joi 16 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: anaf

140 articole
Eveniment

Saygo: „ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost și câți mici s-au mâncat”

„ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost, ce meniu au avut și câți mici s-au mâncat”, scrie consultantul fiscal Valentina Saygo, pe Facebook, apreciind că aceasta este o invazie a vieții private.  Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Saygo - care a fost secretar de stat în ministerul Economiei - afirmă că „asta nu e combatere a evaziunii, e Big Brother cu meniu all-inclusive. Dacă vrem rezultate, hai să controlăm unde există risc fiscal real, nu la fiecare petrecere din sat”.  „ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost și câți mici s-au mâncat” „Cererea ANAF pentru date detaliate despre nunți și botezuri în 5 zile e o invitație la birocrație și frică, nu la prevenirea evaziunii. Dacă vrei cifre, culege date la scară, nu forța oamenii să predea liste de invitați ca niște date medicale. 1. Invazie în viața privată   ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost, ce meniu au avut și câți mici s-au mâncat. Serios acum, urmează să trimită și fotograful de la Antifraudă la eveniment? O nuntă nu e ședință de consiliu local.   2. Birocrație absurdă   Patronii de săli trebuie să trimită în 5 zile tabele cu detalii kilometrice, altfel amendă. În loc să se ocupe de clienți, stau și completează Excel-uri pentru stat. Nu e control fiscal, e concurs de secretariat.   3. Date personale la grămadă   ANAF cere nume, numere de telefon și alte date despre miri și invitați. Adică să știe și statul cine a dansat la sârba de la ora 3 dimineața. GDPR-ul ce mai zice? Sau acum e „opțional”?   4. Tunuri mici, artilerie grea   În loc să se concentreze pe evaziunea mare, statul scoate tunurile pentru evenimente private. Adică tratează un botez ca pe o schemă de spălare de bani. Suntem serioși? Dacă vrei să găsești fraude, te uiți la zonele cu risc real, nu la câți invitați au avut nașii.   5. Impact negativ asupra industriei   În loc să sprijine sectorul de evenimente, care abia se ridică după pandemie, ANAF îi bagă iar în stres și birocrație. Cum să-ți faci treaba când ești amenințat cu amenzi doar pentru că n-ai trimis la timp lista cu sarmale?   ANAF vrea să afle tot despre nunți și botezuri, până și câți mici s-au pus pe grătar. Asta nu e combatere a evaziunii, e Big Brother cu meniu all-inclusive. Dacă vrem rezultate, hai să controlăm unde există risc fiscal real, nu la fiecare petrecere din sat”, a scris Saygo. 

„ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost și câți mici s-au mâncat”, arată Valentina Saygo Foto: Facebook
Șeful DNA, Marius Voineag, explică cum scapă marii evazioniști Foto: Facebook
Politică

Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale

Șeful DNA, Marius Voineag, explică, într-un interviu pentru Hotnews, cum scapă marii evazioniști: ANAF nu prea mai face sesizări, iar dosarele au fost mutate, prin lege, la procurorii de pe lângă tribunale. Citește și: Avalanșă de ironii, după ce Dan Tanasă a cerut ca românii să refuze coletele livrate de străini. Deputatul AUR a răspuns cu mitocănii Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști Voineag a confirmat că ANAF a făcut doar patru sesizări, fără să precizeze însă perioada de timp în care s-au făcut acestea.  „Marius Voineag: Au fost modificate legile încât tot ce ține de evaziune s-a dus la procurorii de pe lângă Tribunale. Au ieșit și DNA, și DIICOT din peisaj…Vorbim de infracțiuni în zona gulerelor albe – acolo trebuie să fim noi prezenți. Dosarele mari rămân fără un efect real dacă nu recuperăm banii furați. De asta, la noi durează un pic mai mult. Realitatea trebuie spusă: Stăm prost la nivelul sesizărilor. Sorina Matei: De ce nu vă sesizează ANAF? Voineag: Pe partea de sesizare, au intrat într-un colaps. E un trend care se manifestă în mai multe instituții. Ne-am bazat foarte mult pe informațiile pe care le-am primit. Sorina Matei: Aveți doar 4 sesizări de la ANAF într-un an. Nu e o problemă la ANAF? Voineag: Ba da. Este o problemă. Singurul exemplu care funcționează foarte bine în Europa este Garda de Finanțe – pentru că fac cercetare reală. Se transformă dintr-o zonă pasivă într-o zonă proactivă și vin către noi. E vorba de o structură care se ocupă cu adevărat”, a afirmat șeful DNA la Aleph News. 

ANAF a găsit cinci angajați care consiliau firme private, dar nu i-a dat afară Foto: Facebook ANAF
Eveniment

ANAF a găsit cinci angajați care consiliau firme private, dar nu i-a dat afară, ci a sesizat ANI

ANAF a găsit cinci angajați care consiliau firme private, dar nu i-a dat afară și nu le-a făcut plângere penală, ci a sesizat ANI. Din comunicatul ANI nu reiese că aceștia ar fi suferit vreo sancțiune administrativă, că vor fi cercetați disciplinar sau că ar renunța la serviciile acordate unor firme private pe care, în paralel, le controlau. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” ANI n-a mai semnalat, într-un comunicat public, nici un „incident de integritate” din 26 iunie, iar precedentele comunicate au fost la 15 și 16 aprilie, 10 martie și 27 februarie 2025.  ANAF a găsit cinci angajați care consiliau firme private, dar nu i-a dat afară „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat cinci funcționari din cadrul Direcției Regionale a Finanțelor Publice București care s-au aflat în situații de conflicte de interese. Cei cinci funcționari dețineau certificate digitale calificate pe care le foloseau pentru a reprezenta interesele unor firme private, în timp ce aveau, în același timp, atribuții de control asupra acestora. Ce au descoperit inspectorii ANAF Potrivit legii, un funcționar public nu poate fi, în același timp, mandatar sau reprezentant al unei persoane juridice în legătură cu funcția sa.   Cei cinci angajați nu au respectat aceste prevederi, fiind implicați în proceduri de administrare fiscală pentru contribuabili pe care îi reprezentau. ANAF a anunțat că, având în vedere gravitatea situației, va sesiza Agenția Națională de Integritate (ANI). Acest caz vine în contextul în care ANAF organizează periodic sesiuni de instruire pentru angajați pe teme de etică, incompatibilități și conflicte de interese. Instituția precizează că va intensifica verificările pentru a preveni pe viitor astfel de situații”, se arată în comunicatul ANAF. 

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA Foto: Inquam/Virgil Simionescu
Eveniment

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA. Mafiile chinezești și italiene, implicate

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA: „Aș vrea ca procurorul general sau șeful DNA să mă contrazică și să spună că mii de dosare sunt în lucru cu frauda cu TVA, dar atunci aș avea o altă problemă, pentru că dosarele nu ajung la Parchetul European. Dar cred că, în general, aceste dosare nu sunt raportate poliției, nu sunt raportate procurorilor”, a spus ea, într-un interviu pentru Libertatea. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA În interviu, șefa Parchetului European a mai susținut că mafiile chinezești și italiene sunt implicate în fraudele cu TVA din România. „România nu este un teritoriu fertil doar pentru mafia italiană, este și pentru mafia chineză. Ce vedem ca și fenomen îngrijorător sunt grupările din state terțe care practic invadează Europa. Pentru că acum, sigur, toată lumea știe de mafia italiană.  Dar când ne uităm, în general, la toate fraudele cu TVA, aș putea să spun că grupurile organizate și mafiile nu mai sunt naționale, ele sunt complexe, ai toate naționalitățile acolo, și din spațiul Uniunii Europene, dar și din afara lui”, a arătat Kovesi.  În interviu, ea a amintit că România are cel mai mare deficitr de încasare a TVA-ului și a discutat această problemă la ministerul de Finanțe și la ANAF. „Acum mie mi-e foarte greu să evaluez: fie aceste dosare n-au fost descoperite, fie n-au fost trimise la Parchetul European. Pentru că aici există doar două variante: fie nu vor să descopere, fie rea-credință, fie altceva, fie nu știu cum să o facă. Deci altă explicație nu există.   Noi am avut mai multe discuții la Ministerul Finanțelor și cu conducerea ANAF, în care am explicat aceste lucruri, să vedem dacă lucrurile se vor îmbunătăți. Pentru că tu nu poți să pretinzi că totul este perfect în România, când noi vedem din dosare pe care le investigăm în alte state că se întâmplă ceva în România, fie sunt tranzacții suspecte, fie sunt companii fictive, fie sunt importuri ce sunt fictive”, a explicat fosta șefă a DNA. 

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu, înainte de a părăsi Executivul. Anastasiu a vorbit despre „bullying-ul statului” și a spus că statul n-a fost niciodată corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu La ce concluzii a ajuns Anastasiu, după o lună în guvernul Bolojan: „Aleg să citesc un singur mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu: «Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost, în anul 2004, supusa aceluiaşi sistem, la Bistrița. Am dat mită cash la primul control, dar am refuzat alte plăți. M-a costat un dosar penal. De la Bistrița m-am dus la Curtea de Apel Cluj cu o sentință de doi ani de pușcărie cu executare, dosar judecat de președinta Curții de Apel Cluj, care m-a absolvit de orice vină și ANAF a fost obligat să returneze 161.000 lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale, urmare a falimentul celor trei firme, concomitent cu pierderea a două case, un apartament, un teren intravilan»”.  Despre controalele ANPC: „Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, am înțeles că sunt multe locuri care nu corespund standardelor, dar una este să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe Tik Tok. Am înțeles că sunt lucruri care nu sunt în regulă, e ok, dar umilirea antreprenorilor, a celor care investesc niște bani, sigur cu greșeli, nu cred că este un comportament corect al statului român. Și apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva, să-și facă datoria”. „De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani, când alte țări, cât timp alte țări s-au digitalizat în întregime? În doi ani de război - vezi Ucraina -, și noi nu reușim să digitalizăm ANAF. Nu reușim sau nu vrem? Răspunsul e că nu vrem!” „Statul român are în momentul de față miliarde, miliarde de lei datorii la firmele private. Miliarde! Vă dau exemple: rambursarea plăților pe concediile medicale - miliarde; plata companiilor de energie care au făcut plafonarea la energie și sunt neplătite. Am sunat ieri doi constructori mari și mi-au spus așa: avem, împreună, 1,5 miliarde de lei nefacturaţi - lucruri pe care noi l-am prestat deja;  1,5 miliarde de lei - doi constructori, nefacturați. Și alt miliard, facturat și neplătit. Și-am întrebat, dar de ce nu facturați? Nu facturăm pentru că ni se spune că nu sunt bani și dacă facturăm, ne încărcăm și cu TVA pe care trebuie să-l plătim, noi neprimind banii de la statul roman”. „Nu mai putem continua așa, cu un stat care nu este partener și este asupritor al companiilor din România”, a spus vicepremierul demisionar. 

Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”. Într-o lungă declarație de presă (VIDEO), el a arătat că statul nu a fost niciodată într-un partenerit corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții Printre altele, el a vorbit de modul în care ANPC, prin Popescu Piedone, a umilit, pe TikTok, antreprenorii.  Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Ce a spus Anastasiu: N-am venit să mă poziționez ca victimă, am venit să dau explicații ptr a înțelege contextul. Trei ani de zile, compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. Erau mai mulți pasageri decât erau bilete. Trei ani, am detașat un om acolo. Vor să compare evidentele cu pasagerii de la poliția frontieră. Evidentele poliției de frontieră erau absolut nerelevante. Rambursarea de TVA a fost blocată. După trei ani și ceva, Poliția economică: nu avem ce să vă reproșam.  Poliția economică i-a spus: „Nu pot să inchid, voi propune începerea urmaririi penale, s-a lucrat prea mult la el”. Chemat la Parchet: „Nu stiu ce sa fac cu acest dosar”. S-a inchis dosarul.  ANAF a pornit un control pe cinci ani și inspectoarea i-a spus: „Am o propunere constructivă”.  Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, 20.000 de călători care nu se mai puteau întoarce cu autocarele noastre sau să dau curs șantajului. Partenerul meu a semnat un contract pe una dintre firmele noastre și de aici încolo lucrurile sunt clare în rechizitoriu Există spăgi de supraviețuire și de îmbogățire...Din punctul nostru de vedere, treaba a fost din zona de supraviețuire...Nici o secundă evaziune fiscală.  Țara asta a crescut cu noi, într-un parteneriat care niciodată nu a fost corect.  Nu vrem să digitalizăm ANAF, pentru că tolerăm aceleași tip de controale. Statul român are miliarde de lei datorii la firmele private. De exemplu, rambursarea plăților pe concediile medicale, rambursarea plății la companiile din energie care au făcut plafonarea și care sunt neplătite. Statul este un asupritor al companiilor din România „Nu mai pot să ajut. Ăsta este momentul în care i-am spus premierului că demisionez”, a anunțat Atanasiu.  „Indiferent ce aș spune, nu va conta. Am discutat cu premierul și e momentul să fac un pas în spate și să demisionez. Plecarea mea din guvern nu înseamnă că reformele trebuie să se oprească. E momentul să plec, dar nu înainte să fac un apel”, a mai afirmat el. 

Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Foto: Inquam/Malina Norocea
Politică

Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat

Surse: premierul Ilie Bolojan i-ar fi cerut lui Dragoș Anastasiu să demisioneze din Guvern, dar acesta a refuzat. Potrivit postului B1 TV, care citează surse din PNL, Bolojan a primit, de la Anastasiu, un refuz „ferm”.  Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Nu este clar, arată B1 TV, dacă Anastasiu își va menține poziția până luni.  Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Azi, vicepremierul Dragoș Anastasiu a transmis public, printr-un mesaj pe Facebook, că a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA) o copie a presupusului denunț în care ar figura ca martor într-un dosar de corupție legat de funcționari ai ANAF. „În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a scris Anastasiu. Mesajul său vine după ce DNA a afirmat, vineri seara, că Anastasiu a fost „martor-denunțător”. 

Mircea Marian
Opinii

Nomenklatura pesedistă din PNL se uită fericită cum se îneacă Bolojan, de gât cu Anastasiu

Planul funcționează perfect. Bolojan a crescut taxele, în huiduielile propriilor fani. Când e să facă și reforme, să „taie”, statul paralel, „the deep state” - PSD, 90% din PNL, primari, sindicate, bugetărime din Guvern și ministere, magistrați, polițiști, șefi de companii de stat, presa care trăiește din banii de la partide... - se activează și-l blochează.  Cazul Anastasiu distruge și relativa superioritate morală pe care o avea Bolojan: acum, publicul îl vede ca fiind asociat cu corupții.  Iar la final va fi concediat brutal, iar PSD și PNL vor relua afacerile obișnuite, „business as usual”.  Dacă așa ceva i se întâmpla lui Ciolacu, tot PSD-ul se activa și-l apăra: „Anastasiu NU este penal, nu a fost condamnat, nici măcar inculpat nu a fost. Să respectăm prezumția de nevinovăție” „Anastasiu a fost victimă. Poate a greșit că nu s-a dus imediat la DNA, dar, la final, a făcut ceea ce trebuia și a oferit un exemplu pentru toți oamenii de afaceri terorizați de funcționari corupți”... Să nu mă înțelegeți greșit: nu-l apăr pe Anastasiu, arăt doar ce se putea spune în apărarea sa.  Dar nimeni din conducerea PNL nu iese să se bată pentru Bolojan și Anastasiu. Tăcere totală. Nici când eșalonul doi al PSD a început să-l atace direct pe Bolojan, nu doar pe Anastasiu, liderii liberali nu au reacționat.  De ce? Fiindcă nomenklatura pesedizată a PNL vrea de la Bolojan să rezolve problema deficitului catastrofal - prin creșteri de taxe, nu reduceri ale privilegiilor sau oprirea conductei cu bani de la companiile de stat - iar apoi îl va arunca la tomberon. Și, cu ajutorul presei plătite din subvențiile partidelor, când Bolojan va pleca, îl vor înjura chiar cei care l-au susținut să fie premier.  Ce-i de făcut? Răul a fost făcut. Anastasiu ar trebui să demisioneze și să-și pună cenușă în cap, acesta ar fi un prim pas. Doi, se vede că Bolojan habar nu are să comunice în vreme de criză. Se descurca bine când era venerat, la Oradea. Acum, pare a fi paralizat... Problema mea nu este însă soarta domnului Bolojan. Problema este că, cu bunele și relele sale, este singurul care ar putea face câteva reforme. Nu multe, îmi e clar că nu e Javier Milei. Dar măcar câteva...Iar cazul Anastasiu îl delegitimizează și dă forță celor care vor să-l blocheze din interiorul structurilor de guvernare. Timpul trece în defavoarea lui Bolojan. 

Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare” Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare”

Președintele Nicușor Dan nu-i spune lui Ilie Bolojan ce să facă cu vicepremierul Dragoș Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare”. Șeful statului se află în vizită oficială la Salzburg, în Austria.  Nicușor Dan nu-i spune lui Bolojan ce să facă cu Anastasiu, dar afirmă: „E o problemă mare” „E o problemă mare, e o problemă mare. Atât”, a spus Nicușor Dan despre cazul Anastasiu. Şeful statului a spus că nu a discutat pe acest subiect cu premierul Ilie Bolojan. Vicepremierul Dragoş Anastasiu a avut calitatea de martor denunţător în dosarul funcţionarei ANAF Angela Burlacu, condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani şi 2 luni închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.  Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Demnitarul a recunoscut că a dat mită, în perioada 2009-2017, unei funcţionare ANAF care a fost şi condamnată, într-un dosar instrumentat de DNA. Pe 22 iunie 2023, Angela Burlacu a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani şi 2 luni închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF (sursa: Facebook/Dragos Anastasiu)
Politică

O firmă a vicepremierului Anastasiu a mituit o funcționară ANAF timp de opt ani. Bolojan tace

Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF: potrivit unei anchete a DNA, între anii 2009 și 2017, companiile controlate de actualul vicepremier Dragoș Anastasiu au oferit mită unei inspectoare ANAF pentru a evita sancțiuni în urma controalelor fiscale. Firma vicepremierului Anastasiu, mită la ANAF Investigația s-a încheiat în 2023 cu o condamnare definitivă a funcționarei ANAF, care a recunoscut că a primit șpagă, arată un comunicat al DNA. Dragoș Anastasiu a admis, atât în fața procurorilor DNA, cât și a instanței, că a participat la mituirea angajatei ANAF. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Totuși, nici el și nici angajații săi nu au fost puși sub acuzare, întrucât partenerul său de afaceri a fost cel care a formulat denunțul penal către autorități. Detalii despre implicarea firmelor vicepremierului în dosarul de corupție se regăsesc în deciziile Tribunalului București și ale Curții de Apel București, arată Hotnews. Anastasiu: "În dosar am fost martor" Anastasiu a reacționat la apariția acestor informații printr-o postare pe Facebook. "În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societăți comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală. Context: Unul cunoscut, din păcate, de prea mulți antreprenori, mai ales în vremurile acelea de acum 15-17 ani. Unii funcționari ai statului român care presau și chiar șantajau firmele, “recomandând” soluții de tip contract de consultanță cu o firmă pusă pe tavă de funcționar pentru a corecta așa-zisele nereguli descoperite în urma controalelor. Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu.", s-a disculpat Anastasiu. Bolojan tace Deocamdată, premierul pare să-l apere pe vicepremierul Dragoș Anastasiu. "În urma mai multor solicitări primite de la jurnaliști fac următoarele precizări: Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023. Singura sa calitate a fost aceea de martor. A fost audiat în această calitate de procurori și judecători care nu au considerat că sunt întrunite condițiile pentru schimbarea acestei unice calități. Dosarul penal s-a incheiat prin hotărâre defintivă. Circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu.", a transmis Guvernul printr-un comunicat.  

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București Foto: Facebook
Politică

Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF

Ministrul PNL al Finanțelor, Alexandru Nazare, a decimat conducerea direcției antifraudă București, din cadrul ANAF: „Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea să fie ignorate”, a scris el pe Facebook. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Potrivit acestei postări, au fost schimbați din funcție nouă din cei 15 șefi ai acestei direcții. Nazare a decimat conducerea direcției antifraudă București „Reforma ANAF #Antifraudă Am discutat în detaliu cu noul Președinte ANAF despre necesitatea de a întări acțiunile instituției împotriva evaziunii fiscale. În urma discuțiilor, acesta a dispus ieri schimbări majore în conducerea Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București, înlocuind 9 din cele 15 persoane cu funcții de conducere ale instituției.   Astfel, au fost schimbate din urmǎtoarele funcții publice de conducere specifice din cadrul DRAF București: Inspectorul General Adjunct antifraudă 2 Inspectori șefi de Direcție - Direcția de control Antifraudǎ 1 6 Inspectori șefi de Serviciu - din cadrul serviciilor de control antifraudă   Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate.   Este inacceptabil ca semnalele evidente privind evaziunea fiscală să fie ignorate de cei care sunt plătiți să le combată. ANAF trebuie să devină parte a soluției, nu parte a problemei”, a scris Nazare.    Ulterior el a precizat că inspectorul general Adjunct antifraudă este, de fapt, chiar șeful acestei direcții și a anunțat că schimbarea portalului ANAF este o prioritate. 

Inspector ANAF, control judiciar pentru corupție (sursa: Facebook/Direcția Națională Anticorupție)
Eveniment

ANAF ia șpagă în loc de taxe: inspector al Fiscului, mită de un milion de lei pentru rambursări TVA

Inspector ANAF, control judiciar pentru corupție. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 4 iulie 2025, împotriva lui Florin Sîrbu, inspector superior în cadrul ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București. De asemenea, un administrator de firmă, G.F.M., a fost pus sub control judiciar începând cu 5 iulie 2025, pentru cumpărare de influență. Inspector ANAF, control judiciar pentru corupție Florin Sîrbu este acuzat de trafic de influență, fals în declarații și folosirea sau divulgarea de informații nedestinate publicității. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Administratorul G.F.M. este acuzat de cumpărare de influență, în legătură cu un presupus aranjament financiar în favoarea firmei sale. Promisiunea: 1 milion de euro pentru rambursări ilegale de TVA Conform anchetatorilor, în prima jumătate a anului 2023, inspectorul ANAF ar fi acceptat promisiunea unei mite de 1.000.000 euro din partea administratorului G.F.M., în schimbul influențării unor funcționari ANAF din Ilfov. În perioada septembrie–octombrie 2023, Florin Sîrbu ar fi primit peste 1.000.000 lei. În urma intervenției promise, societatea comercială ar fi beneficiat ilegal de rambursări de TVA în valoare de peste 2.700.000 lei, deși înțelegerea ar fi vizat 2.000.000 euro. Fals în declarația de avere și divulgare de informații bancare În 2024, Sîrbu ar fi omis să menționeze în declarația de avere un autoturism marca BMW. În aprilie 2025, ar fi accesat ilegal informații bancare despre două persoane și le-ar fi pus la dispoziția unei terțe persoane, fără drept, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Condițiile controlului judiciar: interdicții și avertismente Pe durata controlului judiciar, ambii inculpați trebuie să se prezinte la solicitarea organelor judiciare, să nu părăsească teritoriul României fără aprobare și să nu comunice cu persoanele menționate în ordonanțele DNA. Nerespectarea acestor obligații poate atrage înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. Procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă preliminară a procesului penal, care nu înfrânge principiul prezumției de nevinovăție.

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București Foto: Facebook Finante Sed Lex
Eveniment

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București, care protestează spontan

Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“: un auditor are 13.006 lei, brut, lunar. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF București Însă la acest salariu se adaugă:  vouchere de vacanță pentru cei care îndeplinesc criteriile indemnizație de hrană de 347 lei/persoană spor de condiții vătămătoare sau “deosebite“personalul nominalizat in echipele de proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile si/sau fonduri externe rambursabile, beneficiaza de majorarea salariilor de baza cu pana la 50% indemnizație pentru titlul de doctor Aceste date sunt publice, pe site-ul ANAF.  La ANAF București, directorul general are un salariu brut, fără sporuri, de 19.482 de lei, un șef de administrație - 18.660, un consilier superior ajunge la 14.098, iar la unii auditori sar de 13.300 de lei. Curtea de Conturi a prezentat, recent, un audit de conformitate la ANAF și a prezentat concluzii dezastruoase. De exemplu, instituția nu a făcut nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei. Mai mult, cel de la care trebuia recuperat prejudiciul a beneficiat în acest timp de „venituri substanțiale”. Sute de angajați din mai multe sucursale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală au declanșat luni dimineață, în mai multe județe, proteste spontate. Ei sunt nemulțumiți de măsurile anunțate de guvernul Bolojan, care a spus că va reduce mai multe sporuri.

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft Foto: Facebook ANAF
Eveniment

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, iar instituția a înregistrta „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei, arată raportul Curții de Conturi. Raportul arată și cum se pierd în birocrația ANAF datorii către stat, care nu mai sunt recuperate.  Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft Ce arată Curtea de Conturi: „Cu privire la evidența analitică și înregistrarea în evidența contabilă a creanțelor bugetare din sentințe penale (...) La nivelul DGESCS nu este încă operaționalizată aplicația informatică NOES, astfel încât aceasta să permită centralizarea în mod corect debitele din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat, care trebuie să se recupereze la bugetul statului”. NOES înseamnă „Nivelul Operativ al Executării Silite”.  Nivelul abaterilor financiar contabile la ANAF, constate de Curtea de Conturi: 2.762.818.969 lei.  Raportul arată, printre altele, cum a îngropat ANAF Argeș recuperarea unei datorii de circa 4,4 milioane de lei de la o persoană fizică autorizată. Aceasta și-a încetat însă activitatea, iar ANAF nu a mai încercat să recupereze datoria de la persoana fizică.  „La AJFP Argeș au fost raportate, în mod eronat ca și arierate nerecuperabile, obligații fiscale în sumă de 4.400.720 lei ce reprezintă creanțe fiscale ale unei persoane fizice care a desfășurat activitate economică în mod independent și care a fost radiată din data de 20.03.2017. S-a constatat astfel că, organul fiscal nu a procedat la anularea obligațiilor fiscale datorate de persoana fizică ce a desfășurat activitatea economică și transferarea acestora în sarcina persoanei fizice titulare pe CNP și totodată la raportarea acestora ca și arierate recuperabile, explică Curtea de Conturi. Saygo despre ANAF: Complicitate, nu incompetenţă Valentina Saygo, fost secretar de stat în ministerul Economiei, a comentat pe Facebook raportul Curții de Conturi: „Raportul Curţii de Conturi despre ANAF e o radiografie penală, nu un simplu audit. Şi totuşi, ce face statul? Ne pregăteşte noi taxe, în loc să închidă robinetul furăciunii”. „Raportul Curţii de Conturi despre ANAF e o radiografie penală, nu un simplu audit. Şi totuşi, ce face statul? Ne pregăteşte noi taxe, în loc să închidă robinetul furăciunii. Cifre care ar trimite orice antreprenor la puşcărie: • 2,76 miliarde lei – abateri contabil bugetare „cosmetizate” în bilanţurile Fiscului. • 572 milioane lei – venituri suplimentare descoperite doar în primele 7 obiective de audit, ţinute departe de buget. • 47 513 firme, datorii 30 miliarde lei, toate ascunse la 2 440 de adrese fantomă. Record: o garsonieră cu peste 8 000 de „contribuabili”. • Softul care ar trebui să urmărească debitele din sentinţe penale? NEFUNCŢIONAL. Procedura? INEXISTENTĂ.   Dacă un privat raporta aşa ceva, era încătuşat pentru fals intelectual şi evaziune (art. 43 din Legea contabilităţii + Legea 241/2005). ANAF? Primeşte „recomandări” şi încă un buget mai gras.   Complicitate, nu incompetenţă   Suveica şi caruselul nu funcţionează fără funcţionarul public şi sprijin politic. În timp ce ANAF popreşte conturi pentru sume neexigibile şi blochează TVA uri legitime, „incubatoarele” de datornici se plimbă nestingherite prin sistem, cu cod de TVA valabil.   Vom avea o vară fierbinte, cu aceeași incontinență fiscală cu care ne‑am obișnuit în ultimii ani, doar că, ce să vezi, 1 iulie bate la ușă și intră în vigoare sancțiunile pentru e‑TVA și SAF‑T”, a arătat Saygo.  

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali Foto: Facebook
Eveniment

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: instituția nu a făcut nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei, arată un raport al Curții de Conturi. Mai mult, cel de la care trebuia recuperat prejudiciul a beneficiat în acest timp de „venituri substanțiale”. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Abia după ce Curtea de Conturi a început să verifice „activitatea de executare silită desfășurată de Serviciul executare silită cazuri speciale regional București” s-a pus poprire pe 69.834. Informația apare într-un raport de audit de conformitate al Curții de Conturi la ANAF.  Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali „Curtea de Conturi a constatat întârzieri semnificative în aplicarea procedurilor de executare silită, dintre care exemplificăm cazul unui debitor persoană fizică care datorează bugetului general consolidat al statului suma de 1.248.487,52 lei reprezentând confiscare și suma de 145.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, organele fiscale neefectuând până la data auditului Curții de Conturi niciun act de executare silită în vederea încasării sumelor datorate de acest debitor într-o perioada de 18 luni. În timpul și ca urmare a controlului Curții de Conturi, Serviciul executări silite cazuri speciale din cadrul DGRFP București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice București au procedat la poprirea asupra sumelor de bani reprezentând venituri și disponibilități bănești și la sechestrarea unor bunuri imobile ce aparțin debitorului (...)  În urma popririlor efectuate, în perioada 23.09.2024-03.10.2024 pentru acest debitor a fost încasată prin poprire suma de 69.834 lei”, se arată în raportul Curții.  „Cu toate că debitorul respectiv încasa lunar venituri substanțiale din salarii și asimilate salariilor, deținea disponibilități bănești în mai multe conturi la bănci precum și bunuri imobile, Serviciul executări silite cazuri speciale regional București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice București nu a procedat la poprirea asupra sumelor de bani reprezentând venituri și disponibilități bănești și nici la sechestrarea, evaluarea și vânzarea la licitație a acestor bunuri imobile. Nu au fost evaluate și valorificate nici bunurile imobile pentru care au fost dispuse măsuri asigurătorii de către organele de urmărire penală”, se mai afirmă în raportul de audit la ANAF. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră