiile în care trebuia returnat inițial în anul 2015. Termenul scandent a fost prelungit inițial până în 2023, apoi până în 2033. Citește și: Nordis a pompat peste un milion de euro șpagă în presă. Nu se știe unde s-au dus banii, dar Laura Vicol era răsfățata Antenei 3 și a lui Ciutacu Asta, în condițiile în care Capră are un salariu anual declarat de 25.600 de dolari și nici un alt ban în conturi. Pentru a putea returna împrumutul, Vasile Capră ar trebui să nu mai cheltuiască nici un leu din salariul de bugetar timp de zece ani. Inspector ANAF la Nordis, avere suspectă Vasile Capră a fost, până la începutul anului 2014, comisar la Garda Financiară București. Apoi, după reorganizarea instituției, a ajuns inspector antifraudă la Direcția Generală Antifraudă. Conform declarației de avere depuse în vara anului 2014, Vasile Capră încasa anual aproximativ 45.000 lei. Declarațiile de avere depuse în ultimii zece nu au suferit modificări majore. Astfel, Vasile Capră împreună cu soția sa, Mihaela Capră, dețin un teren extravilan de 1.900 mp în localitatea prahoveană Provița de Jos. Tot acolo mai au un teren intravilan de 6.300 mp. În București, cei doi soți au un teren de 306 mp. La capitolul "clădiri", Capră a menționat o casă de vacanță cu o suprafață de 220 mp, construită în regie proprie. Și tot în regie proprie a construit o vilă de 517 metri pătrați în sectorul 6 al Bucureștiului. Atenție, toate terenurile și imobilele au fost achiziționate din salariul său de bugetar: în dreptul soției sale nu a menționat nici un venit sau cont bancar în ultimii zece ani în declarațiile de avere. Împrumut de 255.000 de dolari Inspectorul antifraudă Vasile Capră a menționat în declarațiile de avere și un împrumut. În perioada 2006 -2009, potrivit documentului, angajatul ANAF a luat un împrumut ipotecar de la o "persoană fizică" (al cărei nume nu l-a pomenit) de 255.000 de dolari. Bani pe care trebuia să îi restituie inițial în 2015. Apoi, în 2023. În declarația de avere depusă în 2024, Capră a modificat din nou anul: a menționat că trebuie să restituie împrumutul în 2033. Conform documentului citat, Vasile Capră câștigă anual echivalentul 25.600 de dolari. Nu reiese din declarația de avere dacă inspectorul ANAF Antifraudă a plătit vreo parte din împrumut până acum și nici dacă există vreo dobândă. Proces-verbal în care "nu s-a consemnat nimic" Procurorii DIICOT care se ocupă de dosarul Nordis au acuzat patru inspectori Antifraudă că l-au protejat pe Vladimir Ciorbă, unul dintre acționarii companiei Nordis Management și soțul Laurei Vicol, fostă deputată PSD și președintă a Comisiei Juridice de la Camera Deputaților. Vasile Capră este unul din cei patru inspectori. Concret, spun anchetatorii, în perioada 18.11.2021–03.12.2021, inspectorii Vasile Capră și Sorin Voicu au făcut un control "inopinat și operativ la societatea NORDIS BEST CONSTRUCT S.R.L., având ca obiectiv verificarea achizițiilor de bunuri și servicii. Cei doi inspectori antifraudă au constatat că societatea avea declarate mai multe operațiuni de achiziții de la două societăți, respectiv PTG ORIGINAL CONSTRUCT S.R.L. și ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT S.R.L. După solicitarea documentelor, analiza acestora și interacțiunile cu numitul Ciorbă Vladimir-Răzvan, s-a întocmit procesul-verbal cu nr. 50.056/1/din data de 03.12.2021 în care, la capitolele II (Prevederi legale încălcate) și III (Consecințe și măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic", conform DIICOT. DIICOT: "tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului" Tot cei doi inspector Antifraudă, în perioada 15.12.2022-14.06.2023, au făcut un control "inopinat și operativ" la societatea ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. În urma controlului au constatat că firma se sustrăgea de la plata obligațiilor fiscale. Apoi au mai făcut două controale la firma PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, finalizate în iulie 2023. "Analizându-se cele trei controale efectuate, cronologia acestora și aspectele constatate, respectiv modalitatea de sesizare a organelor judiciare cu privire la săvârșirea unor fapte penale, se constată, cu evidență, că cei doi inspectori, în mod deliberat nu au consemnat în sarcina LAMP BUILDING PROJECT S.R.L. aspectele constatate, respectiv achizițiile suspectate de a avea caracter fictiv de la 2 societăți care prin profilul lor prezentau caracteristicile unor societăți de tip fantomă. (...) Pe cale de consecință, conduita și demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracțiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorului Ciorbă Vladimir Răzvan pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală", mai arată anchetatorii.

Fiscul proteja afacerile familiei Vicol Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Fiscul proteja afacerile familiei Vicol

În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol, arată DIICOT în documentul în care cere arestarea preventivă a fostei deputate PSD Vicol și a soțului ei, Vladimir Ciorbă. Patru inspectori de la Fisc ar putea fi puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, după ce nu au luat niciun fel de măsuri faţă de grupul de firme Nordis, deşi constataseră încă de acum trei ani că acolo sunt nereguli, scrie Agerpres. Citește și: Becali spune că l-a blocat pe whatsapp pe Călin Georgescu fiindcă i-a trimis o melodie antisemită DIICOT arată că ANAF controla firmele controlate de familia Vicol, dar se făcea că nu observă nici o ilegalitate. ANAF identifica fapte suspecte, dar nu făcea nimic „În perioada 25.11.2021 - 31.01.2022, inspectorii F.A.-D. şi G.M. au efectuat un control la NORDIS MANAGEMENT SRL având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Cu această ocazie au fost identificate valori foarte mari, de peste 40.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Vladimir Ciorbă, Marian Ivan şi Gheorghe Poştoacă. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni, respectiv contracte de cesiune prin care părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL de către persoanele menţionate, în valoare nominală de 10 lei, erau vândute către NORDIS MANAGEMENT SRL cu preţul de 1.900.000 euro/acţiune, fiind puse la dispoziţie mai multe documente, inclusiv o hotărâre AGA vizând valoarea estimate de peste 200.000.000 euro a societăţii NORDIS HOTEL SRL. A fost întocmit un proces-verbal de control, unde la capitolele II (Prevederi legale încălcate) şi III (Consecinţe şi măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic. Deşi se analizează şi observă operaţiuni de valori foarte mari de transferuri din conturile societăţilor în conturile unor persoane fizice cu titlu de avansuri în trezorerie, nu se constată nicio încălcare a legii şi nu se dispună nicio măsură. Din partea societăţii controlate a participat Vladimir Ciorbă. În perioada 25.11.2021 - 31.01.2022, cei doi inspectori au efectuat un control la Lampp Building Project (fostă NORDIS BEST CONSTRUCT SRL), având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Au fost identificate valori foarte mari, de peste 16.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Vladimir Ciorbă. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni - contracte de cesiune prin care părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL de către persoanele menţionate, în valoare nominală de 10 lei, erau vândute către Lampp Building Project cu preţul de 1.900.000 euro/acţiune, fiind puse la dispoziţie mai multe documente, inclusiv o hotărâre AGA vizând valoarea estimată de peste 200.000.000 euro a societăţii NORDIS HOTEL SRL. S-a încheiat un proces - verbal de control, dar nu s-a consemnat nimic. În perioada 25.11.2021 - 31.01.2022, aceiaşi inspectori au efectuat un control la MBG IDEAL MANAGEMENT SRL având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Controlul s-a efectuat la sediul social al societăţii NORDIS MANAGEMENT SRL. Cu această ocazie, au fost identificate valori foarte mari, de peste 13.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Ivan George - Marian. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni, şi anume o factură de stornare pentru servicii neprestate către NORDIS MANAGEMENT SRL în valoare de 10.300.000 lei, respectiv un contract de cesiune care are ca obiect tot părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL care justifică returnarea către Ivan George - Marian a sumei de 9.564.814 lei. S-a încheiat un proces verbal, dar nu s-a consemnat nimic”, arată DIICOT. Fiscul proteja afacerile familiei Vicol „Cei doi inspectori, deşi au constatat operaţiuni de externalizare a unor sume de bani din patrimoniul celor 3 societăţi, activităţi circumscrise infracţiunii de delapidare, nu au consemnat absolut nimic şi nu au făcut vreun demers în vederea sesizării organelor judiciare. Aceştia observă acelaşi mecanism de retragere sume de bani la trei societăţi din grup, aceeaşi justificare (contracte de cesiuni părţi sociale), aceleaşi persoane implicate, acelaşi sediu, dar, cu toate acestea, nu constată şi nu consemnează nici măcar o suspiciune privind caracterul ilicit penal al acestor operaţiuni. Cât priveşte efectele acestor constatări, procesele-verbale au fost folosite şi citate ca justificare şi legalitate pentru avansurile în trezorerie inclusiv de către administratorul judiciar CITR în raportul întocmit. Pe cale de consecinţă, conduita şi demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorilor Ciorbă Vladimir-Răzvan şi Ivan George-Marian pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestora pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare", apreciază DIICOT. Procurorii arată că și alte inspecții ANAF au avut același traseu: neregulile au fost îngropate. Afaceri cu firme fantomă, Fiscul tace „În perioada 18.11.2021 - 03.12.2021, inspectorii C.V şi V.S. au efectuat un control inopinat şi operativ la societatea NORDIS BEST CONSTRUCT SRL, având ca obiectiv verificarea achiziţiilor de bunuri şi servicii, ocazie cu care au constatat că societatea avea declarate mai multe operaţiuni de achiziţii de la două societăţi, respectiv PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL şi ANTREPRIZÂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. După solicitarea documentelor, analiza acestora şi interacţiunile cu Vladimir Ciorbă, s-a întocmit un proces-verbal în data de 03.12.2021 în care, la capitolele II (Prevederi legale încălcate) şi III (Consecinţe şi măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic. Ulterior, aceiaşi doi inspectori efectuează, în perioada 15.12.2022 - 14.06.2023, un control inopinat şi operativ la societatea ANTREPRIZÂ MONTAJ CONSTRUCT SRL, vizând verificarea tranzacţiilor desfăşurate de societate. Se întocmeşte un proces-verbal, prin care se constată încălcări ale legii, respectiv art. 9 din Legea nr. 241/2005. Cu ocazia controlului, a fost identificat numitul M.N. care a precizat foarte clar că o persoană i-a propus să înfiinţeze o societate, pe care ulterior i-a vândut-o unui cetăţean bulgar, dar menţionează explicit că nu a semnat niciun document al societăţii şi nu s-a prezentat la vreo bancă. De asemenea, nu a prezentat niciun fel de document financiar-contabil. La data de 17.11.2023, este sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu privire la activitatea societăţii şi infracţiunea de evaziune fiscală. Se reţine faptul că în considerentele plângerii este menţionată inclusiv societatea LAMP BUILDING PROJECT SRL, însă plângerea penală vizează exclusiv activitatea ANTREPRIZÂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. Ulterior, cei doi inspectori efectuează două controale la societatea PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, unul în perioada 11.05.2022-28.07.2022 şi altul în perioada 27.04.2023 - 12.07.2023, ambele vizând verificarea tranzacţiilor desfăşurate de societate. Cu această ocazie, administratorul societăţii nu a putut fi identificat şi nu s-a răspuns la solicitarea de prezentare a documentelor, respectiv prezentarea în vederea audierii. Şi în aceste cazuri, au fost observate relaţii comerciale între societatea controlată şi societatea LAMP BUILDING PROJECT SRL, însă constatările se rezumă la stabilirea încălcării legii exclusiv de către PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, încălcări care intră sub incidenţa art.9 alin.(1) lit.a) şi b) din Legea 241/2005. În procesele-verbale, cei doi inspectori trec greşit datele de identificare ale societăţii LAMP BUILDING PROJECT SRL, dar sesizează Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti”, afirmă DIICOT. „Conduita şi demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorului Ciorbă Vladimir Răzvan pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală”, este concluzia procurorilor. Șeful ANAF se întâlnește cu Nordis Din 2024, mai arată referatul DIICOT, încep presiunile grupului Nordis pe ANAF, care le ascultă plângerile: La data de 19.06.2024, Gheorghe Emanuel Poştoacă a fost primit în audienţă de preşedintele ANAF, întâlnire la care au participat şi persoane cu funcţii de conducere din cadrul DGAF, ocazie cu care Poştoacă a invocat presupusa durată nejustificat de mare a controalelor antifraudă, comportamentul necorespunzător al inspectorilor, audierea clienţilor grupului NORDIS, presupuse încadrări eronate ale unor operaţiuni, analiza unor tranzacţii intragrup. Ce relatează un inspector ANAF: „De la prima întâlnire, Ciorbă Vladimir foarte sigur pe el a venit la mine, s-a aşezat la aceeaşi masă unde stătea echipa de control şi mi-a spus mie direct că el ştie cine ne-a trimis, respectiv DIICOT (...) Ceea ce vreau să precizez este că de fiecare dată când ne duceam să ridicăm documente, acesta ne amintea că urmează alegeri, că urmează schimbări la nivelul ANAF, şi părea că ştie foarte multe informaţii politice, inclusiv cine va ieşi primar. (...) De multe ori ne-a atras atenţia că, dacă el nu vrea, nu vom primi niciun act şi vom sta de vorbă cu o armată de avocaţi. Cu toate acestea, foarte greu am reuşit să ridicăm documente, probabil după ce erau reverificate şi discutate de Răileanu cu Ciorbă Vladimir. (...) Mi s-a părut ciudat că acesta avea foarte multe informaţii şi despre mine personal, întrucât mi-a atras atenţia că am o plângere penală făcută de reprezentantul societăţii FIBER GLASS, şi anume că au la bază motive politice. M-am simţit inconfortabil ca Ciorbă să îmi spună atât de multe şi să încerce chiar să intimideze echipa de control” Ce declara un martor DIICOT: „Prin luna decembrie a anului 2023, Ciorbă Vladimir Răzvan ne-a transmis că va fi schimbată toată conducerea ANAF în perioada următoare, fără a specifica o dată anume, afirmaţie făcută probabil în ideea de a descuraja insistenţele noastre pentru obţinerea documentelor necesare controlului”.

PNL l-a ajutat intenționat pe Călin Georgescu, susține Ponta Foto: Inquam/George Calin
Politică

PNL l-a ajutat intenționat pe Călin Georgescu

Deputatul PSD Victor Ponta susține, într-o postare pe rețelele sociale, că PNL l-a ajutat intenționat pe Călin Georgescu ca să îl împiedice pe George Simion să ajungă în turul II, cu Marcel Ciolacu. Citește și: Variante PSD pentru conducerea viitorului guvern: Ciolacu II, penalul Neacșu, premierul lui Dragnea, Grindeanu, și meditatorul lui Ciolacu, Socol Un control recent al ANAF a conchis că finanțarea campaniei „Echilibru și Verticalitate” de pe TikTok a fost realizată din fondurile Partidului Național Liberal (PNL), conform unei surse confidențiale citate de Snoop. PNL l-a ajutat intenționat pe Călin Georgescu „Țara este într-o situație grea/ cu minciuna și impostura o să fie imposibil! Momentul ZERO trebuie să vină cât mai repede!”, a scris el pe Facebook. Postarea sa are două print screen-uri: unul cu titlul articolului din Hotnews „ANAF a descoperit că PNL e cel care a plătit o campanie care l-a promovat masiv pe Călin Georgescu pe TikTok” și un altul care reproduce un mesaj primit de Ponta de la o persoană necunoscută, „Nu au fost rușii...A fost PNL, ca să-l doboare pe Simion, care altfel intra în turul doi cu Ciolacu”. Ponta a postat și pe Twitter aceste prin screen-uri, dar cu comentariul: „Acum sper ca incep sa inteleaga multi ce s-a intamplat!”. Întrebată de ce a plătit campania cu banii PNL, în condițiile în care aceasta a fost modificată fără acordul său, Kensington Communication nu a oferit niciun răspuns. Documentele publicate ridică astfel semne de întrebare cu privire la transparența procesului de finanțare și gestionare a campaniei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră