vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bani

119 articole
Investigații

EXCLUSIV Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE

România va lua împrumuturi de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE – Acțiune pentru Securitatea Europei pentru achiziții de armament, muniții, drone, securitate cibernetică, protecția infrastructurilor critice, dar și construcția de drumuri și poduri. DeFapt.ro a analizat cum se vor împărți banii între ministerele conduse de liderii USR, PNL și PSD. țCitește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 Cea mai mare parte a banilor împrumutați va ajunge să fie cheltuită de Ministerul Apărării Naționale, urmat de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Afacerilor Interne.  Ce este SAFE și care sunt condițiile de eligibilitate Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 27 mai 2025 programul SAFE - „Acțiune pentru Securitatea Europei”. Acesta este un instrument financiar prin care statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi de până la 3%, pentru a cumpăra tehnică militară și muniții. Principala condiție pentru a putea beneficia de aceste împrumuturi este ca tehnica militară și munițiile care urmează să fie achiziționate să fie produse în proporție de minimum 65% pe teritoriul Uniunii Europene. O altă condiție prevede ca contractele de achiziție să fie semnate până în vara anului 2026, iar produsele să fie livrate până în 2030. Ce se poate cumpăra Totodată, conform documentelor publice, s-au stabilit două mari categorii de produse ce pot fi cumpărate prin SAFE. În prima categorie au fost incluse muniții și rachete, sisteme de artilerie, capacități de luptă terestră, drone mici, protecția infrastructurii critice, cibernetică și mobilitate militară. În a doua categorie intră sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, nave și submarine, drone și sisteme anti-drone, tehnologie pentru inteligență artificială și război electronic, sisteme C4ISTAR, active și servicii spațiale, dar și sisteme de protecție a activelor spațiale. Șeful cancelariei lui Bolojan „vămuiește” propunerile Documentele oficiale arată că România va beneficia de împrumuturi prin SAFE în valoare de16,68 miliarde de euro. Conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate joi, Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a decis ca toate proiectele de achiziții să fie centralizate la nivelul Cancelariei, în fruntea căreia se află Mihai Jurcă. Mai mult, Cancelaria Prim-Ministrului negociază cooperarea cu alte state eligibile pentru a întruni condițiile de finanțare. Tot cancelarul Mihai Jurcă va primi de la Ministerul Apărării Naționale propunerile de achiziții, dar și numele potențialilor furnizori. Ulterior, Ministerul Economiei transmite (atenție, doar la solicitarea Cancelariei) propuneri de măsuri de cooperare aferente fiecărui proiect de achiziție. „Șeful Cancelariei Prim-Ministrului stabilește, prin ordin, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect, în acord cu prevederile Instrumentului SAFE, luând în considerare cerințele operaționale sau similare”, se mai menționează în OUG. Lista finală, aprobată de CSAT. Ultimul cuvânt îl are Comisia Europeană Dar realitatea este un pic diferită. Cancelaria va centraliza, întra-adevăr toate propunerile de achiziții, dar lista finală cu proiectele va fi aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării, în ședința din data de 24 noiembrie 2025.  Lista finală cu documentațiile aferente va ajunge apoi la Comisia Europeană, care are drept de veto asupra proiectelor care vor fi primi finanțare. Cinci miliarde la Transporturi Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Constantin Șerban, va primi în jur de cinci miliarde de euro din SAFE. Aproape 4,5 miliarde euro vor fi cheltuiți prin intermediul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și Companiei Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru construcția unor bucăți de autostrăzi. Prima bucată va avea o lungime de 89 de km, între Târgu Neamț (Moțca) și Ungheni, trecând prin Iași. Cealaltă, care leagă Pașcani de Suceava și Siret, va avea aproximativ 100 de km. Dar, pentru a se încadra în suma prevăzută, tronsonul de drum Suceava – Siret va fi retrogradat de la autostradă la drum expres. Diferență de peste 500 de milioane de euro va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța, dar și pentru alte proiecte minore. Predoiu împarte 2,8 miliarde euro cu Raed Arafat  Liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat printr-un comunicat de presă că propune proiecte în valoare de 2,8 miliarde de euro pentru a primi finanțare prin mecanismul SAFE. Însă banii îi va împărți în mod egal cu secretarul de stat Raed Arafat, șeful  Departamentului pentru Situații de Urgență. „Proiectele includ sisteme avansate de supraveghere, echipamente de protecție și mobilitate, drone pentru monitorizare, tehnologii pentru managementul situațiilor de urgență și comunicații securizate și au aplicabilitate duală, atât în pace, cât și în situații de conflict, fiind aliniate cu prioritățile de înzestrare ale MAI. (…) Bugetul propus se împarte egal între Ordine și Siguranță Publică și Situații de Urgență și Protecție Civilă, câte 1,4 miliarde euro fiecare”, se menționează în comunicatul MAI. Există deja oferte pentru miliardele destinate Armatei Useristul Ionuț Moșteanu, în calitate de ministru al Apărării Naționale, va primi diferența de aproape nouă miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei române. În capul listei de finanțări se află achiziția de sisteme portabile de rachete Mistral 3 (MANPADS) de la compania franceză MBDA. Valoarea acestui contract este de 600 de milioane de euro. Alte 6,5 miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziția a 216 tancuri. Contractul este vânat de sud-coreenii de la Hyundai Rotem care, după ce i-a plimbat deja pe politicienii și generalii români prin Coreea de Sud, și-au arătat disponibilitatea de a produce tancurile K2 în România. Pe fir au intrat și nemții de la Rheinmetall. Aceștia oferă tancurile KF51 Panther, care îndeplinesc integral cerințele SAFE. Cel mai probabil, însă, Rheinmetall vizează un alt contract, de 2,5 miliarde de euro: furnizarea a 298 de mașini de luptă KF41 Lynx pentru infanterie. Principalul contracandidat al nemților pentru acest contract sunt alți sud-coreeni (Hanwha), cu mașina de luptă Redback. Pe lista de achiziții a MApN prin SAFE se mai află 200.000 de arme de asalt, tip NATO, în șase configurații. Contractul, în valoare de 440 de milioane de euro, este vizat de compania belgiană FN Herstal, dar și de nemții de la Heckler & Koch (HK). O altă companie care vrea să obțină contractul este SIG Sauer. Totodată, se vrea și cumpărarea de radare militare de la compania franceza Thales.  

Căror companii le va împărți Moșteanu (MApN) nouă miliarde de euro prin SAFE (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Nicuşor Dan donează banii primiți ca donație (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Nicușor Dan va dona banii primiți ca donație în campania electorală și returnați de AEP

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat miercuri că va contesta în instanţă decizia Autorităţii Electorale Permanente (AEP) de a nu-i restitui integral sumele cheltuite în campania electorală. Potrivit acestuia, instituţia i-a returnat cu un milion de lei mai puţin decât totalul cheltuielilor declarate. Un milion de lei nerestituiți din cheltuielile de campanie Nicuşor Dan a declarat că, în cele două tururi ale campaniei pentru alegerile prezidenţiale, a cheltuit 61 de milioane de lei, dintre care 58,5 milioane au fost împrumutaţi şi 2,5 milioane provin din donaţii. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Banii au venit acum vreo trei zile. AEP mi-a restituit 60 de milioane de lei, deci cu aproximativ un milion mai puţin. După ce voi plăti cele 58,5 milioane de lei împrumuturi, vor rămâne un milion şi jumătate”, a explicat preşedintele în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Cotroceni. Procesul pentru recuperarea sumei ar putea dura doi ani Nicuşor Dan a precizat că procesul de contestare a deciziei AEP ar putea dura aproximativ doi ani. El a adăugat că intenţionează să doneze sumele rămase către organizaţii civice, nu sociale, explicând că doreşte să susţină iniţiativele care contribuie la responsabilizarea autorităţilor. „Vorbim de un milion şi jumătate acum şi, eventual, un milion peste doi ani. Îmi menţin ideea de a-i da către organizaţii civice, nu sociale. Cred că nu se dau suficienţi bani pentru zona civică – pentru oameni care pun întrebări, dau autorităţile în judecată, le constrâng să respecte legea”, a spus Nicuşor Dan. Fondurile, distribuite printr-un concurs pentru ONG-uri Preşedintele a anunţat că nu va decide personal beneficiarii donaţiilor, ci va organiza un concurs transparent pentru a selecta ONG-urile civice care vor primi finanţarea. „N-aş vrea să aleg eu o astfel de cauză. Vom face un fel de concurs. Banii – acest milion şi jumătate de acum – vor fi puşi într-un cont, iar când vom stabili cadrul pentru a-i distribui, vom anunţa public”, a precizat şeful statului.

Medic, obsedat de practici ezoterice (sursa: Pexels/Alina Vilchenko)
Eveniment

Medic, obsedat de practici ezoterice: a făcut un împrumut de 90.000 de lei pentru a plăti „vraciul”

Credința într-o lume supranaturală a ajuns motiv de dispută într-un proces din Iași privind majorarea pensiei alimentare pentru un copil. „Ritualuri de curățare” Fostul soț a contestat cererea femeii, susținând că banii solicitați ar urma să fie folosiți pentru ritualuri plătite unui „învățător” spiritual. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte În timpul căsniciei, bărbatul a contractat un credit de aproximativ 90.000 de lei pentru a plăti așa-numite „ritualuri de curățare”, convins de soția sa că acestea ar proteja familia de influențe negative.  Potrivit documentelor din dosar, femeia ar fi fost influențată de o persoană care pretindea că poate controla forțele supranaturale și determina soarta oamenilor, convingându-și astfel soțul să cheltuiască sume mari de bani în speranța că vor avea o viață mai bună. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu

Președintele României, Nicusor Dan, spune că instituțiile statului nu prea știu nici acum cine l-a finanțat pe Georgescu și cine i-a pregătit, din 2019, ascensiunea: „Ce nu ştim, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu ştim. Şi de asemenea ştim extrem de puţin despre fluxurile de bani”, a spus el, într-un interviu pentru Cotidianul.  Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Șeful statului a mai spus că „lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019”, dar nu se știe ce companie a făcut această „scanare” și cine a plătit-o. Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu „Deci ceea ce ştim, ştim modul în care s-au influenţat reţele de socializare. Asta o ştim. (...)  Deci ştim cum s-a făcut. Ştim că pentru o parte din fire, fie pe conturi false, fie pe agenţii de publicitate care au plătit pentru publicitate online, care au plătit, avem dovada că ele se duc în Rusia. Ce nu ştim, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu ştim. Şi de asemenea ştim extrem de puţin despre fluxurile de bani. Adică mai puţin chestiune pe care sunt cunoscute publicul. Bogdan Peşchir şi toate astea”, a declarat preşedintele, precizând că aceste date se ştiu înainte de raportul procurorului general, adică cam de acum 8-9 luni. „Nu ştim foarte mult despre, pentru că ce ştim, şi din nou ne-a spus procurorul general, că lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019. Ştim compania care a făcut-o? Nu ştim cine a plătit-o şi cât a costat”, a completat Nicuşor Dan. El a afirmat că o parte dintre fire duc la Kremlin. „Ştim că o parte dintre ele se duc la Kremlin, da. Ştim mai mult. Adică e mult mai evident în Moldova decât în România. Dar pentru România sunt, aşa cum am zis, fie conturi, reţele de conturi care sunt acolo, fie firme de publicitate online care sunt acolo. E posibil că pe alegerile din România să fi fost şi cumva există suspiciuni pentru o reţea de români care să fi fost în spatele lui Călin Georgescu. Unele informaţii sunt mai cunoscute, altele sunt mai puţin cunoscute, altele sunt doar la momentul ăsta, doar la nivel de intuiţie”, a mai afirmat șeful statului. 

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Economie

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor

Banii munciți cu greu pot dispărea într-o clipă dacă nu ești atent online. Pe lângă tipurile de fraude pe care le știm deja — phishing prin pagini false de Internet Banking, reclame/lean false care promit câștiguri rapide, mesaje prin SMS/WhatsApp/e-mail, spoofing telefonic și tentative care profită de migrarea aplicațiilor (de ex. trecerea la BT Go) — există multe alte scheme la care infractorii apelează. Mai jos găsești o variantă clară, practică, care include toate aceste tipuri și explică cum le poți evita. Tipuri de fraude frecvente Phishing prin pagini false de Internet BankingFraudatorii clonează pagini precum BT24 sau NeoBT (sau alte servicii bancare) — uneori chiar prin reclame sponsorizate — pentru a lua datele tale de logare. Pagina arată identic, dar scopul ei este să obțină userul și parola. Reclame false și scheme „profit rapid”Postări sau reclame care folosesc imaginea unei bănci sau a unor persoane publice și promit profituri mari din investiții minime. Linkurile cer date personale sau bancare și pot redirecționa către site-uri false. Mesaje prin SMS, WhatsApp, e-mailMesaje care par a veni de la bancă și cer „confirmarea” datelor, actualizarea cardului sau introducerea unui link. BT (ca și alte bănci serioase) nu solicită niciodată parole, CVV sau coduri OTP prin aceste canale. Spoofing telefonicApeluri în care atacatorii se prezintă ca angajați ai băncii și cer date sensibile (user, parolă, OTP, CVV). Nu oferi astfel de informații la telefon. Fraude legate de migrarea aplicațiilor (ex. la BT Go)Confuzia creată în timpul schimbării unei aplicații bancare e exploatată: apare informație falsă, linkuri sau apeluri care „ajută” la migrare, dar fură datele. SIM swap (schimbarea cartelei)Atacatorii conving operatorul să mute numărul tău pe o cartelă controlată de ei, primind astfel codurile OTP trimise prin SMS. Skimming / e-skimmingLa bancomat sau POS se pot monta dispozitive care copiază datele cardului; online, site-uri compromise pot fura informațiile cardului (Magecart). Aplicații false și malware pe mobilAplicații care imită servicii legitime, dar fură date sau instalează programe malițioase. De obicei provin din magazine neoficiale sau sunt promovate prin reclame. Scam-uri prin coduri QRUn QR dintr-un anunț sau afiș te poate trimite către o pagină falsă care cere plata sau date sensibile. Romance scams (înșelătorii sentimentale)Persoane care creează relații online pentru a cere bani sau pentru a obține informații personale. Fake tech supportFerestre pop-up sau apeluri care pretind că PC-ul tău e infectat și cer acces remote sau plata unei „reparații”. Business Email Compromise (BEC) și facturi falseÎnșelătorii vizând companii: e-mailuri care par de la manageri sau furnizori și cer plata către conturi frauduloase. Deepfake și spoofing avansatVocea sau video fals (deepfake) folosite pentru a convinge victimele să trimită bani sau să ofere informații.  Cum poți evita aceste fraude – reguli simple, eficiente •    Verifică mereu adresa URL înainte de a introduce date. Caută HTTPS și numele exact al domeniului; atenție la litere în plus sau subdomenii suspecte.•    Nu accesa linkuri din mesaje suspecte. Dacă ți se cere să „actualizezi” ceva, intră direct de pe site-ul oficial.•    Nu oferi niciodată parola, PIN-ul, CVV-ul sau codurile OTP. Banca nu va cere aceste informații prin telefon sau mesaje.•    Folosește 2FA peste aplicație, nu SMS. Preferă Google Authenticator, Authy sau o cheie hardware (YubiKey). SMS-urile pot fi interceptate prin SIM swap.•    Descarcă aplicații doar din Google Play sau App Store. Verifică dezvoltatorul și recenziile; nu acorda permisiuni inutile.•    Evită Wi-Fi public pentru operațiuni financiare. Dacă trebuie, folosește un VPN de încredere.•    Activează alertele pentru tranzacții. Primirea notificărilor în timp real te ajută să detectezi imediat operațiuni neautorizate.•    Folosește un manager de parole. Nu folosi aceeași parolă pe mai multe site-uri.•    Fii sceptic la oferte „prea bune”. Orice promisiune de câștig rapid care cere bani sau date personale este, cel mai probabil, o înșelătorie.•    Protejează-ți SIM-ul. Cere operatorului să adauge un cod PIN pe contul tău și raportează imediat dacă rămâi fără semnal neașteptat.•    Verifică POS/ATM înainte de utilizare — dacă cititorul pare modificat, schimbă aparatului sau banca. Ce faci dacă ai fost victima unei fraude? 1.    Contactează imediat banca pentru blocare carduri și conturi.2.    Schimbă parolele și 2FA la conturile afectate.3.    Păstrează dovezi: capturi de ecran, e-mailuri, numere de apel.4.    Anunță autoritățile (poliție) și, dacă e cazul, centrul de răspuns la incidente cibernetice.5.    Monitorizează soldurile și rapoartele financiare pentru identificarea furtului de identitate. Protecția începe cu doi pași: informare și precauție. Multe fraude funcționează prin exploatarea încrederii sau a grabii — oprește-te un moment, verifică sursa și folosește canalele oficiale ale băncii. Dacă ai dubii, intră direct pe site-ul oficial al băncii sau sună la numărul de pe card. Vigilența ta salvează timp și bani. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online  

Teatrele și Opera nu mai au bani de salarii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Nu mai sunt bani pentru plata salariilor la teatre și opere, se sistează producții, se concediază

Ministerul Culturii a transmis un semnal de alarmă instituțiilor subordonate, solicitând reducerea cheltuielilor operaționale, în contextul în care bugetele actuale acoperă doar salariile până în luna octombrie. Teatrele și Opera nu mai au bani de salarii La Iași, Teatrul Național evită disponibilizările, dar anunță restrângerea activităților artistice. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Situația este mai gravă la Opera Națională Română din Iași, care se confruntă cu un deficit bugetar estimat la aproximativ un milion de euro, necesar pentru plata salariilor aferente lunilor octombrie și noiembrie. Conducerea instituției a solicitat suplimentarea fondurilor de la Ministerul Culturii și, în paralel, a decis suspendarea colaborărilor cu 19 balerini, precum și oprirea coproducției „Spartacus”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Foto: Facebook
Politică

Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Nu ar fi o catastrofă”

Cu cât vrea să taie premierul Ilie Bolojan banii partidelor, la rectificarea bugetului: „Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a comentat el această intenție, într-o conferință de presă. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Totuși, Bolojan a fost extrem de rezervat și, la repetarea întrebării dacă această tăiere se va regăsi în rectificarea bugetară, a dat un răspuns ambiguu: „ Veți vedea datele în propunerea care va fi publicată cel mai târziu vineri, așa cum v-am spus”. Cu cât vrea să taie Bolojan banii partidelor Procentul cu care ar putea fi tăiată subvenbția de la buget pentru partide ar fi de 10%, potrivit premierului. „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a declarat Bolojan. El a răspuns la întrebarea: „Imediat ce ați adoptat primul pachet de măsuri, cel trecut prin asumare în Parlamentul României, spuneați că la rectificarea bugetară vor fi tăiate subvențiile partidelor. Rectificarea bugetară se va face în aceste zile. Aș vrea să vă întreb cu cât vor fi tăiate aceste subvenții ale partidelor și dacă vă mențineți părerea?”.  Până la luna august a anului acesta, statul a subvenționat partidele cu 388 de milioane de lei.  La 27 iunie, Bolojan afirma: „Reducerea subvenţiilor pentru partide şi toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară”.  Proiectul acestei rectificări ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, 26 septembrie. 

Milioanele fără justificare ale ministrului Manole (sursa: Facebook/Petre Florin Manole)
Investigații

EXCLUSIV Șocant: milioanele fără justificare din conturile ministrului Muncii, bugetarul PSD Manole

UPDATE Ministrul Petre-Florin Manole a trimis un drept la replică, acesta poate fi găsit la finalul acestui articol. _____________ Milioanele fără justificare ale ministrului Manole: pesedistul aflat la conducerea Ministerului Muncii trăiește exclusiv din bani publici, dar prin conturile sale trec sume amețitoare. Milioanele de lei declarate de Petre-Florin Manole sunt la ani-lumină de veniturile sale. A câștigat 65.000 de lei, a dat 63.000 de lei la partid Încă de la primul mandat de parlamentar (2016-2020), actualul ministru al Muncii a reușit să se chivernisească. La un nivel mic, care s-a dovedit a fi doar antrenamentul pentru al doilea mandat (2020-2024). Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica În 2016 (potrivit declarației de avere depuse în ianuarie 2017, ca deputat), Petre-Florin Manole a câștigat 65.552 de lei. Dar a dat cu împrumut PSD-ului 63.000 de lei. I-au rămas, deci, pentru cheltuielile firești ale vieții, doar 2.552 de lei pentru un an întreg. Și mai avea și două rate la bancă de plătit: una - la o bancă nemenționată, cealaltă – la BRD. Venituri de 25.000 de euro, economii de 35.000 de euro În 2018, Manole a făcut iar o magie: a câștigat (potrivit declarației de avere de parlamentar depuse în iunie 2019) 122.712 lei de la Camera Deputaților, singurul lui venit din acel an. Dar a pus deoparte 42.000 de lei și 26.500 de euro. Practic, la un venit anual de aproape 25.000 de euro (122.712 lei, de la Camera Deputaților), a economisit aproape 35.000 de euro (26.500 de euro plus 42.000 de lei). 295.000 de lei la PSD și 40.000 de euro unei rude într-un singur an În 2019 sau la începutul lui 2020 (nu e clar cu exactitate momentul pentru că informațiile apar în două declarații de avere din 2020 – iunie, respectiv decembrie – ,  dar nu există nici o declarație de avere publică a lui Manole din 2021), actualul ministru al Muncii a împrăștiat iar cu bani. Astfel, a acordat un împrumut de 40.000 de euro unei persoane fizice, „Manole Nicu”, probabil o rudă, și încă un împrumut de 225.000 de lei la PSD. În dreptul împrumutului către PSD, Petre-Florin Manole a menționat „Restituit integral”, dar suma nu apare la rubrica de venituri, așa cum cere legea. Însă, chiar și dacă ar fi fost restituit, nu se explică de unde a avut Manole banii pentru ambele împrumuturi: 40.000 de euro și 225.000 de lei sunt echivalentul a 85.000 de euro. Mai mult, în aceeași perioadă, pesedistul a mai dat încă 70.000 de lei la partid drept „contribuție campanie electorală”, deci încă cel puțin 14.000 de euro. 295.000 de lei la PSD și 40.000 de euro unei rude de la Petre-Florin Manole (sursa: cdep.ro) În total, 99.000 de euro. Milioanele fără justificare ale ministrului Manole Or, Manole, a câștigat în 2019 și 2020, sub 150.000 de lei pe an de la Camera Deputaților. Practic, și dacă ar fi pus împreună salariile sale pe doi ani, actualul ministru al Muncii ar fi adunat cel mult 300.000 de lei, adică 60.000 de euro. Adică cu 39.000 de euro mai puțin decât cele două împrumuturi acordate și menționate în declarații de avere în 2020, la care se adaugă contribuția la campanie. Șocant: bugetarul Manole a dat un împrumut de 700.000 de lei În 2021, însă, Manole a crescut miza. Conform declarației de avere depuse în februarie 2022, Petre-Florin Manole i-a acordat lui „Pirvu Marian” un împrumut de 700.000 de lei (șapte sute de mii de lei). Nu există nici o justificare pentru proveniența sumei de 700.000 de lei date cu împrumut de Petre-Florin Manole lui Pirvu Marian (sursa: integritate.eu) Potrivit aceluiași document, în 2021 Manole a câștigat 179.761 de lei, din două surse: a consiliat PSD și a acordat consultanță Băncii Mondiale. În același timp, a luat cu împrumut 350.000 de lei de la viitoarea sa soție, care pe atunci se numea Monica Maria Mitrea (Manole, azi). Chiar și dacă ar fi folosit banii de la viitoarea soție pentru a-i da mai departe lui Pirvu Marian, Manole tot ar fi trebuit să pună de la el 350.000 de lei. Și asta, în anul în care a câștigat cam jumătate din suma asta, adică aproape 180.000 de lei. În 11 zile, i-au intrat în conturi 780.000 de lei. Sursa banilor: necunoscută În decembrie 2023, ceva cu totul excepțional s-a întâmplat în viața pesedistului care astăzi conduce Ministerul Muncii. În declarația de avere depusă pe 11 decembrie 2023, Petre-Florin Manole a menționat că într-un cont deschis în 2018 la Banca Transilvania avea 77.000 de lei, iar în altul, deschis tot la BT, dar în 2022, avea șase lei (da, șase lei). După numai 11 zile, pe 22 decembrie 2023, Manole a mai depus o declarație de avere. Potrivit acesteia din urmă, contul de 77.000 de lei crescuse de peste zece ori, până la 795.600 de lei. Practic, în 11 zile, în acel cont intraseră 718.600 de lei. Iar contul de șase lei crescuse de 10.000 (zece mii) de ori și se transformase într-unul de 61.966 de lei. Uluitoarele sume intrate în conturile lui Petre-Florin Manole în numai 11 zile (sursa: integritate.eu) Pe scurt, între 11 și 22 decembrie 2023, în două conturi ale lui Petre-Florin Manole au intrat peste 780.000 de lei, echivalentul a 156.000 de euro. Pentru aceste sume uluitoare nu există nici o explicație: venitul anual al lui Petre-Florin Manole, din bani publici, este în jur de 30.000 de euro. Până în mai 2024, când Manole a depus din nou declarație de avere, banii au dispărut: în primul cont mai erau 343 de lei, în al doilea – 76 de lei. A mai dat 289.000 de lei la PSD, a investit încă 254.000 de lei Pe parcursul anului 2024, ministrul de azi al Muncii a mai dat cu împrumut 289.000 de lei la PSD, în două tranșe, și a cumpărat titluri de stat de 200.000 de lei. Cele mai bune afaceri din România pentru Petre-Florin Manole: PSD și titlurile de stat (sursa: cdep.ro) Și a mai pus într-un cont (cel în care mai rămăseseră 76 de lei) peste 54.000 de lei. În 2025 a pus în conturi 50.000 de lei și 70.000 de euro Potrivit declarației de avere depuse în iulie anul acesta, respectivul cont a mai crescut cu 49.350 de lei între timp. Iar în prima jumătate a lui 2025, Manole a mai deschis un cont, în care a depus 70.000 de euro. Numai în 2025, Petre-Florin Manole a pus deoparte 70.000 de euro și aproape 50.000 de lei (sursa: mmuncii.ro) Din nou, nu există absolut nici o explicație pentru aceste sume. _________ DREPT LA REPLICĂ " DOMNULE REDACTOR - ȘEF,                 Subsemnatul Petre-Florin Manole, având în vedere următoarele considerații:   La data de 18 septembrie 2025, prin articolul https://defapt.ro/investigatii/milioanele-fara-justificare-ale-ministrului-manole se induce în eroare publicul și se dezinformează, speculându-se prin intermediul titlului și al conținutului articolului că aș deține o sumă 780.000 lei fără justificare.   Explicația necesară pe care o fac publicației dumneavoastră și opiniei publice, pentru această sumă, este că ea reprezintă o greșeală de redactare a declarației de avere. Am semnalat eu însumi, încă din 2024, erorile din declarația mea de avere, am transmis documente bancare justificative și am corectat totul în următoarea declarație. De asemenea, în sustinerea transparenței și bunei-credințe mi-am publicat din proprie inițiativă declarația de avere completă pe site-ul ministerului, înainte ca acest lucru să fie cerut de către premier.   Astfel, a fost adăugat din eroare un ”ZERO” la finalul sumei de 79.500 lei, devenind 795.000 lei.  Această greșeală de redactare a fost notificată de către mine Agenției Naționale de Integritate către care am trimis documentele justificative pentru a dovedi buna credință și a nu lăsa loc speculațiilor.   Așa cum dovedesc extrasele de cont și emailul atașat,     În declarația de avere nr.2826582 depusă în data de 22.12.2023 am identificat două greșeli pe care le-am sesizat Agenției Naționale pentru Integritate (a se vedea emailul și extrasele de cont atașate).   Prima greșeală se referă la suma de la secțiunea IV.1 Active financiare poziția 1 cont ron 2018, unde, din greșeală, am adăugat un ZERO în plus. Astfel, suma corectă este 79.500 lei și nu 795.000 lei! (conform extrasului de cont).   A doua greșeală este la secțiunea IV.1 Active financiare poziția 5 cont ron 2020, unde suma de 61.966 lei este incorectă, întrucât ea nu există, cea corectă fiind de 312 ron. Deci, o eroare de redactare a unei sume inexistente (conform extrasului de cont).   formulăm prezenta: NOTIFICARE   prin care vă solicităm să procedați de urgență la publicarea dreptului la replică, în aceleași condiții de vizibilitate a textului și să modificați titlul articolului în concordanță cu cele precizate mai sus. De asemenea, vă rog să rectificați titlul existent, dar și short url-ul care apar în pagina de Facebook a publicației dumneavoastră.   Cu stimă, Petre-Florin Manole" ________________ PRECIZĂRILE DeFapt.ro în urma primirii dreptului la replică: ministrul Petre-Florin Manole nu a contestat decât o mică parte din afirmațiile din articol (cele referitoare la declarația de avere din 22 decembrie 2023); ministrul Petre-Florin Manole a trimis redacției DeFapt.ro o captură de ecran în care se poate vedea ceea ce pare a fi un e-mail (și NU o adresă oficială, ci un simplu e-mail) trimis Agenției Naționale de Integritate (ANI) pe 4 aprilie 2024 în care Manole vorbește despre "greșelile" în completarea declarației de avere din 22 decembrie din 2023 și cere o audiență "pentru a solicita (...) anumite clarificări raportat la această situație"; Petre-Florin Manole, însă, NU a publicat niciodată o declarație de avere rectificativă în care să corecteze "greșeala" adăugării unui zero la sumă sau pe cea a menționării unei sume fără legătură cu extrasul bancar (potrivit propriilor susțineri); DeFapt.ro i-a adresat câteva întrebări ministrului Petre-Florin Manole în ce privește corespondența sa cu ANI (Care a fost răspunsul ANI? De ce nu a publicat, totuși, o declarație de avere rectificativă?), la care ministrul a răspuns astfel: "Nu am primit un răspuns din partea ANI. Platforma ANI nu mai poate valida o declarație rectificativă după depășirea termenului legal. Și pentru că am remarcat erorile după acest termen, am și notificat personal ANI, prin emailul pe care vi l-am trimis deja."; ministrul Petre-Florin Manole a trimis, într-adevăr, pe adresa redacției DeFapt.ro, și câteva extrase de cont care să-i dovedească spusele; într-un prim e-mail, însă, extrasele erau parțiale iar unul dintre ele părea să fie al altui cont bancar decât cele în discuție (sumele din acel extras nu coincideau cu cele pomenite în dreptul la replică); în al doilea e-mail, într-un extras bancar se pomenește suma de 312 lei (la 22 decembrie 2023) menționată de ministru; același extras, însă, la 11 decembrie 2023, nu pomenește suma de 6 (șase) lei, așa cum apare în declarația de avere, ci suma de 94,88 lei, ceea ce ridică suspiciuni în legătură cu teza prezentată de ministrul Petre-Florin Manole; în celălalt extras, la 22 decembrie apare suma de 79.500 de lei, și nu 79.560 de lei, cum ar trebui să apară dacă singura "greșeală" (cum o numește ministrul în dreptul la replică ar fi fost adăugarea unui zero); extrasele bancare trimise de ministrul Petre-Florin Manole nu prezintă nici o dovadă că ar fi ale conturilor din declarația de avere și nu altele: în declarația de avere, conturile sunt identificate prin numele băncii și anul deschiderii, în timp ce, în extrase, anul deschiderii nu este menționat.

Flavia Groșan le ia banii proștilor (sursa: pneumomed.ro)
Eveniment

VIDEO Flavia Groșan doar le ia banii proștilor care cred într-o salvare miraculoasă

Flavia Groșan le ia banii proștilor care cred în balivernele ei, explică Mircea Marian, jurnalist al DeFapt.ro (Tik-Tok). Flavia Groșan le ia banii proștilor Potrivit acestuia, din cohortele de români mai puțin inteligenți, medicul Groșan are nevoie doar de câteva sute care să treacă pe la ea pe la cabinet. Citește și: Flavia Groșan se predă și șterge postarea despre efectele sexului între vaccinați și nevaccinați: „Mă dezic de ea” Unde o consultație costă câteva sute de lei. Nu întâmplător, afacerile medicului Flavia Groșan au explodat în pandemie, când Antena 3 îi făcea reclamă. În 2024, Pneumomed a avut doi angajați, o cifră de afaceri de 401.306 lei, un profit de 153.674 lei și datorii de 35.168 lei. 

Cum economisim în vremuri de inflație (sursa: Pexels/maitree rimthong)
Economie

Cum să economisești când prețurile cresc: pași concreți pentru a înfrunta inflația, fără stress

Cum economisim în vremuri de inflație. Inflația nu este doar o statistică economică pe care o auzim la știri, ci un fenomen cu impact direct asupra vieții noastre de zi cu zi. În perioade de inflație mare, economisirea devine nu doar o chestiune de disciplină, ci și de strategie și adaptare psihologică. Cum economisim în vremuri de inflație Atunci când rata inflației depășește creșterea salariilor, fiecare sumă de bani pe care o câștigăm își pierde treptat valoarea reală. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Ceea ce ieri costa 10 lei, astăzi poate costa 12, iar peste câteva luni 15. În acest context, mulți oameni se confruntă cu o dublă presiune: pe de o parte, nevoia de a face față cheltuielilor crescute, iar pe de altă parte, frustrarea că economiile acumulate se erodează în tăcere. Care ar fi direcțiile concrete prin care să ne putem consolida rezistența financiară? Organizarea bugetului Un buget bine gândit este fundația economisirii. Modelul clasic 50-30-20 (50% din venituri pentru nevoi esențiale, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii) poate fi un bun punct de plecare. Totuși, în vremuri cu inflație ridicată, aceste proporții pot fi ajustate: poate vei aloca 55–60% pentru nevoi și doar 15% pentru dorințe, păstrând totuși un procent fix, oricât de mic, pentru economii. Ținerea unui jurnal al cheltuielilor (pe hârtie sau cu o aplicație financiară) este esențială pentru a vedea clar unde se duc banii. Multe persoane se miră să descopere că sume mici, cheltuite zilnic pe lucruri aparent banale, ajung să reprezinte sute de lei pe lună. Monitorizarea constantă te ajută să iei decizii informate și să corectezi rapid direcția. Eliminarea pierderilor invizibile Cheltuielile inutile sunt adesea cele mai periculoase pentru buget, tocmai pentru că trec neobservate. Abonamente de streaming nefolosite, cotizații la săli de sport unde nu mai ajungi, aplicații cu plată pe care nu le utilizezi — toate acestea pot fi eliminate fără a-ți afecta semnificativ calitatea vieții. Un alt „inamic tăcut” este risipa alimentară. Planificarea meselor și cumpărăturilor reduce costurile și ajută la evitarea achizițiilor impulsive. De exemplu, stabilirea unui meniu săptămânal și cumpărarea ingredientelor strict necesare nu doar că scade factura la supermarket, dar îți oferă și un control mai bun asupra alimentației. Creează un fond de urgență Un fond de urgență este colacul de salvare financiară în situații neprevăzute: pierderea locului de muncă, o problemă medicală, o reparație urgentă. Specialiștii recomandă să ai rezerve pentru minimum 3–6 luni de cheltuieli esențiale, iar în perioade cu inflație ridicată chiar până la 12 luni. Dacă suma pare mare, începe cu obiective mai mici: strânge echivalentul unei luni de cheltuieli și crește treptat. Important este să construiești acest fond separat de banii din contul curent, pentru a nu fi tentat să îl folosești pentru cumpărături obișnuite. Alege conturi de economii cu dobânzi avantajoase Într-un mediu inflaționist, nu este suficient să economisești; trebuie să te asiguri că banii tăi „lucrează” pentru tine. Conturile cu dobândă ridicată, peste media pieței, sunt o opțiune bună, mai ales dacă dobânda este apropiată sau chiar peste rata inflației. Băncile online tind să ofere randamente mai bune decât instituțiile tradiționale, deoarece au costuri operaționale mai mici. Verifică periodic ofertele și nu ezita să îți muți economiile acolo unde obții cel mai bun raport între siguranță și profit. Investește în instrumente sigure și diversificate Depozitele la termen pot fi o soluție temporară, dar pentru protecția reală împotriva inflației este nevoie de instrumente indexate. Pe termen lung, diversificarea este esențială. Important este să îți calibrezi investițiile în funcție de profilul de risc și de orizontul de timp. Controlează cheltuiala emoțională Nu toate deciziile financiare sunt raționale — de multe ori, emoțiile joacă un rol mai mare decât ne place să recunoaștem. În perioade de inflație, frustrarea și anxietatea pot duce fie la cheltuieli impulsive („măcar să mă bucur acum”), fie la blocaj („nu mai cumpăr nimic”). Pentru a contracara aceste tendințe, leagă economiile de obiective clare și motivante („vreau să strâng 5.000 lei pentru o vacanță” sau „pentru avansul la locuință”). Aplică regula de așteptare 48 de ore înainte de achizițiile importante. În multe cazuri, dorința dispare. Automatizează transferul spre contul de economii imediat după primirea salariului, pentru a elimina riscul de a cheltui banii înainte de a-i pune deoparte. Experimentează strategia „revenge saving” „Revenge saving” este un concept relativ nou, care presupune perioade scurte de economisire agresivă, ca reacție la o perioadă în care bugetul a fost dezechilibrat. Poate fi o provocare de 30 de zile în care să renunți complet la cheltuielile neesențiale. Această abordare are două avantaje: îți reechilibrează rapid finanțele și te ajută să conștientizezi cât de multe dintre cheltuieli nu sunt, de fapt, necesare. Poți spori eficiența acestei strategii punând banii economisiți în conturi separate, fiecare destinat unui scop clar. Investește în tine: cea mai sigură protecție Warren Buffett spune că cea mai bună protecție împotriva inflației este creșterea propriei capacități de a genera venituri. Cursurile de perfecționare, obținerea unor certificări profesionale sau dezvoltarea de abilități rare și căutate pe piață sunt investiții care se apreciază în timp. Spre deosebire de activele financiare, competențele tale nu pot fi devalorizate de inflație, dimpotrivă, îți pot aduce venituri mai mari, pe termen lung. Supraviețuire financiară Economisirea în vremuri de inflație ridicată este mai mult decât un exercițiu de disciplină. Este o strategie de supraviețuire financiară și, în același timp, un mod de a-ți păstra libertatea de a lua decizii fără presiunea constantă a banilor. Prin combinarea unui buget bine organizat, a reducerii pierderilor invizibile, a protejării economiilor și a investiției în propria dezvoltare, poți nu doar să treci cu bine printr-o perioadă dificilă, ci și să ieși mai puternic. Inflația poate eroda valoarea banilor, dar nu îți poate lua capacitatea de a gândi strategic și de a te adapta. Iar în economie, ca și în viață, adaptarea este cheia rezilienței.

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Foto: Facebook
Eveniment

Asociația Pro Infrastructură: „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi”, anunță, pe Facebook, Asociația Pro Infrastructură. Asociația susține că, dintre cei care au de încasat bani de la stat, companiile lui Umbrărescu beneficiază de achitarea rapidă a facturilor.  Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi” Potrivit acestei postări, ministerul Transporturilor ar avea nevoie de 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară.  „Luna viitoare se termină banii de autostrăzi. În lumina constrângerilor bugetare prezente, liderii politici își pasează responsabilitatea față de șantierele de autostrăzi. Deciziile finale pare-se că vor fi luate tot pompieristic și netransparent, «în coaliție».   În degringolada creată, constructorii se repliază. Cap de listă, Umbrărescu. Nu e prima dată când face asta. În iulie 2022, amenința cu rezilierea unor contracte fiindcă autoritățile nu dădeau ordonanța necesară actualizării prețurilor care au explodat din cauza pandemiei și războiului de la graniță. Atunci noi i-am luat prompt apărarea, pe bună dreptate. Și nu doar lui Umbrărescu, ci tuturor antreprenorilor. Era o chestiune obiectivă care nerezolvată ar fi dus la catastrofa rezilierii multor contracte de miliarde de euro atât pe rutier, cât și pe feroviar.   Însă acum situația e diferită. Statul tocmai a plătit vreo 300 milioane lei către companiile din grupul UMB. Momentan, sunt emise facturi de încă 1,1 miliarde lei în total, cea mai "veche" fiind din 1 august.   Într-adevăr, UMB este cel mai expus antreprenor general, în special pe A7 unde a tras foarte tare, pe cele 10 loturi dintre Buzău și Pașcani acumulând o diferență medie între progresul fizic și cel financiar de 21%. Totuși, nu este cu mult mai mare decât media uzuală, 14-15%, de pe alte șantiere de autostrăzi și drumuri expres.   Statul nu a avut în 2025 plăți restante față de Umbrărescu. Ba mai mult, facturile s-au achitat, în medie, la 2-3 săptămâni de la emitere, mult mai devreme de termenul contractual de plată, 60 de zile. Lucru valabil și pentru ceilalți constructori.   Deși până în prezent plățile au mers ceas, mecanismul se poate gripa instantaneu dacă Transporturile nu primesc 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară de luna viitoare. Banii s-au terminat și în 2024, tot în septembrie. Atunci ex-ministrul Grindeanu a făcut rost de niște mărunțiș. Dar acum nu mai avem alegeri, iar bugetul e țăndări.   Buba și mai mare este că nu vorbim doar de cashflow, pe termen (foarte) scurt. Așa cum v-am avertizat public din 2023, România a contractat mult prea multe proiecte rutiere majore, fapt recunoscut inclusiv de Comisia Europeană. Vedeți comunicatul nostru din 29 iunie, în comentarii deontologii acuzându-ne pe noi că suntem anti-infrastructură.   Realitatea e dură: trebuie făcută o listă de priorități. Cele 5,5 miliarde de euro alocate pe domeniul rutier în Programul Transport se vor consuma prin 2027-2028 fiindcă pe ele se bat proiecte de vreo 25 de miliarde euro, dacă adunăm contractele de finanțare semnate, cererile depuse și loturile care au fost scoase recent din PNRR. Nu socotim alte tronsoane aflate în pregătire sau licitație.   Mai nou, ni se vinde năluca noului program militar SAFE. Dar aici România propune finanțarea A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni, secțiuni care nu intră în cele 25 de miliarde de euro calculate de noi în paragraful anterior.   Solicităm guvernanților o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți, inclusiv noi. Respingem categoric maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei «pe surse» care vorbesc despre «înfrânări» și «prioritizări» făcute din pixul politic, fără transparență”, scrie această asociație.   

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei (sursa: Digi24)
Eveniment

EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariu

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei: judecătoarea Elena Costache menționează doar că este alte vorba de "alte surse" din bugetul CSM. Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, 81.816,22 lei - "alte surse", neprecizate). Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar Formularul de declarare a averilor cere ca, în cazul oricărui venit, să se precizeze "Serviciul prestat/Obiectul generator de venit". Veniturile din alte surse ale șefei CSM (sursa: CSM) Or, șefa CSM, Elena Costache, a evitat aceste mențiuni în cazul sumei de 81.816,22 lei, preferând formularea "alte surse". Răspuns delirant-lemnos al CSM DeFapt.ro s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii și a cerut detalii în legătură cu aceste "alte surse". Răspunsul CSM este abracadabrant: Răspunsul CSM la întrebările DeFapt.ro (sursa: CSM) Practic, CSM a refuzat să răspundă pentru ce anume primește judecătoarea Costache aproape 82.000 de lei anual.

Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar

Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii: Elena Raluca Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, are câștiguri de aproape 700.000 de lei pe an. Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, aproape 82.000 de lei - "alte surse", neprecizate). Declarația de avere menționată, care indică veniturile pe 2023, menționează că, în acel an, actuala șefă a CSM a deschis un cont bancar în care a pus 200.000 de lei. Șefa CSM, 200.000 lei/an - economii (sursa: CSM) Practic, din peste 689.000 de lei, șefa CSM cheltuie anual 489.000 de lei după ce pune deoparte 200.000 de lei, adică are la dispoziție 40.000 de lei lunar. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Pe portalul CSM nu apare declarația de avere pe 2024, care se depune anual în luna iunie a anului următor (în cazul de față, 2025). Citește și: Șefa CSM spune că o pensie de 11.000 de lei este "mică" și că magistrații au un nivel "mediu" de trai Nu este clar dacă șefa CSM nu a depus acest document ca urmare a deciziei CCR de anonimizare a declarațiilor de avere sau din alt motiv.

Fraude masive descoperite în sistemul medical (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sute de milioane de lei anual din banii Sănătății sunt fraudați, arată rapoartele CNAS

Fraude masive descoperite în sistemul medical. Sute de milioane de lei sunt fraudate anual din fondurile sistemului public de sănătate, conform rapoartelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Fraude masive descoperite în sistemul medical La Iași, controalele au descoperit plăți ilegale de peste 4,3 milioane de lei către medici, clinici și firme din domeniul medical. Citește și: Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă, anunță șeful Cancelariei Prezidențiale În total, 30 de furnizori au fost sancționați pentru decontări nejustificate, inclusiv pentru servicii medicale inexistente, în valoare de peste 850.000 de euro. Autoritățile au identificat 19 metode prin care banii asiguraților au fost extrași ilegal din bugetul Casei Județene de Asigurări de Sănătate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Criză financiară la Filarmonica din Sibiu (sursa: Facebook/SAIFS Sindicatul Artiștilor Instrumentiști din Filarmonica de Stat Sibiu)
Eveniment

Filarmonica din Sibiu concediază nouă muzicieni: nu mai sunt bani de salarii

Criză financiară la Filarmonica din Sibiu: instituția va concedia nouă muzicieni, ca parte a unui plan de reorganizare aprobat luni de Consiliul Județean Sibiu, în cadrul unei ședințe extraordinare. Măsura vine pe fondul lipsei fondurilor necesare pentru plata salariilor. Criză financiară la Filarmonica din Sibiu Potrivit hotărârii adoptate, reorganizarea presupune reducerea numărului total de posturi de la 103 la 86. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Dintre acestea, 3 sunt funcții de conducere, iar 83 sunt posturi de execuție, inclusiv cele ocupate de instrumentiști ai orchestrei. Sindicatele critică decizia de reorganizare Filiala sibiană a Blocului Național Sindical a criticat public pe rețelele sociale decizia de concediere a muzicienilor. În schimb, Sindicatul Salariaților Filarmonicii Sibiu a transmis, printr-un comunicat, că înțelege măsura, considerând că este singura soluție pentru a asigura plata salariilor până la sfârșitul anului. „Luăm act de această decizie, convinși fiind că va asigura, cel puțin până la sfârșitul anului, bugetarea activităților instituției, inclusiv plata salariilor angajaților – între care se numără și cei 54 de instrumentiști ai orchestrei”, se arată în comunicatul sindicatului. Managerul avertizează: fără concedieri, nu sunt bani de salarii Cristian Lupeș, managerul Filarmonicii și dirijor, a declarat că din luna august instituția nu va mai putea plăti integral salariile, dacă nu se aplică măsura de concediere. „Ascunzându-se în spatele jocurilor politice sub falsul pretext al protejării unor angajați, consilierii județeni pun în pericol contractele de muncă ale tuturor celor 92 de salariați ai Filarmonicii”, a avertizat Lupeș în cadrul unei conferințe de presă organizate pe 23 iunie. 10 iulie – termen limită pentru salarii integrale Potrivit managerului, 10 iulie este ultima zi în care angajații Filarmonicii din Sibiu vor mai încasa salarii întregi, dacă nu se aprobă restructurarea. Printre cei vizați de concedieri se numără și lidera sindicatului artiștilor instrumentiști, o pianistă pe care Lupeș o consideră mai puțin esențială pentru activitatea orchestrei, comparativ cu ceilalți muzicieni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră