vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: anaf

119 articole
Politică

În casa lui Potra s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari

În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere. Coordonatorul mercenarilor români trimiși în Africa și șeful gărzilor lui Călin Georgescu are în bănci aproape 900.000 de dolari. Însă, deși ar fi fost obligat să treacă în declarația de avere și sumele cash peste 5.000 de euro, în acest document nu figurează nimic. Însă acesta declară lingouri de aur în greutate de 15 kg și în valoare de 5,6 milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler În declarația de avere depusă în calitate de candidat la Parlament, Potra figurează ca președinte al filialei din Mediaș a Partidului Patrioților, înființat de Dragnea. Însă el a candidat pentru Partidului Social Democrat Independent (PSDI), înfințat de Marian Vanghelie. În octombrie 2023, Potra anunța pe Facebook: „Toamna aduce noi începuturi! Horațiu Potra și cei 7 consilieri lucrează la o majoritate în Consiliul Local, colaborând cu cei din PSD și AUR pentru a forma o administrație puternică”. Partidul patrioților are șapte consilieri în Consiliul Local Mediaș. În toamnă, Horațiu Potra a făcut campanie pentru PSD la parlamentare, alături de șeful social-democraților din Sibiu. Lavinia Șandru, Bogdan Trif și Horațiu Potra, în campanie pentru PSD. Foto: Sibiu Independent În casa lui Potra s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari Horațiu Potra câștigă enorm din afacerile pe care le face. În anul fiscal 2023, persoana fizică autorizată Horașiu Potra a câștigat 1.155.000 euro pentru „Pregatire fizica si antrenament de specialitate”. Firmele sale i-au adus „beneficii” de 3,1 milioane de lei. Potra deține opt apartamente în Sibiu și Mediaș și nouă case, dar nu declară nici un venit din chirii. Și apartamentele, și casele, sunt relativ mari, doar ultima vilă a acestuia, aflată la Mediaș, din 2023, având aproape 900 mp. Însă în același an a achiziționat și o casă de 323 mp în Mediaș. Horatiu Potra are peste 25 de hectare de teren agricol, dar nu declară nici un venit de pe urma acestora. În plus, el deține păduri și numeroase terenuri în intravilanul diferitelor localități din județul Sibiu.

În casa lui Potra s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari Foto: Inquam/George Calin
Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014 Foto: Facebook
Economie

Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014

Producția industrială a scăzut atât dee puternic încât a ajuns la nivelul din 2014, spune economistul șef al ING, Valentin Tătaru. El a sugerat că unul din motive este prețul la energie, de trei ori mai mare ca în Suedia. Citește și: Călin Georgescu i-a amenințat pe tinerii care protestează împotriva sa în București și în țară: „Să meargă acasă la părinții lor, că nu vrem să pățească ceva” Potrivit lui Tătaru, producția industrială va continua să scadă. Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014 „Deci industria, producţia industrială se contractă în fiecare an, le vedem deja. Companiile româneşti plătesc preţuri la energie mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin. Nu cu puţin. În Suedia, este cam o treime din cât este în România preţul energiei. Cum poţi să concurezi cu acele companii? Nu ai cum. Şi, atunci, se tot reduce osânza, până nu mai e. Nu ai ce să faci. Şi, ne place, nu ne place, vedem deja cifrele. Deci, ne contractăm. Am ajuns cu producţia industrială, m-am uitat pe istoric, am ajuns la nivelul din 2014, da? Noi am fi zis că suntem, teoretic, cum e cu PIB-ul, maxim istoric în fiecare an. Nu e aşa. Deci, suntem la nivelul din 2014 cu indicele producţiei industriale şi nu mergem în direcţia de a recupera. Probabil vom scădea în continuare. Asta e direcţia, nu văd cum ai putea să schimbi dintr-odată, pentru că e ca un petrolier căruia nu-i poţi schimba direcţia dintr-odată. Sunt paşi mici care trebuie făcuţi. Ai urgenţa asta fiscală şi măsuri pe termen scurt ca să peticeşti bugetul care nu-ţi permite să ai o viziune pe termen lung. Dar asta e realitatea cu care lucrăm", a spus Tătaru la o dezbatere. El a mai apreciat că „dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine”. Creșterea economică este pe consum și importuri „Modernizăm şi pe partea digitală, să zicem. Statul se mai modernizează pe ici, pe colo. ANAF...nu mai intru în povestea asta cu colectarea, că e o poveste întreagă şi, cum îmi place să spun, deşi dau dintr-una în alta acum, atenţie cine doreşte colectarea asta, pentru că banii ăştia necolectaţi nu dispar, nu se duc în cosmos. Ei sunt în jurul nostru. Sunt şi prin maşinile de pe stradă, sunt şi prin preţurile apartamentelor din nordul Bucureştiului, ei sunt pe undeva. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie îmbunătăţită colectarea, dar trebuie gradual, pentru că dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine. Şi atunci, da, e foarte complicată situaţia. N-aş vrea să fiu în locul viitorului ministru de Finanţe sau viitorilor, că probabil vor fi mai mulţi. Da, lucram cu ce avem. N-aş vrea nici să fim foarte pesimişti. Până la urmă încă vorbim de creştere economică, chiar dacă ea nu e neapărat cea mai sustenabilă. E pe consum, e pe importuri, e cum e, dar totuşi încă vorbim de creştere economică şi să sperăm că în momentul în care România va ajunge cu datoria la un nivel la care deja nu prea mai merge cu gluma ne vom şi dezvolta nişte capacităţi care să ne permită să mergem înainte, să plătim din datoria respectivă. E deocamdată mai multă speranţă sinceră”, a afirmat economistul-șef al ING.

Site-ul ANAF este indisponibil, eroare 404 (sursa: anaf.ro)
Eveniment

Site-ul ANAF este indisponibil, eroare 404

UPDATE În jurul orei 09.45, site-ul ANAF a redevenit disponibil. Instituția a anunțat că este vorba de lucrări de mentenanță timp de câteva zile: "În perioada 08.11.2024 ora 00:00 - 12.11.2024 ora 24:00 sunt planificate lucrări de mentenanță la sistemele informatice implicate în preluarea declarațiilor D406 (SAF-T). Procesul de depunere a declarațiilor D406 prin internet va rămâne disponibil în această perioadă, dar nu vor fi generate răspunsurile tip recipisă, urmând a fi primite după încheierea perioadei de mentenanță. Depunerea și procesarea celorlalte declarații nu vor fi afectate.Ne cerem scuze pentru eventualele inconveniente şi vă mulțumim pentru înțelegere." ________________________ Site-ul ANAF este indisponibil, eroare 404, vineri dimineață, neputând fi accesat nici homepage-ul, nici vreo altă pagină. Site-ul ANAF este indisponibil, eroare 404 Site-ul era indisponibil încă de la primele ore ale dimineții și la ora 09.40 încă nu putea fi accesat. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Pe prima pagină era afișat un scurt text care semnala că era vorba de eroarea 404. Această eroare se referă la lipsa legăturii dintre site și server. Nu este cunoscut în acest moment din ce motiv serverul/serverele ANAF nu funcționează.

Iohannis nu poate fi executat silit (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Iohannis nu poate fi executat silit

Iohannis nu poate fi executat silit. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul declarat de Rodica Baştea, cea de la care familia Iohannis a cumpărat o parte dintr-un imobil din Sibiu, dosarul vizând dreptul de proprietate al casei. Proces pentru moștenirea statului Cauza a fost strămutată în luna aprilie 2017 de la Tribunalul Sibiu, printr-o hotărâre a Curţii de Apel Alba Iulia, la solicitarea formulată într-un dosar de succesiune de către Rodica Baştea, soţia lui Ioan Baştea, de la care familia Iohannis a cumpărat o parte din locuinţa din Sibiu, şi care a deschis în anul 2016 o acţiune contra statului român. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical "Este vorba despre o acţiune civilă în care se urmăreşte recunoaşterea calităţii de succesor a reclamantei asupra unei cote din două imobile situate în Sibiu, pentru unul dintre ele statul român având certificat de moştenitor, aşa cum rezultă din actele existente în acest moment la dosar. Este vorba de dezbaterea a patru succesiuni subsecvente", au precizau, în anul 2016, pentru Agerpres, surse judiciare. Soții Iohannis au cumpărat de la soții Baștea Practic, Rodica Baştea solicita să se constate că familia sa are drept de succesiune asupra unor părţi din casele deţinute de soţii Maria şi Eliseu Ghenea în Sibiu, pe străzile Bălcescu şi Magheru. Procesul a debutat în toamna anului 2016 la Tribunalul Sibiu, iar Rodica Baştea a formulat cerere de strămutare la o altă instanţă. Casa din centrul Sibiului, unde Klaus şi Carmen Iohannis au cumpărat o parte, la parter, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea. După decesul acestora, în anii '70, imobilul a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii. Baștea a pierdut procesul Ulterior, această casă din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Foştii chiriaşi au deschis însă procese în instanţe, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea. CA Alba Iulia a respins, ca nefondat, recursul declarat de Rodica Baştea în procesul deschis de locatarii a două apartamente din imobilul ce s-a aflat în proprietatea familiilor Iohannis şi Baştea. Prin această decizie, care este irevocabilă, practic locatarii celor două apartamente şi-au redobândit şi consolidat dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză. Și Iohannis a pierdut procesul După mai multe cicluri procesuale, în mai 2014, Tribunalul Braşov, printre alte măsuri dispuse în acest dosar, a anulat contractul de vânzare-cumpărare în cazul imobilului din Sibiu "încheiat între pârâţii Baştea Ioan - decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători", potrivit informaţiilor postate pe portalul instanţei. Familia preşedintelui a pierdut definitiv procesul la CA Braşov, unde a fost respins recursul declarat de soţii Iohannis şi menţinută decizia Tribunalului, prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare. Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului s-a judecat la CA Piteşti, unde s-a solicitat de către aceştia strămutarea procesului. În februarie 2017, CA Piteşti a respins contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Iohannis. Iohannis nu poate fi executat silit ANAF explica în aprilie a.c., într-un răspuns pentru G4Media, că, din cauza litigiilor privind moștenirea, nu poate recupera un alt imobil care a aparținut președintelui, spațiul comercial din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu 29. Și nici cei 260.000 de euro obținuți din chirie de familia prezidențială. Practic, statul român pierde de două ori, cu fiecare zi în care recuperarea este tergiversată: spațiul comercial stă nefolosit din 2016 și nici nu poate recupera banii de la familia Iohannis. Recuperarea banilor de la familia Iohannis, însă, se anunță a fi un proces de durată. Potrivit unei postări pe Facebook a avocatei Elenina Nicuț, ANAF nu le poate lua direct banii soților Iohannis întrucât nu are un titlu executoriu iar suma nici nu este creanță fiscală. Prin urmare, este probabil să urmeze un nou proces, prin care Fiscul să recupereze banii de la familia președintelui.

Șoșoacă pare să-și fi abandonat partidul Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă pare să-și fi abandonat partidul

Europarlamentarul Diana Șoșoacă pare să-și fi abandonat partidul: ANAF a declarat SOS România „inactiv” după ce nu și-a mai depus declarațiile fiscale din decembrie 2023 în mai 2024. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Șoșoacă pare să-și fi abandonat partidul O activistă civică stabilită în Suedia, Dana Hering, a scris pe Facebook că „fără să fie activ fiscal, partidul nu poate avea mandatar financiar. Fără mandatar financiar, nu poate participa la alegeri”. ANAF a luat această decizie la 14 august, când a înscris SOS România în Registrul contribuabililor inactivi sau reactivați. Dosarul a fost făcut de Finanțele Județene Vâlcea, întrucât adresa oficială a SOS România este „Str. Crișan 21, Călimănești 245600, Județul Vâlcea”. Candidatul SOS România la președinția Consiliului Județean Constanța, Cristian Stancovici, aflat acum în conflict cu Șoșoacă, a publicat pe Facebook și o adresă a ANAF către SOS România, în care se arată că urmează înscrierea în registrul contribuabililor inactivi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale timp de șase luni. Acesta susține și că i-a făcut plângere la DNA lui Șoșoacă, pentru că ar folosit în interes personal 100.000 de euro din fondurile partidlui. Drame în SOS România cu finalizare la DNA „Noi am făcut plângere la DNA, pe numele partidului și pe numele Dianei Șoșoacă, din cauza ilegalităților comise. În primul rând, partidul operează fără trezorier, iar Șoșoacă a sustras o sumă de bani din conturile partidului - 100.000 euro, anul trecut. Am raportat ilegalitățile din structura partidului. Șoșoacă nu a mers la instanță să facă schimbările necesare. În structură se află oameni care au demisionat acum doi ani. Eu, care am fost ales vicepreședinte la nivel național, membru BeX și membru al Comisiei de Etică și Disciplină nu am figurat niciodată nicăieri cu aceste funcții, pentru că nu a operat în instanță modificările”, a declarat Cristian Stancovici, pentru Replica din Constanța. Șoșoacă a trimis un drept la replică la aceste acuzații, afirmând că în conturile partidului n-au fost niciodată 100.000 de euro și că formațiunea are trezorier, votat chiar de Stancovici. „Toate inepțiile menționate de domnul Stancovici nu au nicio legătură cu DNA și nici nu sunt infracțiuni. În privința celor 100.000 de euro a fost făcut un control al partidului anul trecut, iar domnul Stancovici știe pentru că la acel moment era membru în BEX și a văzut răspunsul. Niciun ban nu poate fi luat din partid decât pentru partid. Numai că pentru acuzații de acest tip, domnul Stancovici va răspunde pentru calomnie și instigare la ură, la fel și ceilalți acoliți ai săi infiltrați în partid și care au fost descoperiți. În contul partidului nici nu a fost vreodată suma de 100.000 de euro. Toate cheltuielile au fost verificate și de Comitetul Național. Am avut și avem trezorier, iar domnul Stancovici se pare că are grave probleme de memorie, întrucât chiar dânsul a votat în Comitetul Național de la Rânca, din 2023, numirea trezorierului“, a susținut Șoșoacă.

Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei

Premierul Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său, primarul Sectorului 3 Robert Negoiță, de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat. Dacă Robert Negoiță își va plăti datoria principală către ANAF, el ar urma ca - potrivit ordonanței de urgență privind amnistia fiscală - să beneficieze de scutiri de aproximativ 42 milioane de euro. Citește și: Datoriile lui Robert Negoiță către statul român, mai mari decât costurile spitalului construit de „Dăruiește Viața”. Primarul, datorii imense către primării PSD Ciolacu vrea să-l ierte pe Negoiță de datorii de 200 milioane lei În prezent, potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2024, primarul PSD al Sectorului 3 are datorii la ANAF de puțin sub 269 de milioane de lei. În 2020, în declarația de avere, el a arătat și care este suma principală datorată ANAF și cât sunt dobânzile și penalitățile de întîrziere: „Suma pretins datorată către ANAF este de 250.305.914 lei, fiind compusă din principal în suma de 76.483.447 debit TVA, plus dobânzi și penalități de întârziere în suma de 173.822.467 lei. Între timp, cu penalități și dobânzi, datoria sa la ANAF a crescut cu circa 29 de milioane de lei. În plus, Negoiță are și datorii de câteva milioane de lei către mai multe primării. Ce i-ar oferi ordonanța de urgență privind amnistia fiscală? I-ar șterge lui Negoiță dobânzile și penalitățile de întârziere, plus 25% din datoria de bază. Ce oferă marea amnistie fiscală „Debitorii, persoane fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mare de 5.000 lei inclusiv, pot beneficia de: a) anularea unui procent de 25 % din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în situația în care acestea sunt stinse în procent de 75 % până la data depunerii cererii de anulare dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024; b) anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv”. În aceste condiții, lui Robert Negoiță i s-ar șterge dobânzi și penalități de circa 190 de milioane de lei, plus 25% din datoria principală, de 76,8 milioane de lei. Citește și: Marea amnistie: guvernul PSD-PNL șterge datorii de zeci de mii de euro pentru bogătași cu venituri de peste 20 de milioane de lei – Gabriel Biriș În total: circa 209 milioane de lei, adică aproape 42 de milioane de euro.

Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite

Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite. O persoană din București a fost verificată de ANAF, instituția constatând că nu a plătit impozitele și contribuțiile pentru suma de 20,9 milioane de lei. Astfel, Fiscul i-a impus să achite 3,35 de milioane lei, aici fiind incluse dobânzile și penalitățile. Milionari pe persoană fizică, taxe neplătite Aceasta este cea mai mare sumă descoperită de Fisc în cel de-al doilea trimestru din 2024, în urma verificărilor făcute la persoane fizice. Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Pe locul al doilea se află o persoană din Cluj-Napoca care nu a plătit impozite pentru 20,5 milioane lei și care a fost pusă la penalități de 3,22 milioane lei. Poziția a treia este deținută de un timișorean, suma pentru care nu și-a plătit impozitele fiind de 13,2 milioane de lei, Fiscul stabilindu-i penalități de 2,64 de milioane de lei. În total, în cel de-al doilea trimestru din acest an, ANAF a verificat 478 persoane fizice și a constatat că acestea nu au plătit impozitele datorate pentru 417,9 milioane lei, fiind stabilite creanțe fiscale de 109,5 milioane lei. Datoriile lui Robert Negoiță către statul român Primarul Sectorului 3 din București este, probabil, cel mai mare datornic pe persoană fizică din România. Cea mai mare datorie a lui Negoiță este către ANAF, de 273.221.425 lei, în creștere față de anul precedent, când era puțin sub 269 de milioane de lei. În declarația de avere el explică faptul că se judecă cu ANAF în legătură cu această datorie, litigiul fiind suspendat în faza procedurii prealabile. Citește și: Primarul Robert Negoiță, care se laudă că trăiește cu 46 lei/zi, are salariu mai mare decât Bolojan, Boc sau Ciucu. Negoiță, prietenul lui Ciolacu, are datorii uriașe la ANAF și ele cresc de la an la an Datoria către ANAF era de 202 milioane de lei în anul fiscal 2011, potrivit declarației de avere din 2012. Însă primarul Sectorului 3 are o datorie de peste 688.000 de lei și către Sectorul 4, condus de pesedistul Dumitru Băluță, în creștere cu circa 30.000 de lei față de anul precedent. Numai 21.000 de lei datora Negoiță acestei primării în 2011. După ANAF, cea mai mare datorie a lui Negoiță este către primăria Popești leordeni, condusă de pesedistul Iacob Petre, de 3,7 milioane de lei, și aceasta în creștere cu circa 100.000 de lei. Era de peste două milioane de lei în 2011.

Biriș sugerează că Boloș e prost Foto: Facebook
Politică

Biriș sugerează că Boloș e prost

Avocatul Gabriel Biriș sugerează că Marcel Boloș e prost: “Mărturisesc că «inteligența» asta începe să mă depășească!“, a scris el, pe Facebook, comentând afirmațiile ministrului de Finanțe. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă Biriș a arătat că modificările legale la “declarația unică“, despre care Boloș a vorbit într-un interviu pentru Profit, vor duce la impozitarea unor venituri mult mai mici decât cele reale. Biriș sugerează că Boloș e prost “«Inteligență» fără număr, fără număr… Mărturisesc că «inteligența» asta începe să mă depășească! Citesc în interviu: «Dacă o persoană fizică a făcut o achiziţie şi are o cheltuială înscrisă în Declaraţia Unică, atunci, dacă acea cheltuială a făcut-o pe persoană fizică, se vede în e-Factură. Venitul net asupra căruia se plăteşte impozitul nu mai este stabilit prin declararea acestui venit de către persoana fizică, ci pur şi simplu extragem datele. Va fi precompletat şi vei putea modifica după aceea, cu justificările de rigoare». Deci, dl ministru ne spune că declarația unică (prin care declari și plătești impozit pe venituri din străinătate, din chirii, din câștiguri de capital, alte venituri) nu va mai fi o declarație de venit ci una de cheltuieli! Tare asta! Adică dacă eu câștig într-un an 1 milion, nu cumpar online de la companii românești sau cumpăr doar de la magazine, pe bon fiscal, și dl Bolos nu știe cât cheltuiesc (că nu are cum, decât eventual pe utilități), nu trebuie să îmi mai declar venitul de 1 milion, iar ANAF îmi emite decizie de impunere doar pentru câteva mii pe care le cheltuiesc cu utilitățile! Cool! Să trăiască dom'ministru! De râs, dacă nu ar fi de plâns! ps. Să nu mai zic și că în E TVA și RO E transport nu are date decât din B2B, nicidecum B2C…“, a scris Biriș.

Lasconi cere demisia lui Boloș Foto: Facebook
Politică

Lasconi cere demisia lui Boloș

Președintele USR, Elena Lasconi, cere demisia lui Marcel Boloș, minsitrul PNL al Finanțelor, după ce acesta a propus ca locuințele să nu poată fi vândute decât după ce ai plătit datoriile la ANAF. Citește și: Încă o idee a lui Boloș, strecurată într-o ordonanță de urgență: nu-ți poți vinde casa sau terenul dacă ai fie și un leu datorie la stat Lasconi cere demisia lui Boloș „Nu au fost suficiente creșterile de taxe de anul trecut și de anul acesta. Nu a fost suficient că au crescut accizele la carburanți. Guvernul Ciolacu a mers mai departe. A propus CNP-ul fiscal, un sistem prin care statul își propune să intre cu bocancii în viața ta privată. Avem e-Factura, introdusă de pe o zi pe alta, care a dat peste cap mediul de afaceri. Avem și e-TVA, o altă aberație care doar crește birocrația. Și încă o idee venită de la ministrul PNL Marcel Boloș: nu poți vinde niciun teren dacă ai fie și un leu datorie la stat. Decide ANAF când îți poți vinde locuința. Este un alt atac direct la dreptul la proprietate. S-a ajuns prea departe. Pentru binele mediului de afaceri din România și al românilor, soluția stă în pixul lui Marcel Ciolacu: demiterea urgentă a ministrului PNL Marcel Boloș”, a scris Lasconi pe Facebook. Potrivit unei modificări a Codului Fiscal, propusă de ministerul de Finanțe, în cazul unei tranzacții cu case sau terenuri, „notarul verifică, înainte de autentificarea actului de înstrăinare a dreptului de proprietate, existența dovezii plății obligațiilor fiscale/bugetare în contul indicat de organul fiscal central, până la concurența prețului de înstrăinare sau a obligațiilor fiscale/bugetare restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală, după caz”. Propunerea din OUG de modificare a Codului Fiscal

Boloș vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei Foto: Facebook
Economie

Boloș vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei dacă ai datorii la stat: „Dacă ţi-ai plătit impozitele şi taxele, se ridică această limită”, a spus el la Antena 3. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Boloș vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei „Poţi să faci plăţi, în numerar, dar până în limita a 5.000 de lei pentru marii contribuabili, 2.500 pentru contribuabilii mijlocii şi 1.000 de lei pentru contribuabilii mici, dar acea limită pe care o ai este doar e perioada în care au poprirea. Dacă ţi-ai plătit impozitele şi taxele, se ridică această limită şi poţi să facă în continuare plăţile în numerar, fără niciun fel de problemă”, a explicat el. Însă el a spus că plățile la ANAF se pot face în numerar: „Se pot în continuare achita cu numerar impozitele și taxele, fără niciun fel de dificultate. Este totuși destul de dureros pentru România că în continuare avem aceste plăți în numerar, nu vorbesc de mediul rural, unde înțeleg că nu există infrastructura și logistica necesară, dar vorbesc în localitățile urbane, unde, într-un mod voit, încă se fac aceste plăți în numerar”.

Nu mai stăm la coadă la ghişeu. Stăm la coadă online
Economie

Nu mai stăm la coadă la ghişeu. Stăm la coadă online

Un consultant fiscal, Dan Schwartz, managing partner în cadrul RSM România, a afirmat, azi, la o dezbatere, că “nu mai stăm la coadă la ghişeu să depunem formulare. Stăm la coadă online, pentru că sistemele se blochează“. Citește și: Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. O întreagă rețea a scăpat prin prescriere sau anularea probelor “Nu mai stăm la coadă la ghişeu. Stăm la coadă online“ „Îmi revine rolul, dificil şi uşor ingrat, de a face o introducere într-un subiect care, pe lângă faptul că a generat multiple discuţii, a creat multe probleme, atât profesioniştilor contabili, cât şi contribuabililor şi care a dus chiar până la o demonstraţie în centrul Bucureştiului pentru a se solicita, dacă nu eliminarea, cel puţin îmbunătăţirea reglementărilor fiscale care au fost lansate pe piaţă în regim de urgenţă, nu numai legislativă, ci şi profesională. Lucruri făcute foarte repede, fără consultare cu mediul de afaceri, fără consultare cu profesionişti, pur şi simplu, ideea de ‘take it or leave it’ cu care ne-am obişnuit în ultima vreme în ceea ce priveşte modificările de legislaţie fiscală şi nu numai. Sunt reglementări care se suprapun, care sunt făcute în contextul în care SAF-T a devenit practic obligatoriu şi informaţiile sunt deja colectate electronic de ANAF (…) Scopul de la care s-a plecat a fost cât se poate de corect, dar, aşa cum ştim, drumul spre iad e pavat cu bune intenţii. Intenţiile au fost bune, dar felul în care s-a pus în practică e dificil de înţeles, pe de o parte, şi, pe de altă parte, dificil de aplicat şi costisitor. Nu trebuie să uităm aspectul financiar al acestor aşa-zise reforme despre care se vorbeşte în spaţiul public de ceva vreme”, a afirmat Schwartz. Se suprapun informații furnizate de mai multe ori „De la teorie, însă, până la practică, distanţa a fost foarte mare. Prin avalanşa de acte normative şi de schimbări, precum şi prin modalitatea în care acestea au fost concepute şi apoi introduse în legislaţie, după părerea mea, nu am reuşit să facem altceva decât să birocratizăm şi spaţiul virtual. Am reuşit să creăm o aşa-numită birocraţie digitală. În loc să stăm la coadă pentru a depune un formular la un ghişeu ANAF, stăm la coadă online ca să furnizăm informaţiile pe care ANAF ni le cere atunci când sistemele se blochează, nu funcţionează, sunt necorelate etc. În plus, se suprapun obligaţii şi informaţii care sunt furnizate de contribuabil de mai multe ori fără sens. Este o pierdere de vreme. Sunt informaţii furnizate în SAF-T, apar după aceea informaţiile furnizate prin emiterea digitală a facturilor, după care am ajuns şi la celebrul TVA, unde trebuie să completăm un decont pe care să-l comparăm”, a mai explicat Dan Schwartz.

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați (sursa: gds.ro)
Investigații

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați. Ion Cupă, secretarul general adjunct al ANAF și fost șef al Autorității Vamale Române, a fost iertat de procurorii DNA, deși le-ar fi cerut subalternilor săi, adică vameșilor corupți, să-i plătească o factură de 2.000 de euro pentru hainele de lux pe care le comandase de la firma CANALI. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția - de PMP La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că Ion Cupă nu are nici o calitate în dosarul de corupție al vameșilor șpăgari. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a refuzat să comunice ce atribuții are Ion Cupă ca secretar general adjunct al ANAF, dar și dacă a luat vreo măsură împotriva acestuia. Adjunct la Fisc, cerut de PSD șef la Vămi Pesedistul Adrian Câciu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, l-a numit pe Ion Cupă în funcția de secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Se întâmpla în iulie 2022. Ulterior, filiala PSD Mehedinți, condusă de Aladin Georgescu, i-a transmis o depeșă ministrului Adrian Câciu prin care îl informa că social – democrații îl recomandă și îl susțin pe Ion Cupă pentru funcția de președinte al Autorității Vamale Române. Ministrul Câciu a luat recomandarea și s-a dus la premierul Nicolae Ciucă, căruia i-a cerut să-l numească pe Ion Cupă pe funcția solicitată de PSD. Ordinul a fost executat: premierul Ciucă a emis decizia în data de 30 mai 2023. Ceea ce nu știa Ion Cupă la preluarea mandatului de președinte al Vămii era faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi filau pe mai mulți vameși corupți din subordinea sa. Printre aceștia se afla și Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București. Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați Interceptările din dosarul de corupție arată că, pe 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul lui împreună cu patru subalterni și cu evazionistul Cătălin Bucura. Vameșul Paul Petrof și-a exprimat nemulțumirea față de cei prezenți în biroul său că trebuie să suporte mai multe cheltuieli făcute de Ion Cupă, șeful Autorității Vamale. Cea mai recentă cheltuială atunci era legată de plata unor articole de îmbrăcăminte de lux: costum, cămașă, pantofi, fular și curea. Valoarea cumulată a acestora era de aproximativ 2.000 de euro. Vameșii Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu i-au sugerat, apoi i-au cerut afaceristului evazionist Cătălin Bucura să suporte o parte din costuri. Evazionistul nu voia să apară pe cameră "Acesta (Bucura - n.r.) își arată disponibilitatea să remită suma de 5.000 de lei, dar solicită să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. De asemenea, din aceste discuții reiese că Bucura Cătălin („Nepotu”) a mai contribuit cu sume de bani în favoarea lui Petrof Paul sau/și a lui ION CUPĂ („Păduraru”) (acest aspect reiese din indicarea de către Petrof Paul pe o hârtie a unor sume de bani, afirmând către Stamatescu Răzvan Cosmin: i-am arătat ce-ai făcut tu. RĂZVAN, ți-am arătat ce-a făcut el ieri? – indicând biletul din mână)", susțin procurorii DNA, potrivit referatului de reținere din speță. DNA a "uitat" complet de Cupă Vameșii corupți au fost reținuți, apoi arestați la jumătatea lunii februarie a acestui an. Între timp, Ion Cupă a revenit pe funcția de secretar general adjunct al ANAF. DeFapt.ro a solicitat DNA să comunice ce acuzații i se aduc lui Ion Cupă, în contextul în care acesta a abuzat de funcție pentru a beneficia de diverse foloase necuvenite de la subalternii săi și evazioniști. În răspunsul sec primit de la DNA se menționează că "în acest moment, persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată". Cupă și Boloș, no comment Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Ion Cupă în legătură cu mențiunile făcute cu privire la persoana sa de procurorii anticorupție în referatul de arestare al vameșilor corupți, dar Cupă nu a răspuns. DeFapt.ro a solicitat în plus un punct de vedere oficial din partea ministrului Marcel Boloș, în subordinea căruia se află ANAF, respectiv Ion Cupă. Nici ministrul Marcel Boloș nu a vrut să răspundă.

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici (sursa: Facebook/Ion Cupă)
Investigații

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici. Pesedistul Ion Cupă, actual secretarul general adjunct al ANAF, a strâns o avere greu de justificat de pe urma funcțiilor publice în ultimii 20 de ani. Are două vile de 473, respectiv de 434 metri pătrați, plus șase terenuri intravilane în județele Mehedinți și Gorj. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști În anul 2020, a contribuit la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară cu peste 560.000 lei, iar soția cu aproape 284.000 lei, deși în conturile familiei se aflau doar 270.000 lei. Mai mult, declarațiile soțiilor Cupă sunt contradictorii. El susține că s-a împrumutat 100.000 de euro, în timp ce soția lui susține că împrumutul a fost de doar 115.000 lei. Deși a strâns o avere colosală de pe urma funcțiilor publice, Ion Cupă le cerea vameșilor corupți din subordinea sa să-i achite hainele de lux comandate de la magazinul Canali, conform informațiilor menționate de procurorii DNA într-un dosar de corupție. PDL, PNL, PMP, ALDE, PSD Ion Cupă este unul dintre cei mai discreți și influenți funcționari publici ai statului român, care a reușit să combine politica cu funcția publică în ultimii 20 de ani. La adăpostul anonimatului politic, a reușit să strângă o avere impresionantă. A intrat în câmpul muncii în 1994, ca economist la Energoconstrucția. De acolo, a plecat în anul 2000 pe funcția de contabil șef la Hidroelectrica Orșova. Cinci ani mai târziu, a fost numit director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți. În 2009, a fost mutat șef peste Finanțele Publice din județul Gorj. A jonglat între cele două județe până în decembrie 2012. Atunci când a fost ales deputat de Gorj pe listele PDL, apoi a trecut la PNL. De la liberali, a trecut la Mișcarea Populară, partid care l-a făcut deputat de Dolj, apoi la ALDE. Acum a trecut în tabăra PSD Mehedinți, filială condusă de Aladin Georgescu. Soția lui Ion Cupă, Ramona Cupă, este președinta filialei PMP Mehedinți și vicepreședinte al Consiliului Județean Mehedinți. Ea candidează din partea Alianței Drepte Unite pentru funcția de președintă a Consiliului Județean Mehedinți, deși soțul ei este susținut pesedistul Aladin Georgescu. Șef la Vămi, subordonații îi plăteau costumele scumpe Numele lui Ion Cupă este menționat în ordonanța de reținere a vameșilor corupți de la Autoritatea Vamală Română, în fruntea cărora se afla vameșul Paul Petrof. Din interceptările aflate în dosarul de corupție rezultă că Paul Petrof se văita că trebuie să achite aproape 2.000 de euro pentru hainele de lux comandate de șeful său. Adică de Ion Cupă. Vameșul a făcut rost de jumătate din sumă de la evazionistul Cătălin Bucura. Pentru a vedea cât este de bogat Ion Cupă, DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de acesta în ultimii opt ani. În declarația de avere din 2016, Ion Cupă a menționat că pe numele său se află o vilă de 473 mp și două terenuri intravilane în Drobeta Turnu Severin. Nevasta, trei slujbe la stat Împreună, soții Ion și Ramona Maria Cupă au cumpărat un teren intravilan de 2.500 mp în Târgu Jiu. Pe atunci, în conturile comune ale celor doi soți se aflau în jur de 30.000 lei. Dar ei aveau și datorii de 46.000 de euro la BRD și 29.000 de euro către o persoană fizică. Împrumutul de la persoana fizică a fost luat în 2007 și trebuia returnat în 2032. Cei doi soți aveau venituri cumulate de aproape 100.000 de lei anual. Indemnizația de parlamentar a lui Ion Cupă era de peste 60.000 lei, iar restul banilor erau câștigați de Ramona Cupă de pe urma salariilor primite de la Spitalul Motru, de la Apele Române Mehedinți, de la Spitalul Județean Mehedinți și de la Terra Sat Severin. Împrumuturile, declarate diferit în familie Patru ani mai târziu, în iunie 2020, familia Cupă avea în conturi în jur de 270.000 lei. Ulterior, Ion Cupă a declarat sub semnătură că s-a împrumutat cu 100.000 de euro și 100.000 de lei de la două persoane fizice. Soția lui a menționat, însă, că împrumuturile au fost de 115.000 lei și 100.000 lei. Nu se știe care din cei doi soți a mințit în declarațiile de avere. Cei doi au contribuit masiv la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, în contextul în care ea candida pentru funcția de consilier județean, iar el, pentru cea de parlamentar. De exemplu, Ion Cupă a contribuit la campania electorală din septembrie 2020 cu 437.000 de lei, echivalentul salariului său de deputat pe o perioadă de trei ani. Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici Ce nu a menționat Ion Cupă în declarația sa de avere este faptul că și soția lui, Ramona Maria Cupă, a contribuit la campania electorală cu alți 150.000 de lei. Declarațiile de avere ale soților Cupă menționează și contribuția financiară la alegerile din decembrie 2020. Ion Cupă a menționat că el și soția sa au contribuit fiecare cu câte 133.800 de lei. Adică 267.600 lei. Tot el a mai declarat contribuții la campania electorală (de la trei persoane fizice) de 346.000 lei, care nu apar și în declarațiile de avere ale Ramonei Maria Cupă. În total, familia Cupă și susținătorii lor au contribuit la campaniile electorale ale PMP cu puțin peste 1,2 milioane lei. Sponsorizările politice ale familiei Cupă (sursa: integritate.eu) O vilă enormă, cumpărată după alegeri Ramona Maria Cupă a câștigat în urma alegerilor din 2020 funcția de consilier județean în Mehedinți, iar ulterior a devenit vicepreședinte al Consiliului Județean. iar soțul a preluat o funcție de consilier superior la ANAF Gorj. Tot în anul 2021, familia Cupă a cumpărat o vilă de 434 mp și trei terenuri în județele Gorj și Mehedinți. Contribuțiile din campania electorală au fost returnate de Autoritatea Electorală Permanentă. Conform declarației de avere din iunie 2022, lui Ion Cupă i s-a restituit suma de 869.400 lei. Soția lui, Ramona Maria Cupă, a primit înapoi suma de 283.800 lei. În total 1,153 milioane lei. Mai puțin cu 50.000 de lei față de cât au declarat soții Cupă că au cheltuit în campania electorală. Sute de mii, date cu împrumut Ce a făcut familia Cupă cu bani returnați de către AEP? Conform declarației de avere al lui Ion Cupă, a fost împrumutată firma familiei cu suma de 508.063 lei. Alți 90.000 de euro au fost împrumutați unui anume "Cupă Ion", probabil tatăl fostului parlamentar. Împrumuturile au fost acordate în contextul în care familia Cupă avea de returnat 100.000 de euro împrumutați în 2020. Chiar și cu o asemenea datorie, familia Cupă a menționat în anul 2023 că a cumpărat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor în cuantum de 39.000 de euro și 200.000 de lei. În timp ce în conturi mai avea în jur de 130.000 lei.

Suma uriașă pe care statul trebuia să o recupereze de la Radu Mazăre Foto: Libertatea
Eveniment

Suma uriașă pe care statul trebuia să recupereze de Radu Mazăre

Suma uriașă pe care statul trebuia să o recupereze de la fostul primar PSD Radu Mazăre, recent eliberat din închisoare: este mai mare decât două spitale ridicate de „Dăruiește Viața”. ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer cu circa 50 de milioane de euro, prejuduciul generat de infracțiunile lui Mazăre este estimat la 114 milioane de euro. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea prin ordonanță președințială ștergerea a trei articole. Urmează acum procesul pe fond De recuperarea acestei sume trebuia să se ocupe Direcţia Generală de Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul ANAF. Acum câteva zile, Tribunalul București a suspendat executarea prejudiciului pe care trebuie să-l plătească Dan Voiculescu, după condamnarea din dosarul ICA. Dan Voiculescu și complicii săi mai au de achitat circa 50 de milioane de euro din prejudiciul de 60 de milioane de euro. Suma uriașă pe care statul trebuia să o recupereze de la Radu Mazăre În dosarul retrocedărilor ilegale, prejudiciul a fost de 114 milioane de euro. Dosarul Retrocedărilor vizează retrocedarea mai multor zeci de mii de metri pătrați de terenuri în Constanța și Mamaia, în timpul administrației Radu Mazăre, retrocedările în cauză fiind apreciate ca nelegale de către judecători, la finele procesului penal. Însă, în 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins unul din dosarele în care administrația Vergil Chițac a cerut recuperarea prejudiciilor cauzate municipiului Constanța în urma Dosarului Retrocedărilor. „Deși pare greu de crezut, statul român și UAT Constanța nu s-au constituit niciodată în parți civile și nu au solicitat despăgubiri în acest dosar. Abia în 2021, Primăria Constanța a deschis mai multe procese civile, prin care încearcă recuperarea a 20 de milioane de euro de la ”defuncta administrație”. Acțiunile au fost respinse aproape pe linie, pe motiv că cererile au fost depuse mult prea târziu, iar termenul legal de prescripție de trei ani a trecut”, scria Fanatik, în februarie 2023. „Nici reclamanta (UAT Constanța), în calitate de parte vătămată, și nici Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de parte vătămată, nu s-au constituit părți civile (aspect reținut și de Înalta Curte de Casație și Justiție – in Decizia penala nr. 32/A/2019 – f. 359). (…) Astfel, s-a reținut că, în baza adresei nr.29/P/2005 din 19.02.2008, însoțite de documente justificative, Ministerul Economiei și Finanțelor a fost încunoștințat asupra tuturor situațiilor de fapt care au dus la cauzarea prejudiciului. În mod absolut nejustificat, Ministerul Economiei și Finanțelor nu a răspuns (vol.95, f. 329-331)”, se arată în motivare. Ministru era, la acel moment, liberalul Varujan Vosganian. În dosarul Polaris, DNA a acuzat un prejudiciu de 200 milioane lei, iar instanța a confiscat de la Mazăre şi Sorin Strutinsky a câte 3,4 milioane de lei.

Viața relaxată a lui Dan Voiculescu, după pușcărie Foto: Blog Dan Voiculescu
Politică

Viața relaxată a lui Dan Voiculescu, după pușcărie

Viața relaxată a lui Dan Voiculescu, după pușcărie: publică la editura Academiei, călătorește prin lume, ultima sa deplasare fiind la Praga, la finala campionatului mondial de fotbal, și studiază teologia, pe care a și absolvit-o, evenimentul fiind mediatizat puternic de Antena 3. Citește și: Pesedistul care conduce sindicatul Metrorex recunoaște că noile autobuze și troleibuze STB aduse în mandatul lui Nicușor Dan golesc metroul, care circulă tot mai prost În acest timp, ANAF recuperează din prejudiciul de 60 de milioane de euro din dosarul ICA strict o parte a pensiei lui Dan Voiculescu. DeFapt.ro a calculat, acum un an că recuperarea furtului din dosarul ICA, în care Voiculescu a fost condamnat la zece ani de pușcărie, va dura spre 1.000 de ani. Viața relaxată a lui Dan Voiculescu, după pușcărie În acest timp, Dan Voiculescu se bucură din plin de viață. La final de mai a plecat la Praga, la finala campionatului mondial de hochei. „Ocazie bună pentru a trăi sentimentele de demnitate, onoare și curaj ce caracterizează acest sport bărbătesc”, a scris el, pe blogul său. Tot pe blog, el scrie despre „iubirea celor doi cățeluși”: „O iubire caldă, o privire sinceră și un oftat care îți rupe sufletul când sunt mângâiați” În noiembrie 2023, Editura Academiei i-a reeditat cartea „Umanismul pragmatic” În iulie 2023, a depus jurământul de teolog al Bisericii Ortodoxe. În martie 2023, scria că „introducea” cu greu bomboane Mon Cheri în pușcărie. Dan Voiculescu nu va mai plăti nici un leu din zecile de milioane de euro furați în dosarul ICA, a decis justiția română: Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul acestuia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră