Eveniment
Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar
Proiectul revizuit al noii legi a salarizării modifică substanțial modul în care vor fi calculate veniturile angajaților ANAF.
Documentul introduce o valoare de referință unică, coeficienți de ierarhizare și un spor de până la 40% din salariul de bază, acordat în funcție de dificultatea activității și de contribuția la îndeplinirea obiectivelor instituției.
Simulările arată însă efecte foarte diferite: directorii și o parte dintre inspectorii cu vechime ar urma să își păstreze salariile actuale prin mecanismul de protecție, în timp ce debutanții și unele funcții administrative ar putea beneficia de creșteri directe.
Spor de până la 40% pentru personalul ANAF
Potrivit proiectului publicat în forma revizuită la 17 iulie 2026, angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea primi un spor de până la 40% din salariul de bază.
Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare
Beneficiul nu ar urma să fie acordat automat întregului personal.
Categoriile eligibile, criteriile și procentul efectiv vor fi stabilite prin ordin al conducătorului instituției, în funcție de atribuțiile exercitate, complexitatea activității, responsabilitatea postului și contribuția angajatului la atingerea obiectivelor.
Prevederea poate fi aplicată și personalului din alte structuri care desfășoară activități similare în domenii precum politica fiscal-bugetară, colectarea taxelor, controlul fiscal, combaterea fraudei, administrarea datoriei publice, gestionarea fondurilor europene sau prevenirea spălării banilor.
În simulările salariale, procentul utilizat pentru fiecare angajat trebuie însă corelat și cu plafonul individual aplicabil sporurilor.
Din acest motiv, chiar dacă sporul special poate ajunge instituțional până la 40%, în exemplele de calcul este folosit un procent de 30%.
Bonusurile nu se vor cumula
Proiectul stabilește că sporul specific nu poate fi cumulat cu toate celelalte mecanisme speciale de recompensare.
Angajații care primesc deja majorări pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene sau beneficiază de stimulente distincte în cadrul ANAF nu vor putea încasa simultan mai multe bonusuri acordate pentru activități comparabile.
Limitarea urmărește să evite suprapunerea beneficiilor și creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal.
Premii pentru performanță, dar și penalizări
Noua lege propune și un sistem de tip „bonus-malus”, prin care veniturile vor fi legate mai direct de rezultatele profesionale și de performanța instituției.
Dacă indicatorii stabiliți sunt îndepliniți, instituțiile ar putea folosi pentru premiere o sumă de până la 12% din bugetul anual de salarii.
În sens invers, neîndeplinirea obiectivelor ar putea conduce, în condițiile stabilite de lege, la diminuări de până la 10%.
Pentru personalul implicat direct în inspecție fiscală, antifraudă sau colectarea veniturilor bugetare, acest mecanism poate deveni o sursă suplimentară de câștig.
Premiile nu sunt însă venituri garantate, ci depind de indicatorii de performanță și de fondurile disponibile.
Cât câștigă acum un director general
În prezent, un director general, gradul II, cu studii superioare, are un salariu brut lunar de 19.482 de lei, potrivit situațiilor de transparență salarială analizate.
La acesta se poate adăuga sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la maximum 300 de lei brut.
Pentru salariul de bază de 19.482 de lei, venitul net indicat în documentele salariale este de aproximativ 11.397 de lei.
Dacă proiectul devine lege, salariul va fi calculat pornind de la valoarea de referință de 4.100 de lei și de la coeficientul atribuit funcției.
Pentru un director general, coeficientul utilizat în simulare este 2,60.
Calculul salariului de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,60 = 10.660 de lei brut.
Dacă se adaugă o majorare de 30% pentru complexitatea activității fiscale, rezultatul ajunge la aproximativ: 10.660 de lei + 3.198 de lei = 13.858 de lei brut.
Suma este cu peste 5.600 de lei mai mică decât salariul de bază aflat în prezent în plată.
Directorul nu pierde bani, dar salariul poate rămâne blocat
Proiectul conține însă un mecanism de protecție pentru situațiile în care aplicarea noii grile ar produce o scădere nominală a veniturilor.
Diferența dintre salariul rezultat din noua formulă și venitul actual ar urma să fie acoperită printr-o sumă compensatorie tranzitorie.
În acest scenariu, directorul general nu ar coborî la 13.858 de lei brut, ci și-ar păstra venitul de 19.482 de lei.
Salariul net ar rămâne, în principiu, în jurul nivelului actual de 11.397 de lei, atât timp cât regimul de taxare nu se modifică.
Protecția are însă și un efect mai puțin avantajos.
Salariul poate rămâne înghețat până când venitul calculat potrivit noii grile, inclusiv prin viitoarele indexări ale valorii de referință, va ajunge din urmă suma menținută în plată.
Cu alte cuvinte, directorul nu pierde bani la aplicarea legii, dar nici nu beneficiază imediat de creșteri.
Inspectorul superior rămâne aproape de salariul actual
Situația este diferită pentru un inspector ANAF, clasa I, grad profesional superior, gradația 5.
Potrivit datelor salariale analizate, acesta are în prezent un salariu de bază brut de aproximativ 11.414 lei.
Adăugând sporul de maximum 300 de lei pentru condiții vătămătoare, venitul brut total ajunge la aproximativ 11.714 lei, iar salariul net este estimat la circa 6.850 de lei.
În noua grilă, pentru funcția de execuție de nivel superior este utilizat în simulare un coeficient de aproximativ 2,15.
Salariul de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,15 = 8.815 lei brut.
După aplicarea unei majorări de 30%, venitul calculat ajunge la aproximativ:
8.815 lei + 2.644 lei = 11.459 lei brut.
Diferența față de venitul actual de 11.714 lei este de aproximativ 255 de lei.
Și în acest caz ar interveni mecanismul de protecție, astfel încât inspectorul să își păstreze venitul aflat în plată.
Avantajul este că inspectorul superior se află mult mai aproape de nivelul stabilit prin noua grilă decât directorul general.
O viitoare indexare a valorii de referință ar putea acoperi relativ rapid diferența, permițându-i să iasă mai repede din zona sumelor compensatorii și să beneficieze de creșteri salariale efective.
Inspectorii debutanți au de câștigat
Câștigătorii cei mai vizibili ai reformei ar putea fi inspectorii debutanți, care pornesc în prezent de la salarii mult mai reduse.
Un inspector debutant cu studii superioare, fără vechime, are un salariu de bază brut estimat la aproximativ 4.950 de lei.
Cu sporul de condiții vătămătoare, venitul total poate ajunge la aproximativ 5.250 de lei brut, ceea ce înseamnă în jur de 3.070 de lei net.
Pentru această funcție, simularea folosește un coeficient de 1,35.
Noul salariu de bază ar fi:
4.100 de lei × 1,35 = 5.535 de lei brut.
După aplicarea unei majorări de 30%, rezultatul urcă la aproximativ:
5.535 lei + 1.660 lei = 7.195 lei brut.
Venitul brut ar crește astfel cu aproximativ 1.945 de lei, de la 5.250 la 7.195 de lei.
Salariul net ar putea ajunge la aproximativ 4.210 lei, cu peste 1.100 de lei mai mult decât în prezent.
Inspectorul debutant nu ar avea nevoie de o sumă compensatorie, deoarece salariul rezultat din noua formulă este superior celui actual.
El ar intra direct pe noua grilă și ar beneficia ulterior și de eventualele indexări ale valorii de referință.
Arhivarul, câștigător net al reformei
Creșteri directe apar și în cazul angajaților contractuali cu studii medii sau generale.
Un arhivar încadrat la gradația 5 are în prezent un salariu de bază brut de 6.353 de lei.
Cu sporul de maximum 300 de lei, venitul total ajunge la 6.653 de lei brut, iar salariul net este de aproximativ 3.717 lei.
Pentru funcțiile administrative cu studii medii, simularea folosește un coeficient de aproximativ 1,45:
4.100 de lei × 1,45 = 5.945 de lei brut.
După adăugarea unei majorări de 30%, venitul total ar ajunge la:
5.945 lei + 1.783 lei = 7.728 lei brut.
Creșterea ar fi de aproximativ 1.075 de lei brut, iar salariul net ar urca la circa 4.520 de lei.
Spre deosebire de directorii ale căror venituri ar fi menținute prin compensații, arhivarul ar primi o majorare efectivă încă de la aplicarea noii grile.
Nemulțumirile sindicaliștilor
Trecerea la o grilă unitară a fost menținută și în proiectul revizuit, în ciuda protestelor angajaților din sistemul fiscal.
Sindicatele au cerut o grilă distinctă pentru administrația fiscală, coeficienți mai mari pentru funcțiile specifice și recunoașterea prin salariu a riscurilor, interdicțiilor și complexității muncii.
Reprezentanții angajaților avertizează că ANAF și Autoritatea Vamală Română riscă să piardă în continuare specialiști către mediul privat.
Guvernul mizează, în schimb, pe sporul de până la 40%, pe premiile de performanță și pe creșterile concentrate în zona salariilor mici.
Din simulări rezultă însă o reformă cu viteze diferite: debutanții și personalul administrativ pot câștiga imediat, inspectorii cu experiență rămân aproape de nivelul actual, iar salariile unor directori vor fi protejate, dar probabil înghețate pentru o perioadă.
