luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bani

127 articole
Investigații

EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 EUR pe sedii parlamentare fantomă

Pesedistul Ciprian Constantin Șerban, deputat și ministru al Transporturilor, primește lunar câte 1.400 lei pentru transport de la Camera Deputaților, dar în același timp beneficiază de servicii de transport, pază și protecție din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Practic, statul român îi plătește transportul de două ori. Mai mult, Șerban abuzează de suma forfetară primită în calitate de deputat de Neamț de la Camera Deputaților. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Astfel, statul îi decontează chiria pentru trei sedii în care funcționează scriptic biroul său de parlamentar, două în Piatra Neamț și unul în Zănești, pe care le ține mai mereu închise. Pentru „buna” funcționare a celor trei sedii în care ar trebui să își desfășoare activitatea de parlamentar, pesedistul Ciprian Constantin Șerban a cerut și primit anul trecut nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Vilă de protocol de la Camera Deputaților, apartament de la Transporturi Ciprian Constantin Șerban este deputat PSD de Neamț și ministru al Transporturilor și profită din plin de pe urma statului de demnitar. În perioada decembrie 2024 – iunie 2025, Șerban a fost președintele Camerei Deputaților. Pentru primele două luni și jumătate în funcție i s-a decontat o chirie de 4.600 lei pe lună. În total: 10.832 lei. Mai mult, în tot acest timp i se amenaja o vilă de protocol adecvată funcției, care a fost închiriată de Camera Deputaților de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). „Nu știu să vă spun cât se plătea chiria. Nimic! Nu știu cum deconta Camera”, a declarat ministrul Ciprian Constantin Șerban pentru DeFapt.ro. A predat vila de protocol în vara anului 2025, după ce a făcut rocada pe funcții cu șeful său de partid, Sorin Grindeanu: Șerban a preluat postul de ministru al Transporturilor, iar Sorin Grindeanu, pe cel de președinte al Camerei Deputaților. Însă ministrul Ciprian Șerban nu a rămas pe drumuri: Ministerul Transporturilor i-a închiriat imediat un apartament spațios de la RAAPPS. „Nu am primit nici o locuință de la minister. Locuințele sunt de la RAAPPS. Ministerul plătește o anumită sumă. Eu nu o să vă fac publică locuința mea”, a spus nervos pesedistul Ciprian Șerban. Bani de transport de la Camera Deputaților, deși are mașină cu șofer de la SPP Pesedistul Ciprian Șerban a fost numit ministru al Transporturilor în iunie 2025. De atunci, beneficiază non-stop de pază și protecție din partea Serviciul de Protecție și Pază, care îi asigură inclusiv transportul cu mașinile SPP. Costurile pentru paza și transportul demnitarului sunt suportate de către SPP din banii alocați de la bugetul de stat. Dar Șerban nu s-a mulțumit doar cu atât, a cerut lună de lună să i remită suma forfetară pentru cheltuielile de transport din circumscripția de parlamentar. Adică 1.400 de lei pe lună, conform răspunsurilor oficiale primite de către DeFapt.ro de la Camera Deputaților. Bani care ar trebui să îi acopere costul cu deplasarea din circumscripția Piatra Neamț în București pentru a participa la ședințele Camerei Deputaților. Ceea ce nu se întâmplă de când a fost uns ministru. Întrebat de ce a solicitat lunar suma de 1.400 de lei, în contextul în care transportul său este asigurat de către SPP, ministrul Ciprian Șerban a pus că e posibil să nu ridice indemnizația de transport. Dar răspunsul oficial al Camerei Deputaților îl contrazice. Chirii de 4.800 lei pentru trei birouri mai mult închise Pe lângă mica ciupeală cu banii de transport, pesedistul Ciprian Șerban mai primește lunar, tot de la Camera Deputaților, în jur de 4.800 lei pentru chiria a trei spații în care funcționează cabinetul său de parlamentar. Două sedii sunt în Piatra Neamț, iar unul, în localitatea Zănești din județul Neamț. Scopul biroului parlamentar este de a facilita legătura dintre parlamentar și alegători, permițând organizarea de audiențe și informarea cetățenilor despre inițiativele legislative. Dar cele trei spații închiriate din banii statului român de către pesedistul Ciprian Șerban sunt închise. Mai mult, pe cabinetul său parlamentar nu a fost angajat nici un consilier   Întrebat de către DeFapt.ro de ce sunt închise cele trei sedii ale cabinetului său de parlamentar și de ce nu are angajați consilieri care să păstreze legătura cu votanții, ministrul Ciprian Șerban a declarat sec: „Le-am închiriat pentru că acolo merg periodic. Audiențele, toată lumea vrea să vorbească cu deputatul, nu cu consilierul. Nu merg acasă în fiecare weekend, nu-mi mai permite timpul acum. Când merg, merg la cabinetele parlamentare și îmi țin audiențele”. 83.640 euro pentru funcționarea birourilor-fantomă Chiar dacă trece din ce în ce mai rar pe la sediile cabinetului său de parlamentar, pesedistul Ciprian Șerban cere lunar de la Camera Deputaților suma forfetară „pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare conform art. 38 alin.1 din Legea 96/2006”. Până la finalul anului 2025, suma forfetară a fost de 35.568 de lei lunar pentru fiecare parlamentar, dar pentru anul 2026 a fost redusă cu 10%. Practic, pe lângă indemnizația de parlamentar, în cuantum de 11.000 lei, fiecare parlamentar mai primește 32.011 lei, echivalentul a 6.400 de euro, pentru funcționarea cabinetului de deputat sau senator.  Această sumă, conform Legii 96/2006, este destinată exclusiv funcționării cabinetului și nu este un venit personal al parlamentarului, trebuind, în teorie, să fie justificată prin documente contabile. Documentele oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că deputatul Ciprian Șerban a primit pentru funcționarea celor trei sedii de parlamentar, în perioada decembrie 2024 – decembrie 2025, nu mai puțin de 418.201 lei, echivalentul a 83.640 de euro. Doar că birourile de parlamentar ale pesedistului Ciprian Șerban nu prea au mai fost deschise. 

Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat deși e plimbat de SPP (sursa: Facebook/Ciprian Serban)
Ministrul Sănătății negociază cu Pfizer (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

România, negocieri cu Pfizer: cum ar putea fi convertite pierderile financiare în beneficii

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, va efectua, în perioada 14–18 aprilie, o vizită oficială la Washington DC, unde are programate întâlniri cu reprezentanții Banca Mondială și ai unor companii de top din domeniul sănătății, inclusiv Pfizer. Vizita face parte din strategia autorităților de a valorifica pierderile financiare generate de achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, prin facilitarea accesului la tratamente inovatoare pentru pacienții din România. Pierderi inevitabile, oportunități limitate Pandemia a determinat statele europene să achiziționeze cantități mari de vaccinuri, într-un context de incertitudine și presiune. Citește și: Frustrare maximă la AUR după înfrângerea lui Viktor Orban: „Sataniștii demenți au câștigat” Ulterior, scăderea cererii a dus la surplusuri și pierderi financiare. Uniunea Europeană a contractat miliarde de doze, iar mai multe state au fost nevoite să renegocieze sau să amâne livrările pentru a limita costurile. În acest context, ideea „valorificării pierderilor” reprezintă o schimbare de abordare: nu doar reducerea costurilor, ci utilizarea relațiilor create în timpul pandemiei pentru a obține beneficii suplimentare. Accesul la tratamente inovatoare: primul câștig posibil Una dintre principalele direcții este accelerarea accesului la tratamente inovatoare, în special în domenii precum oncologia sau bolile cronice. În multe state europene, accesul la medicamente noi este întârziat de proceduri administrative și de limitări bugetare. Potrivit unui raport al European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations, pacienții din Europa Centrală și de Est așteaptă, în medie, semnificativ mai mult pentru acces la terapii inovatoare decât cei din Europa de Vest. În acest context, parteneriatele directe cu companii precum Pfizer sau Eli Lilly ar putea facilita acces mai rapid la medicamente de ultimă generație. De asemenea, ar putea fi facilitate programe de tratament dedicate unor patologii specifice și introducerea timpurie a terapiilor inovatoare în sistemul public. Totuși, aceste beneficii depind de capacitatea sistemului de a integra noile tratamente. Infrastructura și tehnologia: o condiție esențială Accesul la tratamente moderne nu este posibil fără infrastructură adecvată. În acest sens, întâlnirile cu companii precum GE HealthCare sau Medtronic pot avea o relevanță strategică. Un raport al World Health Organization arată că investițiile în infrastructură și tehnologie medicală sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor clinice și pentru reducerea inegalităților în accesul la servicii. În practică, astfel de parteneriate ar putea însemna modernizarea echipamentelor medicale, digitalizarea sistemului de sănătate, dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament Fără aceste elemente, introducerea unor terapii noi riscă să rămână limitată la nivel teoretic. Finanțarea și sustenabilitatea: rolul Băncii Mondiale Întâlnirile cu Banca Mondială indică o altă dimensiune importantă: finanțarea reformelor. Banca Mondială a subliniat în repetate rânduri că eficiența sistemelor de sănătate depinde nu doar de nivelul finanțării, ci și de modul în care resursele sunt alocate și utilizate. În acest sens, cooperarea cu instituții financiare internaționale poate sprijini: - reforme structurale - optimizarea cheltuielilor - dezvoltarea unor modele de finanțare sustenabile Aceste elemente sunt esențiale pentru ca eventualele beneficii obținute prin parteneriate să fie menținute pe termen lung. Obstacolele: de la contracte la capacitate administrativă Experiența europeană arată că transformarea unei pierderi în câștig nu este un proces simplu. Un prim obstacol este reprezentat de rigiditatea contractelor. În cazul vaccinurilor anti-COVID-19, mai multe state au încercat să reducă livrările sau să renegocieze condițiile, dar au întâmpinat dificultăți juridice și financiare. Un al doilea obstacol este capacitatea administrativă. Introducerea de noi tratamente și tehnologii necesită proceduri clare, personal calificat, coordonare între instituții Fără aceste elemente, beneficiile potențiale nu ajung la pacienți. Lecțiile internaționale: ce funcționează În alte state, beneficiile pentru pacienți au apărut în urma unor strategii integrate. De exemplu, programele de parteneriat public–privat au permis introducerea rapidă a unor tehnologii medicale, investițiile în digitalizare au îmbunătățit accesul la servicii, reformele de finanțare au crescut eficiența sistemelor Un raport al OECD arată că sistemele care combină investițiile în tehnologie cu reforme structurale obțin cele mai bune rezultate în ceea ce privește accesul și calitatea serviciilor medicale. Ce ar însemna un beneficiu real pentru pacienți Din perspectiva pacienților, beneficiile nu se măsoară în contracte sau întâlniri, ci în rezultate concrete: - timp mai scurt de așteptare pentru tratamente - acces la terapii moderne - servicii medicale mai eficiente Aceste obiective pot fi atinse doar dacă inițiativele externe sunt integrate într-o strategie internă coerentă. Între oportunitate și capacitatea sistemului românesc Vizita ministrului Sănătății în Statele Unite și discuțiile cu actori globali din domeniul sănătății reprezintă, fără îndoială, o oportunitate. Însă transformarea unei pierderi financiare într-un beneficiu pentru pacienți nu depinde doar de negocieri, ci și de capacitatea sistemului național de a se adapta. Experiența internațională sugerează că astfel de inițiative pot produce rezultate doar atunci când sunt susținute de reforme structurale, investiții în infrastructură și o gestionare eficientă a resurselor. În absența acestor condiții, „valorificarea pierderilor” riscă să rămână un obiectiv ambițios, dar dificil de realizat. În schimb, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, inițiativa ar putea deveni un exemplu de transformare a unei crize într-o oportunitate pentru sistemul de sănătate și, implicit, pentru pacienți.

Sebastian Ghiță, noi acuzații către Călin Georgescu: ar fi luat bani de la Elan Schwartzenberg Foto: Facebook
Politică

Sebastian Ghiță, noi acuzații către Călin Georgescu: ar fi luat bani de la Elan Schwartzenberg

Sebastian Ghiță, noi acuzații către Călin Georgescu: ar fi luat bani de la Elan Schwartzenberg, susține mogulul României TV, acum refugiat la Belgrad. Noua înregistrare în care Ghiță vorbește despre Georgescu a fost postată pe Facebook de jurnalistul Cristi Ciupercă. Citește și: Olguța Vasilescu îi ceartă pe pensionari fiindcă nu au votat masiv cu PSD Omul de afaceri Schwartzenberg a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, într-un dosar disjuns din dosarul privind construirea de locuinţe în campusul social “Henri Coandă” din Constanţa, dar a scăpat prin prescrierea faptelor.  Sebastian Ghiță, noi acuzații către Călin Georgescu: ar fi luat bani de la Elan Schwartzenberg Acum câteva zile, o înregistrare audio difuzată tot de Ciupercă și preluată ulterior de România TV îl surprinde pe Sebastian Ghiță vorbind despre o întâlnire pe care ar fi avut-o în 2021, la Belgrad, cu fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate din 2024, Călin Georgescu. Acesta a recunoscut că s-a întâlnit cu Ghiță.  În înregistrare, Ghiță vorbește și despre fostul șef al ANAF Sorin Blejnar și despre modul în care a dispărut fostul său șef de cabinet, Codruț Marta. „Stai să vezi cu Elan «Schwarzenegger» ăla, cu acest Călin Georgescu, când o să-l dea ăștia cu toate, că acest Călin Georgescu cred că cei mai mulți bani îi lua de la Elan Schwarzenegger ăla, cu Codruț Marta, cu acuzațiile alea de omor, că mi-a povestit mie Coldifer că Schwarzenberg cu fra-su au fost ultimii care l-au luat cu mașina pe Codruț Marta ăla care a furat banii lui Blejnar și l-au dus la Snagov și de acolo dracul l-a mai văzut pe ăla. Deci tu, ditamai Călin Georgescu, accepți, iei bani, stabilești guverne, faci aranjamente, îl trimiți pe ăla prin toată lumea să dea tot fel de semnale. Păi tu nu știi că «Schwarzenegger» ăla să învârte cu toate serviciile, cu israelieni, cu ruși. Vezi scandal ce o să iasă și cu Călin Gheorghescu ăsta de nu se mai împacă om cu persoană”, susține Ghiță.  Coldifer este probabil Florian Coldea. 

Kievul cere restituirea banilor confiscați de autoritățile ungare (sursa: Facebook/Ощадбанк)
Internațional

Tensiuni uriașe Kiev-Budapesta: Ucraina cere restituirea banilor confiscați de autoritățile ungare

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a cerut restituirea imediată a zecilor de milioane de euro și dolari în numerar, precum și a lingourilor de aur confiscate de autoritățile ungare după interceptarea a două vehicule blindate de transport valori care se îndreptau spre Ucraina din Austria. Incidentul, petrecut în urmă cu trei zile, a declanșat un nou conflict diplomatic între Kiev și Budapesta, într-un moment în care relațiile dintre cele două state sunt deja tensionate. Două furgonete blindate cu bani și aur, interceptate în Ungaria Autoritățile ungare au oprit vineri două vehicule blindate de transport valori în care au fost descoperite sume importante de bani și metale prețioase. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Potrivit informațiilor oficiale, transportul conținea aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur. Șapte cetățeni ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți inițial de autorități. Kievul susține că aceștia sunt angajați ai sistemului bancar ucrainean, iar unul dintre ei ar fi fost un fost general din serviciile de informații. Persoanele reținute au fost ulterior eliberate, însă banii și lingourile de aur nu au fost returnate. Kievul acuză Ungaria de confiscare ilegală Ministrul ucrainean de externe a reacționat dur după incident, acuzând Budapesta că a confiscat ilegal valori care aparțin statului ucrainean. Andrii Sîbiga a declarat că sumele respective sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, implicit, a contribuabililor ucraineni. „Acești bani nu aparțin Ungariei și nici guvernului său. Sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, prin urmare, a contribuabililor ucraineni. Cerem restituirea lor imediată și îndemnăm întreaga Europă să condamne acest act fără precedent de banditism și extorcare din partea unui stat”, a scris ministrul ucrainean pe rețeaua socială X. Oficialul ucrainean a afirmat că incidentul reprezintă un furt comis în plină zi de autoritățile ungare. Budapesta invocă suspiciuni de spălare de bani Autoritățile ungare susțin că au confiscat transportul pentru a investiga un posibil caz de spălare de bani. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a sugerat că banii și aurul ar putea avea legătură cu ceea ce el a numit „mafia de război ucraineană”. De asemenea, oficialul ungar a avansat ipoteza că valorile confiscate ar fi putut fi destinate „cuiva din Ungaria”, o afirmație interpretată ca o aluzie la opoziția politică internă, în contextul alegerilor legislative programate pentru 12 aprilie. Tensiunile dintre Kiev și Budapesta cresc Incidentul a avut loc într-un moment deja tensionat în relațiile dintre Ucraina și Ungaria. Interceptarea transportului de valori a avut loc la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană pentru a-l captura pe premierul ungar Viktor Orban dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană. Acest ajutor este blocat prin veto de guvernul de la Budapesta, care a invocat drept motiv întârzierile în repunerea în funcțiune a secțiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba. Prin această conductă este transportat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia.

Măturător obligat să restituie 96 lei (sursa: Facebook/Salubris Iași)
Eveniment

Ca să recupereze 96 de lei de la un măturător, compania de salubritate a cheltuit mii de lei

Salubris a câștigat, după un proces de un an și jumătate în instanță, recuperarea unei sume de 96 de lei de la un fost angajat, reprezentând contravaloarea analizelor medicale plătite la angajare. Măturător obligat să restituie 96 lei Dorel G., încadrat în mai 2021 ca lucrător pentru salubrizarea căilor publice, a părăsit societatea în octombrie, prin acordul părților, la mai puțin de un an de la semnarea contractului. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Deși a recunoscut printr-un angajament de plată că datorează suma către Salubris, fostul măturător nu a achitat cei 96 de lei în termenul stabilit, motiv pentru care societatea aflată în subordinea Primăriei a deschis acțiune în instanță. În apel, compania a invocat prevederile contractului colectiv de muncă privind recuperarea cheltuielilor cu analizele medicale, reușind să obțină o hotărâre favorabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primarul din Chiajna, protejat de un judecător (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Justiție

Cine e judecătorul care-l protejează pe primarul din Chiajna, cu familia căruia Savonea a făcut bani

Presshub a aflat, pe surse, identitatea judecătorului care, de aproape doi ani, nu a motivat o decizie pronunțată în Cameră preliminară în dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea. Potrivit informațiilor obținute, este vorba despre Ioan Constantin Dari. Tribunalul Ilfov a refuzat anterior să facă public numele magistratului, invocând faptul că informațiile privind componența completului de judecată nu ar avea caracter public. Ioan Constantin Dari, delegat la conducerea Secției Penale a Tribunalului Ilfov Ioan Constantin Dari este titular la Judecătoria Buftea, însă a fost delegat într-o funcție de conducere la Tribunalul Ilfov, unde ocupă poziția de președinte al Secției penale. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Conform unei hotărâri adoptate în februarie 2025, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis prelungirea delegării magistratului în funcția de conducere. Hotărârea prevede „prelungirea delegării domnului Dari Constantin Ioan, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Buftea, în funcția de președinte al Secției penale a Tribunalului Ilfov, începând cu data de 08.03.2025, până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni, sub rezerva prelungirii delegării sale în funcția de execuție la Tribunalul Ilfov”. Legături de rudenie în sistemul judiciar Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Ioan Constantin Dari este rudă cu un alt magistrat, Bogdan Alexandru Dari, judecător la Curtea de Apel București. Dezvăluirea vine în contextul în care dosarul primarului din Chiajna, Mircea Minea, rămâne în impas procedural, din cauza întârzierii motivării deciziei de Cameră preliminară.

După preluarea de către Budeanu, G4Media a renunțat la promisiunea de a nu lua bani de la partide și companii de tutun, alcool și pariuri (sursa: G4Media)
Economie

După preluarea de către Budeanu, G4Media a renunțat la promisiunea de a nu lua bani de la partide

G4Media a renunțat complet la mențiunea din subsolul articolelor privind tipurile de publicitate pe care publicația nu le acceptă: bani de la partide în afara campaniilor electorale, bugete de la companii de tutun, alcool și pariuri.  Odată cu relansarea grafică a site-ului, disclaimerul a dispărut, fără nicio explicație publică explicită. Tăpălagă și Pantazi se spală pe mâini Întrebați de Paginademedia.ro despre motivul eliminării acestei note, fondatorii G4Media, Dan Tăpălagă și Cristi Pantazi, au oferit același răspuns: „Pentru chestiuni legate de politica comercială se pronunţă managementul.” Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție În acest context, Radu Budeanu, noul proprietar al G4Media, a declarat pentru publicația citată: „Ne-am aliniat standardelor comerciale ale competitorilor noștri de la Digi, Adevărul, Ringier, HotNews. Într-o piață hipercompetitivă este ceva firesc să nu excludem domenii întregi, asta neînsemnând altceva decât că întâmpinăm 2026 precum toată piața, cu dorința de a avea clienți din toate sectoarele de business.”

David Popovici nu și-a primit banii de la stat (sursa: Facebook/David Popovici)
Eveniment

David Popovici nu și-a primit banii de la statul român pentru medaliile din ultimul an

David Popovici a dezvăluit că nu a primit până acum sumele datorate de Agenția Națională pentru Sport pentru performanțele obținute în ultimele 18 luni, situație în care se află și alți sportivi români. David Popovici nu și-a primit banii de la stat Campionul olimpic a explicat că, de la vara trecută, așteaptă premierea pentru rezultatele de la Campionatele Mondiale din Singapore și Europenele U23 de la Samorin, exprimându-și speranța că autoritățile vor rezolva problema. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță El a subliniat din nou că sportul trebuie tratat ca o prioritate națională și că România ar avea mult de câștigat dacă ar investi mai consistent în domeniu. Sportivi afectați de întârzieri și dificultăți financiare Popovici a menționat că mulți sportivi sunt afectați grav de întârzierile plăților, unii confruntându-se cu probleme financiare majore din cauza lipsei premiilor cuvenite. În cadrul Galei #BeActive, unde a fost desemnat „Most Popular Ambassador”, înotătorul a insistat asupra impactului acestor întârzieri asupra carierei și vieții sportivilor. Rolul sponsorilor în susținerea performanței Sportivul a vorbit și despre importanța sponsorilor, recunoscând că începutul carierei sale a fost dificil până când a devenit vizibil în presă și a reușit, alături de echipa sa, să atragă parteneri financiari. Acum, relația cu sponsorii este stabilă, însă Popovici a subliniat că, pentru mulți sportivi, lipsa susținerii private face și mai complicată absența sprijinului din partea statului.

Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE

România va lua împrumuturi de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE – Acțiune pentru Securitatea Europei pentru achiziții de armament, muniții, drone, securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, dar și construcția de drumuri și poduri. DeFapt.ro a analizat cum se vor împărți banii între ministerele conduse de liderii USR, PNL și PSD. țCitește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 Cea mai mare parte a banilor împrumutați va ajunge să fie cheltuită de Ministerul Apărării Naționale, urmat de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Afacerilor Interne.  Ce este SAFE și care sunt condițiile de eligibilitate Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 27 mai 2025 programul SAFE - „Acțiune pentru Securitatea Europei”. Acesta este un instrument financiar prin care statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi de până la 3%, pentru a cumpăra tehnică militară și muniții. Principala condiție pentru a putea beneficia de aceste împrumuturi este ca tehnica militară și munițiile care urmează să fie achiziționate să fie produse în proporție de minimum 65% pe teritoriul Uniunii Europene. O altă condiție prevede ca contractele de achiziție să fie semnate până în vara anului 2026, iar produsele să fie livrate până în 2030. Ce se poate cumpăra Totodată, conform documentelor publice, s-au stabilit două mari categorii de produse ce pot fi cumpărate prin SAFE. În prima categorie au fost incluse muniții și rachete, sisteme de artilerie, capacități de luptă terestră, drone mici, protecția infrastructurii critice, cibernetică și mobilitate militară. În a doua categorie intră sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, nave și submarine, drone și sisteme anti-drone, tehnologie pentru inteligență artificială și război electronic, sisteme C4ISTAR, active și servicii spațiale, dar și sisteme de protecție a activelor spațiale. Șeful cancelariei lui Bolojan „vămuiește” propunerile Documentele oficiale arată că România va beneficia de împrumuturi prin SAFE în valoare de16,68 miliarde de euro. Conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate joi, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a decis ca toate proiectele de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei, în fruntea căreia se află Mihai Jurcă. Mai mult, Cancelaria Prim-Ministrului negociază cooperarea cu alte state eligibile pentru a întruni condițiile de finanțare. Tot cancelarul Mihai Jurcă va primi de la Ministerul Apărării Naționale propunerile de achiziții, dar și numele potențialilor furnizori. Ulterior, Ministerul Economiei transmite (atenție, doar la solicitarea Cancelariei) propuneri de măsuri de cooperare aferente fiecărui proiect de achiziție. „Șeful Cancelariei Prim-Ministrului stabilește, prin ordin, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect, în acord cu prevederile Instrumentului SAFE, luând în considerare cerințele operaționale sau similare”, se mai menționează în OUG. Lista finală, aprobată de CSAT. Ultimul cuvânt îl are Comisia Europeană Dar realitatea este un pic diferită. Cancelaria va centraliza, întra-adevăr toate propunerile de achiziții, dar lista finală cu proiectele va fi aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, în ședința din data de 24 noiembrie 2025.  Lista finală cu documentațiile aferente va ajunge apoi la Comisia Europeană, care are drept de veto asupra proiectelor care vor fi primi finanțare. Cinci miliarde la Transporturi Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Constantin Șerban, va primi în jur de cinci miliarde de euro din SAFE. Aproape 4,5 miliarde euro vor fi cheltuiți prin intermediul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și Companiei Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru construcția unor bucăți de autostrăzi. Prima bucată va avea o lungime de 89 de km, între Târgu Neamț (Moțca) și Ungheni, trecând prin Iași. Cealaltă, care leagă Pașcani de Suceava și Siret, va avea aproximativ 100 de km. Dar, pentru a se încadra în suma prevăzută, tronsonul de drum Suceava – Siret va fi retrogradat de la autostradă la drum expres. Diferență de peste 500 de milioane de euro va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța, dar și pentru alte proiecte minore. Predoiu împarte 2,8 miliarde euro cu Raed Arafat  Liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat printr-un comunicat de presă că propune proiecte în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru a primi finanțare prin mecanismul SAFE. Însă banii îi va împărți în mod egal cu secretarul de stat Raed Arafat, șeful  Departamentului pentru Situații de Urgență. „Proiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protecție și mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situațiilor de urgență și comunicații securizate și au aplicabilitate duală, atât în pace, cât și în situații de conflict, fiind aliniate cu prioritățile de înzestrare ale MAI. (…) Bugetul propus se împarte egal între Ordine și Siguranță Publică și Situații de Urgență și Protecție Civilă, câte 1,4 miliarde euro fiecare”, se menționează în comunicatul MAI. Există deja oferte pentru miliardele destinate Armatei Useristul Ionuț Moșteanu, în calitate de ministru al Apărării Naționale, va primi diferența de aproape nouă miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei române. În capul listei de finanțări se află achiziția de sisteme portabile de rachete Mistral 3 (MANPADS) de la compania franceză MBDA. Valoarea acestui contract este de 600 de milioane de euro. Alte 6,5 miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziția a 216 tancuri. Contractul este vânat de sud-coreenii de la Hyundai Rotem care, după ce i-a plimbat deja pe politicienii și generalii români prin Coreea de Sud, și-au arătat disponibilitatea de a produce tancurile K2 în România. Pe fir au intrat și nemții de la Rheinmetall. Aceștia oferă tancurile KF51 Panther, care îndeplinesc integral cerințele SAFE. Cel mai probabil, însă, Rheinmetall vizează un alt contract, de 2,5 miliarde de euro: furnizarea a 298 de mașini de luptă KF41 Lynx pentru infanterie. Principalul contracandidat al nemților pentru acest contract sunt alți sud-coreeni (Hanwha), cu mașina de luptă Redback. Pe lista de achiziții a MApN prin SAFE se mai află 200.000 de arme de asalt, tip NATO, în șase configurații. Contractul, în valoare de 440 de milioane de euro, este vizat de compania belgiană FN Herstal, dar și de nemții de la Heckler & Koch (HK). O altă companie care vrea să obțină contractul este SIG Sauer. Totodată, se vrea și cumpărarea de radare militare de la compania franceza Thales.  

Nicuşor Dan donează banii primiți ca donație (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Nicușor Dan va dona banii primiți ca donație în campania electorală și returnați de AEP

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat miercuri că va contesta în instanţă decizia Autorităţii Electorale Permanente (AEP) de a nu-i restitui integral sumele cheltuite în campania electorală. Potrivit acestuia, instituţia i-a returnat cu un milion de lei mai puţin decât totalul cheltuielilor declarate. Un milion de lei nerestituiți din cheltuielile de campanie Nicuşor Dan a declarat că, în cele două tururi ale campaniei pentru alegerile prezidenţiale, a cheltuit 61 de milioane de lei, dintre care 58,5 milioane au fost împrumutaţi şi 2,5 milioane provin din donaţii. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Banii au venit acum vreo trei zile. AEP mi-a restituit 60 de milioane de lei, deci cu aproximativ un milion mai puţin. După ce voi plăti cele 58,5 milioane de lei împrumuturi, vor rămâne un milion şi jumătate”, a explicat preşedintele în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Cotroceni. Procesul pentru recuperarea sumei ar putea dura doi ani Nicuşor Dan a precizat că procesul de contestare a deciziei AEP ar putea dura aproximativ doi ani. El a adăugat că intenţionează să doneze sumele rămase către organizaţii civice, nu sociale, explicând că doreşte să susţină iniţiativele care contribuie la responsabilizarea autorităţilor. „Vorbim de un milion şi jumătate acum şi, eventual, un milion peste doi ani. Îmi menţin ideea de a-i da către organizaţii civice, nu sociale. Cred că nu se dau suficienţi bani pentru zona civică – pentru oameni care pun întrebări, dau autorităţile în judecată, le constrâng să respecte legea”, a spus Nicuşor Dan. Fondurile, distribuite printr-un concurs pentru ONG-uri Preşedintele a anunţat că nu va decide personal beneficiarii donaţiilor, ci va organiza un concurs transparent pentru a selecta ONG-urile civice care vor primi finanţarea. „N-aş vrea să aleg eu o astfel de cauză. Vom face un fel de concurs. Banii – acest milion şi jumătate de acum – vor fi puşi într-un cont, iar când vom stabili cadrul pentru a-i distribui, vom anunţa public”, a precizat şeful statului.

Medic, obsedat de practici ezoterice (sursa: Pexels/Alina Vilchenko)
Eveniment

Medic, obsedat de practici ezoterice: a făcut un împrumut de 90.000 de lei pentru a plăti „vraciul”

Credința într-o lume supranaturală a ajuns motiv de dispută într-un proces din Iași privind majorarea pensiei alimentare pentru un copil. „Ritualuri de curățare” Fostul soț a contestat cererea femeii, susținând că banii solicitați ar urma să fie folosiți pentru ritualuri plătite unui „învățător” spiritual. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte În timpul căsniciei, bărbatul a contractat un credit de aproximativ 90.000 de lei pentru a plăti așa-numite „ritualuri de curățare”, convins de soția sa că acestea ar proteja familia de influențe negative.  Potrivit documentelor din dosar, femeia ar fi fost influențată de o persoană care pretindea că poate controla forțele supranaturale și determina soarta oamenilor, convingându-și astfel soțul să cheltuiască sume mari de bani în speranța că vor avea o viață mai bună. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu

Președintele României, Nicusor Dan, spune că instituțiile statului nu prea știu nici acum cine l-a finanțat pe Georgescu și cine i-a pregătit, din 2019, ascensiunea: „Ce nu ştim, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu ştim. Şi de asemenea ştim extrem de puţin despre fluxurile de bani”, a spus el, într-un interviu pentru Cotidianul.  Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Șeful statului a mai spus că „lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019”, dar nu se știe ce companie a făcut această „scanare” și cine a plătit-o. Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu „Deci ceea ce ştim, ştim modul în care s-au influenţat reţele de socializare. Asta o ştim. (...)  Deci ştim cum s-a făcut. Ştim că pentru o parte din fire, fie pe conturi false, fie pe agenţii de publicitate care au plătit pentru publicitate online, care au plătit, avem dovada că ele se duc în Rusia. Ce nu ştim, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu ştim. Şi de asemenea ştim extrem de puţin despre fluxurile de bani. Adică mai puţin chestiune pe care sunt cunoscute publicul. Bogdan Peşchir şi toate astea”, a declarat preşedintele, precizând că aceste date se ştiu înainte de raportul procurorului general, adică cam de acum 8-9 luni. „Nu ştim foarte mult despre, pentru că ce ştim, şi din nou ne-a spus procurorul general, că lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019. Ştim compania care a făcut-o? Nu ştim cine a plătit-o şi cât a costat”, a completat Nicuşor Dan. El a afirmat că o parte dintre fire duc la Kremlin. „Ştim că o parte dintre ele se duc la Kremlin, da. Ştim mai mult. Adică e mult mai evident în Moldova decât în România. Dar pentru România sunt, aşa cum am zis, fie conturi, reţele de conturi care sunt acolo, fie firme de publicitate online care sunt acolo. E posibil că pe alegerile din România să fi fost şi cumva există suspiciuni pentru o reţea de români care să fi fost în spatele lui Călin Georgescu. Unele informaţii sunt mai cunoscute, altele sunt mai puţin cunoscute, altele sunt doar la momentul ăsta, doar la nivel de intuiţie”, a mai afirmat șeful statului. 

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Economie

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor

Banii munciți cu greu pot dispărea într-o clipă dacă nu ești atent online. Pe lângă tipurile de fraude pe care le știm deja — phishing prin pagini false de Internet Banking, reclame/lean false care promit câștiguri rapide, mesaje prin SMS/WhatsApp/e-mail, spoofing telefonic și tentative care profită de migrarea aplicațiilor (de ex. trecerea la BT Go) — există multe alte scheme la care infractorii apelează. Mai jos găsești o variantă clară, practică, care include toate aceste tipuri și explică cum le poți evita. Tipuri de fraude frecvente Phishing prin pagini false de Internet BankingFraudatorii clonează pagini precum BT24 sau NeoBT (sau alte servicii bancare) — uneori chiar prin reclame sponsorizate — pentru a lua datele tale de logare. Pagina arată identic, dar scopul ei este să obțină userul și parola. Reclame false și scheme „profit rapid”Postări sau reclame care folosesc imaginea unei bănci sau a unor persoane publice și promit profituri mari din investiții minime. Linkurile cer date personale sau bancare și pot redirecționa către site-uri false. Mesaje prin SMS, WhatsApp, e-mailMesaje care par a veni de la bancă și cer „confirmarea” datelor, actualizarea cardului sau introducerea unui link. BT (ca și alte bănci serioase) nu solicită niciodată parole, CVV sau coduri OTP prin aceste canale. Spoofing telefonicApeluri în care atacatorii se prezintă ca angajați ai băncii și cer date sensibile (user, parolă, OTP, CVV). Nu oferi astfel de informații la telefon. Fraude legate de migrarea aplicațiilor (ex. la BT Go)Confuzia creată în timpul schimbării unei aplicații bancare e exploatată: apare informație falsă, linkuri sau apeluri care „ajută” la migrare, dar fură datele. SIM swap (schimbarea cartelei)Atacatorii conving operatorul să mute numărul tău pe o cartelă controlată de ei, primind astfel codurile OTP trimise prin SMS. Skimming / e-skimmingLa bancomat sau POS se pot monta dispozitive care copiază datele cardului; online, site-uri compromise pot fura informațiile cardului (Magecart). Aplicații false și malware pe mobilAplicații care imită servicii legitime, dar fură date sau instalează programe malițioase. De obicei provin din magazine neoficiale sau sunt promovate prin reclame. Scam-uri prin coduri QRUn QR dintr-un anunț sau afiș te poate trimite către o pagină falsă care cere plata sau date sensibile. Romance scams (înșelătorii sentimentale)Persoane care creează relații online pentru a cere bani sau pentru a obține informații personale. Fake tech supportFerestre pop-up sau apeluri care pretind că PC-ul tău e infectat și cer acces remote sau plata unei „reparații”. Business Email Compromise (BEC) și facturi falseÎnșelătorii vizând companii: e-mailuri care par de la manageri sau furnizori și cer plata către conturi frauduloase. Deepfake și spoofing avansatVocea sau video fals (deepfake) folosite pentru a convinge victimele să trimită bani sau să ofere informații.  Cum poți evita aceste fraude – reguli simple, eficiente •    Verifică mereu adresa URL înainte de a introduce date. Caută HTTPS și numele exact al domeniului; atenție la litere în plus sau subdomenii suspecte.•    Nu accesa linkuri din mesaje suspecte. Dacă ți se cere să „actualizezi” ceva, intră direct de pe site-ul oficial.•    Nu oferi niciodată parola, PIN-ul, CVV-ul sau codurile OTP. Banca nu va cere aceste informații prin telefon sau mesaje.•    Folosește 2FA peste aplicație, nu SMS. Preferă Google Authenticator, Authy sau o cheie hardware (YubiKey). SMS-urile pot fi interceptate prin SIM swap.•    Descarcă aplicații doar din Google Play sau App Store. Verifică dezvoltatorul și recenziile; nu acorda permisiuni inutile.•    Evită Wi-Fi public pentru operațiuni financiare. Dacă trebuie, folosește un VPN de încredere.•    Activează alertele pentru tranzacții. Primirea notificărilor în timp real te ajută să detectezi imediat operațiuni neautorizate.•    Folosește un manager de parole. Nu folosi aceeași parolă pe mai multe site-uri.•    Fii sceptic la oferte „prea bune”. Orice promisiune de câștig rapid care cere bani sau date personale este, cel mai probabil, o înșelătorie.•    Protejează-ți SIM-ul. Cere operatorului să adauge un cod PIN pe contul tău și raportează imediat dacă rămâi fără semnal neașteptat.•    Verifică POS/ATM înainte de utilizare — dacă cititorul pare modificat, schimbă aparatului sau banca. Ce faci dacă ai fost victima unei fraude? 1.    Contactează imediat banca pentru blocare carduri și conturi.2.    Schimbă parolele și 2FA la conturile afectate.3.    Păstrează dovezi: capturi de ecran, e-mailuri, numere de apel.4.    Anunță autoritățile (poliție) și, dacă e cazul, centrul de răspuns la incidente cibernetice.5.    Monitorizează soldurile și rapoartele financiare pentru identificarea furtului de identitate. Protecția începe cu doi pași: informare și precauție. Multe fraude funcționează prin exploatarea încrederii sau a grabii — oprește-te un moment, verifică sursa și folosește canalele oficiale ale băncii. Dacă ai dubii, intră direct pe site-ul oficial al băncii sau sună la numărul de pe card. Vigilența ta salvează timp și bani. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online  

Teatrele și Opera nu mai au bani de salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Nu mai sunt bani pentru plata salariilor la teatre și opere, se sistează producții, se concediază

Ministerul Culturii a transmis un semnal de alarmă instituțiilor subordonate, solicitând reducerea cheltuielilor operaționale, în contextul în care bugetele actuale acoperă doar salariile până în luna octombrie. Teatrele și Opera nu mai au bani de salarii La Iași, Teatrul Național evită disponibilizările, dar anunță restrângerea activităților artistice. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Situația este mai gravă la Opera Națională Română din Iași, care se confruntă cu un deficit bugetar estimat la aproximativ un milion de euro, necesar pentru plata salariilor aferente lunilor octombrie și noiembrie. Conducerea instituției a solicitat suplimentarea fondurilor de la Ministerul Culturii și, în paralel, a decis suspendarea colaborărilor cu 19 balerini, precum și oprirea coproducției „Spartacus”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Foto: Facebook
Politică

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Nu ar fi o catastrofă”

Cu cât vrea să taie premierul Ilie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a comentat el această intenție, într-o conferință de presă. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Totuși, Bolojan a fost extrem de rezervat și, la repetarea întrebării dacă această tăiere se va regăsi în rectificarea bugetară, a dat un răspuns ambiguu: „ Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri, așa cum v-am spus”. Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Procentul cu care ar putea fi tăiată subvenbția de la buget pentru partide ar fi de 10%, potrivit premierului. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a declarat Bolojan. El a răspuns la întrebarea: „Imediat ce ați adoptat primul pachet de măsuri, cel trecut prin asumare în Parlamentul României, spuneați că la rectificarea bugetară vor fi tăiate subvențiile partidelor. Rectificarea bugetară se va face în aceste zile. Aș vrea să vă întreb cu cât vor fi tăiate aceste subvenții ale partidelor și dacă vă mențineți părerea?”.  Până la luna august a anului acesta, statul a subvenționat partidele cu 388 de milioane de lei.  La 27 iunie, Bolojan afirma: „Reducerea subvenţiilor pentru partide şi toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară”.  Proiectul acestei rectificări ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, 26 septembrie. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră